I MINISTER

r ,if'.. UL
EDUCATIEI
CABINET MINISTRU
I NATION ALE
'

ORDIN
privind aprobarea Programelor colare pentru disciplina opµonalii Educafie pri11 !jah,
anul I i anul II de studio, curriculum la decizia colii

in baza prevederilor art. 64, 65 i 68 din Legea educatiei nationale nr.1/2011, cu modificarile i
completarile ulterioare,
in temeiul prevederilor Hotararii Guvemului nr. 185/2013 privind organizarea i functionarea
Ministerului Educatiei Nationale, cu modificarile i completarile ulterioare,

MINISTRUL EDUCATIEI NATIONALE

emite prezentul ordin:

Art. 1. Se aproba Programele colare pentru disciplina optionala Educafie prin ah, anul I i anul II de
studiu, din oferta nationala pentru curriculum la decizia colii. Programa este cuprinsa tn Anexa l, care face
parte integranta din prezentul o rdin.
Art. 2. Programele colare aprobate prin prezentul ordin se aplica tncepand cu anul colar 2014-2015.
Art. 3. Directia Generala Educatie i invatare pe Tot Parcursul Vietii, lnstitutul de tiinte ale Educatiei,
inspectoratele colare i conducerile unitatilor de invatamant implicate due la indeplinire prevederile
prezentului ordin.

MINISTRU,
RemusPRI
A
rj i'i,s
/
(( ;., : i f } / '
Bucure ti \\tj_· rj. I f >';( "
\\ 'S<.r
Nr. .. .;ft........
\ : p-1 \ ;, .
Data ..' t.9..l. llt, - · :·
 Anexa nr. 1 la OMEN nr. 3249 / 31.03.2014
MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

Programa colara
pentru disciplina optionaHi
EDUCAT, IE PRIN S, AH
curriculum la decizia s• colii

Aprobata prin ordin al ministrului

Nr. 3249 I 31.03.2014

Bucur6$ti, 2014
Nota de prezentare

$ahul este aparent un joc, dar din punct de vedere al continutului

este o arta, iar din punct de vedere al dificultatii de insu$ire este o
$fiinfa.
Tigran Petrosian

De ce o disciplina intitulata Educafie prin $ah?

Vechi i modern totodata, acest joc al regilor poate reprezenta un important instrument de
disciplinare §i modelare a gandirii elevilor. Popularitatea de care se bucura in randul adeptilor din toate
mediile sociale i profesionale, incepand de la varste destul de fragede, ii confera ahului rolul de
instrument de invatare i de important factor educativ in dezvoltarea personala a celor care ii practica.
Programa disciplinei op\ionale Educafie prin $ah are rolul de a facilita trecerea de la abordarea
ahului ca joc, la abordarea acestuia ca tiin\a, cu ajutorul unei metodologii proprii, bazata pe
observare, culegere de informa\ii, exerci\iu, problematizare, predictie, planificare. Parcurgand etapele
invatarii ahului, copiii acumuleaza i pun in valoare competente utile vietii i integrarii in viata de
§Colar.
Literatura de specialitate abunda in cercetari privind valentele educative ale jocului de sah. Un
numar impresionant de studii §tiintifice au probat potentialul "jocului min\ii" in dezvoltarea capacitatilor
mentale, aptitudinilor §i calitatilor, eviden\iind faptul ca ahul are un impact pozitiv mai ales asupra
colarilor mici. De-a lungul vremii, personalitati de anvergura - savanti, oameni de cultura, politicieni,
cercetatori in educatie - au avut exprimari pozitive privind beneficiile educationale ale jocului de ah in
randul copiilor §i tinerilor. Sintetizand, benefiiciile ahului pot fi recunoscute in toate aspectele
educatiei:
• cre te coeficientul de inteligenta;
• dezvolta abilitatile de rezolvarea a problemelor, invatand elevii sa ia decizii dificile in mod
independent;
• imbunatate§te capacitatea de comunicare i aptitudinea de a identifica modele de gandire §i
actiune;
• ofera oportunitati practice pentru luarea de decizii rapide i corecte sub presiunea timpului,
abilitate ce poate imbunatati performantele la examenele colare;
• dezvolta memoria, abilitatile de citit, lingvistice i matematice;
• dezvolta gandirea critica, creativa;
• invata elevii sa gandeasca logic i eficient, sa selecteze cea mai buna varianta din
nenumarate posibile;
• ofera provocari elevilor supradotati i ii ajuta pe elevii cu performante scazute sa studieze i
sa depuna eforturi pentru excelenta;
• demonstreaza importanta unei planificari flexibile, a concentrarii i acceptarii consecintelor
propriilor decizii;
• ii captiveaza in egala masura pe baie\i i pe fete, indiferent de abilitatile for naturale i de
mediul socio-economic de provenienta;
• ii invata pe elevi cum sa ca tige §i sa piarda in mod elegant;
• poseda un limbaj international; poate fi o sursa de interes, amuzament i satisfactie;
• contribuie la dezvoltarea increderii in sine i a imaginii de sine, fara o supradimensionare a
ego-ului, de vreme ce anumite pierderi sunt inevitabile, chiar i pentru campionii mondiali;
• prin jocul de ah, elevii se ata eaza mai mult de §coala, aceasta fiind un Ice in care se
desfa oara activitati interesante.
Programa disciplinei Educatie prin 9ah este elaborata potrivit unui model de proiectare
curriculara centrat pe competente. Constructia programei este realizata astfel incat sa contribuie la
dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu,
orientarea demersului didactic pornind de la competente permite accentuarea scopului pentru care se
invata §i a dimensiunii actionale in formarea personalitatii elevului.
Structure programei i;colare include urmatoarele elements:
Nata de prezentare
Competente generale
Competente specifice §i example de activitati de invatare
Continuturi
Sugestii metodologice

