Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași

Ursu Raluca
Pedagogie
Anul 2
Grupa 3

SEDENTARISMUL ÎN ROMÂNIA

Sedentarismul este un stil de viață care implică lipsa de mișcare sau de

activitate fizică.Se referă la faptul de a fi sedentar, lipsit de activitate.
Sedentarismul este un factor de risc care conduce la apariția mai multor afecțiuni.

Cu toate că din punct de vedere medical este indicat sa evităm obiceiurile

sedentare (statul excesiv la calculator, televizor etc), la ora actuală tot mai multe
locuri de muncă sunt caracterizate prin lipsa activității fizice. Mai mult, viața
modernă încurajează sedentarismul prin încurajarea unei vieți confortabile, fără
prea multe solicitări fizice.

Din punctual meu vedere, este una dintre cele mai des întâlnite probleme din
România la vremea actuală, acesta poate conduce chiar la moarte dacă nu e
intervenit din timp. Stilul de viață este un factor determinant al stării de sănătate a
unei populații.

Sedentarismul este un fenomen care trebuie tratat ca o boală, deoarece în timp

poate avea efecte foarte periculoase asupra organismului. Sedentarismul reprezintă
o problemă foarte actuală în societatea în care trăim, având efecte nocive ca:
tulburarea echilibrului metabolic, îmbătrânirea prematură, creșterea riscului
dezvoltării cancerului, diminuarea oxigenării organismului, afectarea posturii și a
coloanei vertebrale, creșterea în greutate, tulburări genetice.

Sedentarismul reprezintă un factor de risc cardiovascular și un factor de risc de

mortalitatea, persoanele sedentare având un risc de 20-30% mai mare de a dezvolta
una dintre afecțiunile cu mortalitate ridicată. 30 de minute de activitate fizică
practicată zilnic de fiecare individ ar ajuta enorm la îmbunătăţirea stării de sănătate
 Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași
Ursu Raluca
Pedagogie
Anul 2
Grupa 3

şi la diminuarea riscurilor de îmbolnăvire.Sedentarismul a devenit cel mai de temut

inamic al omului contemporan. Stilul de viață sedentar face referire la perioadele
prelungite de repaus des întâlnite atât în rândul adulților care stau ore întregi în
șezut în fața monitoarelor la locul de muncă, comunică mai mult electronic și
folosesc doar mașina pentru transport, cât și în rândul copiilor care sunt acaparați
de jocurile și device-urile electronice.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății persoanele între 19 și 64 de ani ar

trebui să facă cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată sau 75 de
minute de activitate fizică intensă, în fiecare săptămână, și de două ori pe
săptamână, exerciții care să solicite majoritatea mușchilor.

S-a demonstrat că repausul de 4 ore pe zi, pe scaun, în timp ce ești treaz,

determină încetarea activitații genelor care reglează cantitatea de grăsimi și
glucoză din organism. Astfel, pot apărea tulburări și boli în organism, precum
diabetul zaharat de tip II. Riscăm ca în timp, prin sedentarism să se instaleze
afecțiuni cardiovasculare, tulburări metabolice, obezitate, deviații ale coloanei
vertebrale, anxietate, depresie, etc. Specialiștii consideră că stilul de viață sedentar
poate fi mai periculos pentru organism decât alcoolul și fumatul.

Populația, indiferent de vârstă, este îndemnată să evite acumularea

kilogramelor suplimentare, să-şi menţină într-o formă bună articulaţiile şi tonusul
muscular, să-şi consolideze structura osoasă, prin practicarea unor exerciţii fizice.
Lipsa de activitate fizică are consecințe fatale: bolilor cardiovasculare, diabetul,
obezitatea şi complicaţiilor acestei boli duc la deces. În Statele Unite,
sedentarismul este considerat una dintre principalele cauze ale mortalităţii în
 Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași
Ursu Raluca
Pedagogie
Anul 2
Grupa 3

rândul adulţilor. Absenţa antrenamentului fizic regulat al inimii duce la de trei ori
mai multe decese prin boli cardiovasculare decât în mod normal.

