Ghid de Mediu

UN MEDIU MAI CURAT
CU COSTURI REDUSE
Ghid al managementului de mediu
Fundaþia pentru Parteneriat
Miercurea Ciuc
2003
UNIUNEA EUROPEANÃ
PROIECT FINANÞAT PRIN PHARE
Adresãm mulþumiri tuturor companiilor, organizaþiilor participante pentru atitudinea pozitivã
faþã de acest proiect ºi pentru datele furnizate în vederea întocmirii studiilor de caz.
Totodatã adresãm mulþumiri conducerii CEC, pentru asigurarea gratuitã a sãlii de seminarii.
Lectorii proiectului "Un mediu mai curat cu costuri reduse":

Antal Orsolya, manager program - KÖVET INEM Hungária,
Havér Balázs, director adjunct - KÖVET INEM Hungária
Herner Katalin, manager program - KÖVET INEM Hungária
Mathias Anna, manager program - KÖVET INEM Hungária
Tóth Gergely, director excutiv - KÖVET INEM Hungária
Vadovics Edina, manager program - KÖVET INEM Hungária
Beu, Mihaela, comisar ºef - Garda Naþionalã de Mediu, Comisariatul judeþului Cluj
Horváth László, conducãtor tehnic - Büchl Hungária SRL
Szilágyi Zsolt, specialist de mediu - S.C. Consact Consulting SRL, Cluj Napoca
Metoda eco-cartografierii a fost de dezvoltatã de

consilierul de mediu belgian Heinz-Werner Engel. (www.inem.org).
Celelalte metode de eco-management sunt preluate de la Asociaþia de Conºtientizare

a Managementului de Mediu, KÖVET INEM Hungária din Budapesta.
Redactor: Molnár Judith, manager program, coordonator proiect

Tehnoredactare: Forró Botond, asistent program
Traducere: Szabó Szabolcs
Colaboratori: Bándi Enikõ, asistent program,
Kovács Erzsébet, coordonator birou, Potozky László, director
CUPRINS
Cuprins
Prefaþã.....................................................................................................................................................................5
Materialele prezentate:
1. De ce ºi cum sã tratãm problema protecþiei mediului la întreprinderea noastrã?...............................................9
2. Eco-Cartografierea.............................................................................................................................................21
3. Producþie mai curatã..........................................................................................................................................29
4. Evaluarea performanþei de mediu.....................................................................................................................35
5. Biroul Ecologic..................................................................................................................................................47
6. Produse ecologice..............................................................................................................................................51
7. Soluþii la îndemâna tuturor................................................................................................................................55
8. Legislaþia de mediu...........................................................................................................................................57
9. Prezentarea comparativã a standardelor ISO 9001 ºi ISO 14001.....................................................................65
Studii de caz :
1. S.C. Apropo SRL, Miercurea Ciuc - Eco cartografiere..................................................................................75
2. S.C. Csik Car SA, Miercurea Ciuc - Consumul de combustibil - Selectarea deseurilor................................79
3. S.C. Fenyõ SRL, Miercurea Ciuc - Eco cartografiere....................................................................................80
4. S.C. Geplas SRL, Miercurea Ciuc - Avantajele produselor companiei..........................................................86
5. S.C. Grancom SRL, Miercurea Ciuc - Balanþa fluxului de materiale............................................................88
6. S.C. Mobila Mikó SA, Miercurea Ciuc - Economisiri de mediu - Produsul si protecþia mediului...............90
7. S.C. Phitocaritas SRL, Cârþa - Eco cartografiere - Dezvoltarea de produse ºi servicii.................................93
8. S.C. Pipelife România SRL, Miercurea Ciuc - Eco cartografiere .................................................................96
9. S.C. Tabula Rasa SRL, Zetea - Eco cartografiere...........................................................................................99
10. Asociaþia Ecologistã Floarea de Colþ, Cluj Napoca- Eco cartografiere.......................................................101
11. Casa Pedagogilor Apáczai Csere János, Miercurea Ciuc - Reduceri de cost..............................................102
12. Universitatea Sapientia, Miercurea Ciuc - Eco cartografiere......................................................................103
Anexe la “Biroul ecologic”:

Liste de verificare..................................................................................................................................105
"Douãsprezece poziþii tibetane"............................................................................................................109
Lista participanþilor...........................................................................................................................................111
Fãrã comentarii..................................................................................................................................................113
UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 3

PREFAÞÃ
Prefaþã
Fundaþia pentru Fundaþia deruleazã în momentul de faþã cinci

Parteneriat programe din care douã de finanþare ºi trei
( R o m a n i a n programe operaþionale.
Environmental
Partnership
Foundation) face Programe de finanþare
parte din consorþiul
- Parteneriatul de Parteneriatul de mediu: Programul asigurã suport
Mediu pentru financiar ºi asistenþã tehnicã organizaþiilor
Europa Centralã neguvernamentale de mediu din România în
care sprijinã domeniile:
proiecte de • Managementul ariilor protejate;
îmbunãtãþirea mediului în România, Cehia, Polonia, • Managementul deºeurilor;
Slovacia ºi Ungaria. Fundaþia stimuleazã participarea • Ecologie urbanã;
publicã pentru a îmbunãtãþi starea mediului • Managementul apelor;
înconjurãtor. • Îmbunãtãþirea, armonizarea legislaþiei de mediu din
Parteneriatul pentru mediu are un rol important în România la cea a U.E..
înlesnirea colaborãrii dintre oameni ºi organizaþii,
precum ºi între diverse sectoare cu scopul de a Moºtenire Vie (Living Heritage) Scopul programului
contribui la formarea societãþii civile ºi a este sprijinirea dezvoltãrii comunitare pe termen lung
comunitãþilor durabile în Europa Centralã. Prin prin implicarea comunitãþii în identificarea,
intermediul finanþãrilor, al asistenþei tehnice, a conservarea ºi valorificarea continuã a resurselor
lucrului în reþea, a cursurilor de pregãtire derulate ºi culturale ºi naturale locale.
prin programe speciale cele cinci fundaþii - membre
ale consorþiului înlesnesc participarea activã a
Prin intermediul programelor de finanþare în
persoanelor, organizaþiilor ºi comunitãþilor în procesul
perioada 2000- 2003 au fost finanþate peste 160 de
de luare a deciziilor.
proiecte de mediu ºi de pãstrare a valorilor locale.
Suma totalã a finanþãrilor acordate în aceastã
Misiunea fundaþiei:
perioadã se ridicã la 20,7 miliarde lei.
Sprijinirea îmbunãtãþirii mediului ºi a dezvoltãrii
comunitãþilor din România, contribuind astfel la
formarea unei societãþi durabile ce întãreºte valorile
democratice. Programe operaþionale
Obiective: Eco-Business: Scopul programului este de a contribui

• Promovarea dezvoltãrii durabile prin intermediul la regenerarea economicã durabilã a României. Pentru
întãririi ONG-urilor de mediu ºi a participãrii civice; realizarea acestui scop se formeazã un cadru adecvat
• Întãrirea capacitãþii sectorului neguvernamental; de asistenþã pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii
• Stimularea participãrii publice în procesul de (IMM) referitor la îmbunãtãþirea practicilor de mediu
planificare ºi de luare a deciziilor; prin promovarea parteneriatului sectorului public-
• Promovarea parteneriatului intersectorial pentru privat
rezolvarea problemelor comunitare ºi de mediu;
• Promovarea unor proceduri de finanþare deschise ºi DIALOG: este un exerciþiu democratic permanent
transparente pentru ONG-urile din România; pentru stimularea iniþiativei civice. Este un proces
• Implicarea cetãþenilor în procesul de identificare, nepartizan ºi continuu de formare al unui sistem de
prevenire ºi rezolvare a problemelor comunitare ºi de comunicare ºi colaborare între cetãþeni ºi
mediu. administraþia localã, prin iniþierea unor proiecte
menite sã creeze atitudini favorabile în rândul
cetãþenilor ºi reprezentanþilor instituþiilor publice

CUVÂNT ÎNAINTE
locale pentru rezolvarea problemelor comunitãþilor în Primãria Miercurea Ciuc, Centrul Naþional de
care acesta se deruleazã Dezvoltare Durabila ºi Programul de Dezvoltare a
Naþiunilor Unite. Totodatã fundaþia sprijinã
Agenda localã 21: La iniþiativa Fundaþiei pentru implementarea Agendei 21 la nivel naþional.
Parteneriat Programul Agenda 21 Locala a fost
demarat ºi în Miercurea Ciuc în luna Octombrie 2001. Potozky László
Programul este implementat ºi cofinanþat în director
parteneriat de cãtre Fundatia pentru Parteneriat,
Cuvânt înainte
Stimaþi cititori, vã încredinþãm un ghid dedicat în vã invitãm sã vizitaþi pagina noastrã web:
primul rând antreprenorilor interesaþi de protecþia www.epce.ro.
mediului. Ghidul este împãrþit în douã pãrþi. În prima În cadrul acestui program formarea managerilor ºi
parte veþi gãsi un rezumat al materialelor prezentate a staffului se realizeazã prin seria de seminarii din
pe parcursul derulãrii proiectului " Un mediu mai cadrul proiectului "Un mediu mai curat cu costuri
curat cu costuri reduse ", iar în ceea de a doua parte reduse".
studiile de caz, temele de casã pregãtite de
participanþi. Partea teoreticã vã oferã o viziune în Acest proiect este finanþat de Uniunea Europeanã
ansamblu privind managementul eco-conºtient, o prin programul PHARE ACCESS RO 0008.
temã nu prea cunoscutã în literatura de specialitate din
România. Dacã vi se pare interesant, vã rugãm sã Obiectivul general al acestui proiect este
parcurgeþi ºi partea a doua, unde datoritã cursanþilor îmbunãtãþirea conºtiinþei de mediu prin crearea unui
(întreprinzãtori de la întreprinderi mici ºi mijlocii din mecanism efectiv de discuþii, de conºtientizare ºi de
Miercurea Ciuc ºi Cluj, staff-ul programului, studenþi, aplicare a normelor UE precum ºi dezvoltarea unor de
voluntari) vã puteþi lãrgi cunoºtinþele, veþi gãsi politici de mediu la nivelul întreprinderilor mici ºi
aplicaþii concrete, idei ºi puncte de referinþã pentru mijlocii (IMM) româneºti din zona pilot de
compania Dvs. Suntem convinºi, cã necesitatea desfãºurare a proiectului.
implementãrii unor activitãþi de protecþia mediului
este incontestabilã ºi de maximã urgenþã. Citind Obiectivele specifice ale programului sunt:
ghidul, vã veþi convinge de impactul activitãþii 1. Sprijinirea dezvoltãrii IMM-urilor prin consultanþã
companiei Dvs. asupra mediului, impact ce poate fi în domeniul implementãrii sistemelor eficiente de
mãsurat, ºi redus. În era dezvoltãrii durabile avem management de mediu, astfel încât introducerea
nevoie de toþi antrepenorii care gândesc în mod acestora sã contribuie la creºterea profitului,
responsabil, care sunt conºtienþi de problemele de reducerea costurilor, introducerea tehnologiilor
mediu ºi care doresc sã contribuie la un viitor nepoluante, schimbarea atitudinii faþã de problemele
acceptabil ºi pentru urmaºii noºtri. de mediu ºi reducerea poluãrii.
Proiectul " Un mediu mai curat cu costuri reduse " 2. Motivarea IMM-urilor astfel încât în activitãþile lor
este parte integrantã a programului Eco Business. sã acorde un interes mãrit problemelor de mediu prin
Programul Eco Business este derulat de Fundaþia intermediul unui ºir de seminarii ºi informaþii din domeniu.
pentru Parteneriat împreunã cu urmãtorii parteneri: 3. Asigurarea unui cadru propice schimbului de
Polish Environmental Partnership Foundation, experienþã pt. IMM-uri (de ex. în cadrul unui club) în
Groundwork UK, Groundwork Balckburn, Tatum ceea ce priveºte cazurile pozitive referitoare la
Networks Ltd, Asociaþia Ecologistã Floarea de Colþ performanþa de mediu, precum ºi utilizarea serviciilor
din Cluj ºi KÖVET Inem Hungária. Eco Business este de consultanþã antreprenoriale.
un program de asistenþã ºi consultanþã pentru 4. Dezvoltarea capacitãþi profesionale a staffului
întreprinderi mici ºi mijlocii în domeniul fundaþiei în vederea replicãrii ºi extinderii rezultatelor
managementului de mediu. Pentru mai multe detalii proiectului.
6 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

CUVÂNT ÎNAINTE
Edina. (www.kovet.hu) dupã cum urmeazã:

• Ce înseamnã protecþia preventivã a mediului?
• Eco-cartografierea
• Producþie mai curatã
• Birouri verzi
• Evaluarea performanþei de mediu
• Reducerea costurilor prin management de mediu
• Produse ecologice
Legislaþia în domeniul protecþiei mediului a fost

prezentatã de doamna Mihaela Beu, comisar ºef la
Garda Naþionalã de Mediu, Comisariatul judeþean
Cluj, "Similaritãþi ºi diferenþe între sistemele ISO
9001 ºi ISO 14001" de domnul Szilágyi Zsolt,
specialist de mediu la Consact Consulting srl, Cluj
Napoca, iar Sistemul de Management de Mediu al
În derularea programului Eco Business seria de Audi Hungária de domnul Horváth László,
seminarii cu titlul "Un mediu mai curat cu costuri conducãtor tehnic, Büchl Hungária SRL.
reduse" a reprezentat o etapã importantã caracterizatã Toate aceste teme reprezintã noutãþi pentru
printr-un progres real. companiile din România, dar abordarea lor este din ce
Grupul þintã al proiectului a fost alcãtuit din în ce mai importantã având în vedere procesul de
manageri ai unor întreprinderi de diferite profiluri (de aderare la Uniunea Europeanã.
la confecþii pânã la prelucrarea lemnului), voluntari, Luând în considerare aceste realizãri, proiectul poate
colaboratori, angajaþi ai Fundaþiei pentru Parteneriat, fi considerat ca fiind foarte eficient, cu prezentãri
implicaþi în derularea programului Eco Business (in teoretice ºi realizãri practice în acelaºi timp. Ca prim
total 29 de persoane). În ciuda faptului cã experienþa rezultat participanþii ºi-au schimbat atitudinea faþã de
ºi pregãtirea lor profesionalã este foarte diferitã, acest problemele de mediu, de protecþia mediului.
fapt a reprezentat o oportunitate privind o abordare Întregul material al acestui ghid poate fi gãsit atât în
mai cuprinzãtoare a problemelor. În cadrul discuþiilor limba româna cât ºi în limba maghiarã pe site-ul:
în grupuri mici, în pregãtirea temelor de casã aceste www.epce.ro.
diferenþe s-au compensat ºi cursanþii s-au ajutat
reciproc. Iniþial ne-am temut de reacþia participanþilor Vã dorim aventuriere plãcutã cu ajutorul acestui
la cerinþa de a pregãti ºi întocmi studii de caz sub ghid în domeniul eco-conºtiinþei.
forma unor teme de casã, dar aceºti oameni extrem de
ocupaþi au dovedit o maturitate ºi o seriozitate Molnár Judith
nemaipomenitã faþã de program. Suntem conºtienþi de coordonator proiect
faptul, cã participare lor la cursuri la sfârºituri de
sãptãmâna a necesitat un efort imens, dar chiar ºi în
aceste condiþii întotdeauna am avut sala plinã.
Exerciþiul profesional a însemnat pentru fiecare
participant o provocare.
Cursurile au fost concepute în aºa fel încât sã

combine teoria predatã în prima zi, cu practica din
ziua a doua când toþi participanþii se deplasau la o
companie care se oferea voluntar pentru
implementarea celor învãþate. ªapte teme au fost
prezentate de cãtre specialiºtii Asociaþiei de
Conºtientizare a Managementului de Mediu KÖVET-
Inem Hungária: Antal Orsolya, Havér Balázs, Herner
Katalin, Mathias Anna, Tóth Gergely ºi Vadovics