Educaf ie prin ah - Curriculum la decizia co/ii pentru invllfllmiintul primar

 Continuturile invatarii se constituie din inventarul achizitiilor necesare elevului pentru alfabetizarea cu
elemente de baza ale ahului. Astfel, ele sunt grupate pe urmatoarele domenii:
Tabla ti piesele
Notiuni de baza in jocul de tah
Principii in deschidere ti mutari speciale
Procedee tactice abordate in timpul jocului de mijloc
Principii de baza in final
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activitatii didactice, precum i elemente
de evaluare continua.
Prezenta programa colara propune o oferta flexibila, care permite cadrului didactic sa modifice,
sa completeze sau sa inlocuiasca activitatile de invatare exemplificate. Se urmare te astfel realizarea
unui demers didactic personalizat, care sa asigure formarea competentelor prevazute de programa, in
contextul specific al fiecarei clase i al fiecarui elev.
Educa(ie prin $Bh este o disciplina op\ionala ofertata la nivel national, careia i se poate aloca 1
era pe saptamana. Acest optional poate fi studiat fie pe durata unui an colar (anul I de studiu), fie pe
durata a doi ani l?Colari (anul I i anul II de studiu), atat in inva\amantul primar, cat i in primii ani din
invatamantul gimnazial.
Studiul disciplinei Educafie prin $ah reprezinta o contribu\ie fireasca i necesara la realizarea
profilului de formare al absolventului de ciclu primar, urmarind o dezvoltare progresiva a
competentelor, precum i a celorlalte achizitii dobandite de elevi, prin valorificarea experientei de
inva\are specifice varstei, prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale i actionale ale formarii
personalitatii elevilor.

