ACHIZIȚII PUBLICE

Achizițiile publice reprezintă suma tuturor proceselor de planificare, stabilire a priorităților,

organizare, publicitate și de proceduri, în vederea realizării de cumpărări de către organizațiile care sunt
finanțate total sau parțial de bugete publice (europene, naționale centrale sau locale, donori internaționali).
Autoritățile contractante încearcă să se asigure că prin procesul de achiziții publice se consumă
efectiv, eficient, în mod etic, echidistant și transparent fondurile publice alocate autorității respective în
decursul unei perioade.
În general termenul de achiziţii publice este folosit pentru a descrie obţinerea de lucrări, produse şi
servicii de către autorităţi publice naţionale, regionale sau locale. Regulile de achiziţii publice se referă la
proceduri pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică de produse, servicii şi lucrări în Uniunea
Europeană. O definiţie generică a achiziţiei publice este dobândirea, definitivă sau temporară, de către o
persoană juridică definită ca autoritate contractantă, a unor produse, lucrări sau servicii, prin atribuirea unui
contract de achiziţie publică. Sectorul public, utilităţile şi alte entităţi definite ca "autorităţi contractante"
trebuie să obţină produse, servicii şi lucrări pentru o varietate largă de activităţi pe care le desfăsoară.
Majoritatea contractelor pe care le atribuie trebuie făcute publice atat pe plan naţional cat şi pe plan
european, cu respectarea deplină a tuturor principiilor achiziţiilor publice. Regulile pe baza cărora se
atribuie contractele de achiziţii publice sunt menite să asigure libertatea de miscare a bunurilor şi serviciilor
în Uniunea Europeană şi să garanteze că procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică respectă
reglementările privind libera concurenţă.
.1. Legislaţia naţională În anul 2004 Comisia Europeană a adoptat două noi directive privind
achiziţiile publice , respectiv Directiva 2004/17/EC si Directiva 2004/18/EC. În acest sens, Uniunea
Europeană a elaborat o serie de reguli care acum se aplică şi Romaniei, în virtutea obligaţiilor asumate prin
programul de aderare la UE.
Principiile aflate la baza acestor reguli sunt înlăturarea barierelor şi deschiderea unei noi pieţe,
competitive şi nediscriminatorii.
Actuala legislaţie din România în domeniul achiziţiilor publice a intrat în vigoare în luna iunie
2006 şi a avut ca obiectiv principal transpunerea noilor Directive UE în materie, asigurându-se astfel
armonizarea deplină cu acquis-ul comunitar.
Acte normative privind achiziţiile publice:
• Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică,
a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată prin
Legea nr.337/2006, modificată şi completată prin Legea nr.128/2007 si OUG nr.94/2007;
• Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor
referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006
privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a
contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare;
• Hotărârea Guvernului nr. 1.660/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor
referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică prin mijloace electronice din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune
de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, modificată şi completată prin HG
nr.198/2007;
• Hotărârea Guvernului nr. 71/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor
referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de 6
servicii prevăzute in Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de
achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de
• concesiune de servicii; Ordinul Preşedintelui A.N.R.M.A.P. nr. 155/2006 privind aprobarea
Ghidului pentru atribuirea • contractelor de achiziţie publică; Ordinul Presedintelui A.N.R.M.A.P. nr.
183/2006 privind aplicarea dispoziţiilor referitoare la • contractul de publicitate media; Ordonanţa de
Urgenţă a Guvernului nr. 30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului
de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a
contractelor de
• concesiune de servicii publice; Legea nr. 228/2007 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de
atribuire a contractelor de
• achiziţie publică; Hotărârea Guvernului nr. 942/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale
aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică;
• Hotărârea Guvernului nr. 1.083/2007 pentru modificarea şi completarea Normelor de aplicare a
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale
aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări

1
publice şi a contractelor de concesiune de servicii publice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
942/2006;
• Ordinul nr.113/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind supravegherea modului de
atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor
de concesiune de servicii;
• Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 privind
coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii;
• Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 de
coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii în sectoarele apei, energiei, transporturilor
şi serviciilor poştale;
• Vocabularul comun al achiziţiilor publice – CPV - adoptat prin Regulamentul nr. 2.195/2002/CE
al Parlamentului European si al Consiliului privind vocabularul comun al achiziţiilor publice, publicat in
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 340 din 16 decembrie 2002, modificat din 15 septembrie 2008.
Acte normative complementare:
• Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare; • Legea
nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi
completările ulterioare;
• Legea nr. 21/1996 legea concurenţei, cu modificările şi completările ulterioare; • Legea nr.
273/2006 privind finanţele publice locale;
• Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată;
• Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, cu modificările şi
completările ulterioare;
• Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea
demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu
modificările şi completările ulterioare;
• Codul de procedură civilă; Această enumerare este minimă. In funcţie de specificul achiziţiei, la
elaborarea documentaţiei de atribuire autorităţile contractante trebuie să respecte si alte acte normative cu
incidenţă in procedurile de atribuire pe care le iniţiază.
Scopul si domeniul de aplicare Scopul OUG nr.34/2006 îl constituie:
- promovarea concurenţei între operatorii economici ; - garantarea tratamentului egal şi
nediscriminarea operatorilor economici;
- asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică;
- asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, prin aplicarea procedurilor de atribuire de către
autoritaţile contractante.
Strategia de reformă a sistemului de achiziţii publice, precum şi a planului de acţiune pentru
implementarea acesteia în perioada 2005-2007, aprobată prin Hotărarea Guvernului nr.901/2005, vizează
rezolvarea unor aspecte din domeniul achiziţiilor publice, fiind orientată pe două direcţii principale de
acţiune: perfecţionarea cadrului legislativ şi întarirea capacităţii de implementare a legislaţiei.
De asemenea, în cadrul Strategiei de reformă exista prevederea privind crearea la nivelul fiecărei
autorităţi contractante a unui compartiment specializat în atribuirea contractelor de achiziţie publică.
Principalele modalităţi de asigurare a întăririi capacităţii de implementare la nivelul autoritaţilor
contractante sunt sintetizate în cadrul strategiei de reformă a sistemului de achiziţii publice după cum
urmează:
- alocarea adecvată a resurselor umane şi materiale la nivelul compartimentelor de achiziţii din
cadrul fiecarei autorităţi contractante;
- accesul facil la consultanţă metodologică;
- utilizarea de instrumente de instruire şi materiale de referinţă (buletine informative, ghiduri);
- participarea la programe de instruire periodică a personalului implicat în activitatea de achiziţii
publice;
În ceea ce priveste aplicabilitatea OUG nr.34/2006, potrivit regelmentărilor în vigoare, aceasta se
referă la:
a) atribuirea contractului de achiziţie publică, inclusiv a contractului sectorial, in acest din urmă caz
fiind aplicabile prevederile cap. VIII din OUG nr.34/2006;
b) încheierea acordului-cadru;
c) atribuirea contractului de lucrări de către un operator economic care nu are calitatea de autoritate
contractantă, în cazul în care se îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:
- respectivul contract este subvenţionat în mod direct, în proporţie de mai mult de 50%, de către o
autoritate contractantă;
- valoarea estimată a respectivului contract este mai mare decât echivalentul în lei a 2.500.000 euro;
c¹) atribuirea contractului de servicii de către un operator economic care nu are calitatea de autoritate
contractantă, în cazul în care se îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:
- respectivul contract este subvenţionat în mod direct, în proporţie de mai mult de 50%, de către o
a/juridica, in cazul in care respectivul mod direct, in ea contractului de concesiune de lucrari ublice si a
contractului de concesiune de servicii, in autoritate contractantă;

2
 - valoarea estimată a respectivului contract este mai mare decât echivalentul în lei a 125.000 euro;
d) atribuirea contractului de achizitie publica de catre o autoritate contractanta, in numele si pentru o alta
persoana fizic contract este finantat/subventionat in proportie de mai mult de 50%, de catre o autoritate
contractanta;
e) organizarea concursului de soluţii;
f) atribuir p acest caz fiind aplicabile prevederile cap. VII din OUG nr.34/2006.