Activitatea fizică este o parte importantă a stilului de viață sănătos care poate
reduce riscul de a dezvolta boli cardiovasculare, diabet și unele tipuri de cancer.
Participarea regulată la activități fizice și/sau exerciții aerobice este asociată cu
scăderea mortalității cardiovasculare. Nivelul de inactivitate fizică este în creștere
în multe țări, cu mari implicații pentru starea de sănătate a oamenilor din întreaga
lume și pentru prevalența bolilor netransmisibile, cum ar fi bolile cardiovasculare,
diabetul și cancerele.

Potrivit datelor Comisiei Europene, numărul românilor care nu fac sport a

crescut faţă de anul 2013, ţara noastră ocupând locul doi la nivel european din
perspectiva sedentarismului, lucru care favorizează apariţia unor patologii precum
bolile cardiovasculare sau diabetul zaharat. Mai mult, inactivitatea fizică este
identificată, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, ca fiind al patrulea factor de
risc principal pentru mortalitatea globală.

România nu stă foarte bine nici din prisma implicării în activităţi de voluntariat
sportive. Aşadar, doar 2% dintre respondenţii la Eurobarometrul Comsiei Europene
se implică în astfel de acţiuni, procentul fiind în scădere faţă de anul 2013, când au
fost făcute măsurători similare. Acelaşi Eurobarometru mai notează că doar 2% din
respondenţi sunt membrii unui club sportiv, 5% sunt membrii unui centru fitness,
1% sunt membrii unui club socio-cultural, 19% altul, 71% nu sunt membrii
niciunui club.
 Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași
Ursu Raluca
Pedagogie
Anul 2
Grupa 3

Aproape 3 din 4 români petrec zilnic cel puţin două ore şi jumătate pe zi în
poziţia şezut, în faţa computerului sau în faţa televizorului. Concret, în România,
51% din români nu se implică niciodată în activităţi fizice, arată datele celui mai
recent Eurobarometru întocmit de Comisia Europeană, potrivit Forumului
Sportului Românesc.

Medicul Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, a

declarat la rândul său: „Activitatea fizică este încă o valoare subapreciată în
ecosistemul de sănătate din România. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recunoaşte
beneficiile pe care mişcarea le aduce atât pentru prevenţia bolilor cronice, cât şi
pentru managementul unor boli precum obezitatea şi diabetul zaharat, bolile
cardiovasculare sau unele tipuri de cancer.

Centrul pentru Inovaţie în Medicină realizează împreună cu Institutul Sportiv

Român un parteneriat pe cât de natural, pe atât de binevenit în peisajul autohton.
Până acum, din păcate, sportul şi sănătatea s-au intersectat mult prea puţin, mult
prea rar şi fără a avea continuitate şi o viziune comună de dezvoltare.

Mizând pe prevenţie, România poate să consume cu mai mare eficienţă

fondurile destinate programelor naţionale pentru bolile cronice, dar pentru aceasta
trebuie să se dezvolte programe pilot adaptate la specificul cultural local care să
arate, de exemplu, valoarea adusă de un program naţional de mers pe jos, în pas
alert„.

Dacă e să vorbim despre perioada pandemiei, doar 26.8 % dintre copii au ieșit
din casă zilnic la plimbare și cele mai multe activități fizice ale lor au fost mersul
 Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași
Ursu Raluca
Pedagogie
Anul 2
Grupa 3

în parc cu bicicleta sau rolele, joaca în curte, sau alte sporturi de agrement. Copiii
au fost ajutați să facă mișcare în această perioadă cel mai mult de către bunici.
Asociația KinetoBebe a lansat părinților invitația de a vorbi despre modul în
care copiii au reușit să facă mișcare în pandemie, și despre efectele care sunt deja
vizibile în dezvoltarea lor sănătoasă din punct de vedere neuromotor; pentru a trage
un semnal de alarmă către toți stakeholdarii care pot veni în sprijinul părinților,
care deși încurajează activitatea fizică a copiilor nu au cadrul și suportul necesar
pentru a răspunde nevoilor celor mici.
Din sondaj reiese că părinții se bazează cel mai mult pe bunici în activitate
fizică a copiilor, procentul celor care simt că pot apela la sprijinul și recomandarea
specialiștilor (medic de familie, kinetoterapeut, psiholog, antrenor, cadre didactice
din grădiniță sau școală) este redus.