CUVÂNT ÎNAINTE
Nu numai pentru urmaºii noºtri întotdeauna adevãratã. Protecþia mediului poate fi

realizatã din fonduri substanþiale, dar poate fi realizatã
Meditând asupra stãrii degradate a mediului, ºi mai ieftin, chiar ºi fãrã bani - acest enunþ este mai
trebuie sã admitem, cã aceastã situaþie este contrarã aproape de adevãr. Cum se poate realiza în practicã?
oricãrei înþelepciuni cereºti sau pãmânteºti. Primul pas spre rezolvare îl constituie acele momente
Majoritatea populaþiei, cei cu bun simþ, ar fi dispuºi sã fericite, când interesele de mediu ºi cele economice
facã un pas în vederea stopãrii degradãrii mediului , coincid succesiv. Rolul nostru este sã activãm pe
dar cei mai mulþi dintre ei se simt prizonierii aceste domenii.
sistemului. Iar acest sistem devine din ce în ce mai
complicat ºi axat pe bani. Programul Eco Business derulat de Fundaþia
pentru Parteneriat ºi-a propus sã aibã rezultate aici ºi
" În biblioteca actualã a sentinþelor de condamnare acum în procesul de eco-conºtientizare al
nu existã o expresie mai deprimantã ºi mai decisivã antreprenorilor. Câteva zeci de persoane cu o atitudine
decât ceea de neeconomicos. Dacã o activitate este deja pozitivã faþã de mediu au fãcut cunoºtinþã prin
etichetatã cu atributul neeconomicos, nu numai cã s-a seminarii, publicaþii, evaluãri, ºi nu în ultimul rând
pus în pericol dreptul lui la viaþã, dar l-a ºi pierdut prin exerciþiile la organizaþiile proprii cu noi metode ºi
deja. Tot ceea ce s-a dovedit a fi o piedicã în calea tehnici prin care vor fi în stare sã-ºi îmbunãtãþeascã
dezvoltãrii economice, devine o ruºine, iar cei care mediul înconjurãtor. În parantezã fiind spus, toate
totuºi se ataºeazã de acestea, sunt denumiþi sabotori acestea au contribuit atât la creºterea economicã cât ºi
sau nebuni. Poþi afirma despre ceva cã este urât, la îmbunãtãþirea imaginii companiei.
istovitor, degradeazã omul, pune în pericol pacea Colaboratorii asociaþiei noastre au încercat sã aibã
mondialã sau bunãstarea generaþiilor viitoare - totuºi o contribuþie în acest proces, dar motorul propriu-zis
pânã când n-ai reuºit sã demonstrezi cã este al lui a fost managerul programului Eco Business,
neeconomicos, nu ai pus sub semnul întrebãrii dreptul Molnár Judith, împreunã cu directorul Potozky László
lui de a fi, a creºte ºi a progresa. “(Schumacher, 1991) ºi asistentul Forró Botond. Ne-a onorat munca lor, ne-
a onorat munca tuturor participanþilor. Spusele noastre
Câteodatã chiar suntem dispuºi sã "facem" ceva se întâlnesc foarte rar cu "urechi" atât de receptive, ca
pentru mediu, dar în momentul urmãtor ne gândim, cã cele din Miercurea Ciuc. Vã mulþumim pentru toate
acest pas este privilegiul þãrilor dezvoltate. "Ne acestea.
gândim imediat la cauciucurile de varã a maºinii, la Tóth Gergely, director executiv,
asigurare, cheltuielile comune ºi tot ceea ce s-a clãdit Asociaþia de Conºtientizare a Managementului de
din fricã în jurul nostru" (Ekler Dezsõ). Cã protecþia Mediu,
mediului necesitã o grãmadã de fonduri - nu este Környezettudatos Vállalatirányítási Egyesület
Budapesta, la 18 iulie 2003

1. DE CE ªI CUM SÃ TRATÃM PROBLEMA PROTECÞIEI MEDIULUI LA ÎNTREPRINDEREA NOASTRÃ?
1. De ce ºi cum sã tratãm • Comunicare internã ºi externã

Funcþionarea întregului sistem trebuie sã garanteze
problema protecþiei mediului îmbunãtãþirea continuã a performanþei de mediu ºi a
la întreprinderea noastrã? SMM-ului.
Sã
O prezentare simplã a managementului eco-conºtient introducem
ºi a sistemelor de management de mediu conform Sistemul de
standardelor ISO 14001. Management de Mediu o
datã pentru totdeauna
Managementul eco-conºtient în viaþa de zi cu zi a
întreprinderii noastre
Ce este managementul eco-conºtient?
Managementul eco-conºtient înseamnã gestiunea
acelor acþiuni ale întreprinderii care au avut, au ºi pot Ca
avea efect asupra mediului. Scopul acestuia este sã putem
protejarea resurselor naturale, reducerea poluãrii ºi a dormi liniºtit
riscurilor de mediu ºi conservarea sãnãtãþii angajaþilor
ºi a populaþiei din jur.
Activitatea economicã poate avea un efect
important asupra mediului.
• Pentru realizarea produselor ne trebuie materie
primã din naturã ºi trebuie sã folosim apã ºi energie Ce alte metode mai putem folosi pentru realizarea
• Activitãþile de producþie cât ºi întreþinerea, unei dezvoltãri continue?
ambalarea sau transportul influenþeazã starea mediului Existã o multitudine de metode pe care le putem folosi
înconjurãtor pentru realizarea unui management eco-conºtient,
• Pe deasupra, majoritatea produselor dupã o perioadã printre care unele mai simple altele mai complicate:
de exploatare devin deºeuri. • Sistematicã: ISO 14031 (indicatori de performanþã)
• Furnizarea ºi prestarea de servicii poate avea un • Integratã: ISO 14001 (standard internaþional SMM)
impact de mediu considerabil. Utilizarea de produse ºi • Performantã: EMAS (reglementarea Uniunii Europene)
de energie necesarã genereazã deºeuri ºi emisii • Economic avantajoasã: identificarea posibilitãþilor
poluante. de economisire prin SMM
Ce este Sistemul Aceste metode joacã deja un rol important pe piaþa

autohtonã ºi internaþionalã. În prezent, folosirea
de Management de Mediu (SMM) ? sistemelor de management de mediu ºi a altor metode
Un sistem de management de mediu este constituit este bazat pe voluntariat. În viitor, ele vor fi
dintr-o serie de acþiuni concrete prin care se propune obligatorii. Indiferent de mãrimea întreprinderii ºi
atingerea unui scop: protecþia mediului în care domeniul în care Vã desfãºuraþi activitatea, protecþia
întreprinderea îºi desfãºoarã activitatea. Prin aplicarea mediului este sarcina Dvs.!
SMM, întreprinderea îºi desfãºoarã activitatea în aºa
fel încât sã nu deranjeze oamenii ºi mediul. Etapele Întreprinderea Dvs. este la standarde moderne?
SMM: Atunci apucaþi-vã de realizarea sistematicã a unui
• Analiza iniþialã a impactelor de mediu asociate cu management eco-conºtient!
activitatea întreprinderii ºi o listã a acestora
• Planificarea sistemului Utilitãþile unui SMM (Sistem de Management de Mediu)
• Programul de acþiuni pentru atingerea scopurilor propuse
• Formarea ºi sensibilizarea întregului personal 1.Motive economice
• Realizarea sistemului Prin raþionalizarea ºi economisirea materialelor
• Inventarierea legislaþiei din domeniu prime, a apei ºi a energiei ºi prin reciclare putem
• Controlul sistemului din cadrul întreprinderii reduce costurile ºi se pot identifica alte posibilitãþi de
• Audit intern ºi extern economisire.

Reducerea volumului ºi gradului de toxicitate a 9. Lumea instituþiilor financiare ºi a societãþilor de

deºeurilor, apelor reziduale ºi a emisiilor de gaze nu asigurare
numai cã ajutã mediul, dar mai reduce numãrul Un SMM ajutã la obþinerea unor servicii bancare ºi
amenzilor ºi costurile asociate (curãþire ºi de asigurare mai bune. În caz de accident de mediu, o
neutralizarea deºeurilor). întreprindere care poate sã dovedeascã cã a avut o
politicã de prevenirea a accidentelor de acest fel, va fi
2. Relaþia cu autoritãþile
evaluatã mai avantajos.
Într-un viitor apropiat statul va recompensa
voluntariatul în protecþia mediului ºi va oferi avantaje 10. Motivarea angajaþilor
administrative întreprinderilor active în acest sens. Un Un SMM bazat pe participarea angajaþilor are un
SMM va ajuta la acordarea de împrumuturi sau va efect stimulativ ºi pozitiv asupra muncitorilor, care se
uºura accesul la resurse. SMM vã permite sã vã identificã mult mai uºor cu un angajator care este bine
pregãtiþi din timp pentru schimbãrile economice ºi cunoscut pentru metodele sale eco-conºtiente.
administrative din viitor ºi vã ajutã sã vã conformaþi
11. Sãnãtatea Dvs. ºi sãnãtatea publicã
regulamentelor.
Însuºirea unei atitudini responsabile faþã de
3. În pas cu viitorul produsele ºi procesele de producþie periculoase/nocive
Cu timpul tot mai multe instituþii ºi întreprinderi permite îmbunãtãþirea condiþiilor de muncã la
mari vor cere de la furnizorii lor sã-ºi demonstreze întreprinderea Dvs. ºi a mediului înconjurãtor.
metodele cu care protejeazã mediul înconjurãtor.
12. Stil de viaþã
Pentru a rãmâne competitivi trebuie sã vã conformaþi
Un SMM vã ajutã la o coabitare mai armonioasã
acestor reguli.
cu mediul. El permite evitarea situaþiilor de conflict,
4. Segmente noi de piaþã favorizeazã formarea unei atitudini pro-active ºi ajutã
Numãrul consumatorilor eco-conºtienþi este în la realizarea unei comunicaþii transparente.
continuã creºtere. Segmentul "verde" al pieþii devine
13. Copii noºtri ºi dezvoltarea durabilã
din ce în ce mai mare.
Pentru ca activitatea economicã sã nu fie orientatã
5. Valoarea pe piaþã a întreprinderii numai pe profit, ci sã mai ajute ºi la prezervarea ºi
În caz de fuziune, achiziþionare sau vânzare un îmbunãtãþirea calitãþii vieþii pentru generaþiile
sistem de management de mediu (SMM) funcþional viitoare, trebuie sã avem o atitudine mai responsabilã
creºte valoare întreprinderii Dvs. În plus, valoarea faþã de utilizarea resurselor naturale ºi a materialelor
întreprinderii depinde ºi de imaginea Dvs. ca o poluante.
întreprindere eco-conºtientã.
6. Modernizarea managementului Avantajele unui sistem de
Un sistem de management de mediu, la fel ca ºi management de mediu pentru IMM-uri
celelalte sisteme de management Vã permite sã
controlaþi cu eficacitate datele importante ºi actuale
Interne
ale întreprinderii Dvs; cu ajutorul acestora puteþi sã
Transparenþa managementului ºi a proceselor de
strângeþi toate documentele necesare pentru o
producþie. Economisirea energiei ºi a resurselor
comunicare bunã cu diferiþi actori (colegi, parteneri de lucru).
7. Calitatea serviciilor ºi produselor Externe
Managementul ºi protecþia mediului sunt factori • comunicare mai bunã cu autoritãþile
importanþi pentru managementul calitãþii. Ele se • evaluare mai avantajoasã din partea bãncilor ºi a
completeazã ºi devin tot mai mult o parte integrantã a societãþilor de asigurare
cerinþelor impuse de clienþi. Îmbunãtãþirea imaginii întreprinderii Dvs.
Reacþie în lanþ în rândul furnizorilor.
8. Inovaþia
Mãsurile luate de întreprindere, iniþiativele care
Generale
vin sã îmbunãtãþeascã efectul de mediu rezultã în
Conformitate cu legislaþia din domeniu
reacþii, într-un comportament nou.
Prevenirea accidentelor de mediu

