Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr. T.

Popa” Iași
Facultatea de Medicină Generală

Catedra de Obstetrică – Ginecologie și Neonatologie

Disciplina de Obstetrică și Ginecologie

- REZUMAT -

Conducător științific:
Prof. Univ. Dr. Florentina Zenovia Pricop

Doctorand:
Dr. Gabriela Dumăchiță-Şargu

IAŞI - 2011
 Mulţumesc doamnei Prof. Dr. Florentina Zenovia Pricop,
care cu generozitate, răbdare şi profesionalism a încurajat conţinutul
ideatic şi ştiinţific al cercetării mele, pentru sprijinul şi încrederea pe
care mi le-a acordat în viaţă şi mai ales în carieră.

Mulţumesc soţului şi părinţilor săi (Dr. Doina Şargu şi

Dr. Dumăchiţă Dorel) carea mi-au arătat cât de importantă este
familia, atât a noastră cât şi a celor pe care îi poţi ajuta, devenind un
medic mai bun.

Mulţumesc familiei, temelia vieţii mele.

Dr. Gabriela Dumăchiță-Şargu

2
I. CUPRINS TEZĂ DOCTORAT .......................................... 4

II. INTRODUCERE................................................................. 9

III. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE GENERALE ALE

CERCETĂRII ........................................................................ 11

IV. MATERIAL ŞI METODE DE LUCRU ........................ 13

V. REZULTATE ŞI DISCUŢII PRIVIND

DIAGNOSTICUL ÎN SINDROMUL OVARIAN
POLICHISTIC ....................................................................... 15

VI. REZULTATE ŞI DISCUŢII PRIVIND

TRATAMENTUL MEDICAL ÎN SINDROMUL
OVARIAN POLICHISTIC ................................................... 26

VII. REZULTATE ŞI DISCUŢII PRIVIND

TRATAMENTUL CHIRURUGICAL ŞI MEDICAL
TRADIŢIONAL CHINEZ ÎN SINDROMUL
OVARIAN POLICHISTIC ................................................... 27

VIII. CONCLUZII FINALE ................................................. 40

IX. PROPUNERI DE CERCETARE ................................... 42

X. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ....................................... 43

XI. ARTICOLE PUBLICATE ÎN CADRUL TEZEI DE

DOCTORAT........................................................................... 48

3
INTRODUCERE ............................................................................1

PARTEA I: NIVELUL CUNOAŞTERII

CAPITOLUL 1: STEROIDOGENEZA
1.1. Generalitǎți.......................................................................5
1.2. Axul hipotalamo-hipofizo-ovarian...................................5
1.3. Sinteza steroizilor ovarieni...............................................6
1.4. Conceptul operațional al celor douǎ celule ......................8
1.5. Transport, metabolism, mecanism de acțiune................10

CAPITOLUL 2: ONTOGENEZA OVARULUI

2.1. Date generale..................................................................13
2.2. Date embriologice ..........................................................13
2.3. Originea și migrarea celulelor germinale ȋn gonade ......17
2.4. Creșterea numărului celulelor germinale prin mitoză....18
2.5. Reducerea numărului de cromozomi prin meioză .........18
2.6. Maturarea finală structurală a ovocitului .......................19

CAPITOLUL 3: ANATOMIA OVARULUI

3.1. Situație și configurație externă.......................................22
3.2. Raporturile ovarului .......................................................24
3.3. Sisteme de fixare............................................................25
3.4. Vascularizația, drenaj limfatic și inervația ovarului ......26

CAPITOLUL 4: MICROANATOMIA OVARULUI

4.1. Epiteliul de suprafață .....................................................28
4.2. Albugineea ovarului.......................................................29
4.3. Corticala ovariană ..........................................................30
4
 4.4. Medulara ovariană ............................................................. 35
4.5. Stroma ovariană................................................................. 35
4.6. Dinamica dezvoltării foliculare ȋn ovarul uman ................ 35
4.6.1. Recrutarea, selecția și dominanța foliculară.......... 36
4.6.2. Reglarea autocrină și paracrină
a funcției ovariene................................................ 38

CAPITOLUL 5: ETIOPATOGENIA SINDROMULUI

OVARIAN POLICHISTIC
5.1. Rolurile posibile ale atreziei ȋn celulele
granuloase umane............................................................. 42
5.2. Modificări ale funcției hipotalamo-hipofizare
ȋn sindromul ovarian polichistic....................................... 43
5.3. Suprimarea activitǎții enzimatice
ȋn sindromul ovarian polichistic....................................... 45

CAPITOLUL 6: DIAGNOSTICUL CLINIC ÎN SINDROMUL

OVARIAN POLICHISTIC
6.1. Fenomene masculinizante.................................................. 47
6.2. Fenomene de defeminizare................................................ 48
6.3. Fenomene clinice asociate ................................................. 49

CAPITOLUL 7: EXPLORAREA PARACLINICĂ ÎN

SINDROMUL OVARIAN POLICHISTIC
7.1. Profilul biologic................................................................. 50
7.2. Modificǎri histologice........................................................ 52
7.3. Corelații ale examenului histopatologic – parametrii
hormonali ........................................................................ 57
7.4. Ultrasonografia- trasabdominalǎ, transvaginalǎ,
Doppler............................................................................ 58
7.5. Corelații ale examenului histopatologic – parametrii
ultrasonografici și endocrinologici................................... 63
7.6. Rolul laparoscopiei ȋn explorarea SOPC ........................... 66
7.7. Explorarea funcției ovariene.............................................. 70

5
CAPITOLUL 8: SINDROMUL OVARIAN POLICHISTIC –
FACTOR DE RISC
8.1. Infertilitatea........................................................................ 73
8.2. Sindromul metabolic .......................................................... 73
8.3. Patologia tiroidianǎ ............................................................ 74
8.4. Patologia uterinǎ și a glandei mamare ............................... 75

CAPITOLUL 9: TRATAMENT
9.1. Medical............................................................................... 77
9.2. Medical tradițional chinez.................................................. 84
9.3. Cosmetic............................................................................. 90
9.4. Chirurgical ......................................................................... 93

PARTEA II: PARTEA PERSONALĂ

CAPITOLUL 10: SCOPUL ŞI OBIECTIVELE GENERALE

ALE CERCETĂRII ......................................................................... 96

CAPITOLUL 11: MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRU

11.1. Material ............................................................................ 98
11.2. Metode de lucru ............................................................... 99
11.2.1 Studiul foilor de observație................................... 99
11.2.2. Studiul ultrasonografic și hormonal .................... 99
11.2.3. Concluzii parțiale................................................. 99
11.2.4. Evaluarea diagnosticului și tratamentului
medical tradițional chinez...................................100
11.2.5. Prelucrarea datelor și analiza statistică................100
11.2.6. Interpretarea rezultatelor......................................101

CAPITOLUL 12: REZULTATE ŞI DISCUŢII PRIVIND

DIAGNOSTICUL ÎN SINDROMUL OVARIAN POLICHISTIC
12.1. Date generale....................................................................102
12.2. Caracteristici epidemiologice...........................................104
12.3. Antecedete personale .......................................................106
12.3.1. Antecedente personale fiziologice.......................106
12.3.2. Antecedente personale patologice .......................115
12.4. Antecedete heredocolaterale ............................................141
6
 12.5. Corelare ȋntre atecedente personale patologice și
antecedete heredocolaterale ........................................... 144
12.6. Diagnostic la internare..................................................... 150
12.7. Diagnostic clinic .............................................................. 157
12.8. Diagnostic paraclinic ....................................................... 161
12.8.1. Imagistic.............................................................. 161
12.8.2. Determinări hormonale ....................................... 166
12.8.2.1. Determinări hormonale ovariene .......... 166
12.8.2.2. Determinări hormonale
corticosuprarenaliene ........................... 187

CAPITOLUL 13: REZULTATE ŞI DISCUŢII PRIVIND

TRATAMENTUL MEDICAL ÎN SINDROMUL OVARIAN
POLICHISTIC
13.1. Combaterea insulinorezistenței și
hiperinsulinismului......................................................... 202
13.2. Substituția ciclică a deficitului de progesteron
datorat anovulației.......................................................... 204
13.3. Combaterea hiperandrogeniei și efectelor
periferice ale acesteia ..................................................... 205
13.3.1. Inhibitori ai sintezei de androgeni....................... 205
13.3.2. Inhibitori de 5 α reductază .................................. 205
13.3.3. Antagoniști ai receptorilor de androgeni............. 205
13.4. Tratamentul infertilității .................................................. 207
13.5. Tratamentul patologiei asociate....................................... 208

CAPITOLUL 14: REZULTATE ŞI DISCUŢII PRIVIND

TRATAMENTUL CHIRURUGICAL ŞI MEDICAL
TRADIŢIONAL CHINEZ ÎN SINDROMUL OVARIAN
POLICHISTIC
14.1. Date generale ................................................................... 211
14.2. Indicațiile tratamentului chirurgical ................................ 211
14.3. Tratamentul chirurgical ................................................... 216
14.3.1. Rezecția cuneiformă de ovar ............................... 217
14.3.2. Decorticarea ovariană.......................................... 217
14.3.3. Biopsia ovariană.................................................. 217
14.3.4. Drillingul ovarian laparoscopic........................... 218
7
 14.3.5. Chistectomia ovariană .........................................221
14.3.6. Procedee chirurgicale pe trompa uterină
și uter ..................................................................223
14.4. Tratament medical tradițional chinez...............................225
14.4.1. Date generale .......................................................225
14.4.2. Scopurile tratamentului medical
tradițional chinez ................................................226
14.4.3. Examenul clinic medical tradițional chinez
al pacientei..........................................................227
14.4.4. Principii de diagnostic și tratament
medical tradițional chinez...................................227
14.4.5. Sindroame energetice implicate ȋn
sindromul ovarian polichistic .............................230
14.4.6. Modalități ale tratamentului medical
tradițional chinez ................................................235
14.4.6.1. Tehnica tratamentului medical
tradițional chinez ..................................235
14.4.6.2. Meridianele utilizate ȋn tratamentul
medical tradițional chinez.....................239
14.5. Evaluarea tratamentului chirurgical asociat cu tratament
medical tradițional chinez ȋn sindromul ovarian
polichistic.........................................................................256
14.6. Evaluarea tratamentului laparoscopic ȋn sindromul
ovarian polichistic............................................................265
14.7. Studiul comparativ – Tratament chirurgical asociat cu
tratament medical tradițional chinez versus tratament
laparoscopic ȋn sindromul ovarian polichistic .................268