PRINCIPALII ACTORI AI SISTEMULUI DE ACHIZIŢII PUBLICE

Supraveghetorii sistemului de achiziţii publice Principalele instituţii care au rolul de a supraveghea i

bordinea Guvernului, al cărei rol fundamental este în domeniul achiziţiilor publice.
Prin regă sistemul achiziţiilor publice sunt:
• Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice
• Ministerul Economiei şi Finanţelor
• Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.
Autoritatea Naţională pentru Reglementarea si Monitorizarea Achiziţiilor Publice (A.N.R.M.A.P.)
este instituţia publică, cu personalitate juridică, aflată în su formularea la nivel de concepţie, promovarea şi
implementarea politicii tre principalele funcţii şi atribuţii ale ANRMAP se regăsesc urmatoarele:
• elaborează planurile de acţiune în scopul implementării strategiei şi politicilor de dezvoltare a
sistemului achiziţiilor publice;
• elaborează şi propune spre aprobare Guvernului proiecte de acte normative care au ca obiect
reglementarea în domeniul achiziţiilor publice, precum şi propune Guvernului modificarea actelor
normative care pot aduce atingere compatibilităţii/conformităţii cu legislaţia comunitară în materie;
• evaluează necesităţile de perfecţionare a cadrului normativ în domeniu şi propune măsurile de
remediere a deficienţelor constatate în aplicarea acestuia;
• dezvoltă mecanismele de monitorizare a sistemului de achiziţii publice şi monitorizează modul de
atribuire a contractelor de achiziţie publică;
• realizează analize, studii şi evaluari privind sistemul de achiziţii publice, propunând soluţii
practice pentru perfecţionarea şi dezvoltarea acestuia;
•supraveghează modul de funcţ achiziţii publice, dispunând, după caz, aplicarea sancţiunilor
prevăzute de legislaţia în vigoare din domeniul achiziţiilor publice; menţine legătura
comunicaţională şi operaţională cu structurile specializate care au anumite competenţe în domeniul
achiziţiilor publice, consultându-se şi cooper organe de specialitate din subordinea Guvernului, cu
alte instituţii publice, precum şi cu societatea civilă;
• elaborează punctul de vedere la solicitările de clarificare pe care a contractante/potenţialii ofertanţi
le transmit cu privire la modul de interpretare a prevederilor legislaţiei în domeniul achiziţiilor
• acordă consiliere metodologică autorităţilor contractante privind bunele practici în aplicarea
procedurilor de achiziţie publică; elaborează şi publica documente standard, formulare şi modele-
cadru, ghiduri, manuale şi alte instrumente operaţionale pentru aplicarea procedurilor de achiziţie
publică;
• elaborează şi publica documente standard, formulare şi modele-cadru, ghiduri, manuale şi alte
instrumente operaţionale pentru aplicarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie
publică precum şi suporturi de curs şi alte materiale informative în domeniul achiziţiilor publice;
•organizează intalniri periodice cu participanţii din sistem şi cu alte organisme interesate pentru
identificarea soluţiilor optime de perfecţionare a sistemului achiziţiilor publice.

Ministerul Economiei si Finanţelor este organul de specialitate al administraţiei publice

centrale responsabil pentru îndeplinirea funcţiei de verificare a aspectelor procedurale aferente
procesului de atribuire a contractelor care intră sub incidenţa legislației privind atribuirea
contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de
concesiune de servicii. Verificarea priveşte etapele procesului de achiziţie publică, după publicarea
anunţului de participare până la atribuirea şi semnarea contractului.
În situaţiile excepţionale reglementate de lege, în care este permisă încheierea contractului
fară publicarea prealabilă a anunţului de participare, verificarea priveşte etapele proceului de
achizitie începând cu transmiterea invitaţiei de participare la negociere/ordinului de cumpărare,
până la atribuirea şi semnarea contractului.
Verificarea aspectelor procedurale în domeniul achiziţiilor publice se exercită prin Unitatea
pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice (UCVAP) şi prin structurile subordonate,
existente în cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice teritoriale, denumite în continuare
compartimente de verificare a achiziţiilor publice din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice
a municipiului Bucureşti.

III. PRINCIPII

3
 Pe parcursul procesului de achiziţie publică, la adoptarea oricărei decizii, pentru a se asigura
unitatea,omogenitatea, echilibrul şi coerenţa trebuie avute în vedere următoarele principii:

1. NEDISCRIMINAREA;

Prin nediscriminare se înţelege asigurarea condiţiilor de manifestare a concurenţei reale pentru ca

orice operator
economic, indiferent de naţionalitate să poată participa la procedura de atribuire şi să aibă şansa de a deveni
contractant.

2. TRATAMENTUL EGAL ;

Prin tratament egal se înţelege stabilirea şi aplicarea, oricând pe parcursul procedurii de atribuire
de reguli, cerinţe şi criterii identice pentru toţi operatorii economici, astfel încât aceştia să beneficieze de
şanse egale de a deveni contractanţi.

3. RECUNOAŞTEREA RECIPROCĂ;

Prin recunoaştere reciprocă se înţelege acceptarea produselor, serviciilor, lucrărilor oferite în mod
licit pe piaţa Uniunii Europene; diplomelor, certificatelor, a altor documente, emise de autorităţile
competente din alte state; pecificaţiilor tehnice, echivalente cu cele solicitate la nivel naţional.
4. transparenţa ;

Prin transparenţă se înţelege aducerea la cunoştinţa publicului a tutror informaţiilor referitoare la

aplicarea procedurii de atribuire.

5. PROPORŢIONALITATEA ;

Prin proporţionalitate se înţelege asigurarea corelaţiei între: necesitatea autorităţii contractante;

obiectul contractului de achiziţie publică şi cerinţele solicitate a fi îndeplinite.

6. EFICIENŢA UTILIZĂRII FONDURILOR PUBLICE ;

Prin eficienţa utilizării fondurilor publice se înţelege folosirea sistemului concurenţial şi a

criteriilor economice pentru atribuirea contractului cu scopul de a obţine valoare pentru banii cheltuiţi.

7. ASUMAREA RĂSPUNDERII.

Prin asumarea răspunderii se înţelege determinarea clară a sarcinilor şi responsabilităţilor persoanelor

implicate în procesul de achiziţie publică, urmărindu-se asigurarea: profesionalismului, imparţialităţii şi
independenţei deciziilor adoptate pe parcursul derulării acestui proces.