Sisteme de Management de Mediu • se poate aplica la întreprinderi economice

• un sistem intern de management "a la carte"
Existã numeroase mijloace de Sisteme de • îmbunãtãþirea continuã ºi prevenirea poluãrii
Management de Mediu care pot fi aplicate în funcþie • audit: la maximum 3 ani
de mãrimea ºi domeniul de activitate a întreprinderii • bilanþ ecologic exhaustiv conform unor criterii
ºi pericolul pe care o reprezintã activitatea stabilite în prealabil
desfãºuratã faþã de mediu. Acestea variazã de la • referinþã la utilizarea celor mai bune tehnologii
metode interne, unice sau acordarea de premii disponibile
întreprinderilor eco-conºtiente, pânã la introducerea
unor sisteme de management care vizeazã excelenþa
în domeniul protecþiei mediului.
Aceste metode nu sunt rezervate întreprinderilor
mari sau firmelor internaþionale; ele pot fi aplicate ºi
de IMM-uri, instituþii publice, furnizorii de servicii,
chiar ºi de cãtre ateliere meºteºugãreºti.
EMAS, ISO 14001 sau indicatorul de performanþã
de mediu ISO 14031, sunt metode care permit
integrarea protecþiei mediului în viaþa cotidianã a
întreprinderii Dvs. Dumneavoastrã sunteþi cel care
alege!
EMAS
Sistem European de
Management de Mediu ºi de Audit
În data de 29 iunie 1993, Consiliul Uniunii
Europene a adoptat hotãrârea nr. 1836/93, care
permite participarea voluntarã a întreprinderilor din
ISO 14001
sectorul industrial într-un sistem de management de Standard internaþional de management de mediu
mediu ºi de audit. Aceastã hotãrâre, intratã în vigoare ISO 14001 este un standard de management de
în aprilie 1993, a devenit cunoscutã sub denumirea de mediu creat de Organizaþia Internaþionalã pentru
EMAS. Aceastã abordare bazatã pe voluntariat, se Standardizare (ISO) în septembrie 1996. Pune bazele
sprijinã foarte mult pe aºteptãrile actorilor de pe piaþã unui sistem de management de mediu de nivel
ºi a consumatorilor. mondial cu scopul autoevaluãrii sau certificãrii. ISO
Odatã ce o întreprindere decide sã participe la 14001 preia câteva principii de bazã de la ISO 9000,
EMAS, trebuie sã respecte în totalitate prevederile ºi anume modelul Planificare - Executare - Verificare
cuprinse în aceastã hotãrâre. Aceasta asigurã o - Corectare (în englezã Plan-Do-Check-Act, PDCA).
abordare credibilã ºi riguroasã al managementului de Modelul este bazat pe cele 17 puncte ale sistemului de
mediu. Printre obiective EMAS figureazã control al calitãþii, sistem cunoscut deja de 10 ani de
îmbunãtãþirea performanþei de mediu, conformare cu actorii economici. Principalele titluri de capitole:
legislaþia din domeniu ºi informarea publicului asupra politica, planificarea acþiunilor, programe de
mãsurilor luate în domeniul protecþiei mediului. management de mediu, introducere ºi funcþionare,
activitate de control ºi revizie, toate acestea în spiritul
EMAS pe scurt: unei îmbunãtãþiri continue.
• o reglementare europeanã cu cerinþe precise Standardul nu stabileºte nimic în legãturã cu
• valabilã numai în Europa performanþa de mediu, decât o dedicaþie absolutã în
• audit extern obligatoriu domeniul protecþiei mediului, respectarea legislaþiei ºi
• publicarea obligatorie a rezultatului dupã audit principiul îmbunãtãþirii continue. Pânã în anul 2000
• respectarea legislaþiei este o cerinþã peste 7600 întreprinderi europene au obþinut
• îmbunãtãþirea continuã a performanþei de mediu este certificatul ISO 14001.
o necesitate ISO 14001 pe scurt

• Standardul internaþional al Sistemelor de Management Indicatori de performanþã al managementului de

de Mediu mediu (IPMM)
• Recunoscut la nivel internaþional • Formarea în domeniul protecþiei mediului ai
• Certificare externã facultativã angajaþilor exprimat în ore
• Raport de mediu voluntar • Obiective de mediu realizate în %
• Angajament pentru respectarea legislaþiei Indicatori de performanþã de mediu (IPM)
• Îmbunãtãþirea ciclicã a sistemului de management • kg de deºeuri toxice / unitate de producþie
• Aplicabil în fiecare sector al economiei: bancar, • kWh / unitate de produs
transport, financiar, furnizarea de produse ºi servicii, etc. Indicatori de condiþii de mediu
• Sistem de management normativ (cele 17 puncte din • Concentraþia de metale grele în apele de suprafaþã
ISO 14001) • Concentraþia de PCB la peºti
• Sistemul este axat pe prevenirea poluãrii • Cantitatea de substanþe organice volatile în aerul
• Audit de la 1 la 3 ani ambiant, în ppm
• Libertatea de a alege metoda de analizã a impactului
de mediu O producþie mai curatã
• Focalizat pe sistemul de management de mediu Metodele de abordare a protecþiei mediului la
întreprinderi pot fi clasificate în douã mari categorii.
Ne Abordarea "reactivã" cautã soluþii pentru
întreabã dacã transformarea poluãrilor rezultate din procesul de
avem ISO 14001 producþie într-o formã mai puþin periculoasã.
sau EMAS Abordarea "preventivã" pe de altã parte,
modificã procesul de producþie în aºa fel încât
poluarea sã fie mai scãzutã de la bun început.
Abordarea reactivã duce la aplicarea tehnologiei
la capãtul conductei (end-of-pipe), care de regulã
îngreuneazã procesul de producþie, creºte consumul
de energie ºi materiale ºi riscurile. În fond, nu reduc
cantitatea de substanþe poluante (câteodatã chiar o
mãresc), numai o transformã.
Strategia preventivã (o producþie mai curatã)
cerceteazã motivul poluãrii ºi se implicã la sursa
Sã învãþãm managementul eco-conºtient: problemei.
de la acþiuni independente, pânã la abordarea Mãsurile practice în cazul strategiei preventive:
sistematicã, pas cu pas, fãrã grabã... • schimbãri efectuate asupra produsului ( materiale
de bazã omogene, naturale, etc.)
"Panoul de bord" sau indicatorii de performanþã • implicare mai mare (motivarea angajaþilor,
ISO 14031 organizarea procesului de muncã, economisire)
Indicatorii de performanþã permit urmãrirea mai • înlocuirea materialelor de bazã ºi a celor
simplã, mai concretã ºi mai vizibilã a îmbunãtãþirii auxiliare (materiale naturale, chimicale netoxice )
continue a performanþei de mediu al unei întreprinderi. • schimbãri tehnologice ( tehnologii cu consum de
Aceºti indicatori sunt importanþi în eco-conºtientizare, energie ºi de materiale redus)
formare profesionalã, planificare ºi de multe ori le • refolosirea internã
datorãm inovaþiile în materie de management de • reciclarea
mediu. Indicatorii ajutã la introducerea ºi dezvoltarea • neutralizare, etc.
ISO 14001 sau EMAS, dar pot funcþiona ºi fãrã acestea
ca un panou de bord.
Eco-design
Panoul de bord - Trei faze: Prin eco-design se încearcã chiar de la prima fazã
1. Selectarea indicatorilor reducerea efectelor asupra mediului a produsului în
2. Colectare ºi analizare de date toate fazele duratei de viaþã: exploatarea materiei
3. Evaluarea informaþiilor ºi datelor prime, transport, distribuire, exploatare, scoatere din uz.

Principalele aspecte al eco-designului 2. Analizaþi nevoile dvs. de resurse

1. prelungirea duratei de exploatare a produsului timp, cunoºtinþe, forþã de muncã, informaþii
2. o mai bunã valorificare a materialelor suplimentare, expertizã externã, entuziasmul
3. reducerea emisiei de deºeuri întreprinderii ºi a oamenilor, atitudine, resurse
Printre produsele pe care este trecutã semnul care financiare.
prezintã caracteristica de produs ecologic, sunt unele 3. Asiguraþi-vã cã toþi cei de la conducere, chiar ºi
care afiºeazã acest semn, dar care de fapt nu reflectã la cel mai înalt nivel, susþin introducerea SMM-ului.
realitatea. Totuºi aplicarea acestora nu este interzisã 4. Implicaþi-i pe colegii dvs. de la bun început,
de lege. Performanþa de mediu a unor produse este împreunã cu cei care doresc sã participe la munca
garantatã de semnele emise de o parte neutrã. În aceste dvs. Formaþi o echipã competentã.
cazuri semnul este atribuit unui produs numai dupã 5. Folosiþi cunoºtinþele ºi experienþele colegilor
ce corespunde unor cerinþe stricte, iar evaluarea este 6. Lãsaþi timp pentru acþiune, învãþare, educare ºi
fãcutã de o instituþie de interes public a statului. Într-o experimentare
situaþie idealã se analizeazã fiecare ciclu de viaþã al 7. Numiþi un coordonator dinamic care va face
produsului de la stadiul de materie primã pânã punctul proiectul sã prindã viaþã
unde produsul devine deºeu. Semnele acestea existã în 8. Cãutaþi ºi gãsiþi informaþia potrivitã.
Germania din 1974 iar în Ungaria din 1994. Printre În ultimul timp au fost editate numeroase cãrþi cu
semnele eco se numãrã ºi Punctul Verde. Aceastã tema protecþiei mediului în diferite ramuri ºi sectoare
emblemã nu se referã la produsul propriu-zis ci la ale industriei. Folositã cu îndemânare, o carte ar putea
faptul cã producãtorul acestuia are un contract cu fi o adevãratã minã de aur, care vã va ajuta cum sã
firma Duales System Deutschland AG (DSD), care are porniþi proiectul. Cãutaþi ºi pe internet. Veþi gãsi
responsabilitatea de a prelua sarcinile legate de informaþii despre obligaþiile dvs. legale, tehnologii
strângerea selectivã a deºeurilor. Sistemul Punctul noi, mai curate, planuri de acþiune, studii de caz,
Verde funcþioneazã numai în Germania. recomandãri, etc.
9. Solicitaþi ajutorul consilierilor de specialitate,
interesaþi-vã de sprijin de la nivel central.
Un ajutor din exterior poate fi binevenit pentru
realizarea diferitelor etape a Sistemului de
Management de Mediu, cum ar fi analiza iniþialã,
identificarea impactelor importante al activitãþii dvs.
asupra mediului, cerinþele legale, definirea
procedurilor, etc. Existã mai multe instituþii ale
statului, centre de dezvoltare de afaceri care sprijinã
Cum sã vã apucaþi? consilierea IMM-urilor sau introducerea SMM-ului.
Nu existã o metodã universalã. Introducerea 10. Lãsaþi timp pentru învãþare.
standardelor depinde de mãrimea, produsele ºi Managementul eco-conºtient este un proces în
serviciile întreprinderii ºi nu în micã parte de cultura care se învaþã din mers. De aceea este important sã
antreprenorialã: fiþi deºtept! experimentaþi dar sã nu uitaþi nici de educare ºi
informare.
1.Sã stabiliþi obiective clare pentru program
- Doriþi sã primiþi certificatul?
- Vreþi sã introduceþi SMM-ul (Sistem de
De la idee pânã la acþiune
Management de Mediu) din cauza presiunilor Trebuie parcurse diferite etape pânã se ajunge la un
venite din strãinãtate? sistem de management de mediu eficace.
- A devenit certificatul ISO sau EMAS un factor • P = plan = planificare
vital în viaþa economicã? - Definirea politicii de mediu
- Doriþi sã participaþi la o acþiune care are ca scop - Planul de acþiune ºi demararea introducerii
excelenþa în protecþia mediului? Sistemului de Management de Mediu
- Sunteþi convinºi cã un SMM este dezvoltarea - Identificarea celor mai importante efecte de mediu
sistemului de management actual ºi reprezintã o - Cerinþele legale
investiþie în viitorul întreprinderii. - Definirea obiectivelor de atins

- Definirea programului de management de mediu substanþelor poluante ºi de risipire a energiei în caz de

• D = do = acþiune accident
- Introducerea SMM-ului • Compararea regulatã al programului de acþiune de
- Structura organizatoricã ºi responsabilitate mediu cu politica de mediu
- Formare, sensibilizare ºi competenþã • Realizarea sistematicã a obiectivelor de mediu
- Comunicare • Colaborare cu autoritãþile în vederea minimalizãrii
- Documentaþia SMM riscurilor ºi accidentelor de mediu, cu ajutorul unor
- Gestionarea documentaþiei tehnici adecvate.
- Gestionarea funcþionãrii • Sensibilizarea ºi eco-conºtientizarea angajaþilor
- Prevenirea ºi pregãtirea pentru situaþiile de urgenþã • Informarea clienþilor despre pericolele pe care
• C = check = controlare produsele ºi serviciile o reprezintã faþã de mediu
- Control intern • Obligarea furnizorilor ºi subcontractaþilor sã
- Supraveghere ºi mãsurare continuã respecte normele ºi prevederile de mediu aplicate în
- Neconformitate, acþiuni de corectare ºi prevenire cadrul întreprinderii dvs.
- Înregistrãri • Informarea completã a publicului larg ºi un dialog
- Audit SMM deschis despre impactul pe care întreprinderea dvs. o
• A = act = ameliorare are asupra mediului.
- Un ciclu de ameliorare/îmbunãtãþire continuu
- Verificarea direcþiunii A.2. Faceþi o analizã a întreprinderii ºi identificaþi
- Declaraþia de mediu aspectele activitãþii dvs. care au impact asupra
- Verificare ºi certificare mediului.
Analiza preliminarã este obligatorie; ea poate
constitui pilonul de bazã a sistemului de management
de mediu. Poate constitui baza elaborãrii programului
de mediu ºi definirii obiectivelor de mediu. Analiza
trebuie sã examineze urmãtoarele probleme:
• Impactul major pe care îl au activitãþile,
produsele ºi serviciile dvs.
• Cerinþele ºi prevederile legale din domeniu
• Toate practicile ºi procedurile existente în
materie de management de mediu
• Evaluarea ºi rezultatele anchetelor accidentelor
din trecut
PLANIFICAREA • Reclamaþiile din partea populaþiei din zonã privind
Primele 5 etape poluarea mediului de cãtre întreprinderea dvs.
Treceþi rezultatele pe un tabel de impact. Nu existã o
A.1. Definiþi o politicã de mediu pentru metodã universalã pentru evaluarea riscurilor ºi
întreprinderea dvs. efectelor de mediu, dar vã sfãtuim sã luaþi în
Politica de mediu este un document public, fãcutã de considerare printre altele: poluarea aerului, apei,
întreprinderea dvs., care descrie mãsurile pe care dvs. managementul deºeurilor, contaminarea solului,
veþi lua în vederea protecþiei mediului înconjurãtor. utilizarea resurselor naturale a materialelor prime,
Acest angajament emis de conducerea întreprinderii ambalarea, transportul ºi alte probleme de mediu ºi
trebuie sã se bazeze pe urmãtoarele puncte: sociale legate de sediul întreprinderii. Asociaþiile ºi
• Examinarea ºi supravegherea activitãþii întreprinderii organizaþiile profesionale vã pot ajuta cu manuale ºi
dvs. ºi analiza punctelor critice pentru mediu publicaþii de specialitate care vã informeazã despre
• Luarea de mãsuri pentru diminuarea, prevenirea ºi sectorul economic din care faceþi parte ºi efectul
eliminarea poluãrii mediului. acestui sector asupra mediului. Existã metode simple
• Evaluarea preliminarã a impactului pe care ºi originale pentru evaluarea impactului asupra
activitãþile ºi produsele noi o vor avea asupra mediului mediului, cum ar fi eco-cartografierea.
• Prevenirea sau diminuarea riscurilor de emitere a