Competente generale

1. Descrierea tablei de t ah ti a pieselor de tah

2. Utilizarea regulilor de mutare ti capturare a pieselor de tah

3. Aplicarea de procedee tactice pentru ca,tigarea de material

sau pentru ca,tigarea unei partide prin mat

4. Rezolvarea de probleme prin propunerea de solutii adecvate unor

pozitii date

Educafie prin fah - Curriculum la decizia_ fCO!ii pentru invafamantul primar

Competente specifice fi exemple de activitati de invatare

1. Descrierea tablei de ,ah ,i a pieselor de ,ah

Anul I de studiu Anul II de studiu

1.1. Recunoa§terea tablei de ,ah f i a 1.1. Recunoafterea tablei de ,ah, a elementelor
elementelor asociate acestora asociate acesteia f i a notatiei
- recunoa9terea unei linii, - recunoa9terea liniilor, coloanelor 9i diagonalelor
coloane, diagonale 9i notafia for
- colorarea de linii, coloane, diagonale - identificarea campurilor pe tabla de 9ah
pe o tabla de 9ah desenata pe liniatuta
caietului de matematica - utilizarea corecta a tablei: pentru notaf ia partidei
e nevoie ca a/but sa fie a9ezat pe liniite 1 9i 2,
- a9ezarea corecta a tablei de 9ah iar negrul pe liniile 7 9i B
cu campul h1 sau aB in partea
dreapta - utilizarea semnelor conveniionale
pentru completarea fi§ei unei partide
- joc de rot pe 9otronul tablei de 9ah de §ah
- desenarea tablei de 9ah pe caiet
de matematica
- recunoa§terea figuri/or dupa
simboluri specifice internaiionale
- confectionarea de simboluri din hartie
1.2. Recunoa,terea figurilor f i a valorii 1.2. Recunoa,terea figurilor f i a valorii
individuale individuale
- recunoa9terea figurilor dupa forma - recunoa$terea avantajului material
- a9ezarea corecta a figurilor in - compararea diferitelor combinaf ii de piese
pozifia inif iala pe tabla de §ah insumate
- discufii privind inf elegerea jocului de 9ah - notarea mutarilor cu simboluri speciale
- exersarea unor reguli de baza pentru
partida de 9ah: a/bu/ muta primut; o
data muta a/but, o data negrul
- recunoa9terea valorii fiecarei figuri in
parte
- exersarea unor scheme de capturare a
pieselor in timpul partidei
- exersarea regu/ii prin care rege/e nu
se poate captura
- joc de rol pe 9otronul tablei de 9ah
- identificarea pieselor dupa descrierea
formei 9i!sau a tipului de mutare pe
tabla de9ah
1.3. Efectuarea de aplicatii simple 1.4. Efectuarea de aplicatii
- localizarea unui camp intr-o - recunoa9terea liniilor, coloanelor sau
anumita coloana, diagonala sau diagonalelor, fara notafie
linie
- recunoa9terea campurilor fara notafia de
- compararea valorilor figuri/or 9i pe marginea tablei de 9ah
stabilirea importanfei fiecareia
- exerc1ii de combinare a va/orilor figurilor in
- vizionarea unor secvenie de partide de vederea compararii acestora
§ah
- exerc1ii de stabilire a avantajului material 9; a
valorii ::::::::,-...
acestuia :::
i==:

- adaugarealextragerea de figuri dintr-o poz1i *-

Educatie prin ah - Curriculum la decizia co/ii
2. Utilizarea regulilor de mutare ti capturare a piselor de tah
Anul I de studiu
Orientarea ti mi1carea in spatiu in
raport cu repere/directii precizate, folosind
sintagme de tipul: in, pe, langa, in fata, in
spatele, sus, jos, stanga, dreapta, pe
linie, pe coloana, pe diagonals
- jocuri de poz;rionare a obiectelor in
spaJiu, rn raport cu alte obiecte
precizate
- identificarea pozifiei pe care o ocupa
diverse obiecte rn spafiu rn raport cu
alte obiecte precizate
- jocuri de identificare a obiecte/or din
rea/itatea imediata sau din imagini, in
funcJie de poz;ria pe care o au faJa de
un reper
- prezentarea propriei persoane i'n funcJie
de poz;ria din c/asa §i prin raportarea la
ceila4i colegi
- utilizarea unui program simp/u de
calculator pentru vizualizarea unor
deplasari i'n plan
- reprezentarea prin desene a unor
modele decorative simple, folosind linii,
co/oane, diagonale
2.2. Mutarea figurilor pe tabla de
i;ah conform regulilor specifice
- aplicarea reguli/or de mutare a figurilor
- aplicarea reguli/or de capturare a figurilor
- diferenfierea reguli/or de mutare
9i capturare de la piesa la
piesa.;
- exerc;rii de identificare, in funcJje de
valoare, a piesei care este mai
avantajos de capturat
- jocuri pe echipe de capturare a figuri/or
la tabla demonstrativa
- identificarea etapelor unei partide de §ah
3. Aplicarea de procedee tactice pentru cattig de material sau a unei
partide prin mat
Anul I de studiu
Anul studiu
llide'
2.1. Orientarea ti mitcarea in spatiu in raport
cu repere/directii date folosind sintagme de
tipul: in, pe, deasupra, dedesubt, langa, in fata,
in spate, stanga, dreapta, orizontal, vertical,
oblic, interior, exterior,
- identificarea poz;riei pe care o ocupa o piesa
intr- o poz ie, Tn raport cu alte figuri precizate
- jocuri de poz;Jionare a pieselor pe tabla, in
raport cu alte piese fixate (ex.: a§eaza pionul
rn spate, pe coloana fata de calul alb)
- identificarea unor obiecte/persoane rn funcfie
de poz;ria for spaJiala (Cine se af/a rn faJa
ta?)
- identificarea poz;riei unor obiecte din
realitatea imediata sau rn cadrul unor desene -
verticala, orizonta/a sau oblica (ex.:
Tncercuie§te obiectele desenate i'n poziJie
orizontata; coloreaza obiecte/e desenate in
poziJie oblica)
- observarea simetriei i'n a$ezarea figuri/or pe
tabla
- jocuri cu figuri care necesita
orientarea §i fo/osirea cuvintelor ,,/inie':
"diagonala "§i
,,co/oana"
2.2. Observarea oportunitatii capturarii
figurilor in timpul partidei
- discu(ii privind necesitatea capturarii
figurilor adverse
- exerc;Jii de ap/icare a reguli/or capturarii
figuri/or Tn funcJie de va/oarea for
- identidicarea posibilitaf ii de a captura
anumite piese, la un moment dat
- utilizarea regelui i'n joc, in fina/ul partidei
- propunerea unor variante posibite de capturi
§i selectarea celei mai avantajoase
- identificarea unor "capcane" in
capturarea anumitor piese (ex. pion
otravit)
- identificarea mutarilor neregulamentare
ale adversarului
-. - --.......
Anul II de studiu

3.1. ldentificarea matului ca modalitate de
finalizare a unei partide de tah
- recunoa§terea matului ca modalitate de
finalizare a unei partide de §ah
3.1. Aplicarea unor procedee tactice sim
se regasesc in jocul de fah
_, - --
- exerc;Jii de identificare a avantajelor §i
dezavantajelor schimburi/or
 -
Anul I de studiu
- exerci[ii de diferenJiere intre ah, mat §i
pat
- exerci[ii de identificare a avantajelor
matu/ui rea/izat cu figurile grele, (ce/e
care controleaza mai multe campuri $i
au valoare mare)
- exersarea matului cu doua turnuri
$i a matului cu o dama $i un turn
- exersarea matului cu un singur turn
- exerc ii de recunoa$tere a schimbului
$i a sacrificiului
- realizarea de combinatii simple de mat
intr- o mutare
- rezo/varea de combina(ii simple prin care
se obf ine avantaj material
- utilizarea unor softuri de $Bh
adecvate varstei
3.2. Exersarea unor procedee tactice
simple ce se regasesc in jocul de tah
- exerci[ii de utilizare a procedeelor
tactice "atac dub/u" - "furculiJa", "atac
prin descoperire", "/egarea"
- exerci[ii de rezolvare a unor combinaJii
simple prin aplicarea procedee/or
tactice "atac dub/u" - "furculiJa", "atac
prin
descoperire", "/egarea" prin care sa
obJina
avantaj material sau mat
- realizarea unor ap/icaf ii cu tema,
fo/osind softul $i videoproiectorul;
- rezo/varea unor teste cu tema in cond ii
de concurs cu timp limitat;
Anul II de studiu
- exerci[ii de utilizare a sacrificiului de figuri
in combinaJii §i a elementului surpriza
- exerci[ii de aplicare a procedee/or tactice in
jocu/ de §ah: "indepartarea': "atragerea':
,,interferenJa': ,,interpunerea", supraincarcarea
piese/or': ,,blocarea': "raze x", "demo/area
structurii de pioni"
- exerci[ii de rezolvare de combinaJii prin
aplicarea de procedee tactice prin care se
obJine avantaj material sau mat
- rezo/vare de combinaJii cu tema data
- utilizarea programelor (soft-urilor) de §ah
pentru rezo/varea de combinaJii
3.2. Descrierea criteriilor strategice de
evaluare a pozi\iilor
- audierea unei pove$ti despre ce este strategia,
ce este planul de joc
- conversaf ii euristice despre siguranf a regi/or
- observarea avantajulu/ui material $i
a ameninfari/or imediate
- descrierea calitafii unor structurii de pioni
- observarea ocuparii centru/uil $i a ce/ui care
are mai mutt spa(iu pe tabla de joc
- identificarea s/abiciunilor adversaru/ui
- observarea magistrate/or $i ocuparea acestora
- observarea mobilitaf ii figuri/or 9i cooperarea
cat mai armonioasa