Aplicarea principiilor în procesul de achiziţie publică are ca efecte:

1. deschiderea şi dezvoltarea pieţei achiziţiilor publice;

2. instituirea unui cadru bazat pe încredere, corectitudine şi imparţialitate;
3. eliminarea elementelor de natură subiectivă care ar putea influenţa deciziile în procesul de achiziţie
publică;
4. eliminarea tratamentului preferenţial acordat operatorilor economici locali;
5. asigurarea „vizibilităţii” regulilor, oportunităţilor, procedurilor şi a rezultatelor;
6. eliminarea cerinţelor restrictive;
7. obţinerea celei mai bune valori pentru fondurile publice, întotdeauna considerate ca fiind insuficiente în
raport
cu necesităţile;
8. supravegherea costurilor procesului de achiziţie publică, înţelegând prin aceasta, atât costurile aferente
administraţiei, cât şi costurile aferente ofertantului;
9. limitarea apariţiei erorilor pe parcursul desfăşurării procesului de achiziţie publică;
10. reducerea fraudei şi corupţiei.

4
 IV. AUTORITĂȚILE CONTRACTANTE

Prin autorități contractante se înțeleg:

Autorităţile şi instituţiile publice centrale sau locale, precum şi structurile din componenţa acestora
care au delegată calitatea de ordonator de credite şi care au stabilite competenţe în domeniul achiziţiilor
publice și organismele de drept public, ele reprezentând orice entităţi, altele decât cele prevăzute la lit. a)
care, indiferent de forma de constituire sau organizare, îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:
sunt înfiinţate pentru a satisface nevoi de interes general, fără caracter comercial sau industrial;
au personalitate juridică;
 sunt finanţate, în majoritate, de către entităţi dintre cele prevăzute la lit. a) sau de către alte
organisme de drept public ori se află în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea ori controlul
unei entităţi dintre cele prevăzute la lit. a) sau ale unui alt organism de drept public ori mai mult de
jumătate din membrii consiliului de administraţie/organului de conducere sau de supraveghere sunt
numiţi de către o entitate dintre cele prevăzute la lit. a) ori de către un alt organism de drept public.
Și de asemenea asocierile formate de una sau mai multe autorităţi contractante dintre cele prevăzute mai
sus.

Prin candidati/ ofertanți se înțelege orice operator economic care a depus o solicitare de participare în
cadrul unei proceduri de licitaţie restrânsă, negociere competitivă, dialog competitiv sau parteneriat pentru
inovare ori care a fost invitat să participe la o procedură de negociere fără publicare prealabilă;

V. ETAPELE PROCESULUI DE ACHIZIȚII PUBLICE

1. Planificarea procedurilor de achiziție publică

 Planificarea contractelor de achiziții publice ( identificarea contractelor de achiziții publice
destinate îndeplinirii necesităților de bunuri, servicii sau lucrări pentru întregul an bugetar, reflectate
în planul de achiziții al autorității contractante).
Pentru stabilirea programului anual se ţine cont de:
a) necesităţile obiective de produse, servicii şi lucrări;
b) gradul de prioritate a necesităţilor prevăzute la lit. a);
c) anticipările cu privire la sursele de finanţare ce urmează a fi identificate.

După aprobarea bugetului propriu, AC este obligată să actualizeze programul anual în funcţie de
fondurile aprobate.
 Anunțul de intenție (acesta urmează să fie publicat în Buletinul Achizițiilor Publice în termen de 30
de zile de la data aprobării bugetului autorității contractante,cuprinzând totalitatea contractelor de
achiziții publica preconizate a fi atribuite până la sfarșitul anului bugetar a căror valoare estinată
pentru bunuri și servicii este egală sau mai mare de 400 000 lei, ia pentru lucrări este egală sau mai
mare de 1 500 00 lei).
 Planul de achiziții( ansamblul al necesităților de bunuri, servicii si lucrări pentru întregul an bugetar,
necesități care urmează a fi âncheiate unuia sau mai multor contracte de achiziții publice în uncșie
de modul de planificare a acestora).
Principlele etape ale procesului de achiziție publică sunt:
Etapa de planificare/pregătire a procedurii
 Identificarea necesităților,
 Cosultarea pieței,

5
 Înainte de iniţierea procedurii de atribuire, AC are dreptul de a organiza consultări ale pieţei în vederea
pregătirii achiziţiei (în cazul în care dorește achiziționarea unor produse/servicii/lucrări cu grad ridicat
de complexitate tehnică, financiară sau contractuală, ori în domenii cu un rapid progres tehnologic),
prin raportare la obiectul contractului de achiziţie publică şi pentru a informa operatorii economici cu
privire la planurile de achiziţie şi cerinţele avute în vedere în legătură cu acestea - prin intermediul
S.E.A.P. sau prin orice alte mijloace, prin intermediul unui anunț privind consultarea.
 Elaborarea de referate de necesitate,
Referatul de necesitate este un document intern emis de fiecare compartiment din cadrul autorității
contractante în ultimul timestru al anului în curs pentru anul viitor.
 Intocmirea documentației de atribuire și a documentelor suport,
 Întocmirea strategiei de contractare.
Etapa de organizare a procedurii si atribuire contract/acord-cadru
 Publicare
 Deschidere
 Evaluare
 Atribuire
Etapa post-atribuire contract/acord-cadru, respectiv executarea executarea şi monitorizarea
implementării contractului/acordului-cadru
 Monitorizarea implementării contractului/acordului cadu
 Modificarea contractului
 Subcontractare
Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi
încheierii acordurilor-cadru prin publicarea:
1. anunţurilor de intenţie,
2. anunţurilor de participare,
3. anunţurilor de atribuire.
ANUNŢUL DE INTENŢIE

Autoritatea contractantă are dreptul de a publica un anunţ de intenţie indiferent de procedura de

atribuire pe
care doreşte să o aplice în cazul atribuirii unui contract/acord-cadru de achiziţie publică, fără ca publicarea
acestuia să
creeze acesteia obligaţia de a efectua respectiva achiziţie publică.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a publica un anunţ de intenţie în următoarele situaţii:
1. în cazul procedurii de atribuire „licitaţie deschisă”, când urmăreşte să beneficieze de reducerea
perioadei cuprinsă
între data transmiterii anunţului de participare spre publicare în JOUE şi data limită de depunere a ofertelor;
2. în cazul procedurii de atribuire „licitaţie restrânsă”, când urmăreşte să beneficieze de reducerea
perioadei cuprinsă
între data transmiterii anunţului de participare spre publicare în JOUE şi data limită de depunere a ofertelor;
3. în cazul în care valoarea totală estimată a contractelor/acordurilor-cadru, care urmează să fie
atribuite/încheiate în
următoarele 12 luni pentru achiziţionarea de produse din aceeaşi grupă CPV, este egală sau mai mare decât
echivalentul în lei a 750.000 euro;
4. în cazul în care valoarea totală estimată a contractelor/acordurilor-cadru, care urmează să fie
atribuite/încheiate în
următoarele 12 luni pentru achiziţionarea de servicii care sunt din aceeaşi categorie din punct de vedere al
modului
de grupare din anexa nr. 2A, este egală sau mai mare decât echivalentul în lei a 750.000 euro;
5. în cazul în care valoarea estimată a contractelor/acordurilor-cadru, care urmează să fie
atribuite/încheiate în
următoarele 12 luni pentru achiziţionarea de lucrări, este egală sau mai mare decât echivalentul în lei a
5.000.000
euro.
ANUNŢUL DE PARTICIPARE

Autoritatea contractantă are obligaţia de a publica un anunţ de participare atunci când:

1. iniţiază procedura de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, dialog competitiv sau negociere cu
publicarea prealabilă a

6
unui anunţ de participare, pentru atribuirea contractului de achiziţie publică sau pentru încheierea
acordului-cadru;
2. lansează un sistem dinamic de achiziţie;
3. iniţiază procesul de atribuire a unui contract de achiziţie publică printr-un sistem dinamic de
achiziţii;
4. organizează un concurs de soluţii.