Fiecare activitate economicã are un impact asupra mediului

Aspectele activitãþii Substanþe emise Impactul asupra mediului
Transportul de marfã Dioxid de carbon (CO2) Contribuie la efectul de serã, astfel

Încãlzire Metan (CH4) la alterarea climatului pe plan
Depozitarea deºeurilor gaze fluourate (CFC, HFC, etc) global
Climatizare
Materiale de rãcire CFC Distrug stratul de ozon, care

Detergenþi dizolvanþi cloruraþi protejeazã Pãmântul de radiaþiile
Extinctoare haloni ultraviolete
Traficul rutier Dioxid de sulfat (SO2) Ploi acide (probleme de sãnãtate,

degradarea pãdurilor ºi a clãdirilor)
Utilizarea solvenþilor oxizi de azot (NOx) Contribuie la formarea ozonului în

Încãlzirea compoziþii organice volatile (VOC) straturile mai inferioare al atmosferei,
Incinerarea deºeurilor oxizi de azot (NOx), metan (CH4) ceea ce dãuneazã sãnãtãþii
Traficul rutier dioxizi de azot (NO2) Provoacã poluarea localã a aerului

Încãlzirea Particule (MW10)
Industrie Zgomot - Poluare fonicã
Apa rezidualã industrialã sãruri nutritive (fosfor ºi azot) provoacã îmbogãþirea cu materiale
materii organice nutritive a râurilor, lacurilor
eutrofizare)
A.3. Respectaþi legislaþia din domeniu pot include angajamente de genul:

Un sistem de management de mediu vã poate fi • Reducerea deºeurilor ºi a utilizãrii resurselor
foarte util în respectarea legislaþiei din domeniu, fiind • Reducerea sau eliminarea emisiilor poluante
nevoit sã urmãriþi modificãrile survenite. În cazul • Reproiectarea produselor în vederea minimalizãrii
nerespectãrii legilor, trebuie sã întreprindeþi acþiuni de impactului asupra mediului în procesul de producþie,
corectare. Nu este uºor sã fiþi în pas cu toate legile în perioada de exploatare ºi la eliminare.
referitoare la activitatea dvs., dar în prezent existã • Promovarea mediului ºi sensibilizarea angajaþilor ºi
numeroase posibilitãþi de procurare a acestora. a comunitãþii din jur.
Propuneþi-vã obiective de mediu rezonabile. Caracteristicile obiectivelor ºi a þelurilor

Obiectivele de mediu provin din politica de mediu. • Sunt în concordanþã cu principalele impacte asupra
Planul de activitate de mediu este o metodã bine mediului al activitãþii, formularea lor este clarã ºi nu
definitã, care face posibilã atingerea obiectivelor prin poate fi interpretatã
date concrete ºi o încadrare strictã în timp. Obiectivele • În cazul realizãrii lor, îmbunãtãþesc cu adevãrat
ºi planul SMM-ului trebuie scrise, reactualizate ºi performanþa de mediu al întreprinderii
comunicate celor interesaþi în mod regulat. Ele trebuie • Sunt trecute pe hârtie, cuantificate ºi conþin date limitã
sã reflecte politica de mediu a întreprinderii • Angajaþii sunt þinuþi la curent în mod regulat despre
concentrându-se pe prevenirea poluãrii. Obiectivele stadiul de desfãºurare

• Trebuie sã aibã o legãturã logicã cu politica de Exemplu:

mediu, sunt realizabile ºi reale Calculaþi, cu ajutorul departamentului de contabilitate,
volumul de ambalaje ajunse la consumatori în anul
Exemplu: 2000, pânã la 15.11.2000
Evaluaþi pe diferite categorii cum ar fi carton, plastic
Politica ºi implicând cei care sunt responsabili cu ambalarea.
Vom lua mãsuri pentru diminuarea, prevenirea ºi
eliminarea poluãrii mediului. Dumneata
Obiectiv Gata eºti responsabil
Reducerea cu 20 % a deºeurilor în anul 2003 am stabilit cu realizarea
Þel obiectivul: Reducerea obiectivului Ah,
Reducerea volumului de ambalaj folosit la transport deºeurilor la 0 % încã ceva. Ai
cu 15% pânã la sfârºitul anului ºase zile la
dispoziþie
Stabiliþi un program:
cine face ce, când, cu ce ºi pânã când?
Un program de management de mediu este un
ansamblu de obiective ºi þeluri de mediu care vin sã
îmbunãtãþeascã performanþa de mediu al
întreprinderii. Este un plan de lucru general, care
traduce politica de mediu în realitatea de zi cu zi.
Programul denumeºte sarcini ºi responsabili pentru
atingerea obiectivelor ºi þelurilor ºi pentru respectarea
detaliilor.
Cu ajutorul lui, protecþia mediului devine o parte
integrantã din viaþa obiºnuitã a întreprinderii;
programul mai are ca obiectiv ºi schimbarea atitudinii.
Aceasta este motorul îmbunãtãþirii continue.
Realizarea planului ºi managementul
Politicã - Scop - Þel - Program de operaþional necesitã încã 7 etape
management B/1. Structuri ºi responsabili. Cine este responsabilul?
Un sistem de management de mediu poate avea un
Sunt
caracter informal, dar trebuie sã aibã ºi o structurã
un adevãrat
campion în protecþia formalã. Trebuie delegate sarcinile, identificate
mediului. Campion! Pur persoanele cu responsabilitãþi iar toate astea trebuie sã
ºi simplu campion! Strâng fie clare pentru toatã lumea. Pentru funcþionarea fãrã
separat hârtia de xerox probleme a sistemului este imperativ ca cei implicaþi
de ceea normalã! sã ºtie cine, când, cum, ce face ºi dacã are autorizaþie
pentru acþiunea respectivã.
Cele 7 sarcini ºi responsabilitãþi:
• Asigurarea conformãrii cu legislaþia
• Coordinarea cu programul de acþiune de mediu
• Instruirea ºi eco-conºtientizarea angajaþilor
• Organizarea documentaþiei ºi a mãsurilor interne
• Comunicarea cu toþi angajaþii
• Facilitarea relaþiilor externe ale întreprinderii
• Audit al programului ºi al sistemului
Rolurile, sarcinile ºi autorizaþiile sã fie trecute pe
hârtie într-un mod formal.

B.2. Înapoi la ºcoalã: instruire în domeniul ºi þelurile specifice. La comunicarea internã aparþin ºi
protecþiei mediului ºi a managementului de mediu. rapoartele despre formarea, dezvoltarea SMM-ului.
Indiferent de dimensiunea întreprinderii ºi de
domeniul de activitate, activitatea fiecãrui angajat are Comunicarea externã poate avea forme multiple,
un impact asupra mediului. Fiecare angajat poate este destinatã clienþilor, administraþiei publice, mass
contribui în mod pozitiv la eco-conºtientizarea mediei, asociaþiilor profesionale ºi tuturor celor care
întreprinderii dacã propune inovaþii tehnice, îºi sunt interesaþi de produsele ºi serviciile întreprinderii.
modificã comportamentul ºi sprijinã dezvoltarea
întreprinderii. Pentru acesta este nevoie de informaþii, B/4. Sã avem o dovadã: documentaþia SMM
traininguri ºi însuºirea de noi abilitãþi. Documentaþia este memoria internã a
În cadrul SMM-ului trebuie sã evaluãm nevoile iar întreprinderii. Este dovada performanþei Sistemului de
dupã aceea sã organizãm traininguri având în vedere Management de Mediu. La întreprinderile mici,
urmãtoarele: documentaþia este mai redusã dar eficientã, iar la o
• Persoanele implicate în sistemul de management întreprindere mare este adecvatã ºi ordonatã de
• Angajaþii a cãror activitate are un impact preferabil sub formã electronicã.
semnificativ asupra mediului Documentaþia conþine:
• Introducerea unor procedee noi de producþie 1. O copie scrisã a politicii de mediu
• Introducerea unor noi produse tehnice 2. Registrul factorilor ºi impactelor de mediu,
• Accidentele ºi incidentele programul de management de mediu ºi definiþia
• Schimbarea posturilor de muncã, sosirea unor noi responsabilitãþilor sistemului
angajaþi 3. Câteva instrucþiuni de muncã ºi procedee care
• Legislaþia din domeniu clarificã cele mai importante aspecte al
managementului de mediu
B.3. Spuneþi ce aþi fãcut ºi ce veþi face
Comunicaþia este probabil elementul cel mai B.5. Gestiunea documentelor adicã "Verba volant,
stimulant al unui sistem de management de mediu. scripta manent"
Fãrã comunicare nu existã dezvoltare. Gestiunea documentelor asigurã ca toatã lumea sã
foloseascã aceleaºi instrucþiuni de muncã. Cei în
Comunicarea internã constã înainte de toate din cauzã trebuie sã ºtie tot ce este disponibil ºi important
mesaje ºi documente destinate angajaþilor, mesaje din la un moment dat, iar datele vechi, nefolositoare
partea conducerii cãtre angajaþi ºi consiliul de trebuie sã fie ºterse din când în când pentru a menþine
conducere cât ºi din politica de mediu cu obiectivele flexibilitatea sistemului. Actualizarea documentelor
creºte credibilitatea sistemului de management.
Dumneata Se Pentru realizarea acestuia, fiecare document trebuie sã
ai fost cel care a pare cã oamenilor conþinã: numãr de identificare, data emisiei, observaþii
zis cã trebuie sã nu le place ceea ce privind actualizarea ºi una sau mai multe semnãturi.
comunicãm!! facem!
B.6. Treceþi pe hârtie practicile bune:
reglementarea funcþionãrii
Prin reglementarea funcþionãrii înþelegem o serie
de instrucþiuni clare, care sunt respectate de
întreprindere în vederea protejãrii mediului
înconjurãtor. Aceasta este inima sistemului de
management de mediu, care face posibilã realizarea
obiectivelor ºi þelurilor de mediu, a standardului ISO
14001 ºi EMAS ºi a unei performanþei de mediu în
condiþii de producþie normale ºi speciale.
Reglementarea joacã un rol important ºi în
respectarea legislaþiei din domeniu.

4. Informeazã în mod adecvat angajaþii despre

diferite tipuri de materiale prime ºi impactul lor
asupra mediului
5. Stabileºte un sistem de supraveghere al
îmbunãtãþirii continue a managementului, defineºte
indicatorii simpli de performanþã cum ar fi:
• Consumul de apã / kg de produs
• Deºeuri periculoase / kg de produs
• Deºeuri periculoase / orã de producþie
• Costul de energie / kg de produs finit sau / 1 orã
de producþie
6. Implicã profesioniºtii din domeniul economic,
Parcã financiar în procesul de mediu, ºi mãsoarã costurile ºi
documentaþia este puþin economisirile efectuate de pe urma dezvoltãrii
greoaie… managementului eco-conºtient.
7. Testeazã efectele numerice ale utilizãrii
diferitelor scenarii :
B.7. Prevenirea accidentelor ºi a situaþiilor de risc • Înlocuirea produselor ºi procedeelor
Un accident sau o situaþie de risc provoacã daune • Dezvoltarea filierelor de refolosire, reciclare
mediului, sãnãtãþii ºi averii angajaþilor ºi a celor din • Introducerea taxelor de mediu
jur. Poate avea repercusiuni economice importante
asupra întreprinderii dumneavoastrã. Trebuie sã faceþi C.2. "Learning by doing", neconformare, acþiuni
tot pentru prevenirea unor astfel de situaþii, înainte ca de corectare ºi prevenire
ele sã se întâmple. Programul de prevenire al Nimeni nu este perfect…iar un sistem de
accidentelor se bazeazã pe: management nu funcþioneazã din prima zi ca un ceas
• Identificarea accidentelor ºi a situaþiilor de risc elveþian. Practica de zi cu zi diferã de foarte multe ori
posibile de planul de activitate de mediu sau de cerinþele
• Prevenirea accidentelor (separarea produselor standardului.
periculoase, sol antiderapant, etc.) Neconformarea (când ceva nu funcþioneazã conform
• Planuri ºi proceduri de urgenþã pentru situaþia cerinþelor) poate fi rezultatul unei probleme tehnice
"Ce se întâmplã dacã totuºi…" (fisurarea unui recipient, defectarea unui mecanism,
• Teste periodice pentru buna funcþionare a planurilor etc.) sau o problemã de management (o supraveghere
ºi procedurilor (ex: simulare de incendiu) prea lejerã, lipsa sau ineficienþa unui program de
• Incidente anterioare training, etc.).
C. Controlaþi managementul dvs. Ce faceþi când aveþi o problemã?

parcurgînd urmãtoarele 4 etape: • Examinaþi problema
• Identificaþi cauzele
C.1. Supraveghere ºi mãsurare, "staþia de • Încercaþi o altã soluþie (acþiune de corectare)
mãsurare" al managementului de mediu • Supravegheaþi în continuu perimetrul
Este necesarã pentru feed-back la realizarea Astfel, o acþiune de corectare este un rãspuns rapid ºi
obiectivelor ºi þelurilor dar mai are ºi alte roluri: adecvat la o problemã, care atenueazã efectele
1. Furnizeazã date recente pentru declaraþia de venit negative ºi previne reproducerea problemei. Dacã
• Despre ambalare evitãm o problemã înainte ca ea sã se întâmple, atunci
• Despre deºeuri putem vorbi de acþiune preventivã. Putem învãþa din
• Despre consumul de energie fiecare greºealã, iar experienþa ne îmbogãþeºte
• Statisticile oficiale cunoºtinþele. Tocmai din aceastã cauzã este o
2. Permite un control permanent al consumului resurselor necesitate elementarã sã observãm incidentele
3. Comparã performanþa de mediu a întreprinderii survenite, problemele pe care le-au generat ºi soluþiile
ºi nivelul managementului eco-conºtient a anilor care aferente.
urmeazã

standardele ISO 14001 sau cu cerinþele EMAS.