- identificarea efectelor pozitive §i

negative ale cunoa$terii procedee/or
tactice
- folosirea softuri/or speciale de $ah
pentru o intelegere mai buna a
procedeelor tactice

4. Rezolvarea de probleme prin propunerea de solutii adecvate unor pozitii

date

Anul I de studiu Anul II de studiu

Recunoa§lterea finalurilor ti a
principiilor asociate acestora
- exerci[ii de recunoa§tere §i definire a
unui final
- exerci[ii de recunoa§tere §i definire a
unui pion fiber
4.1. Formularea rezultatelor unor observatii,
folosind limbajul specific jocului de §lah
- exerci[ii de interpretareljudecare a unor
situaJii concrete de joc
1 ·
- simularea unor situaJii de joc pentru
identificarea unor finaluri posibile

Educaf ie prin ah - Cumculum la decizia co/ii

 - exerci[ii de identificare §i asociere a unor situaJii
- exerci[ii de utilizare a mobilitaJii rege/ui :;d!
in viaJa cu jocul de §ah
cadrul etapei finale a jocului de §ah
- jocuri de rot asociate jocu/ui de §ah
- exerci[ii de centralizare a regelui
pentru evitarea matului

Educaf ie prin ah - Cumculum la decizia co/ii

 Anul I de studiu Anul II de studiu
- exerci[ii de ap/icare a principiilor
generate in realizarea finalu/ui unui joc
de §ah
- jocuri aplicative intre copii, cu un
numar redus de piese pe tabla
- exerci[ii de utilizare a unor finaluri
simple pe calculator
4.2. Determinarea solutiilor adecvate in 4.2. ldentificarea consecintelor unor actiuni,
pozijii date fenomene, strategii de rezolvare a unor
situatii problematice
- identificarea tipului de poz1ie de pe tabla -
deschidere, joc de mij/oc sau final - exerci[ii de asociere intre fenomene §i
cauzele posibile, in jocu/ de §ah
- analiza sumara a poz iei
- rezolvarea unor sarcini simple de lucru,
- aplicarea metodelor ; principiilor
aplicand principii/e jocu/ui de §ah
conform poz iei obtinute
- organizarea §i participarea la un concurs de §ah,
- identificarea mutarilor posibile - la nive/u/ c/asei de elevi
"mutari candidat"
- jocuri de rot privind aplicarea reguli/or de joc care
- ca/culuf unor variante simple Iin de Fairplay
- analiza variantelor alese, - organizarea unor jocuri de tip ,,ce s-ar
corectarea anumitor prob/eme intamp/a daca... ?"
aparute