ANUNŢUL DE ATRIBUIRE

Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de atribuire în cel mult
48 de zile după ce:
1. a finalizat procedura de atribuire - licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, dialog competitiv,
negociere cu/fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, cerere de oferte - prin atribuirea
contractului de achiziţie publică sau încheierea acordului-cadru;
2. a finalizat un concurs de soluţii prin stabilirea concurentului câştigător;
3. a atribuit un contract de achiziţie publică printr-un sistem dinamic de achiziţii.

VI. CONFLICTUL DE INTERESE

Nu au dreptul să fie implicaţi în procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor

următoarele persoane:
1. persoane care deţin părţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul subscris al unuia dintre
ofertanţi/candidaţi sau subcontractanţi ori persoane care fac parte din consiliul de administraţie/organul de
conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/candidaţi sau subcontractanţi;
2. soţ/soţie, rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, cu persoane care fac parte din consiliul
de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/candidaţi;
3. persoane despre care se constată că pot avea un interes de natură să le afecteze imparţialitatea pe
parcursul procesului de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor.
Operatorul economic nu are dreptul de a angaja, în scopul îndeplinirii contractului de achiziţie publică,
persoane fizice sau juridice care au fost implicate în procesul de verificare/evaluare a
candidaturilor/ofertelor depuse în cadrul aplicării unei proceduri de atribuire, pe parcursul unei perioade de
cel puţin 12 luni de la încheierea contractului, sub sancţiunea nulităţii contractului respectiv pentru cauza
imorală.

Stabilirea gradului de rudenie:

Rudenia este legătura bazată pe descendenţa unei persoane dintr-o altă persoană sau pe faptul că
mai multe persoane au un ascendent comun. În primul caz rudenia este în linie dreaptă, iar în al doilea în
linie colaterală.
Rudenia în linie dreaptă poate fi ascendentă sau descendentă.
Gradul de rudenie se stabileşte astfel:
a) în linie dreaptă, după numărul naşterilor; astfel, fiul şi tatăl sunt rude în gradul întâi, nepotul de
fiu şi bunicul sunt rude în gradul al doilea;
b) în linie colaterală, după numărul naşterilor, urcând de la una dintre rude până la ascendentul
comun şi coborând de la acesta până la cealaltă rudă; astfel, fraţii sunt rude în gradul al doilea, unchiul şi
nepotul în gradul al treilea, verii primari în gradul al patrulea.

VII.ETAPELE ÎN ATRIBUIREA CONTRACTULUI DE ACHIZIŢIE PUBLICĂ

Autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili, pe de o parte, data transmiterii spre publicare a
anunţului de participare sau data transmiterii invitaţiei de participare şi, pe de altă parte, data limită pentru
depunerea ofertelor/candidaturilor, astfel încât operatorii economici interesaţi să beneficieze de un interval
de timp adecvat şi suficient pentru elaborarea ofertelor şi pentru pregătirea documentelor de calificare care
sunt solicitate prin documentaţia de atribuire.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a prelungi perioada pentru elaborarea ofertelor în cazul în
care acestea nu pot fi elaborate decât după vizitarea amplasamentelor sau după consultarea la faţa locului a
unor documente-anexă la caietul de sarcini, precum şi în cazul în care autoritatea contractantă nu are
posibilitatea de a transmite documentaţia de atribuire sau răspunsul la solicitarea de clarificări în termenele
limită stabilite de ordonanţa de urgenţă, deşi a primit în timp util o solicitare în acest sens. Într-o astfel de
situaţie, data limită de depunere a ofertelor se decalează cu o perioadă suficientă, astfel încât orice operator
economic interesat să dispună de un timp rezonabil necesar pentru obţinerea informaţiilor complete şi
relevante pentru elaborarea ofertei.

LICITAŢIA DESCHISĂ

7
 Procedura de licitaţie deschisă se desfăşoară, de regulă, într-o singură etapă. Autoritatea
contractantă are dreptul de a decide organizarea unei etape suplimentare de licitaţie electronică, caz în care
are obligaţia de a anunţa această decizie în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire.
In cadrul acestui subcapitol se prezintă elementele general valabile şi pentru celelalte proceduri de
atribuire, urmând ca, pentru acestea din urmă să se prezinte elementele specifice.

PUBLICAREA ANUNŢULUI DE PARTICIPARE

Procedura de licitaţie deschisă se desfăşoară, de regulă, într-o singură etapă. În cazul în care
autoritatea contractantă decide desfăşurarea procedurii prin atributul OFFLINE, atunci aceasta are dreptul
de a decide organizarea unei etape suplimentare de licitaţie electronică.
Indiferent de atributul procedurii, OFFLINE sau ONLINE, licitaţia electronică se iniţiază prin publicarea în
SEAP, în conformitate cu prevederile art. 55 din ordonanţa de urgenţă, a unui anunţ de participare prin care
se solicită operatorilor economici interesaţi depunerea ofertelor. Data publicării anunţului de participare
este în funcţie de tipul autorităţii contractante, de tipul contractului/acordului cadru pe care autoritatea
contractantă urmează să-l atribuie şi de valoarea estimată a acestuia.
Astfel:
a) dacă valoarea estimată a contractului/acordului cadru de achiziţie publică este mai mare decât valoarea
estimată prevăzută la art. 55, alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, atunci perioada cuprinsă între data
transmiterii anunţului de participare spre publicare în SEAP şi data limită de depunere a ofertelor trebuie să
fie de cel puţin 52 de zile.
Reducerea termenului:
Cazul 1: dacă autoritatea contractantă a publicat un anunţ de intenţie referitor la contractul de
achiziţie publică ce urmează să fie atribuit, aceasta are dreptul de a reduce perioada menţionată la litera a)
de mai sus până la 36 de zile.
Această reducere este permisă în cazul în care anunţul de intenţie a conţinut toate informaţiile care sunt
prevăzute pentru anunţul de participare – în măsura în care acestea sunt cunoscute la data publicării
anunţului de intenţie – şi a fost transmis spre publicare cu cel mult 12 luni şi cu cel puţin 52 de zile înainte
de data transmiterii spre publicare a anunţului de participare.
Cazul 2: dacă anunţul de participare este transmis, în format electronic, spre publicare în JOUE,
perioadele (52 de zile şi
respectiv de 36 de zile) se pot reduce cu 7 zile.
Cazul 3: dacă autoritatea contractantă publică în SEAP întreaga documentaţie de atribuire şi
permite, începând cu data publicării anunţului de participare, accesul direct şi nerestricţionat al operatorilor
economici la această documentaţie, atunci aceasta are dreptul de a reduce perioada de 52 de zile, precum şi
cele rezultate în cazul 2 cu 5 zile.
b) dacă valoarea estimată a contractului/acordului cadru de achiziţie publică este egală sau mai mică decât
valoarea estimată prevăzută la art. 55, alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, atunci perioada cuprinsă între data
transmiterii anunţului de participare spre publicare în SEAP şi data limită de depunere a ofertelor trebuie să
fie de cel puţin 20 de zile.
Reducerea termenului:
Cazul 1: dacă autoritatea contractantă publică în SEAP întreaga documentaţie de atribuire şi permite,
începând cu data publicării anunţului de participare, accesul direct şi nerestricţionat al operatorilor
economici la această documentaţie,atunci aceasta are dreptul de a reduce perioada de 20 de zile cu 5 zile.