CAPITOLUL 15: CONCLUZII FINALE......................................273

CAPITOLUL 16: PROPUNERI DE CERCETARE.....................275

BIBLIOGRAFIE ..............................................................................277

ARTICOLE PUBLICATE ÎN CADRUL TEZEI DE

DOCTORAT .....................................................................................294

8
 II. INTRODUCERE

Mecanismele şi fiziologia funcţiei reproductive umane au

fascinat oamenii de ştiinţă de-alungul mai multor decenii. Sindromul
ovarian polichistic este pentru medicina practică şi pentru cercetarea
ştiinţifică medicală o problemă nerezolvată.
Au trecut aproape o sută de ani şi treptat-treptat, au început să se
cristalizeze preocupările asupra ovarelor polichistice şi a manifestării
lor clinice.
Modificǎrile sclerochistice ale ovarului uman sunt cunoscute de
mult timp (Cheareau 1884, Waldo 1895, Forgue 1910), dar abia în
1935 Irvine F. Stein şi Michael L. Leventhal au descris asociaţia
anatomo-clinicǎ între ovarele micropolichistice şi un sindrom
compus din triada: amenoree (anovulaţie), hirsutism şi obezitate.
Reluând evoluţia istorică a concepţiilor despre ovarul polichistic
virilizant, constatăm progresul lor lent, ritmat de cel al mijloacelor şi
metodelor de cercetare. Astfel, între 1945 şi 1955 preocupările sunt
orientate spre fundamentarea clinică, anatomică şi morfopatologică;
între 1955 şi 1965 lucrările se orientează spre fundamentarea
aspectului hormonal datorită posibilității dozărilor în urină şi apoi în
sânge; din 1965 cerectările hormonale devin mai precise grație
dozărilor RIA, a prelevării din venele ovariene şi suprarenale, a
sintezelor “in vitro” făcute pe fragmente de ovare polichistice
cultivate în prezenţa unor precursori hormonali marcaţi, etc.
Materialul se adună din ce în ce mai abundent dar, rezultatele
cercetătorilor sunt contradictorii.
La 15 ani, după prima Conferinţă Internaţională despre sindromul
ovarian polichistic (SOPC), membrii Societăţii Europene pentru
Reproducere Umană şi Embriologie (ESHRE) şi Societatea
Americană pentru Medicină Reproductivă (ASRM) au ajuns la un
consens pentru a caracteriza cât mai exact sindromul.
Ca sindrom al disfuncţiei ovariene, SOPC nu are un singur
criteriu de diagnostic. Deoarece SOPC cuprinde un spectru larg de
semne şi simptome, diagnosticul poate fi frustrant de dificil. Cu
intenţia de a simplifica această problemă, la întâlnirea de la
Rotterdam din ianuarie 2004, s-au revizuit criteriile diagnostice.

9
 Pentru a fi diagnosticată cu SOPC, pacienta trebuie să prezinte
două din următoarele trei condiţii: ovulaţii ocazionale sau anovulaţii,
nivele ridicate de hormoni androgeni, 12 sau mai mulţi foliculi pe
fiecare ovar.
Se consideră importantă excluderea unor alte patologii ce pot
prezenta aceleaşi simptome, ca: tumorile androgeno-secretante,
sindromul Cushing, hiperprolactinemia, hiperplazia suprarenaliană
congenitală, afecţiuni tiroidiene.
Importanţa studiului acestui sindrom este legată atât de
complexitatea diagnosticului, cât şi de frecvenţă, asocierea cu alte
patologii, riscul apariţiei complicaţiilor şi a algoritmului terapeutic
încă neclar, dovedit de multitudinea de terapii existente.
Sindromul ovarian polichistic este una dintre afecţiunile
endocrine cele mai frecvente, prevalenţa sa estimată între 1,5 şi 20%
(în medie 6%) din populaţia feminină fiind în continuă creştere în
ultimele decenii.
SOPC este o tulburare heterogenică cu o etiologie incertă,
prezentând un spectru extraordinar în expresia trăsăturilor clinice,
endocrine şi a celor metabolice.
Caracteristica esenţială a sindromului este anovulația cronică,
hiperandrogenică, traducerea clinică fiind variabilă.
Elementele semiologice care apar au drept expresie:
• fenomene masculinizante: virilism pilar, virilism fenotipic,
modificări tegumentare (acnee, seboree), virilizarea vocei, modificări
ale organelor genitale externe (hipertrofia labiilor mari, clitoridiană);
• fenomene defeminizante: tulburări ale ciclului menstrual,
hipotrofia glandei mamare, modificări ale tractului genital (hipotrofie
uterină şi vaginală), sterilitate;
• fenomene clinice asociate: sindrom premenstrual, obezitatea,
galactoreea, psihocomportamentale.
Sindromul ovarului polichistic poate creşte riscul de a dezvolta
alte condiţii şi boli de-alungul timpului, cum ar fi:
• tulburări de reproducere: avort spontan, preeclampsie,
infertilitate, hiperplazie endometrială, fibromatoză uterină, cancer
endometrial, sân, ovarian ;
• tulburări metabolice : rezistenţă la insulină, diabet
gestaţional, sindrom metabolic, diabet de tip II, obezitate);
10
 • tulburări cardiovasculare : boala arterială coronariană,
infarct miocardic, hipertensiune arterială, ateroscleroză.
SOPC este asociat cu rezistenţa la insulină şi creşterea riscului de
DZ tip2, în special în familiile unde există această patologie sau dacă
pacienta este obeză.
Această caracterizare a sindromului nu este o formă finală dar,
îmbunătăţeşte abilitatea clinicienilor de a cerceta SOPC.
La peste 70 de ani de la descrierea lui, SOPC rămâne o problemă
incomplet elucidată pentru cercetarea ştiinţifică şi practica medicală.
El este considerat astăzi o afecţiune heterogenă, în care sunt
încadrate mai multe subpopulaţii de femei, la care elementele
etiopatogenice diferite, cel mai probabil multifactoriale - genetice,
ambientale, nutriţionale, hormonale induc apariţia unor anormalităţi
hormonale ce se perpetuează apoi într-un cerc vicios. Această
heterogenitate explică de ce anumite trăsături clinice şi hormonale
sunt specifice SOPC, dar nu în totalitate patognomonice, prezenţa lor
nefiind obligatorie pentru diagnostic.

III. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE GENERALE ALE

CERCETĂRII

Am ales ca subiect de studiu sindromul ovarian polichistic

datorită complexităţii proceselor şi transformărilor care au loc în
organismul unei femei cu acest diagnostic şi datorită multitudinii de
controverse care au apărut de-alungul timpului în legătură atât cu
etiopatogenia, cât şi cu diagnosticul şi tratamentul acestuia. Începerea
activităţii mele ca medic în Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie
„Elena Doamna” Iaşi, m-a motivat în alegerea acestei patologii care
să aparţină acestui pacient extrem de complex – femeia.
Pentru studiul acestui sindrom a fost necesară o pregătire
multidisciplinară: endocrinologică, obstetrico-ginecologică şi
medical tradiţional chineză.
Studiul endocrinologic din această lucrare a fost realizat pentru
a pune în evidenţă heterogenitatea sindromului, din punct de vedere a
etiopatogeniei, a expresiei modificărilor clinice, hormonale,
imagistice şi a tratamentului medical.

11
 Analizând antecedentele familiale am încercat să subliniez
implicarea factorului genetic în etiopatogenie, cu rol important în
profilaxia sindromului.
Spectrul larg de semne şi simptome sunt dominate de tulburările
ciclului menstrual şi hiperandrogenizare.
Infertilitatea este o consecinţă a ciclurilor menstruale
anovulatorii, dar este întreţinută şi agravată de tulburările metabolice
asociate sindromului, de înaintarea în vârstă şi evoluţia bolii.
Studiul ginecologic şi obstetrical a fost realizat pentru a evidenţia
tratamentul chirurgical al infertilității anovulatorii din sindromul ovarian
polichistic, cu încercarea de a sublinia într-un capitol special, potenţarea
rezultatelor postoperatorii cu ajutorul medicinii tradiţionale chineze.
Rolul medicinii tradiţionale chineze, treptat, devine justificat în
tratamentul infertilității, atât prin inofensivitate, cât şi prin aportul
pozitiv pe care îl aduce.
Întreaga viaţă sexuală feminină, cu fenomenele ei fiziologice –
menstruaţie, sarcină, lactaţie, menopauză, are la bază noţiunea
fundamentală de echilibru: Energie/Sânge. De la pubertate la
menopauză, menstruaţia este martorul echilibrului armonios al
organismului feminin. Menstruaţia normală este o manifestare a
Sângelui dar, Qi (Energia) comandă Sângele.

Tratamentul infertilităţi este obiectivul major pe care îl are

femeia diagnosticată cu acest sindrom.

Unul dintre obiectivele acestei lucrări este de a sublinia factorul

timp caracteristic acestui sindrom în mod deosebit prin accentuarea
infertilităţii, dar şi a tulburărilor metabolice asociate, care pot duce la
complicaţii compatibile cu viaţa.