Este vorba despre un proces sistematic, de rutinã,
documentat. Trebuie fãcut de o persoanã
independentã, care poate sã observe funcþionarea
sistemului din exterior, capabilã sã dezvolte o
atitudine criticã.
Auditul sistematic este necesar pentru evaluarea
periodicã a situaþiei ºi pentru îmbunãtãþirea
performanþei de mediu.
Cu ajutorul auditului intern, întreprinderea poate
stabili - cu sau fãrã un ajutor extern - dacã sistemul
funcþioneazã corect sau nu. Pe de altã parte, auditul
extern efectuat de un auditor extern independent este
C.3. Documentaþia: memoria managementului eco- necesar pentru obþinerea unei atestãri. Rezultatele
conºtient auditului intern sunt evaluate de conducerea
Documentaþia este singura dovadã care întreprinderii.
demonstreazã iniþiativele Dvs. pentru introducerea
sistemului de management eco-conºtient. Va trebui sã
strângeþi o cantitate mare de date despre consumul de Aceastã
energie, deºeuri ºi despre eforturile depuse pentru companie este atestatã!
aplicarea sistemului de management eco-conºtient.
Aceste date trebuie catalogate în scris, sã fie precise, Dar
ºi sã poate fi înþelese de toatã lumea. cine atestã atestatorul?
Exemple de însemnãri:
• Registrul anual de deºeuri Mmda…
• Documente de calibrare a aparatelor Este o întrebare
• Rapoarte despre incidente, accidente ºi reclamaþii interesantã.
• Rezultatele analizelor apei reziduale, a fumului,
calitãþii apei, etc.
• Caietul cu evidenþa consumului de energie, apã ºi
utilizarea produselor
• Documentele care atestã terminarea unor cursuri
de perfecþionare
• Rezumatul auditului intern ºi a observaþiilor din
partea conducerii
Nucleul documentelor legate de sistemul de D. Îmbunãtãþirea continuã

management eco-conºtient o constituie: Dinamica managementului eco-conºtient sau
- observaþiile angajaþilor cu privire la problemele ultimele 3 etape
legate de sistem
- reclamaþii primite din exterior D.1. Întâlnirea directorilor - ºedinþa consiliului de
- mãsurile luate în vederea corectãrii, prevenirii conducere
problemelor Conform standardului ISO cel puþin o datã pe an
trebuie þinutã o ºedinþã pentru dezbaterea rezultatelor
C.4. Auditul sistemului de management de mediu auditului intern.
Auditul constã într-o evaluarea periodicã a bunei Punctele care trebuie abordate sunt urmãtoarele:
funcþionãri al SMM-ului ºi performanþei de mediu al • V-aþi atins scopurile ºi þelurile propuse?
întreprinderii. Printre sarcinile lui se mai numãrã ºi • Politica de mediu adoptatã este valabilã?
stabilirea gradului de conformare a SMM cu Necesitã reactualizare?

• Sarcinile ºi responsabilitãþile sunt bine definite ºi

adecvate? Haideþi
N-am mai
intraþi. Noi nu
• Resursele sunt utilizate raþional ºi eficient? vãzut aºa ceva avem nimic de
• Dezvoltarea tehnologicã a depãºit oare sistemul ascuns…
dvs. de management de mediu?
• Mai existã posibilitãþi pentru îmbunãtãþirea
continuã?
D.2.Verificare ºi atestare
Când un sistem corespunde standardului ISO
14001 sau cerinþelor EMAS, putem opta pentru o
verificare din exterior ºi atestare:
Standardul ISO vã oferã trei posibilitãþi:
• Emiterea unei declaraþii dupã cum urmeazã:
"Întreprinderea noastrã dispune de un sistem de
management de mediu care corespunde
standardelor ISO 14001". Mai mult ca sigur, cã o
declaraþie de acest gen va pãrea mai puþin
autenticã pentru cei din exterior, dar în cadrul
întreprinderii poate avea un efect pozitiv.
• Puteþi cere de la câþiva clienþi sau chiar de la
(lobby), consilieri, concurenþi ºi mass media.
furnizori mai importanþi, sã facã o vizitã la
În cadrul ISO 14001 nu este necesarã întocmirea
întreprinderea dvs. ºi sã efectueze un audit
unui raport de mediu. EMAS diferã fundamental în
autorizat. Astfel, puteþi demonstra partenerilor ºi
aceastã privinþã: raportul de mediu este un element
furnizorilor existenþa unui sistem de management
major obligatoriu. În prezent în Ungaria numai 1/10
de mediu, care poate fi dovedit ºi de cãtre un
din întreprinderile care au ISO 14001 fac un raport de
partener. Oricum, soluþia asta nu convinge pe toatã
mediu din proprie iniþiativã.
lumea.
Raportul trebuie sã conþinã politica de mediu a
• Atestarea de cãtre o organizaþie independentã
întreprinderii, descrierea scurtã a activitãþilor ºi
este cea mai raþionalã ºi mai popularã metodã, care
impactul major pe care aceste activitãþi le au asupra
se bucurã de recunoaºtere ºi din partea pieþei ºi
mediului. Poate conþine rapoarte despre consumul de
din punctul de vedere al comunicãrii cãtre exterior.
materiale ºi energie, indici folosiþi pentru mãsurarea
performanþei de mediu. Poate furniza informaþii
Dacã dorim sã ne conformãm cerinþelor EMAS,
despre dezvoltarea durabilã, sãnãtate ºi siguranþã la
s-ar putea sã avem mai multã treabã. Trebuie sã
locul de muncã, despre eticã sau alte subiecte de
angajãm auditori ºi agenþi acreditaþi. În România acest
interes comun.
sistem încã nu funcþioneazã, persoanele competente
trebuie chemaþi din strãinãtate. Acreditarea agenþilor
este valabilã numai pentru anumite sectoare ale
industriei.
D.3. Ultima, dar nu mai puþin importantã, etapã:

raportul public de mediu
Raportul sau declaraþia de mediu este vitrina
sistemului dvs. de management de mediu. Trebuie sã
fie public ºi accesibil tuturor. Raportul este fãcut
pentru cei care sunt interesaþi de performanþa de
mediu a întreprinderii: clienþi, angajaþi, proprietari,
instituþii financiare, vecini, autoritãþi, organizaþii non-
guvernamentale, cercetãtori, grupuri de presiune

2. ECO-CARTOGRAFIEREA
IMM-uri ca fiind prea complicate ºi greoaie. Ele sunt

vãzute ca un pericol al birocratizãrii. Necesitatea ºi
introducerea pe scarã largã a standardelor ISO 14001
ºi EMAS este considerat o ameninþare de cãtre IMM-uri.
Pentru implicarea întreprinderilor mai mici este
2. Eco-Cartografierea nevoie de aplicarea unor mijloace simple, practice
ºi demonstrative
… este un mijloc demonstrativ, simplu ºi practic Întreprinderile mici se conformeazã mai uºor
pentru determinarea ºi îmbunãtãþirea performanþei de nevoilor, pe baza unor informaþii verbale. Nu trebuie
mediu a Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi a neglijatã pregãtirea profesionalã mai slabã a celor care
Atelierelor Meºteºugãreºti lucreazã la întreprinderile acestea, crezul "cred ceea
• o metodã simplã, creativã ºi sistematicã pentru ce vãd", ºi lipsa documentaþiei. Aici este nevoie de
strângerea de date despre mediu mijloace de adaptare ºi de ajutor. Dacã adunãm la un
• un mijloc de învãþare ºi de conºtientizare bazat pe singur loc toþi angajaþii unui atelier, fabrici sau a unei
realitatea propriu-zisã a întreprinderii hale industriale pentru a-i întreba despre experienþele,
• o tehnicã de comunicare practicã, accesibilã pentru sentimentele ºi profesionalismul lor, vom primi o
fiecare angajat imagine surprinzãtor de exactã despre impactul asupra
• un mijloc flexibil, independent pentru mediului al întreprinderii. În unele cazuri rezultatele
managementul eco-conºtient în vederea introducerii unei analize rapide ºi demonstrative nu diferã mult de
EMAS ºi ISO 14001, într-o variantã demonstrativã rezultatele unei analize costisitoare, bazatã pe
• un inventar dinamic al schimbãrilor survenite în observaþii ºtiinþifice. Eco-harta, fãcutã fãrã un efort
relaþia dintre mediu ºi întreprindere financiar, efectuat chiar de cãtre personalul
întreprinderii este o fotografie "la minut" al
"Un desen mic exprimã mai multe decât managementului eco-conºtient al unei întreprinderi,
un discurs lung" iar o analizã mai ºtiinþificã, oferã o fotografie
detailatã. Fiecare metodã reflectã realitatea. Pe baza
Mijloacele IMM-urilor, a Micro-Întreprinderilor ºi fiecãrei metode putem sã facem câþiva paºi înainte.
a Managementului Eco-conºtient
Harta rutierã nu este harta þãrii
Managementul eco-conºtient reprezintã o problemã Eco-harta este un mijloc vizual, uºor de folosit, cu
majorã pentru IMM-uri ºi micro-întreprinderi. ajutorul cãreia angajaþii pot participa efectiv în
dezvoltarea unui management eco-conºtient. Cu
În Europa existã milioane de IMM-uri ºi micro- ajutorul acestei metode putem sã desenãm o "hartã
întreprinderi care au probleme concrete cu rutierã" a sediului, a atelierului sau a halei, cu
managementul impactului de mediu al întreprinderii. principiile cele mai importante ale managementului
Ei nu au la dispoziþie mijloacele ºi resursele necesare. eco-conºtient, astfel pregãtind terenul pentru
Totuºi, cea mai mare problemã reprezintã eco- introducerea SMM conform standardelor ISO 14001ºi
conºtientizarea ºi schimbarea atitudinii. EMAS.
Piaþa ia în considerare performanþa de mediu ºi
solicitã standarde ISO 14001 ºi EMAS Ce este eco-cartografierea (sau eco-harta)?
Nu trebuie sã mai aºteptãm mult pânã când chiar ºi Eco-cartografierea este un mijloc original ºi
cea mai micã întreprindere va trebui sã arate clienþilor, simplu care ajutã întreprinderile în realizarea unui
autoritãþilor, ONG-urilor, societãþilor de asigurare, management eco-conºtient ºi la introducerea
vecinilor ºi asociaþiilor profesionale mãsurile pe care EMAS-ului.
le-a luat în vederea realizãrii unui management eco- • inventarul practicilor uzuale ºi a problemelor
conºtient. • o metodã sistematicã pentru efectuarea analizei de
Mijloace existã, dar în cele mai multe cazuri sunt mediu al întreprinderii
prea complicate • o colecþie de informaþii care aratã situaþia curentã
IMM-urile au la dispoziþie numeroase mijloace ºi cu ajutorul imaginilor
numãrul lor este în continuã creºtere. Totuºi de cele • un mijloc de muncã, totodatã o tehnicã de eco-
mai multe ori, aceste mijloace sunt considerate de conºtientizare

• un proces care poate fi efectuat chiar de cãtre Cum sã facem Eco-harta?

personalul întreprinderii 1.Harta amplasamentului
• un instrument care permite implicarea ºi Schiþaþi amplasamentul sediului vãzut de sus,
participarea angajaþilor incluzând parcãrile, intrãrile, strãzile ºi casele
Eco-cartografierea: adiacente. Harta va trebui sã reflecte realitatea.
varianta "fãrã calorii" a managementului eco- 2.Harta sediului
conºtient Desenaþi schiþa sediului la o scarã aproximativã,
• o metodã simplã pentru efectuarea analizei incluzând ºi încãperile interioare. Multiplicaþi schiþa
impactului asupra mediului (vom avea nevoie de 6 exemplare), de-a lungul
• ajutã la învãþarea ºi la strângerea datelor procesului de cartografiere ne vom folosi de aceste
• încurajeazã educaþia ºi comunicarea exemplare.
• constituie baza documentaþiei de mediu al întreprinderii Hãrþile trebuie sã reflecte realitatea - sã fie simple,
• poate fi folosit de fiecare angajat pentru îmbunãtãþirea uºor de recunoscut, proporþionate. Sã conþinã data,
performanþei de lucru ºi pentru educaþie numele ºi o referinþã. Sã includeþi câteva obiecte mai
• fiecare angajat poate sã participe fãrã a avea nevoie importante, care sã vã ajute la orientare (maºini,
de instrucþiuni boilere, etc.).
• o metodã care dã posibilitatea de a defini ºi clasifica Dacã sediul este prea mare, se poate face o
problemele în funcþie de importanþã. cartografiere separatã a diferitelor zone, iar la urmã
• important pentru toþi actorii implicaþi acestea se pot combina.
Scopul nu este desenarea unor hãrþi ecologice a 3.Semnale
apei, solului, aerului, deºeului, etc. Cea mai Formaþi un sistem propriu de semnale, ori folosiþi
importantã caracteristicã a acestei metode este cã, cel puþin douã semne distinctive.
printr-un proces, obþinem o imagine în ansamblu liniuþe verticale: problemã minorã (trebuie þinut sub
despre performanþa de mediu a întreprinderii ºi observaþie)
astfel devine clar ce este de fãcut. încercuirea: problemã majorã (stop, necesitã acþiuni
prompte de îmbunãtãþire). Cu cât
este problema mai serioasã, cu
atât sã fie cercul mai gros.
Pentru a putea utiliza hãrþile mai
Consumul de materiale prime
eficient, puteþi folosi pictograme
Sursele de energie ºi consumul aferent
standard.
Apele reziduale ºi consumul de apã
Prevenirea producerii ºi reducerea cantitãþii de
deºeuri Mini-Audit
"Raport meteorologic" de
Reciclarea ºi colectarea selectivã a deºeurilor
mediu
Poluarea aerului: praf ºi mirosuri
Înainte de a vã apuca de
Depozitarea produselor desenarea hãrþilor ecologice este
Reducerea ºi controlul zgomotelor ºi a vibraþiilor de dorit efectuarea unui sondaj
Protecþia muncii cu câþiva angajaþi. Rugaþi-i sã
Mobilitatea ºi transportul angajaþilor ºi a produselor dea rãspunsuri rapide ºi intuitive
Prevenirea accidentelor de mediu punând în fiecare rând numai un
Informaþii de mediu (interne ºi externe) singur x. Veþi fi surprins de
Comunicarea cu furnizorii
similaritatea dintre rezultatele
acestui sondaj rapid ºi cele de
Planificarea ecologicã pentru produse ºi servicii
dupã eco-cartografierea, mai
Vecini detailatã. Acordaþi 120 de
Motivaþia directorilor secunde din timpul Dvs. pentru a
Motivaþia angajaþilor face "harta meteorologicã" a
Situaþia administrativã managementului de mediu din
Atmosfera generalã cadrul întreprinderii.