Educafie prin fish - Curriculum la decizia fico/ii

vO,
"',:J'i'Jt1 N '\\:
Continuturile invatarii
Domenii
Tabla i;i piesele
Notiuni de baza
in jocul dei;ah
Principii in
deschidere i;i
mutari speciale
Educaf ie prin ah - Curriculum la decizia co/ii
Anul I de studiu
Tabla de i;ah
Linie, coloana,
diagonala A ezarea
tablei de ah
A ezarea figurilor in pozitia initiala
Figuri
Recunoa tere
Valoarea fiecarei
figuri
Evaluarea materiala a pozitiilor
Piesele de i;ah
Pionul - mi care i capturare
Nebunul - mi care i capturare
Turnul - mi care i capturare
Regina (Dama) - mi care i capturare
Regele - mi care i capturare
Calul - mi care i capturare
Probleme simple de
mutare a figurilor i de
capturare
ah
Atac asupra unei figuri oarecare
Atac asupra regelui
Necesitatea apararii regelui
Mat
Atac asupra regelui
lmposibilitatea regelui de a se
apara
Rezultatul unei partide. Remiza.
Patul
Ca tigarea unei partide
Material insuficient pentru
mat Rege contra rege
Blocarea pozitiei - patul
Aplicatii
9ah. Mat. Pat
Exercitii simple. Recunoa terea i
deosebirea acestora
Rocada
Realizare, beneficii, tipuri
Centrul
Pozitionare, importanta
Etapele dezvoltarii figurilor
Ordinea corecta a dezvoltarii
figurilor cu scopul de a cuceri
centrul
Transformarea pionilor
Avantajul transformarii pionilor
Posibilitatea transformarii pionilor
AnuMI de studiu
Tabla dei;ah
Linie, coloana, diagonala
(actualizare) Notatia liniilor,
coloanelor, diagonalelor Notatia
campurilor
Figuri
Valoarea figurilor i a diferitelor
combinatii de figuri
Piesele de i;ah
Valoarea relativa a figurilor
Probleme de capturare care se
rezolva prin doua, eventual trei
mutari
ah
Modalitati de aparare a regelui,
cea mai buna solutie
Mat
Diferite tipuri de mat.
Maturi simple in
deschidere
Rezultatul unei partide. Remiza.
Patul
Aplicatii cu material
insuficient Pozitii de
excep\ie de remiza Finaluri
de figuri u oare
Aplica\ii
Exerc ii de mat i pat
Rocada
Cazuri de realizare a rocadei
Centrul
Ocupare, tipuri de centru de pioni
Etapele dezvoltarii figurilor
Dezvoltarea armonioasa a figurilor
in functie de centrul de pioni.
Exceptii
Transformarea
pionilor Cazuri speciale
prin care s se
 in dama, turn, nebun, cal
Numarul maxim de fiouri pe tabla captureaza material
Alte avantaje. Exceptii

Educaf ie prin ah - Curriculum la decizia co/ii


Domenii
Procedee tactice
abordate in timpul
jocului de mijloc
Principii de baza
in final
Educafie prin /iBh - Curriculum la decizia /iCOlii
-
Anul I de studiu Anul II de studiu
Mutarea "en passant" Mutarea "en passant"
Cunoa tere i identificare in timpul Utilitate
partidei Aplicatii pentru consolidarei
Ceasul de ah Ceasul de ah
Utilizare. Scop Partida cu timp diferit
Moduri diferite de a
juca Partida blitz,
rapid, clasic
Aplicatii
Combinatii privind dezvoltarea Aplicatii
figurilor i mutarile speciale care Combinatii cu mat sau ca tiguri
implica ahul, matul i ca tigurile materiale
materiale
Matul cu figurile grele Schimbul. Sacrificiul
Figuri grele, figuri u Avantaje i dezavantaje
oare Matul cu dama i
turn Matul cu doua indepartarea aparatorului
turnuri Matul cu un turn Ce este? Exemplificare. Aplicatii
Schimbul. Sacrificiul Atragerea aparatorului
Ce este schimbul? Ce este? Exemplificare. Aplicatii
Sacrificiul = suprpriza ce duce la
un avantaj rapid intr-o lnterferenta
combinatie Ce este? Exemplificare. Aplicatii
Atacul dublu
Definitie, diferite tipuri de atac Supraincarcarea pieselor
dublu, eel mai important procedeu Ce este? Exemplificare. Aplicatii
tactic
Atacul prin descoperire Blocarea
Ce este? Realizarea Ce este? Exemplif icare. Aplicatii
procedeului tactic
RazeX
Legarea Ce este? Exemplificare. Aplicatii
Ce este? Realizarea
procedeului tactic Demolarea structurii de pioni
Ce este? Exemplificare. Aplicatii
Combinatii cu tema Combinatii cu tema
Pionul liber Finaluri
Ce este i la ce folose te? Tipuri de finaluri
Principii, reguli general valabile in
Centralizarea regelui in final finaluri
Aducerea regelui de urgenta in
lupta, in centru Finaluri de pioni
Tipuri de pioni liberi
Regula opozitiei. Regula patratului
Aplicatii simple cu putine figuri Aplicatii in finaluri de pioni
pe tabla
 SUGESTII METODOLOGICE