Asocierea tratamentului medical tradiţional chinez a încercat să

sublinieze importanţa abordării cu o atenţie deosebită a acestui
domeniu ştiinţific cu conturarea implicaţiilor acestuia în practica
medico-chirurgicală şi recomandarea unei lărgiri a paletei de medici
specialişti.

12
 În concluzie, scopul cercetării este de a sublinia aspecte
importante legate de diagnosticul şi tratamentul în sindromul ovarian
polichistic:
• diagnosticul precoce – permite iniţierea rapidă a unei
metode de tratament, cu profilaxia complicaţiilor;
• existenţa patologiei asociate – influenţa sa asupra evoluţiei
sindromului ovarian polichistic;
• evaluarea periodică – pentru a aprecia corect răspunsul la
tratament;
• tratamentul multimodal al infertilității – rolul asocierii
tratamentului medical tradiţional chinez la paciente cu
indicaţie de tratament chirurgical;
• evidenţierea corelaţiilor multiple şi diverse în ceea ce
priveşte modalităţile de diagnostic şi tratament în acest
sindrom cu ajutorul indicilor statistici.

IV. MATERIAL ŞI METODE DE LUCRU

Material
Am realizat un studiu retrospectiv pe un număr total de paciente
de 1263, diagnosticate cu sindrom ovarian polichistic în perioada 1
ianuarie 2003 – 31 decembrie 2009. Studiul a fost realizat pe mai
multe loturi:
• Lot A - 1137 paciente internate şi diagnosticate cu SOPC
în Clinica de Endocrinologie a Spitalului Clinic „Sfântul
Spiridon” din Iaşi;
• Lot B - 126 paciente cu acelaşi diagnostic, internate în
Clinica Medical Service din judeţul Bacău.
Studiul pacientelor din lotul A a fost realizat prin analiza foilor
de observaţie pentru a pune în evidenţă caracterul genetic,
diagnosticul şi tratamentul medical al sindromului.
A doua direcţie a studiului personal (lot B) este reprezentat de
punerea în evidenţă a asocierii tratamentului chirurgical al
infertilității cu tratamentul medical tradiţional chinez, printr-un
studiu comparativ.

13
 Lotul B, format din pacientele care au fost tratate în Clinica
Medical Service, este împărţit în: lot 1B, la care s-a practicat
tratament chirurgical asociat cu tratament tradiţional chinez, lot 2B
(lot martor) la care s-a practicat doar tratament chirurgical.
Am interpretat statistic date referitoare la vârstă, patologia
asociată, tipul inferilității, metodele de tratament chirurgical şi
medical tradiţional chinez, evoluţia sarcinilor obţinute.
Pentru realizarea acestei baze de date au fost folosite anumite
criterii de includere sau de excludere din lot, în funcţie de fiecare
pacientă şi statusul biologic.
Printre criteriile de includere în studiu se numără: date legate de
identitatea pacientei, motivele internării, antecedentele personale
fiziologice, patologice, heredocolaterale, explorări imagistice,
biochimice şi hormonale, intervenţia chirurgicală, tipul de tratament
(medical, chirurgical, medical tradiţional chinez).
Printre criteriile de excludere din studiu pot fi enumerate: refuzul
pacientelor de a fi incluse în lot, refuzul indicaţiei terapeutice.

Metode de lucru
1. Studiul foilor de observaţie
S-au urmărit foile de observaţie ale pacientelor spitalizate,
prelucrându-se datele furnizate de acestea. Astfel, au fost interpretate:
vârsta pacientelor, mediul, diagnosticul la internare, motivele internării,
modul de debut al afecţiunii, antecedentele personale fiziologice,
antecedentele personale patologice, examenul clinic, examenul
ecografic, buletine hematologice, intervenţia chirurgicală, buletinele
anatomo-patologice, evoluţia şi complicaţiile.
2. Evaluarea rezultatelor tratamentului medical tradiţional
chinez (TCM)
Stabilirea dezechilibrelor energetice prin laserdiagnostic, consult
clinic TCM (inspecţie, palpare, ascultaţie).
3. Prelucrarea datelor şi analiza statistică
Metode statistice aplicate: Testul χ2; sensibilitate; specificitate;
valoarea predictivă pozitivă; t-Student; tendinţa; test ANOVA.
Datele au fost încărcate şi prelucrate cu ajutorul funcţiilor
statistice din EXCEL, EPIINFO şi SPSS.

14
 4. Interpretarea rezultatelor
Datorită loturilor distincte, la care am urmărit anumiţi parametri,
rezultatele, discuţiile şi concluziile parţiale sunt prezentate după
fiecare secvenţă.
V. REZULTATE ŞI DISCUTII PRIVIND DIAGNOSTICUL
ÎN SINDROMUL OVARIAN POLICHISTIC
O parte a studiului personal reprezintă o analiză retrospectivă,
clinică paraclinică şi statistică, a unui număr total de 1137 paciente
diagnosticate cu sindrom ovarian polichistic în perioada 2003-2009
(lot A). Toate aceste paciente au fost evaluate clinic, paraclinic şi
supuse unei metode terapeutice medicale în cadrul Clinicii de
Endocrinologie a Spitalului “Sfântul Spiridon”, Iaşi.
Analiza distribuţiei cazuisticii pe anii de studiu a relevat existenţa
unui număr mare de cazuri cu sindrom ovarian polichistic, cu un vârf
de frecvenţă în anul 2009 (335 paciente), prognosticându-se pentru
anul 2011 un număr de 280 cazuri noi de sindrom ovarian polichistic.

400

350
y = 29,429x + 44,714 335
2
300 R = 0,4581

250
Nr. cazuri

200 203 193

162
150

100 103
79
50 62

0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

An de studiu

Distribuţia pacientelor cu sindrom ovarian polichistic

pe ani de studiu
15
 Vârsta medie a pacientelor din lotul de studiu a fost de
25,97±7,80 ani, variind de la 9 la 54, ceea ce confirmă rezultatele
furnizate de Centrul de Calcul şi Statistică Sanitară din România şi
anume, vârsta medie a pacientelor cu sindrom ovarian polichistic se
află în intervalul 25-30 ani (Anuarul de Statistică Sanitară al
României, 2010). Pe cazuistica studiată, ponderea cazurilor cu vârsta
sub 30 ani este de 73,4%.

Distribuţia cazurilor pe medii de provenienţă relevă frecvenţa

crescută a pacientelor provenite din mediul urban (74,3%).

Distribuţia cazurilor pe medii de provenienţă şi grupe de vârstă

Grupa de vârstă Mediu de provenienţă Semnificaţie

(ani) Urban Rural statistică
n % n %
≤ 10 0 0 4 0,4
11-20 226 19,9 84 7,4
21-30 397 34,9 123 10,8 χ2=16,70;
31-40 189 16,6 65 5,7 GL=5;
41-50 29 2,6 16 1,4 p=0,0051
> 50 4 0,4 0 0

Distribuţia pacientelor pe anii de studiu arată o creştere a

frecvenţei apariţiei sindromului ovarian polichistic, motivată probabil
de un nivel ridicat de informare medicală, interesul pentru sănătate,
tinde să fie, astfel unul profilactic şi nu al tratamentului
complicaţiilor.

Menarha a fost înregistrată la 89,2% dintre paciente, instalarea

acesteia a variat de la vârsta de 8 până la 22 ani.
Histograma valorilor vârstei la care a apărut prima menstruaţie, la
lotul de studiu, evidenţiază vârsta medie a antecedentelor personale
fiziologice ca fiind 13,02 ±1,81 ani.

16
 300
2
y = -3,0774x + 42,303x - 16,49
2
R = 0,3636
250

200
nr.cazuri

150

100

50

0
8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
grupa de vîrstă (ani)

Histograma valorilor vârstei la care s-a instalat menarha

Testul ANOVA evidenţiază cele mai omogene serii de valori

înregistrându-se pentru numărul de naşteri.
Numărul mediu de naşteri a fost semnificativ mai mic comparativ
cu numărul mediu de avorturi provocate (t=5,27; GL=345; p<0,001),
dar nu şi comparativ cu numărul mediu de avorturi spontane (t=1,93;
GL=255; p>0,05). Numărul mediu de avorturi provocate a fost, de
asemenea, mai mare comparativ cu numărul mediu de avorturi spontane
(t=2,13; GL=198; p<0,05).

Unul din motivele de internare al pacientei diagnosticată cu acest

sindrom este infertilitatea, cauzată atât de modificările hormonale, cât şi
de avorturile din antecedente.

Antecedentele personale patologice

Pe cazuistica studiată antecedentele personale patologice s-au
evidenţiat ȋn 6 clase mari de boli, clasificate în ordinea ponderii de
asociere cu sindromul ovarian polichistic.