2.1. Eco-harta:
AMPLASAMENTUL SEDIULUI
Aceastã hartã aratã sediul în mediul în care este
amplasat
• Care sunt punctele prin care sediul intrã în
contact cu vecinii?
• Care este denumirea oficialã a terenului (zonã
industrialã, comercialã)?
• Care este fluxul de persoane ºi de vehicule de pe
urma activitãþilor?
• Care este relaþia cu vecinii?
• Indicaþi numãrul de etaje de deasupra solului (fãrã a

include acoperiºurile), a clãdirilor din jurul sediului pe
o razã de 50 m.
• Folosirea terenurilor (parcare, clãdiri, etc.)
• Intrarea principalã ºi principalele puncte de acces
la sediu.
• Direcþia traficului
• "Cornuri" ºi traficul trafic pe care o genereazã. O brutãrie micã din centrul
Cel mai important impact direct de mediu al unei oraºului genereazã peste 350.000 de deplasãri cu
întreprinderi mici este de multe ori legat de fluxul de vehicule pe an.
Desenaþi Sã gãsiþi documentele Sã estimaþi Colectaþi date despre

• Destinaþia terenurilor • Ridicare cadastralã • Parcul de vehicule • Suprafaþa terenului
adiacente (industrial, • Studii administrative ale (maºini, utilitare, etc.) • Anul fondãrii ºi
cartier de locuit, spaþii zonei • Spaþii disponibil pentru construirii
verzi, etc.) • Autorizaþii de parcãri • Numãrul angajaþilor
• Direcþia de mers a funcþionare • Parcãri de vehicule • Vârsta clãdirilor
drumurilor ºi a traficului • Fluxul de vehicule • Numãrul de deplasãri de
• Luaþi în considerare (furnizori, gunoieri, autovehicule raportate la
tipurile diferite de trafic ºi angajaþi, clienþi) un produs/serviciu
dimensiunile strãzilor
Vreþi sã calculaþi?
Calculaþi numãrul de vehicule care sunt în relaþie cu
activitatea întreprinderii ºi estimaþi numãrul de
deplasãri într-o razã de 1 km. Tabelul de mai jos vã va
ajuta la calcularea poluãrii generatã de aceste
deplasãri.
Emisie g/km Vehicule uºoare cu benzinã Vehicule uºoare cu motorinã Vehicule grele cu motorinã
CO2
250 133 837
(dioxid de carbon)
NOx
2,53 0,55 19,1
(oxizi de azot )
CO
11,26 0,85 3,34
(monoxid de carbon)

2.2. Eco-harta: PERTURBAÞII implicaþi toþi angajaþii. Pasul urmãtor va fi realizarea

Aceastã eco-hartã reprezintã primul plan de unui bilanþ al materialelor ºi energiei folosite de
lucru (continuarea hãrþii ecologice nr.1). Poate fi întreprindere, folosind datele de la contabilitate.
desenatã pe baza evaluãrii rapide (raportul meteo- Folosiþi indicatori proprii:
rologic de mediu) ºi pe baza discuþiilor purtate cu • energie: x litri de combustibil pentru încãlzire/
angajaþii. Va trebui sã folosiþi datele despre fluxul de an / m2
materiale ºi energie a întreprinderii (kg, kWh, m3, etc. ) • resurse: x litri de apã / kg de produs
- coºuri ºi ventilatoare • deºeuri: x kg. de deºeuri / produs sau serviciu
- containere ºi recipiente de depozitare Compararea periodicã a acestor indicatori va
- zona unde se desfãºoarã activitate importantã arãta direcþia în care se dezvoltã întreprinderea.
- zona de conflict cu vecinii Input
- zgomot • materiale prime • energie • apã
În cazul în care identificãm o problemã mai • transport • ambalare • uz de teren
importantã (ex. zgomot), putem sã facem o eco-hartã Output
separatã pentru aceasta. • deºeuri solide ºi lichide • poluanþi de aer
În aceastã fazã iniþialã a analizei de mediu, ar trebui sã • zgomot, miros ºi alte perturbãri

• Puncte de evacuare în • Declaraþia de impozit • Prima evaluare intuitivã • Valabilitatea
aer • Reclamaþii de la vecini: a întreprinderii autorizaþiilor
• Surse de zgomot ºi de scrisori, declaraþii, articole • Analiza fluxului de • Impozitele plãtite
mirosuri de ziar, denunþuri material ºi energie • Taxele, facturile, primele
• Spaþii pentru depozitarea • Foile de parcurs ale • Evaluarea materialelor de asigurare
deºeurilor ºi produselor maºinilor • Performanþa de mediu • Consumul
periculoase • Cheltuielile de mediu
2.3. Eco-harta: APA O picãturã de apã cãlãtoreºte 5 ani pentru a ajunge

Subiectul acestei hãrþi este consumul de apã ºi din nori pânã în paharul nostru.
emisia de ape reziduale Apa este o resursã care trebuie protejatã, ºi nu
• unde aveþi un nivel crescut de consum de apã? risipitã. O singurã persoanã consumã în mediu 70 de
• prin ce cãi ajung materialele periculoase în litri de apã pe zi. Comparaþi de câte ori consumã mai
colectorul de ape uzate? mult întreprinderea Dvs.? Care dintre activitãþile
• posibilitatea de înlocuire a produselor ºi întreprinderii sunt periculoase din punctul de vedere
materialelor periculoase din punct de vedere al al apei? (Ex. camera de vopsire, îndepãrtarea
apei vopselei, etc.). Sã inventariem amplasarea gurilor de
• accidente posibile canalizare. Sã nu uitãm cã numai o singurã picãturã
• risipa si obiceiuri proaste de produs petrolier poate contamina peste 5000 de
• posibilitãþi de economisire litri de apã.

• Zonele în care se • Facturile de apã anuale • Risipa • Consum în m3
deversã lichide • Autorizaþiile de protecþia • Activitãþile care necesitã • Surse principale de
• Reþele de canalizare ºi mediului cu privire la emisia o cantitate mare de apã consum (%)
de conducte de ape reziduale • Taxa de apã • Consumul anual de
• Procedee de tratare a • Planul reþelei de canalizare • Materialele poluante produse de curãþire (în
apei reziduale • Descrierea tehnicã a • Neglijenþa, litri)
• Principalele puncte de procedurilor de tratare a practici proaste • Alte produse poluante
consum de apã apei reziduale (dacã existã) • Efectul agenþilor • Mãsurãtorile apei
poluanþi reziduale

2.4. Eco-harta: Solul

Aceasta hartã trateazã apa freaticã în relaþia cu Un singur litru de produs petrolier poate
depozitarea materialelor inflamabile ºi periculoase. contamina 1000 m3 de apã freaticã.
• În cazul unui accident, apa freaticã poate fi De aceea, este foarte important sã cunoaºtem istoria
poluatã? amplasamentului, poziþia rezervoarelor vechi de apã,
• Unde sunt amplasate rezervoarele vechi de apã? etc. Solul poluat va scade valoarea amplasamentului.
• Solul este poluat? În unele þãri europene, când întreprinderile ºi
• Cum se va proceda în caz de accident? terenurile sunt vândute, avocaþii solicitã o atestare
• Podeaua depozitelor este din beton? Sunt cu privire la calitatea solului. Dacã solul este poluat,
separate? Ventilaþia, aerisirea este asiguratã? trebuie decontaminat (în prezent costurile medii sunt
De verificat: zonele de depozitare, rezervoarele de în jur de 125 Euro/m2).
apã, alte rezervoare ºi cãzi

• Zone de depozitare • Instrucþiuni pentru • Rezervoarele vechi de • Suprafeþele
• Rezervoare de apã folosirea în siguranþa a apa impermeabile
• Rezervoare, containere, utilajelor ºi de protecþia • Impermeabilitatea • Stocul permanent de apã
paleþi "suspicioºi muncii solului în litri
• Analizarea subsolului • Tipurile de produse • Calcularea fluxurilor de
• Planul rezervoarelor de • Depozitarea în apã
apã rezervoare ºi containere
• Zonele de colectare a • Scurgeri
apei
2.5. Eco-harta : zgomote. Faceþi un test. Dacã la marginea terenului

Dvs. nu se poate vorbi fãrã a ridica vocea, înseamnã
Aer, Miros, Zgomot, Praf cã aþi depãºit 65 de decibeli.
Aceastã hartã are ca subiect punctele de emisie Majoritatea emisiilor în aer provin de la cazane ºi
ºi funcþionarea echipamentelor, utilajelor. generatoare. Sã facem o mãsurãtoare estimativã:
• Care este calitatea aerului la întreprindere? Gaz Natural (g/m3) combustibil lichid (ulei)
• Ce semnificaþie daþi surselor de zgomot? (g/litru)
• Filtrele sunt înlocuite în mod regulat? Efect de serã: CO2 1.879 3.136,5
• Când au fost efectuate ultima oarã lucrãri de Smog NOX 3,01 2,35
întreþinere la boiler? Ploaie acidã SO2 0,027 3,6
De verificat: coºurile, extractoarele, zgomotul în
general, produsele volatili, neglijenþa, practici Faceþi un calcul pentru a afla cantitatea totalã de CO2
necorespunzãtoare. emisã, prin înmulþirea cu 5 a numãrului rezultat la
Harta Ecologica NR.:1. Faceþi o comparaþie: o
Dacã întreprinderea Dvs., este situatã într-o zonã persoanã dintr-o þarã în curs de dezvoltare genereazã
urbanã, ar trebui sã acordaþi o atenþie mãritã emisiei de 1,8 tone de CO2 pe an

• Gãurile de aerisire pe • Jurnalul de întreþinere • Procedurile de muncã • Cantitatea de poluanþi
acoperiº ºi ventilatoarele • Facturi • Calitatea produselor volatili, în litri
• Principalele puncte de • Descrierea tehnicã a starea filtrelor ºi þevilor • Periodicitatea întreþinerii
emisie utilajelor • Mirosurile neplãcute • Nivelul de poluare
fonicã

2.6. Eco-harta: Energie

Aceastã eco-hartã prezintã consumul de energie Vizualizaþi cantitatea echivalentã de resurse
ºi impactul acesteia. necesare pentru producerea acestei energii:
• Unde sunt zonele de risipã? Resurse necesare pentru producerea a 1000 kWh:
• Instalaþiile electrice sunt adecvate? Lignit............................................................. 1300 kg
• Unde apar pierderi de cãldurã, pierdri de energie? Deºeu cu valoare de energie ridicatã..........1500 kg
• Dacã lucraþi cu utilaje supradimensionate? Deºeu cu valoare de energie scãzutã.......... 3500 kg
Pãcurã........................................................... 220 l
Transformaþi consumul de energie în kWh Panouri solare............................................12.500 m2
Resurse consumate Energia produsã Uraniu (energie nuclearã)............................0,022 gr
Combustibil: 1 litru (36 MJ).........10,00 Gaz natural.....................................................270 m3
Gas: 1 m3 (40,6 MJ).......................11,28 Apa (cu un baraj înalt de 10 metri).........43200 m3
Propan: 1 t (46,4)..........................12 880,00 Cãrbune de antracit........................................320 kg
Carbune: 1 t (30,6 GJ).................. 8500,00
Copac (cu coroana mare) 1m3 (5,6MJ)......1,56

• Amplasarea utilajelor • Jurnal de întreþinere • Tipul ºi consumul • Consumul kWh
• Iluminarea inutilã • Facturi energiei • Randament energetic
• Zone cu pierderi de • Instrucþiuni tehnice • Izolaþia
cãldurã pentru utilaje • Randament energetic
2.7. Eco-harta : Deºeuri afara întreprinderii. Legaþi punctele între ele ºi zonele
Aceastã hartã trateazã managementul ºi cu management slab sau fãrã management vor fi
reducerea deºeurilor vizualizate imediat. (Afiºaþi aceastã hartã pentru a
• Care este nivelul de reciclare? putea fi vãzut ºi consultat de cãtre orice angajat).
• Ce mãsuri de prevenire au fost luate?
• Furnizorii Dvs. sunt obligaþi sã preia deºeurile Observaþi exemplul:
provenite din propria marfã? 1. Hârtie ºi carton pentru ambalaj 3
De verificat: tomberoanele, direcþia în care se strâng 2. Anvelope 1
deºeurile, amestecul de deºeuri menajere ºi deºeuri 3. Subansamble nemetalice ale maºinilor 5
periculoase, neglijenþa, containerele, etc... 4. Baterii 2
Observaþie: cantitatea de deºeuri produsã de o 5. Deºeuri provenite din reciclãri 20
organizaþie poate fi redusã la jumãtate numai prin 6. Filtre de ulei folosiþi 15
schimbarea obiceiurilor ºi a atitudinii faþã de protecþia 7. Aerosoli 15
mediului. 8. Ambalarea produselor chimice 16
Exerciþiu: Evaluaþi nivelul de management al 9. Recipiente goale de vopsea 15
deºeurilor 10. Filtre de aer 16
1-5 : un management relativ bun 11. Aºchie 10
6-10 : fãrã management
11-15 : lipsa de management este sursa problemelor
16-20 : lipsa de management este sursa unor probleme
serioase
Pentru a puncta de la 0-20 trebuie sã ne conformãm
câtorva criterii. Gradul de risc al produselor,
potenþialul de a gãsi soluþii alternative (reciclarea) sau
tocmai lipsa unei soluþii specifice pentru unele
deºeuri, probleme la depozitare, factori de risc din


• tomberoane ºi containere • autorizaþii de la • tipurile de deºeuri • deºeuri eliminate / an în
• direcþia fluxului de transportatori • nivelul reciclãrii tone
deºeuri • facturi anuale • mãsurile de prevenire • taxe percepute pentru
• zonele de practici • evaluarea ºi evoluþia • categoriile de deºeuri deºeuri
necorãspunzãtoare deºeurilor • nivelul reciclãrii
2.8. Eco-harta : Riscuri

Aceastã eco-hartã identificã riscurile de Risc de sãnãtate: inhalarea de gaze sau aburi
accidente ºi de poluare periculoase, accidente care pun în pericol sãnãtatea
corporalã
• Ieºiri de urgenþã accesibile ºi uºor de identificat Risc de mediu: scurgeri de produse periculoase,
• Proceduri de urgenþã cunoscute de angajaþi pierderi accidentale prin scurgere, folosirea
• Situaþii periculoase materialelor toxice
• Unde folosiþi produse cancerigene, alergene, toxice, Risc de incendiu: explozii, dispersia materialelor
etc.? toxice
Exemple: vãrsare accidentalã, probleme de aderenþã,
încãlcarea regulilor, concentraþie de diluanþi, pericol Trebuie sã fiþi pregãtiþi sã ºtiþi procedurile de
de explozie urgenþã ºi numerele de telefoane.