ACCESUL LA DOCUMENTAŢIA DE ATRIBUIRE

Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura obţinerea gratuită a documentaţiei de atribuire de

către orice operator economic prin asigurarea accesului direct, nerestricţionat şi deplin, prin mijloace
electronice, la conţinutul documentaţiei de atribuire, prin postarea în SEAP a unui fişier electronic.
Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări privind documentaţia de
atribuire.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a răspunde la orice clarificare solicitată în maxim 3 zile
lucrătoare de la primirea unei astfel de solicitări din partea operatorului economic. În măsura în care
clarificările sunt solicitate în timp util, răspunsul autorităţii contractante la aceste solicitări trebuie să fie
transmis nu mai târziu de 6 zile înainte de data limită stabilită pentru depunerea ofertelor. În cazul în care
operatorul economic nu a transmis solicitarea de clarificare în timp util, punând astfel autoritatea
contractantă în imposibilitate de a respecta termenul maxim de răspuns de 3 zile lucrătoare, aceasta din
urmă are, totuşi, obligaţia de a răspunde la solicitarea de clarificare în măsura în care perioada necesară
pentru elaborarea şi transmiterea răspunsului face posibilă primirea acestuia de către operatorii economici
înainte de data limită de depunere a ofertelor.
Atât solicitarea de clarificare a operatorului economic, cât şi răspunsul autorităţii contractante la
solicitaretrebuie efectuată utilizând facilităţile SEAP.

CRITERIILE DE CALIFICARE ŞI DE SELECŢIE

8
 În cazul în care autoritatea contractantă solicită îndeplinirea de către candidaţi a unor criterii de
calificare, aceasta are obligaţia de a introduce în SEAP informaţii referitoare la forma şi condiţiile în care
se demonstrează îndeplinirea de către operatorii economici a acestor criterii, precum şi termenul în care
estimează că va finaliza verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare.
În cazul în care prin documentaţia de atribuire s-a solicitat îndeplinirea unor criterii de calificare,
operatorii economici introduc în SEAP, împreună cu oferta, şi informaţiile necesare demonstrării
îndeplinirii criteriilor de calificare, în condiţiile solicitate de către autoritatea contractantă. În situaţia în
care pentru a demonstra îndeplinirea anumitor criterii de calificare autoritatea contractantă a solicitat
prezentarea unor documente, atunci acestea trebuie transmise în SEAP în format electronic, semnate cu
semnătură electronică.
Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita prezentarea de mostre ale produselor care urmează
să fie furnizate în cursul îndeplinirii viitorului contract, caz în care trebuie să precizeze în cuprinsul
documentaţiei de atribuire modalitatea de prezentare a acestora.
Verificarea modului de îndeplinire a criteriilor de calificare de către fiecare ofertant şi
responsabilitatea rezultatului acestei verificări revin comisiei de evaluare constituite în cadrul autorităţii
contractante.

CONDIŢIILE DE ANULARE A PROCEDURII

Autoritatea contractantă nu are dreptul să solicite modificarea, iar operatorul SEAP nu are dreptul
să modifice informaţiile de natură să afecteze funcţionarea sistemului informatic, cum ar fi, fără a se limita
la cele ce urmează:
a) criteriile de calificare şi selecţie;
b) criteriile de atribuire şi, după caz, factorii de evaluare şi/sau algoritmul de calcul;
c) cantitatea produselor, serviciilor sau dimensiunea lucrărilor;
d) codul CPV.
În situaţia în care se constată erori sau omisiuni cu privire la informaţiile prevăzute mai sus,
autoritatea contractantă are obligaţia de a dispune anularea procedurii de atribuire, considerându-se,
implicit, că se îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 209 alin. (1) lit. d) din ordonanţa de urgenţă.
DEPUNEREA OFERTEI ŞI DESCHIDEREA ACESTEIA. RESPINGEREA OFERTEI. OFERTA
INACCEPTABILĂ, NECONFORMĂ, ADMISIBILĂ ŞI CÂŞTIGĂTOARE
Orice operator economic înregistrat în SEAP are dreptul de a transmite ofertă. Autoritatea
contractantă are obligaţia de a deschide ofertele la data, ora şi adresa indicate în anunţul de participare, în
măsura în care nu a devenit incidenţă obligaţia privind decalarea termenului de depunere a ofertelor, cu
excepţia cazului în care termenul de depunere a ofertelor a fost decalat în urma suspendării procedurii 20.
Operatorul economic are dreptul de a transmite oferta numai în format electronic şi numai până la
data limită de depunere a ofertelor prevăzută în anunţul de participare. Atât elementele propunerii tehnice
specifice produselor, 20 A se vedea contravenţia menţionată la art. 293, lit. n) de la Cap. X “Contravenţii şi
sancţiuni” din ordonaţa de urgenţă.
În cazul în care, în scopul verificării conformităţii propunerii tehnice cu cerinţele caietului de sarcini sau în
scopul verificării propunerii financiare, autoritatea contractantă solicită prezentarea anumitor documente,
acestea trebuie transmise în SEAP în format electronic, semnate cu semnătură electronică .
În cazul în care, din motive tehnice, nu este posibilă transmiterea anumitor documente în format
electronic prin intermediul SEAP, documentele respective se transmit autorităţii contractante în forma şi
utilizându-se modalitatea de comunicare solicitate de aceasta, cu respectarea prevederilor ordonanţei de
urgenţă cu privire la regulile de comunicare şi transmitere a datelor.
Orice operator economic are dreptul de a participa la deschiderea ofertelor. În cadrul şedinţei de
deschidere nu este permisă respingerea niciunei oferte, cu excepţia celor care se încadrează într-una dintre
următoarele situaţii:
a) au fost depuse după data şi ora – limită de depunere sau la o altă adresă decât cele stabilite în anunţul de
participare;
b) nu sunt însoţite de garanţia de participare, în cuantumul, forma şi având perioada de valabilitate
solicitate în documentaţia de atribuire.
Şedinţa de deschidere se finalizează printr-un proces – verbal semnat de membrii comisiei de evaluare şi de
reprezentanţi ai operatorilor economici prezenţi la şedinţă, în care se consemnează:
1. modul de desfăşurare a şedinţei respective,
2. aspectele formale constatate la deschiderea ofertelor,
3. elementele principale ale fiecărei oferte, consemnându-se totodată lista documentelor depuse de fiecare
operator economic în parte. Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite un exemplar al procesului-
verbal tuturor operatorilor economici participanţi la procedura de atribuire, în cel mult o zi lucrătoare de la
deschidere, indiferent dacă aceştia au fost sau nu prezenţi la şedinţa respectivă.
Orice decizie cu privire la calificarea/selecţia ofertanţilor/candidaţilor sau, după caz, cu privire la
evaluarea ofertelor se adoptă de către comisia de evaluare în cadrul unor şedinţe ulterioare şedinţei de
deschidere a ofertelor.