17
 m etabolice 41,5
ca rdiova sc ulare 3,3
genita le 33,1
tir oidiene 24,7
hipofizare 1,5
cortic os upra renaliene 1,5
a lte 41,7

0 10 20 30 40 50

Distribuţia cazurilor în funcţie de antecedentele

patologice personale

SOPC este considerat totodatǎ un sindrom metabolic, ambele condiţii

având insulinorezistenţa ca principal mecanism fiziopatologic. Definiţia
OMS considerǎ rezistenţa la insulinǎ ca o condiţie sine qua non pentru
existenţa sindromului metabolic (toleranţǎ alteratǎ la glucozǎ – criteriu
obligatoriu, plus cel puţin 2 factori dintre urmǎtorii: obezitate (IMC >30
kg/mp), hipertrigliceridemie >150 mg/dl sau HDL-colesterol < 35 la
femei şi < 39 la bǎrbaţi, HTA ≥ 140/90 mmHg şi microalbuminurie > 20
micrograme/min. Grupul European pentru studiul rezistenţei la insulinǎ
(EGIR) preferǎ termenul de rezistenţǎ la insulinǎ şi nu de sindrom
metabolic, definitǎ pe baza unui criteriu obligatoriu (insulinemie à jeun –
peste 25%) plus oricare dintre douǎ criterii din urmǎtoarele patru:
glicemie à jeun ≥110 mg/dl, dar nu diabet zaharat, TA ≥ 140/90 mmHg,
TGL serice ≥ 150 mg/dl şi sau HDL col < 40 mg/dl şi obezitate de tip
central (CT peste 94 cm la bǎrbaţi, 80 cm la femeie).
Din totalul pacientelor din lotul de studiu 41,5% au prezentat
tulburări metabolice.
Distribuţia pacientelor pe grupe de vârstă a evidenţiat puternice
diferenţe semnificative între ponderea femeilor cu tulburări
metabolice cu vârsta sub 30 ani (291/834) comparativ cu vârsta peste
30 ani (181/303), riscul relativ de SOPC la această grupă de vârstă
fiind de 1,71 ori mai mare.
Obezitatea este prezentă la 33,2% din pacientele diagnosticate cu
SOPC şi contribuie la rândul său la tulburările metabolismului

18
lipidic, la accentuarea insulinorezistenţei şi HTA cu amplificarea
riscului cardiovascular.
Pe cazuistica studiată, obezitatea s-a asociat semnificativ cu
modificările metabolismului glucidic (21/40 paciente) (p=0,013),
determinând un risc relativ de 1,62 ori mai mare (RR=1,62).
Obezitatea la femeile cu SOPC s-s asociat semnificativ și cu
dislipidemia (p<0,001), crescând probabilitatea de a dezvolta sindrom
metabolic, riscul relativ fiind de peste 2 ori mai mare (RR=2,15).
În concluzie femeile cu SOPC se află la un risc mare de
dislipidemie datorită nivelului crescut al androgenilor, frecvenţei
crescute a obezităţii, rezistenţei la insulină şi hiperinsulinismului.
Tulburări cardiovasculare au prezentat un procent scăzut de
paciente (3,3%).
Pacientele care prezintă tulburări metabolice au un risc crescut
pentru dezvoltarea patologiei cardiovasculare (RR=1,73).
Pe cazuistica studiată, obezitatea s-a asociat semnificativ cu HTA
(24/378 paciente) (p=0,00007), determinând un risc relativ de peste 2
ori mai mare (RR=2,02).
Femeile cu SOPC au un risc aterogen mult crescut datorită unui
profil lipidic particular la care se asociază efectele asupra
metabolismului lipidic realizate de hiperinsulinism, creşterea
androgenilor şi obezitate.
Tulburări genitale ȋn antecedente au prezentat 33,1% dintre
paciente.
Pacientele diagnosticate cu acest sindrom prezintă infertilitate în
29% dintre cazuri (din care 24% primară şi 5% secundară). Infertilitatea
este consecinţa anovulaţiei cronice, asociindu-se în marea majoritate a
cazurilor cu tulburări de ciclu menstrual (oligomenoree, amenoree).
30
sân 29 Distribuţia
ovar cazurilor în
25 uter funcţie de
infertilitate
20 prezenţa în
antecedentele
% 15
patologice
10
personale a
5
3,9

0 ,5
3,6
patologiei
0
ginecologice
19
 În SOPC există o prevalenţă crescută a hiperplaziei endometriale
(fibrom uterin), atribuită stimulării persistente a ţesutului endometrial
de către estrogeni necontrabalansate de progesteron. Studiul pe lot A
arată un procent de 3,5% cu fibromatoză uterină şi fibrom uterin,
justificat de apanajul vârstei acestei patologii (peste 40 de ani).
Pacientele cu hirsutism asociat infertilității prezintă un risc de
1,21 ori mai mare de SOPC.
Semnificaţie statistică între asocierea hirsutismului cu
infertilitatea

Teste de χ2 df p (IC95%)
semnificaţie
Necorectat 4,13 df=1 p=0,042
Yates-corectat 3,86 df=1 p=0,049

500
500
Distribuţia
400
30 7 pacientelor
în funcţie
nr.cazuri

300
de
200
147 1 83 asocierea
100 infertilității
fă ră infertilitate
cu
0
cu infer tilitate hirsutismul
cu hirs utism
fără hirs utis m

Femeile cu SOPC sunt expuse riscului crescut de a dezvolta

cancer de sân, ovarian şi în mod particular cancer endometrial, mai
ales dacă sunt hiperandrogenice şi infertile.
Obezitatea, anovulaţia, infertilitatea şi tratamentul hormonal al
infertilităţii sunt atât de frecvente în SOPC, încât este dificil de a
izola SOPC ca factor de risc independent pentru aceste tipuri de
cancer.

20
 Pe cazuistica studiată, patologia tiroidiană a prezentat o
prevalenţă de 24,7%, semnificativ mai crescută decât în studiile de
specialitate (p=0,00008), cu un risc relativ de peste 1,24 ori mai mare
în sindromul ovarelor polichistice (RR = 1,24; IC95%: 1,12÷1,37).
Vârsta de peste 30 ani, pentru pacientele cu patologie tiroidiană a
prezentat un risc relativ de 2,77 ori mai mare (RR=2,77; IC95%:
2,28÷3,36).
Din punct de vedere al apariţiei tulburărilor ovariene acestea pot
fi secundare manifestărilor unei patologii hipofizare: adenom
hipofizar secretant de prolactină (prolactinom) sau secretant de
ACTH (sindrom Cushing ACTH dependent).
2,5

2 2,3 2,4
1,5
%

1
1,1
0,5 1
0 0,2
0,3
prola ctiom

b.C ushing ACTH

b.Cus hing AC TH
depe ndentă

sdr.adr enoge nital

independentă

secundar obezită ţii

corticos uprare nală

hiper cor tizolism

hiperpla zie de

Distribuţia pacientelor în funcţie de asocierea SOPC cu alte

afecţiuni hipofizare şi corticosuprarenaliene

Hiperfuncţia corticosuprarenalei pe linia androgenică este

propusă şi ea ca element determinat al tulburărilor în SOPC.
Corelarea între antecedentele personale patologice și cele
heredocolaterale (implicarea factorilor genetici în etiopatogenia
sindromului ovarian polichistic)
Studiul evidenţiază o prevalenţă crescută a transmiterii ereditate
pe linie maternă, însă se remarcă următoarele aspecte: riscul relativ
în cazul diabetului zaharat pe linie paternă este de 1,67 ori mai
mare, în timp ce pe linie maternă nu s-au evidenţiat diferenţe
semnificative, în cazul obezităţii este de 22,24 ori mai mare pe linie
21
paternă şi numai de 5,32 ori mai mare pe linie maternă, riscul relativ
în cazul HTA este de 3 ori mai mare pe linie maternă şi numai de
1,65 ori mai mare pe linie paternă.
Pe linie maternă, un rol important îl joacă şi transmiterea
ereditară a tulburărilor ginecologice (2,6%) cu o rată a riscului relativ
de 12,97, inclusiv neoplasme (ovar, sân, uter, tiroidă) (0,6%) cu rata
riscului relativ de 7 ori mai mare în cazul prezenţei antecedentelor
heredocolaterale.
Predominanţa patologiei endocrine se concretizează printr-un risc
relativ de 6,67 ori mai mare în cazul prezenţei antecedentelor
heredocolaterale, iar a patologiei metabolice printr-un risc relativ de
3,81 ori mai mare.

Diagnosticul la internare
Diagnosticul etiologic al SOPC este sugerat de simptomatologia la
internare, în 81 de cazuri (7,1%), fiind justificat şi paraclinic, prin
explorări de specialitate ale glandelor hipofiză şi corticosuprarenală.

SOPC
secundar
7,1%

SOPC
principal
92,9%

Distribuţia cazurilor în funcţie de diagnosticul la internare

Anamneza hirsutismului, obezității şi a tulburilor ciclului

menstrual ne orientează asupra etiologiei.
Distribuţia pacientelor în funcţie de motivele de internare
evidenţiază: tulburările de ciclu menstrual (73,6%%), hirsutismul
(51,2%) şi creşterea ponderală (26,9%). Predominanţa acestor
simptome ne orietează asupra diagnosticului de SOPC, iar detaliile
anamnestice asupra etiologiei SOPC (principal, secundar).

22
 În concluzie, în funcţie de caracteristicile epidemiologice şi
examenul clinic la internare, profilul pacientei cu sindrom ovarian
polichistic poate fi următorul:

Caracteristică Profil %
epidemiologică
Vârsta medie 26-30 ani 19,3
Mediul de provenienţă urban 74,3
Status marital necăsătorite 59,4
Tulburări endocrine hirsutism 51,2
Tulburări metabolice obezitate 33,2
Tulburări neurovegetative cefalee 15,3
Antecedente ginecologice bradimenoree 31,4
Antecedente obstetricale avorturi multiple 17,8
Antecedente cardiovasculare 15,1
heredocolaterale

Diagnosticul clinic
În studiul statistic am introdus date cu privire la: scorul Ferriman-
Gallway (hirsutism), IMC (indice de masă corporală), tensiune arterială,
examenul clinic al sânului şi al glandei tiroide. Examinarea organelor
genitale interne şi externe s-a realizat dar, datele nu au fost semnificative
din punct de vedere statistic (doar 7 cazuri cu hipertrofie clitoridiană şi 5
hipotrofii uterine).