Programa disciplinei optionals Educafie prin ah are rolul de a orienta activitatea de predare
Tnvatare-evaluare a cadrului didactic. Ea constituie punct de plecare pentru realizarea activitatii de
planificare §i proiectare a activitatii didactics, fundamentul pentru un darners personalizat §i adaptat
specificului clasei de elevi. Tn acest scop, este necesara o lectura aprofundata a programei, constand
Tn identificarea competentelor generals §i specifics i selectarea continuturilor asociate acestora i a
activitatilor de Tnvatare adecvate pentru realizarea finalitatilor propuse. Lectura personalizata a
programei, realizata prin corelarea acesteia cu particularitatile de varsta i individuals ale elevilor,
precum i cu resursele materials avute la dispozitie, conduce la proiectarea eficienta a strategiilor
didactics §i a instrumentelor de evaluare.

Strategii didactice
Aceasta etapa de §Colaritate reprezinta un moment important pentru stimularea flexibilitatii
gandirii, precum §i a creativitatii elevului.
Tn acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru aceasta
disciplina §i pe dezvoltarea Tncrederii Tn sine. Astfel, jocul didactic va fi prezent, asigurand contextul
pentru participarea activa, individuala §i Tn grup, care sa permita exprimarea libera a propriilor idei §i
sentiments. De asemenea, accentul se va pune atat pe spontaneitatea §i creativitatea raspunsurilor,
cat §i pe respectarea regulilor, dezvoltarea capacitatii de concentrare a atentiei, dezvoltarea Tncrederii
Tn sine. Prin reluari succesive, antrenament mental, utilizarea suporturilor concrete i a reprezentarilor
grafice, elevul ajunge sa se corecteze singur, pe masura ce notiunile i regulile jocului devin Tntelese
§i interiorizate.
Pentru realizarea competentelor se vor proiecta strategii didactics care sa valorifice
experientele de Tnvatare ale elevilor, cu centrare pe implicarea directa a acestora Tn Tnvatare. Se va
pune accent pe constructia progresiva §i diferentiata a cunoa§terii, pe flexibilitate §i individualizare Tn
Tnvatare.
Avand Tn vedere specificul disciplinei i implicatiile ei Tn dezvoltarea gandirii logice i critics, a
imaginatiei i memoriei logice, metodele predominant utilizate Tn proiectarea strategiilor didactics vor fi
exercitiul i jocul, cu sprijin pe demonstratie, observatie, problematizare i conversatie euristica. Se va
urmari dezvoltarea unui limbaj specific disciplinei §i utilizarea lui §i Tn alte contexts care implica situatii
similare cu cele Tntalnite Tn jocul de §ah.
Dincolo de mijloacele didactics specifics §i absolut necesare, tabla de §ah, piese, cronometru,
se recomanda §i utilizarea computerului §i a videoproiectorului, pentru valorificarea softurilor
educationale care sprijina Tnvatarea regulilor jocului de §ah, prin exercitii, simulari §i reproduceri ale
unor combinatii, secvente de joc, pozitii etc.
Activitatea didactica se va desfa§ura Tntr-o interactiune permanenta cu copiii, astfel Tncat sa
raspunda intereselor acestora. Copiii var fi stimulati sa intrebe, sa intervina, sa aiba initiativa, sa
exprime idei §i sentiments despre ceea ce Tnvata. De asemenea, se va pune accent pe lucrul Tn
perechi, Tn grup, dar §i pe tratarea individualizata a elevilor, urmarindu-se atat dezvoltarea spiritului de
echipa, cat §i a celui de competitie §i fairplay.
Este de dorit a se asigura transferul cuno§tintelor §i competentelor formate §i Tn alte domenii
ale cunoa§terii, printr-o abordare inter- §i transdiciplinara.
Evaluarea reprezinta o componenta organica a procesului de invatamant. Se va pune accent
pe observarea sistematica a comportamentului elevilor, pe dezvoltarea competentelor de autoevaluare
§i interevaluare. Se va masura progresul elevilor §i prin teste docimologice, de tip formativ §i sumativ.
Nu este exclusa posibilitatea utilizarii metodelor reflexive, a eseului de 5 minute, dar §i a computerului.
Este recomandabil ca evaluarea sa se realizeze prin raportare la competentele specifics. De
asemenea, evaluarea va orienta cadrul didactic Tn reglarea strategiilor de predare, pentru o mai buna
adecvare la particularitatile individuate §i de varsta ale elevilor.
Procesul de evaluare va pune accent §i pe recunoa§terea experientelor de Tnvatare §i a
competentelor dobandite de elevi Tn contexts nonformale sau informale. Rezultatele elevilor var fi
Tnregistrate, comunicate §i discutate cu parintii. Tn Tntreaga activitate de Tnvatare §i evaluare va fi
urmarit, incurajat §i valorizat progresul fiecarui elev.