9
În cazul în care, în cadrul documentaţiei de atribuire, a fost prevăzută obligaţia îndeplinirii unor criterii de
calificare, astfel cum sunt acestea prevăzute la art. 176 din ordonanţa de urgenţă, comisia de evaluare are
obligaţia verificării modului de îndeplinire a acestor criterii de către fiecare ofertant în parte. Comisia de
evaluare are obligaţia de a analiza şi de a verifica fiecare ofertă atât din punct de vedere al elementelor
tehnice propuse, cât şi din punct de vedere al aspectelor financiare pe care le implică.
Propunerea tehnică trebuie să corespundă cerinţelor minime prevăzute în caietul de sarcini.
Propunerea financiară trebuie să se încadreze în limita fondurilor care pot fi disponibilizate pentru
îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv.
Pe parcursul analizării şi verificării documentelor prezentate de ofertanţi, comisia de evaluare are dreptul
de a solicita oricând clarificări sau completări ale documentelor prezentate de aceştia pentru demonstrarea
îndeplinirii criteriilor de calificare, astfel cum sunt acestea prevăzute la art. 176 din ordonanţa de urgenţă,
sau pentru demonstrarea conformităţii ofertei cu cerinţele solicitate.

Oferta este considerată inacceptabilă în următoarele situaţii:

1. se încadrează în categoria celor prevăzute la art. 33, alin. (3) din normele metodologice ale ordonanţei de
urgenţă;
2. a fost depusă de un ofertant care nu îndeplineşte una sau mai multe dintre cerinţele de calificare stabilite
în documentaţia de atribuire sau nu a prezentat, conform prevederilor art. 11, alin. (4) - (5) din normele
metodologice ale ordonanţei de urgenţă, documente relevante în acest sens; (este vorba de declaraţia
iniţială pe propria răspundere a ofertantului şi termenul limită pentru demostrarea îndeplinirii cerinţelor de
calificare);
3. constituie o alternativă la prevederile caietului de sarcini, alternativă care nu poate fi luată în considerare
din următoarele motive:
- în anunţul de participare nu este precizată în mod explicit posibilitatea depunerii unor oferte alternative;
- respectiva ofertă alternativă nu respectă cerinţele minime prevăzute în caietul de sarcini;
4. nu asigură respectarea reglementărilor obligatorii referitoare la condiţiile specifice de muncă şi de
protecţie a muncii, atunci când această cerinţă este formulată în conformitate cu prevederile art. 34, alin. (2)
din ordonanţa de urgenţă;
5. preţul, fără TVA, inclus în propunerea financiară depăşeşte valoarea estimată comunicată prin
anunţul/invitaţia de participare şi nu există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare pentru
îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv;
6. preţul, fără TVA, inclus în propunerea financiară depăşeşte valoarea estimată comunicată prin
anunţul/invitaţia de participare şi, deşi există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare pentru
îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv, se constată existenţa a cel puţin uneia dintre
următoarele situaţii:
- preţul este cu mai mult de 10% mai mare decât valoarea estimată prevăzută în anunţul/invitaţia de
participare;
- încheierea contractului la preţul respectiv ar conduce la eludarea aplicării acelor prevederi ale
ordonanţei de urgenţă care instituie obligaţii ale autorităţii contractante în raport cu anumite praguri
valorice;
7. în urma verificărilor prevăzute la art. 202 şi 203 din ordonanţa de urgenţă se constată că oferta are un
preţ neobişnuit de scăzut pentru ceea ce urmează a fi furnizat/prestat/executat, astfel încât nu se poate
asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi şi calitativi solicitaţi prin caietul de sarcini.

În cazul unei oferte care are un preţ aparent neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi
furnizat, executat sau prestat, autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita ofertantului, în scris şi
înainte de a lua o decizie de respingere a acelei oferte, detalii şi precizări pe care le consideră semnificative
cu privire la ofertă, precum şi de a verifica răspunsurile care justifică preţul respectiv. Autoritatea
contractantă are obligaţia de a lua în considerare justificările primite de la ofertant care se referă la:
1. fundamentarea economică a modului de formare a preţului, aferent metodelor de execuţie utilizate,
procesului de producţie sau serviciilor prestate;
2. soluţiile tehnice adoptate şi/sau orice condiţii deosebit de favorabile de care beneficiază ofertantul pentru
executarea lucrărilor, pentru furnizarea produselor sau prestarea serviciilor;
3. originalitatea ofertei din punct de vedere al îndeplinirii tuturor cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini;
4. respectarea dispoziţiilor privind protecţia muncii şi condiţiile de lucru aplicabile pentru executarea
lucrării, prestarea serviciului sau furnizarea produselor;
5. posibilitatea ca ofertantul să beneficieze de un ajutor de stat.
Atunci când autoritatea contractantă constată că o ofertă are un preţ aparent neobişnuit de scăzut
deoarece ofertantul beneficiază de un ajutor de stat, oferta respectivă poate fi respinsă pe acest temei numai
dacă, în urma clarificărilor solicitate, ofertantul este în imposibilitate de a demonstra, într-o perioadă de
timp rezonabil stabilită de autoritatea contractantă, că ajutorul de stat a fost acordat în mod legal. Atunci
când autoritatea contractantă respinge o ofertă în aceste condiţii, aceasta are obligaţia de a transmite o
notificare în acest sens ANRMAP.

10
 În sensul prevederilor ordonanţei de urgenţă, o ofertă prezintă un preţ aparent neobişnuit de scăzut
în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat atunci când preţul ofertat, fără TVA,
reprezintă mai puţin de 85% din valoarea estimată a contractului respectiv sau, în cazul în care în procedura
de atribuire sunt cel puţin 5 oferte care nu se află în situaţiile prevăzute la art. 36, alin. (1), lit. a) - e) şi alin.
(2), atunci când preţul ofertat reprezintă mai puţin de 85% din media aritmetică a ofertelor respective.
În cazul în care ofertantul nu prezintă informaţiile solicitate sau aceste informaţii nu pot justifica preţul
aparent neobişnuit de scăzut, oferta intră sub incidenţa prevederilor art. 36, alin. (1), lit. f) (ofertă
inacceptabilă) din normele metodologice ale ordonanţei de urgenţă.

Oferta este considerată neconformă în următoarele situaţii:

1. nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini;
2. conţine propuneri de modificare a clauzelor contractuale pe care le-a stabilit autoritatea contractantă în
cadrul documentaţiei de atribuire, care sunt în mod evident dezavantajoase pentru aceasta din urmă, iar
ofertantul, deşi a fost informat cu privire la respectiva situaţie, nu acceptă renunţarea la clauzele respective;
3. conţine în cadrul propunerii financiare preţuri care nu sunt rezultatul liberei concurenţe şi care nu pot fi
justificate;
4. în cadrul unei proceduri de atribuire pentru care s-a prevăzut defalcarea pe loturi, oferta este prezentată
fără a se realiza distincţia pe loturile ofertate, din acest motiv devenind imposibilă aplicarea criteriului de
atribuire pentru fiecare lot în parte.
Ofertele care nu se încadrează în niciuna dintre situaţiile de mai sus (ofertă inacceptabilă sau
neconformă) sunt singurele oferte care pot fi considerate admisibile. Oferta câştigătoare se stabileşte numai
dintre ofertele admisibile şi numai pe baza criteriului de atribuire precizat în anunţul de participare şi în
documentaţia de atribuire.
Înainte de stabilirea ofertei câştigătoare, autoritatea contractantă are dreptul de a organiza o etapă
finală de licitaţie electronică, dar numai în cazul în care a luat această decizie înainte de iniţierea procedurii
de atribuire şi numai dacă a anunţat decizia respectivă în anunţul de participare, iar documentaţia de
atribuire conţine toate precizările prevăzute la art. 164 din ordonanţa de urgenţă. Licitaţiile electronice se
organizează prin intermediul SEAP. Autoritatea contractantă are obligaţia de a invita la etapa de licitaţie
electronică numai ofertanţi care au depus oferte admisibile. În cazul organizării etapei finale de licitaţie
electronică, clasamentul final se stabileşte luând în considerare şi rezultatul obţinut în procesul repetitiv de
ofertare derulat în cadrul etapei respective. Refuzul unui operator economic de a se înregistra în SEAP în
scopul participării la etapa finală de licitaţie electronică este asimilat cu retragerea ofertei, în acest
caz fiind aplicabile prevederile art. 87, alin. (1), lit. a) din normele metodologice ale ordonanţei de urgenţă.
După ce a finalizat evaluarea ofertelor, comisia de evaluare are obligaţia de a elabora, în
conformitate cu prevederile art. 213, alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, un raport al procedurii de atribuire,
care se aprobă de către conducătorul autorităţii contractante sau de persoana desemnată în acest scop.
Conducătorul autorităţii contractante sau persoana desemnată în acest scop are obligaţia de lua măsurile
necesare pentru informarea tuturor ofertanţilor în legătură cu rezultatul aplicării procedurii de atribuire,
conform prevederilor art. 206 – 208 din ordonanţa de urgență.