Semnificaţie statistică între asocierea obezităţii cu hirsutismul

Teste de χ2 df p (IC95%)
semnificaţie
Necorectat 13,96 df=1 p=0,0002
Yates-corectat 13,48 df=1 p=0,0002

23
 500 485
Distribuţia
400
274
pacientelor
nr.cazuri

300 în funcţie de
asocierea
200 180 198 obezităţii cu
100 hirsutismul
n or m ală

0
ob eză
cu hir sut ism
făr ă h ir sut ism

Diagnostic paraclinic

Imagistic
Ecografic au fost investigate 1125 paciente diagnosticate cu acest
sindrom (98,9%).
Ecografia pelvină a evidențiat următoarele modificări ovariene:
89,1% paciente cu ovar micropolichistic, 4,4% cu chisturi ovariene,
0,1% struma ovarii.
Ecografia abdominală s-a practicat pentru explorarea ficatului şi
a glandei suprarenale. Au fost diagnosticate ecografic 4,9% steatoze
hepatice.
Pe cazuistica studiată s-a evidenţiat că steatoza hepatică, corelată
cu tulburările metabolice determină un risc relativ de SOPC de
aproape 12 ori mai mare (RR=11,74; IC95%: 5,04÷27,16).
Au fost vizualizate ecografic formaţiuni tumorale ale glandei
corticosuprarenale la 3 paciente (0,3%) diagnosticate cu SOPC.
Dintre pacientele diagnosticate cu SOPC secundar 5,3% au fost
diagnosticate cu adenom corticosuprarenalian.
Ecografia tiroidiană a adus informaţii referitoare la volum,
ecogenitatea structurii (21,9% heterogenă, 13,9% hipoecogenă, 0,2%
hiperecogenă).
Radiografia de şa turcească (144 paciente), ecografia
abdominală, examenul CT (5 paciente) şi RMN (hipofiză, CSR) (24
paciente) au fost efectuate pentru diagnosticarea cazurilor cu SOPC
secundar (7,1%).
24
 Determinări hormonale

Dozările hormonale alături de explorările imagistice sunt

absolut necesare pentru diagnosticul pozitiv şi diferenţial al
sindromului ovarian polichistic.

Având în vedere grupa de vârstă cea mai frecvetă a pacientelor

din acest lot, dozările hormonale s-au realizat în procent mai ridicat
la pacientele până în 30 de ani.
La pacientele la care s-a dozat hormonul foliculostimulant (FSH)
s-a observat o frecvenţă de 64% a pacientelor cu valori sub limita
normală ale acestui hormon (N: 2,9-7 mUI/ml), iar la hormonul
luteinizant (LH) s-a observat o frecvenţă crescută a pacientelor cu
valori peste limita normală ale acestui hormon (50%) (N: 1,5-8
mUI/ml).
Raportul LH/FSH a evidenţiat o frecvenţă crescută a pacientelor
cu valori peste limita normală ale acestui raport (39%).
La pacientele la care s-a dozat estradiolul s-a observat o
frecvenţă de 85% a pacientelor cu valori sub 112 mg/dl. Având în
vedere vârsta tânără a pacientelor cele mai frecvente,
hiperestrogenismul nu este exprimat biochimic (nivelele de
progesteron contrabalansează nivelele de estrogeni).
Deoarece SOPC se asociază cu creşteri ale valorilor prolactinei,
aceasta s-a dozat nu numai în cazurile cu galactoree, pe lotul de
studiu s-a observat astfel o frecvenţă de 24% a pacientelor cu valori
peste limita normală.

Dozajul testosteronului, la lotul de studiu, a evidenţiat puternice

diferenţe semnificative la pacientele cu hisurtism (p<0,001).
La pacientele la care s-a dozat testosteronul s-a observat o
pondere de 49% valori peste limita normală (N: 0,2-1,2 ng/ml).

În cazurile cu hirsutism major s-au dozat cortizolul, DHEAS şi 17

OH-Progesteronul, pentru a diagnostica sindroamele ovariene polichistice
secundare afectării statusului hormonal corticosuprarenalian. În lotul de
studiu s-au evidențiat puternice diferențe semnificative, a acestor hormoni
ȋn funcție de prezența hirsutismului (p=0,001).
25
 VI. REZULTATE ŞI DISCUŢII PRIVIND
TRATAMENTUL MEDICAL ÎN SINDROMUL OVARIAN
POLICHISTIC

Tratamentul ovarelor polichistice este diferit în funcţie de

opţiunea de concepţie pe care o are pacienta. În studiul nostru,
pacientele care se adresează medicului endocrinolog în vederea
obţinerii unei sarcini, sunt în procent foarte mic (1,7%), motivele de
internare cele mai frecvente fiind: tulburările de ciclu menstrual
(73,6%); hirsutismul (51,2%); creşterea ponderală (26,9%).
Există patru deziderate ce trebuie realizate pentru tratament:
1. Combaterea insulinorezistenţei şi hiperinsulinismului;
2. Substituţia ciclică a deficitului de progesteron datorat
anovulaţiei;
3. Combaterea hiperandrogeniei şi efectelor sale periferice
ale acesteia (hirsitusm, acnee);
4. Tratamentul infertilității.
Tratamentul s-a administrat, cel mai frecvent, începând de la
primul contact. Diferenţierea tratamentului a ţinut cont de motivaţia
sarcinii. În cazul în care aceasta a fost dorită a fost necesară
inducerea ovulaţiei.
Rezultatele studiului pe caracteristici epidemiologice, evidenţiază
utilizarea Metforminului la grupa de vârstă sub 30 de ani şi din
mediul urban, deoarece aceste paciente predomină în lotul de studiu
(A).
Inhibitorii de 5 α reductază, nu s-au utilizat ca metodă de tratament,
având efecte limitate terapeutice.
Antiandrogenicele cele mai utilizate au fost: estroprogestativele şi
spironolactona, deoarece rezultatele pozitive ale tratamentului sunt
mult mai avantajoase.
În acest studiu pacientele care s-au adresat medicului pentru a
obţine o sarcină, fiind ȋn procent foarte mic (1,7%), cazurile la care s-
au administrat inductori de ovulaţie sunt mai puţine (0,7%).
În concluzie, cele mai utilizate scheme terapeutice utilizate în
tratamentul medical al sindromului ovarului polichistic au vizat
utilizarea contraceptivelor orale (40,3%), antagonişti ai receptorilor

26
pentru androgeni – Spironolactona (20,8%), substituţia deficitului de
progesteron (20,1%) şi antidiabeticele orale (24%).

VII. REZULTATE ŞI DISCUŢII PRIVIND

TRATAMENTUL CHIRURUGICAL ŞI MEDICAL
TRADIŢIONAL CHINEZ ÎN SINDROMUL OVARIAN
POLICHISTIC

Studiul clinic retrospectiv a fost efectuat la Clinica „Medical

Service” din Judeţul Bacău în perioada ian 2003 - dec 2009. A fost
realizat pe un număr de 126 de paciente (Lot B) care au urmat
tratament chirurgical în această clinică.

Lotul B a fost împărţit în:

• lot 1B de paciente (88) care a primit indicație de

tratament chirurgical asociat cu tratament medical
tradiţional chinez (TCM);

• lotul 2B (38) a fost doar tratat chirugical, pacientele

fiind diagnosticate în Secţia de Endocrinologie a
Spitalului Judeţean Bacău.

Diagnosticul de SOPC a fost pus conform criteriilor de definiţie din

2003, stabilite la Rotterdam.

Tratamentul medical tradiţional chinez (TCM) este o

modalitate terapeutică care are la bază o gândire sintetică şi
dinamică, la a cărei explicare stă teoria energetică despre Yin şi
Yang, precum şi teoria celor cinci elemente.
Medicina tradiţională chineză socoteşte omul ca fiind o unitate
morfo-funcţională şi energetică. Sub conceptul de energie se înţelege
ansamblul fenomenelor care asigură funcţionalitatea şi apărarea
organismului. Medicina tradiţională chineză nu poate corecta decât
perturbări funcţionale, aflate în faza iniţială de evoluţie a bolii. De
aceea, ea nu poate substitui complet terapia medicamentoasǎ care
trebuie s-o completeze şi chiar s-o continue când situaţia o impune.
27
 Trebuie menţionat că nu se poate face o distincţie netă între
afecţiunile pur funcţionale şi cele cu un substrat anatomo-patologic,
care pot beneficia de tratament TCM.
Influxul nervos, circulaţia sanguină, descărcările endocrine nu
sunt altceva decât multiple manifestări ale energiei.
La rândul ei, energia umană nu este decât o parte şi o reflectare a
energiei universale.
Boala apare când se produce o tulburare în circuitul energiei din
organism şi acupunctura foloseşte diverse manevre terapeutice cu
scopul de redresare a acestor energii tulburate.
Pentru reechilibrarea energiilor, medicii folosesc acele de
acupunctură, moxele, masajul, precum şi sângerarea.

Simbolul principiului Unic Qi cu cele două componente ale sale

Yang şi Yin; au fost notate şi sub forma a două linii: continuă
(Yang) şi discontinuă (Yin) este limbajul modern al
calculatoarelor

28
 Ciclul celor 5 elemente cu unele corespondenţe naturale

Ideograma termenului Qi a fost compusă iniţial din două

caractere.