• amplasarea • raportul de toxicologie • starea utilajelor • numãrul accidentelor
extinctoarelor • procedurile de urgenþã • dispozitivele în caz de • ore de instruire pentru
• ieºiri de urgenþã • autorizaþii urgenþã angajaþi
• zone periculoase • pompieri • starea solului • procentajul materialelor
• rapoarte despre periculoase ºi toxice din
accidente totalul stocului
2.9. Programul de lucru Acþiuni întreprinse pentru protecþia mediului (ore/ *)

Dacã puneþi hãrþile-ecologice unul deasupra Accidente anuale (nr/ *)
altuia (folosind foi transparente) prioritãþile de Training pentru angajaþi (ore / an / *)
mediu vor deveni clare imediat. etc.
Clasificaþi problemele conform gravitãþii lor. Mai *unitatea de mãsurã/de produs sau serviciu
întâi ocupaþi-vã de problemele care sunt încercuite
îngroºat.. Trebuie acordatã prioritate problemelor care
afecteazã sãnãtatea ºi siguranþa angajaþilor ºi mediul 2.10. Opinii despre eco-cartografiere
înconjurãtor. OLIVIER HÉAULME
Gândiþi-vã la zonele cu risc ºi propuneþi soluþii. Neuville-St-Vaast - Franþa • Întreprindere micã
Aceastã metodã trebuie repetatã o datã pe an.
Folosiþi indicatori proprii de performanþã de mediu + ajutã la vizualizarea efectelor de mediu
Cantitatea deºeurilor (kg/*) + încurajeazã dialogul dintre angajaþi ºi conducere
Consumul de energie (kWh/*) + economiseºte timp
Emisii CO2, NOx, SO2, … (kg/*) + se poate folosi uºor ºi rapid
Ambalare (kg/*)
Transport (km/*) - unul dintre directori firmei crede cã nu este destul de
Cheltuieli pentru protecþia mediului ($, €, ROL, etc /*) serios ºi cã este prea inovativ

CÉLINE PAOLACCI MARIE-CHRISTINE DE WOLF

Nogent-sur.Marne - Franþa • Spital Biffa (Severn Trent)
Braine-l'Alleud - Belgium • Depozit de deºeuri
+ situaþia întreprinderii este uºor de vizualizatã dupã o
singurã privire + face posibilã implicarea tuturor angajaþilor de pe
+ îþi permite sã observi schimbarea unor parametrii, orice nivel
planificarea ºi verificarea scopurilor + demonstreazã gravitatea ºi importanþa geograficã a
efectului
- prezintã realitatea fizicã a întreprinderii ºi nu este + o metodã simplã pentru instruirea personalului
prea util în identificarea riscurilor. + hãrþile ecologice pot fi suprapuse, textul nu.
- în cazul unor întreprinderi mari, aplicarea hãrþii nu
este uºoarã
Eco-cartografierea ºi EMAS Analiza iniþialã ☺☺☺

Politica de mediu ☺
Cadru legal ☺
Program de mediu ☺☺
Sisteme de management ☺
Documentaþie ☺☺
Audit ☺☺☺
Implicarea angajaþilor ☺☺☺
Comunicare ☺☺☺
Eco-cartografierea Politica de mediu ☺

ºi ISO 14001 Factori de mediu ☺☺☺
Cerinþe legislative ☺
Obiective ºi scopuri ☺☺
Program de management de mediu ☺☺
Structura organizatoricã ºi responsabilitate ☺
Training, conºtientizare ºi competenþã ☺☺☺
Comunicare ☺☺☺
Documentaþie SMM (Sistem de Management de Mediu) ☺☺
Controlul documentelor ☺☺
Control operaþional ☺☺
Prevenirea riscurilor ☺
Monitorizare ºi evaluare ☺
Neconcordanþã, acþiuni de prevenire ºi de corectare ☺
Însemnãri ☺
Audit SMM ☺☺
Evaluare din partea conducerii ☺☺
Implicarea angajaþilor ☺☺☺

3. PRODUCÞIE MAI CURATÃ
3. Producþie mai curatã - Herner Katalin

În acest capitol dorim sã cãutãm un rãspuns la Strategii de mediu reactive ºi preventive
întrebarea: Cum putem sã protejãm mediul ºi în Soluþiile pentru problemele de mediu, folosite de
acelaºi timp sã facem mai profitabilã afacerea întreprinderi pot fi clasificate în douã grupe mari.
noastrã? Cu toate cã la prima vedere pare o Abordarea "reactivã", cautã soluþii pentru problemele
"scamatorie", sperãm cã exemplele vor fi concludente. care apar în cursul procesului de producþie. Abordarea
Pe lângã bazele teoretice, vã vom demonstra prin "preventivã" încearcã modificarea procesului de
câteva mijloace simple cum se poate aplica teoria producþie de la bun început, pentru reducerea poluãrii.
producþiei mai curate în activitatea de zi cu zi a
întreprinderii. Pentru aprofundarea ºi exersarea Tabelul de mai jos comparã cele douã tipuri de
acestor metode, vã vom prezenta o parte practicã. strategii (reactiv ºi preventiv).
Tabel 3.1.: Strategia reactivã ºi preventivã
Strategia reactivã Strategia preventivã
"Ce sã fac cu deºeurile ºi cu emisiile poluante?" "Unde ºi de ce se produc deºeuri ºi emisii

poluante?"
...duce la costuri mai mari ... duce la costuri mai reduse
În urma filtrãrii ºi tratãrii, deºeurile ºi emisiile Formarea deºeurilor ºi a emisiilor poluante,

poluante îºi schimbã compoziþia trebuie împiedicatã chiar de la sursa (de la bun
Soluþii la "capãt de conductã" (End of Pipe) început)
Tratarea simptomelor Reducerea riscului de producþie ºi a consumului

de materiale
Protecþia mediului devine un subiect important Protecþia mediului este parte integrantã a
numai dupã ce procesul ºi produsul sunt deja în faza procesului de producþie.
de realizare
Problemele de mediu sunt rezolvate prin soluþii Problemele de mediu sunt rezolvate prin
tehnice. implicarea tuturor pãrþilor
Protecþia mediului este responsabilitatea Protecþia mediului este grija tuturor

specialiºtilor
... serviciu plãtit ... inovaþie, care este caracteristicã întreprinderii
... creºte gradul de uzurã a echipamentului ºi ... reduce gradul de uzurã a echipamentului ºi
consumul de materiale consumul de energie
Protecþia mediului se limiteazã la respectarea Protecþia mediului este o provocare continuã

prevederilor legale

Exemplu consum cât mai redus de energie ºi de materie primã.

Desenul de mai jos prezintã circulaþia materialelor în În mãsura în care se pot gãsi soluþii, pe baza celor
instalaþia de epurare a apei uzate a unei uzine de susmenþionate se vede clar cã acestea reduc costurile
galvanizare. de producþie, deci aduc un profit suplimentar
întreprinderii (pe lângã faptul cã reduc sarcina de
mediu în mod efectiv).
Exemplu:
Desenul urmãtor prezintã fluxul de materiale a unei
tehnologii de pulverizare a vopselei. În primul desen
puteþi vedea cã numai 10 % din materia primã
introdusã prin tehnologie tradiþionalã este folositã
efectiv pentru realizarea produsului, restul de 90 % se
pierde în cursul procesului de producþie ºi ajunge în
mediu ca poluant. Tehnologia prezentatã în desenul al
doilea, are aceeaºi rezultat, dar cu un consum de
Urmãrind desenul, putem trage concluzia cã , materiale mai mic cu 80 %, ceea ce însemnã o sarcinã
instalaþia foloseºte multã apã, astfel contribuind la de mediu mai micã (ºi costuri mai reduse).
creºterea costurilor cât ºi la creºterea cantitãþii de
poluanþi. Desen 3.2.
Contrar celor prezentate mai sus, strategia Fluxul de materiale la un pulverizator de vopsea
preventivã încearcã sã intervinã în procesul de
producþie, în aºa fel încât sã reducã (sau chiar sã
elimine) producerea anumitor poluanþi. Asta se poate
realiza prin identificarea cauzei poluãrii ºi prin
intervenþie imediatã la sursa poluãrii. Un alt criteriu
foarte important la soluþiile de mediu preventive este
faptul cã, acestea cautã sã reducã toate tipurile de
poluãri, deci reducerea cantitãþii unui poluant prin
creºterea altuia nu poate însemna o soluþie.
Strategia de mediu bazatã pe soluþii preventive se
numeºte "producþie mai curatã", subiect pe care îl vom
discuta în continuare.
Bazele producþiei mai curate La o întreprindere, realizarea practicã a producþiei

Dupã cum s-a mai discutat înainte, aceastã mai curate poate fi facilitatã prin mai multe mãsuri.
producþie mai curatã cautã rãspunsuri la întrebarea Unele dintre aceste mãsuri (cele mai frecvente) vã
"Unde ºi de ce se produce poluarea?" vom prezenta pe scurt.
Pentru a examina aceastã problemã, sã urmãrim puþin - schimbãri legate de produs (economisirea de
un proces tehnologic obiºnuit ("Cutia neagrã"): material prin design special, materii prime omogene ºi
Conform legii conservãrii materialelor ºi a naturale, etc.)
energiei, cantitatea de materiale ºi energie care intrã ºi - atitudine mai responsabilã (motivarea angajaþilor,
iese din sistem trebuie sã fie egalã (în proces staþionar, organizarea muncii, economisire, etc.)
magazionarea este egalã cu zero). De aici rezultã, cã - înlocuirea materiilor prime ºi auxiliare (materiale
deºeurile ºi emisiile poluante provin din aceeaºi naturale sau biodegradabile, chimicale ecologice, etc.)
materie primã din care se face produsul. Astfel putem - schimbãri tehnologice (tehnologii cu un consum
spune, cã poluanþii sunt de fapt materie primã risipitã. redus de materiale ºi energie)
Producþia curatã cautã soluþii pentru folosirea cât mai - reutilizarea internã (reutilizare, utilizare în cascadã,
productivã a materiilor prime ºi a energiei, adicã cum utilizare cu alt scop, etc.)
se poate produce aceeaºi cantitate de produs cu un - reciclare externã (reutilizare structuralã sau
materialã)

- reutilizarea în procese biogene (ex. compostare) - contabilitate

- neutralizare (tehnici de mediu tradiþionale, în cazul - datele de la departamentul de aprovizionare ºi de la
în care am epuizat toate alternativele de mai sus) magazie
Desenul urmãtor sistematizeazã mãsurile de mai sus - datele de la secþia de vânzãri
dupã principiile producþiei mai curate. - reþete, norme, prevederi
- datele furnizorilor (scrisoare de însoþire, facturi,
Desen 3.3 Mãsuri preventive de protecþia mediului compoziþia materialelor, etc.)
- declaraþii cãtre autoritãþi
- jurnal de producþie
- procesele verbale a propriilor mãsurãtori ºi cercetãri
- altele
Trebuie sã þineþi cont neapãrat de credibilitatea ºi

exactitatea acestor date, ºi dacã este nevoie sã se
verifice concordanþa lor cu realitatea prin mai multe
surse. Experienþa aratã cã de cele mai multe ori, în
cadrul procesului de analizare a fluxului de materii, se
gãsesc lacune mai mari sau mai mici în ceea ce priveºte
metodele de strângere ºi de prelucrare a datelor.
În cazul analizei fluxului de materii, sursa celor mai
multor probleme este cã sistemul ºi parametrii care
vor fi analizaþi nu sunt stabiliþi cu exactitate. Pentru
evitarea acestor greºeli vã propunem sã luaþi
urmãtoarele mãsuri:
Definirea scopului ºi obiectului analizei
Obiectul analizei poate fi (în funcþie de domeniul
de activitate a întreprinderii) observarea unui material
(apã, lemn, lubrifiant, etc.), a unui compus chimic
(ex. diluant) sau a unor elemente separate (în special
În continuare vã vom prezenta câteva metode în industria chimicã) în diferitele faze ale procesului de
simple cu ajutorul cãrora se pot identifica pierderile de producþie. Scopul analizei poate fi identificarea punctelor
materiale ºi de energie ºi cauzele acestor pierderi. unde se produc pierderi sau se creeazã poluanþi, motivul
Despre mãsurile luate în urma rezultatelor aplicãrii producerii, analizarea eficienþei, etc.
acestor metode, vom discuta mai târziu. Determinarea exactã a sistemului care va fi analizat
Sistemul poate fi constituit din întreaga întreprindere
(sau chiar dintr-un grup de întreprinderi); o parte propriu-
Analiza fluxului de materiale zisã, geograficã sau organizatoricã a acesteia (o secþie,
Scopul analizei fluxului de materiale este un sediu, o uzinã); un proces tehnologic, faze ale
identificarea drumului parcurs de unele materii prime acestuia; un utilaj; etc.
ºi auxiliare în cadrul procesului de producþie, ºi sã Determinarea perioadei de analizat
arate proporþia în care ei sunt prezenþi în produsul În general un an; poate fi o lunã, o sãptãmânã, o zi;
finit, adicã sã arate unde se produc pierderi ºi o turã; un ciclu de producþie; un sezon; timpul necesar
cantitatea care s-a pierdut (care pânã la urmã va polua producerii unei anumite cantitãþi de produs; etc.
mediul). Este important ca intervalul de timp ales sã reprezinte
Pentru efectuarea unor analize corecte, avem nevoie corespunzãtor sistemul care va fi analizat.
de date exacte. În cazul celor mai multe întreprinderi, Împãrþirea sistemului (procesului) supus analizei
majoritatea datelor nu existã sub forma în care poate fi În faza aceasta a analizei, împãrþim sistemul în mai
folositã pentru analiza fluxului de materii. multe etape, pe care le analizãm separat. Prin urma
În primele faze ale analizei, este nevoie de colectarea analizei acestor etape vom afla informaþii care ne vor
ºi sistematizarea datelor pentru asta se pot folosi ajuta sã înþelegem mai bine ce se întâmplã în interiorul
urmãtoarele surse: sistemului.