GARANŢIA DE PARTICIPARE ŞI DE BUNĂ EXECUŢIE

Garanţia de participare se constituie de către ofertant în scopul de a proteja autoritatea contractantă

faţă de riscul unui eventual comportament necorespunzător al acestuia pe întreaga perioadă derulată până la
încheierea contractului de achiziţie publică sau a acordului-cadru.
Garanţia de bună execuţie a contractului se constituie de către contractant în scopul asigurării
autorităţii contractante de îndeplinirea cantitativă, calitativă şi în perioada convenită a contractului.
Cuantumul şi perioada de valabilitate a garanţiei de participare şi de bună execuţie
Cuantumul garanţiei de participare se stabileşte în sumă fixă, sumă care nu poate depăşi 2% din valoarea
estimată a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru.
Valabilitatea garanţiei de participare este cel puţin egală cu perioada minimă de valabilitate a
ofertei, astfel cum a fost solicitată prin documentaţia de atribuire.
Cuantumul garanţiei de bună execuţie nu trebuie să depăşească 10% din preţul contractului, fără
TVA.
Valabilitatea garanţiei de bună execuţie este menţionată în documentaţia de atribuire.
Modul de constituire a garanţiei de participare şi de bună execuţie
Garanţia de participare se constituie prin:
- virament bancar sau
-printr-un instrument de garantare emis în condiţiile legii de o societate bancară ori de o societate de
asigurări,care se prezintă în original,
-depunerea la casieria autorităţii contractante:
 a unui ordin de plată sau a unei file cec, cu condiţia confirmării acestora de către bancă,
 a unei sume în numerar.
Garanţia de bună execuţie se constituie prin:

11
  printr-un instrument de garantare emis în condiţiile legii de o societate bancară sau de o societate de
sigurări,
 depunere la casierie a unor sume în numerar,
 reţienri succesive din sumele datorate pentru facturi parţiale.
Utilizarea garanţiei de participare şi de bună execuţie
Autoritatea contractantă are dreptul de a reţine garanţia pentru participare, ofertantul pierzând astfel
suma constituită, atunci când acesta din urmă se află în oricare dintre următoarele situaţii:
a) îşi retrage oferta în perioada de valabilitate a acesteia;
b) oferta sa fiind stabilită câştigătoare, nu constituie garanţia de bună execuţie în perioada de valabilitate a
ofertei şi, oricum, nu mai târziu de 15 zile de la semnarea contractului;
c) oferta sa fiind stabilită câştigătoare, refuză să semneze contractul de achiziţie publică/acordul-cadru în
perioada de valabilitate a ofertei.
Autoritatea contractantă are dreptul de a emite pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie, oricând
pe parcursul îndeplinirii contractului, în limita prejudiciului creat, în cazul în care contractantul nu îşi
îndeplineşte obligaţiile asumate prin contract. Anterior emiterii unei pretenţii asupra garanţiei de bună
execuţie autoritatea contractantă are obligaţia de a notifica pretenţia contractantului, precizând obligaţiile
care nu au fost respectate.
Restituirea garanţiei de participare şi de bună execuţie
Garanţia pentru participare se restituie astfel:
a) în cazul ofertantului a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare, se restituie de autoritatea
contractantă în cel mult 3 zile lucrătoare de la data constituirii garanţiei de bună execuţie;
b) în cazul ofertanţilor a căror ofertă nu a fost stabilită câştigătoare, se returnează de autoritatea
contractantă după semnarea contractului de achiziţie publică cu ofertantul a cărui ofertă a fost desemnată
câştigătoare, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la data expirării perioadei de valabilitate a ofertei.
Garanţia de bună execuţie se restituie astfel:
a) în cazul contractului de furnizare: în cel mult 14 zile de la data întocmirii procesului-verbal de recepţie a
produselor care fac obiectul contractului şi/sau de la plata facturii produselor care fac obiectul contractului
şi/sau de la plata facturii finale;
b) în cazul contractului de servicii: în cel mult 14 zile de la data îndeplinirii de către contractant a
obligaţiilor asumate prin contractul respectiv;
c) în cazul contractelor de servicii de proiectare:
valoarea garanţiei de bună execuţie aferentă studiilor de prefezabilitate şi/sau fezabilitate, în termen de
14 zile de la data predării şi însuşirii/aprobării documentaţiei tehnico-economice respective;
 valoarea garanţiei de bună execuţie aferentă proiectului tehnic şi/sau detaliilor de execuţie, în
termen
de 14 zile de la data încheierii procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor executate în baza
proiectului respectiv;
d) în cazul contractelor de lucrări:
 70% din valoarea garanţiei, în termen de 14 zile de la data încheierii procesului-verbal de recepţie la
terminarea lucrărilor;
 restul de 30% din valoarea garanţiei, la expirarea perioadei de garanţie a lucrărilor executate.

INTERDICŢII ÎN DERULAREA PROCEDURII DE LICITAŢIE DESCHISĂ

Autoritatea contractantă:
1. Nu are dreptul de a negocia reducerea preţului sau a cantitatea solicitată iniţial în cazul în care preţurile
ofertelor depuse în cadrul procedurii de atribuiredepăşesc limita bugetului alocat pentru îndeplinirea
contractului;
2. Poate solicita îmbunătăţiri ale ofertelor numai dacă a specificat expres acest lucru în anunţul de
participare şi în documentaţia de atribuire, utilizând în acest scop exclusiv metoda specială de atribuire
„licitaţia electronică”.

LICITAŢIA RESTRÂNSĂ

Procedura de licitaţie restrânsă se desfăşoară, de regulă, în două etape:

1. etapa de selectare a candidaturilor, prin aplicarea criteriilor de selecţie;
2. etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidaţii selectaţi, prin aplicarea criteriului de atribuire.
Autoritatea contractantă are dreptul de a decide organizarea unei etape suplimentare de licitaţie
electronică, caz în care are obligaţia de a anunţa această decizie în anunţul de participare şi în documentaţia
de atribuire. Licitaţia restrânsă se iniţiază prin transmiterea spre publicare, în conformitate cu prevederile
art. 55 din ordonanţa de urgenţă, a unui anunţde participare prin care se solicită operatorilor economici
interesaţi depunerea de candidaturi.