Ideograma termenului Qi - Energia – ca simbol prin sinteză

29
 Unul din ele se traduce prin “fluxul a ceva în stare gazoasă”. Al
doilea caracter, înseamnă „orez” sau „sursa de energie pentru om şi
animal”.
În ansamblu deci, termenul Qi poate fi tradus ca „fluxul a ceva
care este sursa energiei vitale vieţuitoarelor”.
Relaţia dintre Qi-ul considerat Yang şi Sângele Yin este de
influenţare reciprocă, cu determinări importante în fiziologie,
manifestările patologice şi diferenţierea sindroamelor.
“Qi-ul este comandantul Sângelui iar Sângele mama Qi-ului”
Această afirmaţie explică şi diversele manifestări patologice de la
nivelul aparatului genital feminin.
Energia circulă în organism de-a lungul unor traiecte
preferenţiale numite Jing Lo, meridiane (cele 12 meridiane
principale). Ele sunt interrelate, fie după principiul monopalarităţii
(“cele 6 meridiane”), fie după principiul bipolarităţii (“cele 5 loje
energetice”).
Meridianele principale, pe care se găsesc cele 361 puncte de
acupunctură, reprezintă proiecţia externă a unei reţele energetice
interne complexe, conexată la staţiile centrale reprezentate de cele 5
organe Zang (Yin) şi cele 5 viscere Fu (Yang). Fiecare dintre ele
exprimă, nu atât un organ anatomic, cât o funcţie, care este în mod
preferenţial, dar nu în mod obligatoriu, legată de organul respectiv.

Implicaţiile tratamentului medical tradiţional chinez în

sindromul ovarian polichistic

Amenorea sau oligomenorea apar printr-o deficienţă sau o

stagnare a Sângelui care apare prin stagnarea Qi a Ficatului (când Qi-
ul stagnează mult apare staza Sângelui). Ficatul are funcţia de stocare
a Sângelui, această funcţie fiind afectată major de staza Sângelui.
Sângele Ficatului fiind stagnant va duce la stază şi în meridianele Du
Mai şi Ren Mai afectând funcţia menstruală. Toate acestea duc de
asemenea, la o deficienţă a Rinichiului care poate fi Yin sau Yang.
O deficienţă de Sânge în uter duce la amenoree, dar aceasta
înseamnă că este mai mult Sânge pentru piele, nivele suficiente
pentru a promova creşterea părului (hirsutismul).

30
 Indicaţiile tratamentului chirurgical (Lot B):

• Absenţa sarcinii după tratament cu inductori de ovulaţie

(Clomifen 50 mg/zi, zilele 3-5 ale ciclului menstrual) şi cu
Metformin (500 mg x 2/zi) - 10 cazuri diagnosticate în Clinica
Medical Service şi 38 de cazuri diagnosticate în Secția de
Endocrinologie a Spitalului Judeţean Bacău.

• Patologia asociată: chisturi ovariene (seroase, endometrioide,

hematice, dermoide), anexite cronice, hidrosalpinxuri, sarcini
ectopice, fibrom uterin, sindrom aderenţial inflamator, sindrom
inflamator postchirurgical (postapendicetomie, sarcină ectopică
operată), endometrioză pelvină - 78 cazuri diagnosticate în Clinica
Medical Service.

Distribuţia cazurilor în funcţie de patologia asociată

Patologie asociată n %
Chist ovarian 38 48,7
Sarcină ectopică 7 9,0
Anexită cronică 34 43,6
Fibrom uterin 5 6,4
Sindrom aderenţial inflamator 15 19,2
Sindrom aderenţial 14 17,9
postchirurgical
Hidrosalpinx 8 10,3
Endometrioză pelvină 1 1,3

Drillingul ovarian
Noua metodă laparoscopică, denumită drilling ovarian (DOL),
poate reduce utilizarea stimulatorilor de ovulaţie, droguri
costisitoare, stresante şi care necesită timp îndelungat de tratament.

31
 Rezultate obţinute după DOL

Autor: Rata sarcinilor

Gjonnaess 69%
Heylen şi colab. 55%
Kriplani şi colab. 54,5%
Naether şi colab. 43%
Bayram 37%
Lazovic 60%
Vegetti 25%
Keckstein şi colab. 37%
Abdel Gadir şi colab. 34,5%
Liguori şi colab. 81%
Cazuistică personală (DOL) 41%
Cazuistică pers. (DOL+TCM) 79%

În studiul nostru s-au realizat 70 de drillinguri ovariene (în

ambele loturi). În primul lot la care s-a asociat şi tratament TCM (38)
rezultatele au fost favorabile cu obţinerea sarcinii în 30 de cazuri, iar
în al doilea lot (32) la care s-a aplicat doar tratament chirurgical
(DOL) sau obţinut sarcini doar în 13 cazuri.
Toate tipurile de chirurgie ovariană au în comun „traumatismul”
ovarian şi din punct de vedere al modificărilor endocrine, rezultatul
este echivalent indiferent de orice procedură.
Toate pacientele din lot 1B au beneficiat de tratament TCM
pre- şi postoperator. Tratamentul a fost strict individualizat la
caz, în funcţie de „tabloul clinic energetic”, în strictă colaborare cu
medicul ginecolog şi pacientă, pentru monitorizarea evoluţiei şi
alegererea metodei de tratament în relaţie cu momentul operaţiei.

Principii de diagnostic şi tratament TCM:

1. Yin-Yang
Yang şi Yin sunt două categorii de simptome şi fenomene opuse
ca sens.

32
 2. Insuficienţă-Exces
În general, sindromul de Exces este produs de tulburările exo-
gene. Sindromul de Insuficienţă este produs de o tulburare endogenă.
3. Frig-Căldură
Manifestările clinice depind de caracterul tulburărilor - Exces-
Insuficienţă, Extern-Intern, Yin-Yang.
4. Interior-Exterior
Sindromul Intern şi Extern reflectă profunzimea afectării organismului
şi evaluarea maladiei (spre exterior sau interior).
Diagnosticul energetic s-a realizat prin coroborarea principiilor
medicale chineze cu:
• Anamneza (aduce informaţii despre energia ancestrală –
Zong Qi, şi energia psihică – Shen Qi);
• Inspecţia (vizează aprecierea aspectului general al pacientei
şi analiza diverselor regiuni ale corpului: faţă, mână,
abdomen, limbă, dinţi, etc);
• Ascultaţia (timbrul vocal, debitul verbal şi tipul respiraţiei);
• Palparea reprezintă o etapă importantă pentru diagnosticul
energetic. Ea cuprinde palparea pulsurilor radiale şi
periferice, a abdomenului, a traiectului meridianelor, a
punctelor, a tonicităţii şi a gradului de hidratare a pielii, etc.
În acest studiu tratamentul TCM a fost iniţiat preoperator şi
completat imediat postoperator, fără a se putea face o distincţie netă
între ele (decât ca poziţionare faţă de momentul actului operator),
scopul tratamentului fiind stabilirea dezechilibrelor energetice şi
corectarea acestora, pentru fiecare caz în parte.
Indiferent de baza teoretică pe care se sprijină raţionamentul
fiziopatologic şi diagnostic, actul terapeutic constă în stimularea
(dispersie sau tonifiere) unuia sau a mai multor puncte de
acupunctură, într-una din modalitățile clasice, cel mai adesea prin
înţepare.
Răspunsul la tratamentul prin acupunctură depinde predominant
de alegerea corectă a punctelor și receptivitatea subiectului la
acupunctură. Răspunsul terapeutic este influenţat de complianţa
medic – pacient, dar şi de profunzimea modificărilor morfologice
ovariene.

33
Meridianele energetice pe care s-a realizat tratamentul (TCM)

Meridianul Stomac

Meridianul
Splină-Pancreas

Meridianul
REN - Vas Concepție

34
 Meridianul Ficat

Meridianul Rinichi

Meridianul Vas
Guvernor (canal DU)

35
Meridianul Vezică
urinară

Meridianul Inimă

36
 Evaluarea tratamentului chirurgical asociat cu TCM în
SOPC (lot 1B)
Lotul 1B este constituit din 88 de paciente diagnosticate la
Clinica Medical Service cu SOPC, la care prin analiza parametrilor
clinici şi paraclinici s-a indicat tratament chirurgical şi medical
tradiţional chinez.
S-au obținut sarcini la 53 de paciente din 88 (60,2%). Abordul
chirurgical a fost diferit (ȋn funcție de complexitatea cazului).
Obţinerea sarcinii în funcţie de modalitatea de rezolvare
chirurgicală evidenţiază semnificativ abordul laparoscopic
(χ2=23,40; GL=2; p=0,000008).

50

40
Distribuţia cazurilor
la care
nr .cazuri

s-a obţinut o sarcină

30

20
după operaţie în
10 funcţie de metoda de
abord chirurgical
0 abord chirurgical
laparoscopi c sarcini
laparotomie
ambel e

Modalitățile chirurgicale de tratament pe ovar, practicate ȋn acest

studiu, au fost: drillingul, rezecția cuneiformă, biopsia și decorticarea
ovariană.
Obținerea sarcinii ȋn funcție de modalitatea de tratament a
evidențiat drillingul laparoscopic ovarian asociat cu TCM (79%).
Intervalul de timp după care a apărut sarcina a fost de 81,1% în
primul an după intervenţia chirurgicală (lot 1B).
10
9
9 Distribuţia
8
7
sarcinilor pe
luni după
nr.cazuri

6 5
5
4
3
4 4
3 3
4
intervenţia
3 2 2 2 2 chirurgicală
2
1 (lot 1B)
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

37
 Drilling ovarian punctiform

Evaluarea tratamentului laparoscopic la paciente cu SOPC

(lot 2B)
Din totalul pacientelor cu SOPC din acest lot tratate chirurgical
(lot 2B) 44,8% dintre acestea (17/38) au obţinut o sarcină (doar
39,5% au fost cu evoluție favorabilă cu naștere la termen prin
cezariană).
Modalitatea de tratament laparoscopică prin care s-au obținut cele
mai multe sarcini (41%) a fost drillingul ovarian laparoscopic.
Obţinerea sarcinilor până la 1 an după tratamentul chirurgical s-
a înregistrat la 39,5% dintre paciente (lot 2B).