Educatie prin ah - Curriculum la decizia co/ii, pentru anul I ; anul II de studiu

Bibliografie

• Ungureanu, V., Manole, V., Danilov, V., Ghid de $ah pentru anul I de studiu, Editura PIM, la i,
2010
• Artise,John, Chess and Education, disponibil la:
http://www.chesshouse.com/chess and education a/114.html
• Clive Hutchby, The Benefits of Learning Chess, 2006
http://www.icu.ie/articles/display.php?id=95
• Ferguson, Robert, Chess in Education Research Summary, Paper presented at the BMCC Chess
in Education "A Wise Move" Conference, New York, NY.Ferguson, 1995
• Ferguson, Robert, Teaching the fourth r (reasoning) through chess. School Mates, Chess Coach
Newsletter, 3, 1983.
• Fischer, Wendi, The Educational Value of Chess. 2006, disponibil la: http://www.newhorizons.org
• Franzen, Harald, Brain Study Shows Grandmaster Chess Players Think Differently Than
Amateurs Do. disponibil la: http://www.scientificamerican.com/article.cfm?id=brain-study-shows
qrandma
• Levy, Evan, Check Mates. Time.com, Saturday, April 14, 2001
http://www.time.com/time/magazine/printout/0,8816,105603,00.html
• Liptrap, J., Chess and standardized test scores, Chess Coach Newsletter, 1997, p. 11, 5-7
• Margulies, 1993 Margulies, S. The effect of chess on reading scores: District nine chess program
second year report, (Article No. 5), United States Chess Federation Scholastic Department, 1993
• Meyers, Jerry, Why offer chess in schools?
http://chess.about.com/library/weekly/aa05a08a.htm
• Palm, C. Chess improves academic performance (Article No. 2),1990
• Restak, Richard M, Brain - Genius and Superior Performance: Are We All Capable?
http://www.enotalone.com/health/4782.html
• Wojcio, Michael David, The Importance of Chess in the Classroom, Atlantic Chess News-1990
• "'**The Benefits of Playing Chess at a Young Age, Susan Polgar Fundation
http://www.susanpolgar.com/susan-polgar-foundation-benefits.html
• *** The Benefits of Playing Chess!
Source: http://library.advanced.org/10746/reasons.html
• ***Chess for Children. We help make children smarter, 2000 2004
http://chessforchildren.com/edu4.htm
• ***A brief survey of psychological studies of chess
• ***Benefits of Chess for Youth, San Jose Mercury News, 4-3-96
• *** Educational Benefits of Chess FIDE UNESCO presentation 2010
• ***Teacher's Guide: Research and benefits of chess, by Dr.Robert Ferguson
• ***Benefits of Chess for Children

Grupul de lucru pentru curriculum

Vlad UNGUREANU
Palatul Copiilor la i
Iliana DUMITRESCU lnstitutul de tiinte ale Educatiei
Cristina MANOLACHE
Casa Corpului Didactic Botosani
Vasile MANOLE Universitatea ,,Gh. Asachi" la i
Vladimir DANILOV Secretar General Federatia Romana de Sah
' '
Silvia DIACONU
Casa Corpului Didactic Boto ani
Constantin GROSU
Palatul Copiilor Vaslui
Gheorghe VASIi
Ploie ti
losif BARATOSI
Targu Mure

Educafie prin fBh - Curriculum la decizia f COlii, pentru anul I fi anul II de studiu