INTERDICŢII ÎN DERULAREA PROCEDURII DE LICITAŢIE RESTRÂNSĂ

12
 Autoritatea contractantă:
1. Nu are dreptul de a negocia reducerea preţului sau a cantitatea solicitată iniţial în cazul în care
preţurile ofertelor depuse în cadrul procedurii de atribuire depăşesc limita bugetului alocat pentru
îndeplinirea contractului;
2. Poate solicita îmbunătăţiri ale ofertelor numai dacă a specificat expres acest lucru în anunţul de
participare şi în documentaţia de atribuire, utilizând în acest scop exclusiv metoda specială de atribuire
„licitaţia electronică”.

DIALOGUL COMPETITIV

Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de dialog competitiv pentru atribuirea
unui contract de achiziţie publică dacă se îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
1. contractul în cauză este considerat a fi de complexitate deosebită;
2. aplicarea procedurii de licitaţie deschisă sau restrânsă nu ar permite atribuirea contractului de
achiziţie publică în cauză.
Procedura de dialog competitiv se desfăşoară în trei etape:
1. etapa de preselecţie a candidaţilor;
2. etapa de dialog cu candidaţii admişi în urma preselecţiei, pentru identificarea soluţiei/soluţiilor
apte să răspundă necesităţilor autorităţii contractante şi în baza căreia/cărora candidaţii vor elabora şi vor
depune oferta finală;
3. etapa de evaluare a ofertelor finale depuse.
Dialogul competitiv se iniţiază prin transmiterea spre publicare, în conformitate cu prevederile art.
55 din ordonanţa de urgenţă, a unui anunţ de participare prin care se solicită operatorilor economici
interesaţi depunerea de candidaturi.

NEGOCIEREA CU PUBLICAREA PREALABILĂ A UNUI ANUNŢ DE PARTICIPARE

Negocierea cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare reprezintă procedura de atribuire

prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidaţii selectaţi şi negociază clauzele
contractuale, inclusiv preţul, cu unul sau mai mulţi dintre aceştia.
Această procedură de atribuire se aplică indiferent de valoarea estimată a contractului pentru
atribuirea contractului de achiziţie publică numai dacă autoritatea contractantă se regăseşte într-una din
situaţiile prevăzute la art. 110 din ordonanţa de urgenţă.
Procedura de negociere cu publicare se desfăşoară în trei etape:
1. Etapa de preselecţie a candidaţilor;
2. Etapa de negociere;
3. Etapa de evaluare a ofertelor finale.

NEGOCIEREA FĂRĂ PUBLICAREA PREALABILĂ A UNUI ANUNŢ DE PARTICIPARE

Negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare reprezintă procedura de atribuire
prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidaţii selectaţi şi negociază clauzele
contractuale, inclusiv preţul, cu unul sau mai mulţi dintre aceştia.
Această procedură de atribuire se aplică indiferent de valoarea estimată a contractului pentru
atribuirea contractului de achiziţie publică numai dacă autoritatea contractantă se regăseşte într-una din
situaţiile prevăzute la art. 122 din ordonanţa de urgenţă.
Procedura de negociere cu publicare se desfăşoară în trei etape:
1. Etapa de chemare la competiţie;
2. Etapa de negociere;
3. Etapa de evaluare a ofertelor finale.

CEREREA DE OFERTE

Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de cerere de oferte numai în cazul în care
valoarea estimată, fără TVA, a contractului de achiziţie publică este egală sau mai mică decât echivalentul
în lei al pragurilor menţionate la art. 124 din ordonanţa de urgenţă.
Această procedură reprezintă procedura simplificată prin care autoritatea contractantă solicită oferte
de la mai mulţi operatori economici, după publicarea prealabilă a unei invitaţii de participare.

CONCURSUL DE SOLUŢII

Autoritatea contractantă are dreptul de a organiza un concurs de soluţii, respectiv o procedură

specială prin care achiziţionează, îndeosebi în domeniul amenajării teritoriului, al proiectării urbanistice şi
peisagistice, al arhitecturii sau în cel al prelucrării datelor, un plan sau un proiect, prin selectarea acestuia
pe baze concurenţiale de către un juriu, cu sau fără acordarea de premii.

13
 Concursul de soluţii se iniţiază prin publicarea unui anunţ de participare şi se poate organiza:
 ca o procedură independentă, în care concurenţii pot obţine premii şi/sau prime de
participare;
 fie ca parte a unei alte proceduri care conduce la atribuirea unui contract de servicii.
Concursul de soluţii se poate desfăşura:
1. într-o singură etapă, de evaluare a proiectelor, atunci când autoritatea contractantă nu optează
pentru selecţia preliminară a concurenţilor sau
2. în două etape respectiv:
2.1. selecţia preliminară a concurenţilor;
2.2. evalurarea proiectelor depuse de către concurenţii selectaţi.

MODALITĂŢI SPECIALE DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE ACHIZIŢIE PUBLICĂ

Autoritatea contractantă are la dispoziţie următoarele modalităţi speciale de atribuire a contractului

de achiziţie publică:
1. Acordul-cadru care reprezintă înţelegerea scrisă intervenită între una sau sau mai multe autorităţi
contractante şi unul sau mai mulţi operatori economici, al cărei scop este stabilirea condiţiilor esenţiale care
vor guverna contractele de achiziţie publică ce urmează a fi atribuite într-o perioadă dată, în mod special în
ceea ce priveşte preţul şi, după caz, cantităţile avute în vedere.
2. Sistemul de achiziţie dinamic care este un proces în întregime electronic, limitat în timp şi
deschis pe întreaga sa durată oricărui operator economic care îndeplineşte criteriile de calificare şi selecţie
şi care a prezentat o ofertă orientativă cu cerinţele caietului de sarcini.
3. Licitaţia electronică care este procesul repetitiv, în întregime electronic, ce se realizează după o
primă evaluare completă a ofertelor prin care ofertanţii au posibilitatea de a reduce preţurile prezentate
şi/sau de a îmbunătăţii alte elemente ale ofertei.
Aceste trei modalităţi speciale de atribuire sunt regelementate de prevederile CAP. IV din ordonanţa
de urgenţă şi din normele metodologice de atribuire prin mijloace electronice (HG nr. 1.660/2006).
Pentru a înţelege sistemul deschis (ONLINE) de atribuire a contractelor de achiziţie publică prin
mijloace electronice trebuie prezentate definiţiile următorilor termeni:
1. Licitaţie electronică – procesul repetitiv realizat după o primă evaluare completă a ofertelor, în care
ofertanţii au posibilitatea, exclusiv prin intermediul mijloacelor electronice, de a reduce preţurile prezentate
şi/sau de a îmbunătăţi alte elemente ale ofertei; evaluarea finală trebuie să se realizeze în mod automat prin
mijloacele electronice utilizate.
2. Mijloace electronice – utilizarea echipamentelor electronice pentru procesarea şi stocarea de date care
sunt difuzate, transmise şi recepţionate prin cablu, radio, mijloace optice sau prin alte mijloace
electromagnetice.
3. Operatorul sistemului electronic de achiziţii publice – persoană juridică de drept public care asigură
autorităţilor contractante suportul tehnic destinat aplicării, prin mijloace electronice, a procedurilor de
atribuire;
4. Sistemul electronic de achiziţii publice (SEAP) – desemnează sistemul informatic de utilitate publică,
accesibil prin internet la o adresă dedicată, utilizat în scopul aplicării prin mijloace electronice a
procedurilor de atribuire.
Operatorul SEAP este Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei.

14