Studiul comparativ între cele două loturi (1B și 2B)

Pe loturi de studiu s-au evidenţiat raportul Lot 1B/Lot 2B = 3,1/1,
al numărului de sarcini obținute.
53/88 paciente din lotul 1B au obţinut sarcini în urma
tratamentului, iar la lotul 2B prezenţa sarcinii s-a evidenţiat la 17/38
paciente, distribuţie semnificativă din punct de vedere statistic
(χ2=1,99; GL=1; p=0,158).
Evoluţia sarcinilor în funcţie de tratament evidenţiază frecvenţa
cea mai crescută a obţinerii sarcinii după laparoscopie+TCM (70%),
urmată de frecvenţa obţinută în urma tratamentului chirurgical clasic
şi TCM (60,4%).
38
 sarcini după abord
chirurgical
clasic+TCM

sarcini după
laparoscopie+TCM

sarcini după
laparoscopie

0 20 40 60 80
%

Distribuţia cazurilor cu sarcină obţinută în funcţie de

tipul tratamentului chirurgical

Comparând obţinerea sarcinii în primul an de la momentul

chirurgical, pacientele din Lotul 1B au dobândit semnificativ mai
multe sarcini (81,1%) comparativ cu cele din Lotul 2B (39,5%)
(χ2=33,48; GL=1; p<0,001).

18,9%
39,5%

Lot 1B Lot 2B

60,5%
81,1%

cu sar cină
fără sarcină

Distribuţia cazurilor în funcţie de obţinerea sarcinii până la un

an pe loturi de studiu

39
Concluzii parţiale

• Tratamentul laparoscopic asociat cu medicina

tradiţională chineză este o alternativă terapeutică la
femeile cu rezistenţă la clomifen citrat.

• În literatura de specialitate procentul de sarcini obţinute în

urma drillingului ovarian laparoscopic este de 40-60% .
În acest studiu procentul de sarcini obţinute atât prin
tratament laparoscopic cât şi clasic este mai ridicat
datorită aportului adus de tratamentul prin acupunctură.

• Extinderea indicaţiilor tratamentului medical tradiţional

chinez în tratamentul infertilităţii femeilor ar reprezenta
un real succes în condiţiile în care obţinerea unei
sarcini este esenţială în viaţa unei familii.

VIII. CONCLUZII FINALE

1. Sindromul ovarelor polichistice este o tulburare

complexă, cu un spectru extraordinar în expresia
trăsăturilor endocrine şi a celor ovariene, ceea ce
restrânge momentul diagnosticului.
2. Elementele comune care îl definesc în accepţiunea
modernă sunt: anovulaţia cronică şi hiperandrogenismul.
3. În privinţa mecanismelor etiopatogenice,
insulinorezistenţa şi hiperinsulinismul reprezintă un prim
movens al sindromului.
4. Patologia tiroidiană a prezentat o prevalenţă semnificativ
crescută în sindromul ovarian polichistic, tiroidita autoimună
şi guşa (simplă, nodulară şi multinodulară) fiind cele mai
frecvent asociate. Incidenţa bolilor autoimune la femei fiind
mai crescută (de 5-10 ori mai mare decât la bărbaţi), s-a
ridicat problema că hormonii feminini ar avea un rol în
declanşarea acestor boli.
5. Evaluarea tiroidiană, prin dozări hormonale şi examen
ecografic al glandei tiroide la pacientele diagnosticate cu
40
 acest sindrom, ar putea avea un rol terapeutic important,
afectarea tiroidină şi ovariană intercondiţionându-se.
6. În prezent este bine stabilit faptul că acest sindrom, reprezintă
o trăsătură complexă, similară cu diabetul zaharat tip II şi
obezitatea, precum şi faptul că atât factorii genetici cât şi
factorii de mediu contribuie la patogenia acestui sindrom.
7. Predispoziţia genetică şi starea de sănătate sunt unice
pentru fiecare. Istoricul familial, ca o reflectare a riscului
genetic, poate fi luat în considerare şi prin urmare, este
important de determinat riscul individual de a dezvolta acest
sindrom.
8. Testele de diagnostic hormonal au evidenţiat modificările
caracteristice sindromului ovarian polichistic: valori crescute
ale testosteronului, modificarea raportului FSH/LH, ale
estradiolului, progesteronului.
9. Tratament medical în sindromul ovarian polichistic este
diferit în funcţie de opţiunea de concepţie pe care o are
pacienta. Cele mai utilizate scheme terapeutice utilizate în
tratamentul medical al sindromului ovarului polichistic au
vizat utilizarea contraceptivelor orale (40,3%), antagonişti ai
receptorilor pentru androgeni – Spironolactona (20,8%),
substituţia deficitului de progesteron (20,1%) şi
antidiabeticele orale (24%).
10. Medicina tradiţională chineză este o metodă de tratament
nonfarmacologică cu rezultate spectaculare în tratamentul
acestui sindrom cu atât mai mult cu cât sindromul ovarian
polichistic nu este o boală, ci mai exact un dezechilibru
metabolic şi hormonal.
11. Evoluţia sarcinilor în funcţie de tratament evidenţiază
frecvenţa cea mai crescută a pacientelor care au obţinut
sarcina după laparoscopie+TCM (70%), urmată de
tratamentului chirurgical clasic şi TCM (60,4%).
12. Comparând obţinerea sarcinii în primul an de la
momentul chirurgical, pacientele din Lotul 1B(tratament
laparoscopic +TCM) au dobândit semnificativ mai multe
sarcini (81,1%) comparativ cu cele din Lotul 2B
(tratament chirurgical) (39,5%).
41
 13. Acest sindrom reflectă preocuparea medicilor de diferite
specialităţi în scopul elucidării etiopatogenice şi
terapeutice.

IX. PROPUNERI DE CERCETARE

În ultimii 20 de ani, s-au realizat numeroase progrese în privinţa

diagnosticului şi tratamentului sindromului ovarian polichistic, cu un
impact major după 2003, când la Rotterdam, s-a adoptat noul
consens de definire prin două din următoarele trei criterii:
1. oligo- sau anovulaţie;
2. semne clinice sau biochimice de hiperandrogenism
3. ovare polichistice diagnosticate ecografic.
Se încearcă în ultimii ani o individualizare a tratamentului
pacientelor, sindromul ovarian manifestând o largă variabilitate
clinică şi biochimică.
Tratamentul trebuie realizat atât în funcţie de motivele de
internare ale pacientei, cât şi de posibilităţile financiare de tratament.
În ceea ce priveşte tratamentul infertilității este şi mai complex,
opţiunea fiind mai mult influenţată de costul tratamentului, decât de
modalităţile acestuia.

O alternativă terapeutică care nu implică costuri mari, dar o

eficienţă crescută este medicina tradiţională chineză.
În accepţiunea modernă, un rol deosebit este atribuit
tratamentului medical tradiţional chinez în asociere cu alte metode de
tratament. Lucrarea de faţă, încearcă să pună în evidenţă şi acest tip
de tratament, în mod deosebit asociat cazurilor cu infertilitate care
necesită tratament chirurgical.

Abordarea multidisciplinară a studiului personal se doreşte a fi un

punct de plecare pentru cercetări uterioare, pentru abordarea acestui
capitol, extrem de ofertant: etiopatogenia sindromului, modificările
hormonale, biochimice ale ovarului apărute odată cu înaintarea în
vârstă şi impactul acestora asupra organismului şi a metodelor de
tratament.

42
X. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Amato P, Simpson JL. The genetics of polycystic ovary

syndrome. Best Pract Res Clin Obstet Gynaecol.
2004;18(5):707–718.
2. Amer SA, Banu Z, LI TC, Cooke ID. Long-term follow-up of
patients with polycystic ovary syndrome after laparoscopic
ovarian drilling: endocrine and ultrasonographic outcomes.
Hum Reprod. 2002; 17 : 2851-2857.
3. Battaglia C, Artini PG, Genazani AD, Gremigini R, Salvatori
M, Sgherzi MR, Giulini S, Lombardo M, Volpe A, Color
Doppler analysis in oligo- and amenorrheic women with
policystyc ovary syndrome, Gynecol Endocrinol 1997 Apr;
11 (2): 105-10.
4. Battaglia C, Genazzani AD, Artini PG, Salvatori M, Giulini
S, Volpe A. Ultrasonoraphic and color Doppler analysis in
the treatment of polycystic ovary syndrome, Ultrasound
Obstet Gynecol 1998 Sep; 12(3): 180-7.
5. Brettenthaler N, De Geyter C, Huber PR & Keller U. Effect
of the insulin sensitizer pioglitazone on insulin resistance,
hyperandrogenism, ovulatory disfunction in women with
polycystic ovary syndrome. Journal of Clinical
Endocrinology and Metabolism. 2004. 89. 3835-1218.
6. Broekmans FJ, Kwee J, Hendriks DJ, Mol BW, Lambalk CB.
A systematic review of tests predicting ovarian reserve and
IVF outcome. Hum Reprod Update 2006;12:685-718.
7. Carlson BM. Human embryology and developemental
biology. 2004; 3-23, 27-32, 409-412.
8. Cheang GI, Sharma ST, Nestler JE. Is metformin a primary
ovulatory agent in patients with polycystic ovary syndrome?
Gynecol Endocrinol 2006; 22 : 595-604.
9. Cleemann L, Lauszus FF, Trolle B. Laparoscopic ovarian
drilling as first line of treatment in infertile women with
polycystic ovary syndrome. Gynecol Endocrinol. 2004;
18:138-143.
10. Cochard LR. Netter’s Atlas of Human Embryology. Icon
Learning Systems, Teterboro, New Jersey, 2002.
43
11. Cooper HE, Spellacy WN, Prem KA, Cohen WD. Hereditary
factors in the Stein-Leventhal syndrome. Am J Obstet
Gynecol. 1968; 100(3):371–387.
12. Darras J. C., Objectif acuponcture. Traite d’acuponcture
medicale, tomes I – IV, Ed. Darras, paris, 1979 – 1982.
13. Diamanti-Kandarakis E, Bartzis MI, Bergiele AT, Tsianateli
TC, Kouli CR. Microsatellite polymorphism (tttta)n at -528
base pairs of gene CYP11α influences hyperandrogenemia in
patients with polycystic ovary syndrome. Fertil Steril. 2000;
73(4):735–741.
14. DiZerega GS, Campeau JD, Lobo RA, et all. Activity of
human follicular fluid protein during normal and stimulated
ovarian cycles. J Clin Endocrinol Metab. 1983; 57: 838-846.
15. DiZerega GS, Joseph D, Capeau JD, et all. Follicular
regulatory protein: paracrine regulators of follicular
steroidogenesis. Id eds Sairam MR. Gonadal proteins and
peptides and their biological significance. World Scientific
Publ. CO, Singapore. 1984; 215-224.
16. Dumitrescu Ioan Florin, Dumitru Constantin, 1977,
Acupunctură ştiinţifică modernă, Bucureşti, 217:226.
17. Erickson GF, Magoffin DA, Garzo VG, Cheung AP, Chang
RJ. Granulosa cells of polycysticovaries: are they normal or
abnormal? Hum Reprod. 1992; 7:293.
18. Filali M, Frydman N, Belot MP, Hesters L, Gaudin F,
Tachdjian G, Emilie D, Frydman R, Machelon V. Oocyte in-
vitro maturation: BCL2 mRNA content in cumulus cells
reflects oocyte competency. Reprod Biomed Online.
2009;19(4):4309-4311.
19. Ganie MA, Marwaha R, Aggarwal R, Singh S. High
prevalence of polycystic ovary syndrome (PCOS)
characteristics in girls with euthyroid chronic lymphocytic
thyroiditis: A case-control study. Eur J Endocrinol. 2010;
162(6):1117-1122.
20. Garruti G, Depalo R, Vita MG, Lorusso F, Giampetruzzi F,
Damato AB, Giorgino F. Adipose tissue, metabolic syndrome
and polycystic ovary syndrome: from pathophysiology to
treatment. Reprod Biomed Online. 2009; 19(4):552-563.
44
21. Ghazeeri G, Kutteh WH, Bryer-Ash M, Haas D & Ke RW.
Effect of rosiglitazone on spontaneous and clomiphen citrate
induced ovulation in women with polycystic ovary syndrome.
Fertility and Sterility 2003 79; 562-566.
22. Guven S, Karahan SC, Bayram C, Ucar U, Ozeren M.
Elevated concentrations of serum ischaemia-modified
albumin in PCOS, a novel ischaemia marker of coronary
artery disease. Reprod Biomed Online. 2009;19(4):493-500.
23. Gheorghiu NN, Dragomirescu C, Răduţ C, Ionescu –
Târgovişte C, Ciucă S. Manual de acupunctura, Ed. Medicală,
Bucureşti, 1974.
24. Janssen OE, Mehlmauer N, Hahn S, Offner AH, Gartner R.
High prevalence of autoimmune thyroiditis in patients with
polycystic ovary syndrome. European Journal of
Endocrinollogy. 2004; 150(3):363-369.
25. Langman J. Langmans Medical Embriology. Ed. Lippincot
Williams & Wilkins, 1990;7:230-245.
26. Marcus S. Polycystic Ovarian Syndrome. In: www.ivf-
infertility.com, 2005.
27. Marshall K. Polycystic ovary syndrome: clinical
considerations, Altern Med Rev, 2001 6(3):272-92.
28. Moore KL, Persaud TVN. The Developing Human. Clinical
Oriented Embryology. 7th ed, Sauders, 2003.
29. Naether OGJ, Fisher R, Weise HG et al. Laparoscopic
electrocogulation of the ovarian surface in infertile patients
with polycystic ovary disease. Fertil Steril, 1993; 60 : 88-94.
30. Pricop FI, Pricop M: (1997) Planificarea familială-elemente
interdisciplinare. Casa de Editura Venus, Iaşi.
31. Standring S. Gray’s Anatomy. The Anatomical Basis of
Clinical Practice. 39th ed, Elsevier Churchill Livingstone,
Edinburgh, London, New York, Oxford, 2005.
32. Steinberger A. - The treatment of dysmenorrhea by
acupuncture, American Journal of Chinese Medicine, Nr. 1,
1981, pag. 57.
33. Stener-Victorin E, Humaidan P. Use of acupuncture in female
infertility and a summary of recent acupuncture studies

45
 related to embryo transfer. Acupunct Med. 2006
Dec;24(4):157-163.
34. Stener-Victorin E, Wu X. Effects and mechanisms of
acupuncture in the reproductive system. Auton Neurosci.
2010 Oct 28; 157(1-2):46-51.
35. Talbot JA, Bricnell EJ, Rajkhowa M, Drook A, O’Rahilly S,
Clayton RN. Molecular scanning of the insuline receptor gene
women with polycystic ovarian syndrom. J Clin Endocrinol
Metab. 1996; 81(5):1979-1983.
36. Tan S, Bechmann LP, Benson S, Dietz T, Eichner S, Hahn S,
Janssen OE, Lahner H, Gerken G, Mann K, Canbay A.
Apoptotic markers indicate nonalcoholic steatohepatitis in
polycystic ovary syndrome. J Clin Endocrinol Metab. 2010;
95(1):343-348.
37. Tan S, Scherag A, Janssen OE, Hahn S, Lahner H, Dietz T,
Scherag S, Grallert H, Vogel Cl, Kimming R, Illig T, Mann
K, Hebebrand J,Hinney A. Large effects on bady mass index
and insulin resistance off at mass and obesity associated gene
(FTO) variants in patients with polycystic ovary syndrome
(PCOS). BMC Med Genet. 2010; 21(1):11-12.
38. Tasdemir S, Ficicioglu C, Yalti S, Gurbuz B, Basaram T and
Yildirim G. The effect of metformin treatment to ovarian
response in cases with PCOS Arch Gynecol Obstet. 2004;
2692, 121-124.
39. Techatraisak K, Conway GS, Rumsby G. Frequency of
polymorphism in the regulatory region of the 17α-
hydroxilase-17,20-lyase (CYP17) gene in hyperandrogenic
states. Clin Endocrinol 46:131.
40. Techatraisak K, Conway GS, Rumsby G. Frequensy of
polymorfism in the regulatory region of the 17 alfa-
hidroxylase-17,20-lyase (CYP17) gene in hyperandrogenic
states. Clin Endocrinol. 1997;46(2):131-133.
41. Testut L, A. Latarjet. Traite d’Anatomie Humaine. 9th ed.,
Vol 3, Book 7; Vol 5, Books 12 and 13. Paris: G. Doin & Cie,
1949.
42. The Thessaloniki ESHRE/ASRM-Sponsored PCOS
Consensus Workshop Group. Consensus on Infertility
46
 Treatment Related to Polycystic Ovary Syndrome. Hum
Reprod. 2008; 23 (3): 462-477.
43. Trent ME, Rich M.Austin SB, Gordon CM.,Fertility concerns
wjd sexual behavior in adolescent girls with polycystic ovary
syndrome. Implications for quality of life, J Pediatr Adolesc
Gynecol 2003 Feb;16(l):33-7.
44. Uhlenhaut NH, Jakob S, Anlag K, Sekido R, Klugmann C,
Lovell-Badge R, Treier M. Somatic sex reprogramming of
adult ovaries to testes by FOXL2 ablation. Cell Biol,
2009;11:78-86.
45. Vârtej P, Vârtej I. Ginecologie endocrinologică. Ed All;
2000.
46. Von Standbrink E, Hohman FP, Eijkemasns MJC. Does
metformin modify ovarian resposiveness during exogenous
FSH ovulation induction in normogonadotrophic
anovulation? A placebo-controlled double blind asesment Eur
Journal of Endocrinology. 2005; 152; 611-617.
47. Vrbikova J, Hainer V. Obesity and polycystic ovary
syndrome. Obes Facts. 2009; 2(1):26-35.
48. Wilhelm D, Palmers S, Koopman P. Sex determination and
gonadal development in mammals. Physiol Rev, 2007;87:1-
28.
49. Zhang WY, Huang GY, Liu J. Influences of acupuncture on
infertility of rats with polycystic ovarian syndrome.
Zhongguo Zhong Xi Yi Jie He Za Zhi. 2009 Nov; 29(11):
997-1000.
50. Zhuo LS. Acupuncture treatment based on properties of
Weiqi (defensive qi). Zhongguo Zhen Jiu. 2010
Sep;30(9):763-767.

47
 XI. ARTICOLE PUBLICATE ÎN CADRUL TEZEI DE
DOCTORAT

Am concretizat ȋn trei lucrări științifice date obținute prin

prelucrarea rezultatelor personale coroborate cu cele din literatura de
specialitate:
• „Sindromul ovarelor polichistice – considerații
genetice” – Revista Medico-Chirurgicală Iași, nr. IV,
2010, autori: Gabriela Dumăchiță-Şargu, Florentina
Zenovia Pricop;
• „Patologia tiroidiană ȋn sindromul ovarelor
polichistice” – Jurnalul de chirurgie – Iași, nr. IV,
2010, autori: Gabriela Dumăchiță-Şargu, Voichița
Mogoș, Florentina Zenovia Pricop;
• „Eficiența tratamentului chirurgical asociat cu
acupunctura la paciente cu sindrom ovarian
polichistic și sterilitate” – Revista Societății Romȃne
de Obstetrică și Ginecologie”, nr.IV, 2010, autori:
Gabriela Dumăchiță-Şargu, Doina Şargu, Florentina
Zenovia Pricop.

48