Realizarea unei diagrame a fluxului de materiale Pentru vizualizarea rezultatelor analizei folosim
Prezintã evoluþia fluxului de materii între tehnicile de mai jos:
procesele parþiale (definiþie calitativã). În cazul sistemelor mai mari ºi mai complexe,
Întocmirea balanþelor de materiale analiza fluxului de materiale poate necesita foarte
Prin întocmirea balanþelor de materiale ale mult timp ºi echipament. Tocmai de aceea este foarte
anumitor faze de producþie, se poate forma o imagine important, ca la definirea scopurilor ºi a parametrilor
cantitativã asupra fluxului de materiale. În practicã, care urmeazã a fi analizate sã trasãm exact limitele în
punctele 5. ºi 6. pot fi efectuate simultan, în mod care trebuie sã ne încadrãm, ºi sã ne concentrãm pe
iterativ. punctele mai importante. În funcþie de exigenþa
Interpretãri, concluzii analizei, de foarte multe ori putem afla destule
La acest punct, datele sunt convertite în informaþii. informaþii prin estimãri fondate sau prin neglijãri
Aici trebuie gãsite rãspunsurile la întrebãrile care s-au acceptabile. Cu puþinã experienþã ne vom da seama
pus la stabilirea scopurilor. Experienþa aratã, cã uºor cât de exact ºi adânc trebuie sã analizãm o
metodele vizuale de mai jos sunt potrivite pentru anumitã problemã.
aceastã sarcinã.
Desen 3.4: Tehnicile cele mai frecvente de analizare a fluxului de materiale

Scheme de flux tehnologic,
Pentru prezentarea calitativã a fluxului de materiale
Diagramã circularã
Pentru prezentarea proporþiilor, compoziþiei, sau distribuþiei.
Graficoane X-Y, histograme

Schimbãri temporale, prezentarea tendinþelor
Diagrame Sankey
Prezentarea cantitativã a fluxului de materiale
Matrix al fluxului de materiale

Prezentarea în detaliu a relaþiei dintre fluxurile de intrare ºi ieºire
În cazul sistemelor mai mari ºi mai complexe, Analize energetice

analiza fluxului de materiale poate necesita foarte Analiza energeticã a întreprinderilor poate fi
mult timp ºi echipament. Tocmai de aceea este foarte fãcutã prin analogia celor descrise în cadrul analizei
important, ca la definirea scopurilor ºi a parametrilor fluxului de materiale. La o astfel de analizã ne vom
care urmeazã a fi analizate sã trasãm exact limitele în confrunta de fiecare datã cu faptul cã la partea output
care trebuie sã ne încadrãm, ºi sã ne concentrãm pe a balanþelor de materiale vom gãsi emisii care nu pot
punctele mai importante. În funcþie de exigenþa fi mãsurate, difuze, deci pierderi. De obicei, mãrimea
analizei, de foarte multe ori putem afla destule acestora poate fi stabilitã din balanþele de materiale.
informaþii prin estimãri fondate sau prin neglijãri (Dacã la unele sisteme, pe baza balanþelor aceastã
acceptabile. Cu puþinã experienþã ne vom da seama "pierdere" este de 60-80% sã nu cãutaþi greºeli în
uºor cât de exact ºi adânc trebuie sã analizãm o calcule! În sistemele transformatoare ºi distribuitoare
anumitã problemã. de energie randamentul este de multe ori foarte scãzut).

Cu toate cã aceste analize oferã rezultate utilizabile (ºi urmãresc evoluþia anumitor fluxuri de materiale ale
de multe ori surprinzãtoare), din cauza lipsei datelor întregului proces.
disponibile, în practicã se folosesc metode de analizã
mai simple, care necesitã date ºi calcule mai puþine. Aceste analize pot fi legate de unele puncte din
Acestea analizeazã anumite sectoare ale sistemului, nu desenul de mai jos.
Desen 3.5: Structura schematicã a unui sistem energetic
Cantitatea anualã de energie ºi de purtãtori de Analizând perioade mai scurte putem înregistra
energie achiziþionatã (cumpãratã) poate fi analizatã profiluri sãptãmânale sau zilnice, din care se pot afla:
dupã urmãtoarele criterii: - consumurile din afara programului de producþie
- analiza consumului specific (în relaþie cu cantitatea (program de lucru) - în unele cazuri acestea ar putea
de produs, profit, cifra de afaceri) - comparaþia cu furniza informaþii despre pierderile cauzate de
valori de referinþã (literatura de specialitate, anumite sisteme (ex. abur, rãcire, aer comprimat).
benchmarking) - consumul în perioade de vârf (pentru realizarea unui
- analiza proporþiei unor purtãtori de energie (ex. management de sarcinã corect).
pentru determinarea posibilitãþilor de cogenerare) - consumuri care apar în condiþii tehnologice
- analiza proporþiei autarhice (de importanþã strategicã) neobiºnuite (pornirea ºi oprirea utilajelor, schimbare
- analiza proporþiei purtãtorilor de energie primare ºi de produs, întreþinere, accident).
secundare (important d.p.v al durabilitãþii)
Putem sã urmãrim ºi evoluþia în timp a consumului de
energie. Efectuând analizele de mai sus pe anii La analiza schimbãrilor temporale pot fi cercetate
precedenþi, prin comparare putem sã vedem trend-uri consumurile specifice ºi absolute. La compararea
favorabile sau nefavorabile. Dacã vrem sã observãm datelor trebuie sã aveþi grijã ca datele sã se refere la
evoluþia consumurilor sãptãmânale sau lunare la nivel caracteristici similare, în condiþii similare
de an, putem considera urmãtoarele: (compararea consumului specific a diferitelor tipuri de
- analiza sezonalitãþii (ex. compararea consumului de produse poate sã ne inducã în eroare).
energie termicã pe timp de iarnã ºi varã poate furniza Pânã acum am analizat consumul total de energie a
informaþii aproximative despre proporþia consumului întreprinderii. Mergând mai departe putem analiza
de energie termicã pentru procesul tehnologic ºi transformarea energiei ºi distribuþia acesteia. Instalaþii
pentru încãlzire). de transformare a energiei ºi de distribuþie a acesteia
- schimbãrile proporþionale a consumului de energie (cazan, instalaþie frigorificã, compresoare; conducte
electricã ºi termicã (important d.p.v al cogenerãrii). de abur, rãcire, electrice) se gãsesc în fiecare

întreprindere. Analiza acestora este de fiecare datã Administrare responsabilã

întemeiatã ºi binevenitã, pentru cã majoritatea (Good Housekeeping)
pierderilor se întâmplã în aceste sectoare. În aceste
sectoare putem analiza: În continuare vom prezenta câteva mãsuri - culese
- Gradul de eficienþã a transformãrii energiei din experienþã - simple, cu costuri reduse, a cãror
(comparând cu date referenþiale). realizare v-ar ajuta sã "prindeþi gustul" aplicãrii
- Dacã mãrimea instalaþiei corespunde nevoilor - principiilor ºi a practicilor producþiei mai curate.
instalaþiile care funcþioneazã la capacitatea nominalã - Eco-conºtientizarea, motivarea angajaþilor (ex.
au un grad maxim de eficienþã, în schimb cele, care nu prin exemplul directorilor, bonusuri)
sunt solicitate, se deterioreazã drastic. - Strângerea ºi folosirea ideilor ºi sugestiilor de la
- Izolarea reþelelor de distribuþie (pierderile cauzate de angajaþi (ex. ºedinþã de brainstorming, cereri de
lipsa de izolaþii, sau de izolaþii de calitate inferioarã finanþare)
pot ajunge pânã la 50% - atenþie la armaturi ºi alte - Secþionarea costurilor de funcþionare conform:
ansamble de montaj). domenii de activitate, schimburi de lucru (în
- Închiderea reþelelor de distribuþie (în special a general: informarea exactã ºi actualizatã a
conductelor de întoarcere - retur, ex. apã condensatã) angajaþilor despre costurile care se leagã de
- Etanºeitatea (ex. reþelele de abur, rãcire sau aer activitatea lor)
comprimat). - Automatizarea reglãrilor ºi comenzilor
(întrerupãtor cu detector de miºcare, reglare
La analiza consumatorilor putem observa: termostaticã a încãlzirii; etc. )
- proporþia lor în cadrul fiecãrui consum (ex. pentru - Verificarea ºi întreþinerea sistematicã a izolaþiilor
prioritizarea mãsurilor de economisire a energiei) ºi garniturilor
- consumul specific (literatura de specialitate, puncte - Inspecþia tehnicã sistematicã a instalaþiilor
de referinþã). - Controlul chimicalelor, a concentraþiei folosite
- întrebãri legate de reglare ºi comandã (ex. reglarea (încercãri pentru reducerea concentraþiei)
numãrului de rotaþii a motoarelor, reglarea - Controlul temperaturii ºi presiunii proceselor
termostatelor la sistemele de încãlzire, etc.). (încercãri pentru reducerea acestora)
- pierderile prin evaporare la consumatorii de energie - Curãþirea mecanicã a suprafeþelor în loc de
termicã (ex. cazane deschise). chimicale sau temperaturi mari
- utilizare secundarã, utilizare în cascadã, posibilitãþile - Curãþire treptatã (vom avea un efect mai puternic
de refolosire (ex. pompe termice, schimbãtori de dacã curãþirea se face în douã trepte, decât printr-o
cãldurã). singurã aplicarea a aceleaºi cantitãþi de apã)
- favorizarea la investiþii a consumatorilor energo- - Oprirea - automaticã - a instalaþiilor care
eficienþi. funcþioneazã inutil (exhaustor, ventilator, bandã
rulantã, etc.)
De obicei pentru analiza posibilitãþilor de - Reducerea diversitãþii de materiale folosite (ex.
refolosire sau recuperare a energiei termice este de folosirea aceloraºi produse de curãþire ºi chimicale
ajuns compararea cantitãþii necesare cu cantitatea în secþii diferite; material de ambalaj omogen, etc.)
propriu-zisã, care existã în sistem. (Din cauza
pierderilor de distribuþie ºi a costurilor relativ mari de Bineînþeles cã cele prezentate aici constituie
investiþie este bine sã vã concentraþi asupra numai o parte modestã din varietatea de soluþii.
instalaþiilor care sunt aproape unul de altul. Sã nu Gãsirea soluþiilor optime la o întreprindere este
uitaþi nici de limitãrile impuse de periodicitatea unor posibilã numai în deplina cunoaºtere a situaþiei locale.
procese). Pentru analiza sistemelor mai complexe
propunem aplicarea, aºa numitei, tehnologii pinch.
Atât în cazul analizei fluxului de materiale, cât ºi în
cazul analizelor energetice, pierderile ºi potenþialul de
economisire identificat trebuie exprimat ºi în bani, nu
numai în unitãþi de mãsurã. Astfel, se poate evalua
perioada de rambursare a mãsurilor care urmeazã a fi
luate.

4. EVALUAREA PERFORMANÞEI DE MEDIU
4. Evaluarea performanþei de mediu - Tóth Gergely

Ce înseamnã evaluarea performanþei de mediu? îmbunãtãþiri sã fie mãsurabile ºi sã poate fi observate.
Este numai o simplã metodã pentru o întreprindere sau
o evoluþie a calculãrii produsului intern brut ? Un Evaluarea performanþei de mediu - din perspectiva
control de mediu efectuat în mod voluntar, dar care se acestui manual - este o metodã voluntarã, scopul
prezintã autoritãþilor, un conglomerat de mãsurãtori principal fiind managementul mai raþional ºi mai
triviale sau o unitate de mãsurã pentru realizarea eco-conºtient, nu raportarea cãtre autoritãþi.
scopurilor sistemului de management eco-conºtient ?
O metodã ºtiinþificã, aplicatã pe scarã largã, sau un
model experimental? Metodele EPM-ului
Eco-auditing, Ecobalancing, Eco-compass, eco-
Conceptul Performanþei de mediu costing, eco-efficiency, eco-labelling, eco-mapping,
Prin performanþa de mediu înþelegem totalitatea eco-points, eco-rating, eco-scaling - Dintre diferitele
sarcinilor pe care o organizaþie o exercitã asupra tehnici folosite de întreprinderi pentru evaluarea
mediului ºi mãsurile luate pentru diminuarea acestei performanþei de mediu am enumerat numai cele mai
sarcini. Asta se referã atât la efectele negative legate frecvente, care au în componenþã cuvântul "eco".
de funcþionare, cât ºi la cele cauzate de produse ºi de Metodele de evaluare a performanþei de mediu sunt
servicii. Performanþa de mediu este totalitatea foarte ramificate, structura unui EPM poate fi
impactelor asupra mediului ºi sãnãtãþii umane ca comparatã cu un copac tânãr. Ramurile principale s-au
urmare a activitãþii "obiºnuite" (ex. producþie), ºi a dezvoltat deja, dar încã nu se ºtie cum va arãta copacul
mãsurilor luate pentru reducerea acestora. când va ajunge la maturitate. Unele ramuri se vor
Evaluarea performanþei de mediu (EPM) nu este o rupe, altele se vor întãri, vor apãrea lãstare noi. Putem
metodã exactã, aprecierea ºi concentrarea asupra identifica 5 ramuri principale ºi în cadrul acestora, 11
aspectelor importante au un rol deosebit. Dacã de pe ramuri secundare. Desigur, metodele pot fi grupate ºi
urma activitãþii întreprinderii, traficul de autovehicule altfel.
creºte în mod semnificativ, aceasta este considerat ca
fiind un element major al performanþei de mediu, Tabelul de pe paginile urmãtoare însumeazã cele
chiar dacã este efectuat de un subcontractant. Din 11 metode de EPM:
punctul de vedere al impactului de mediu este
irelevant identitatea agentului economic al cãrui
vehicul polueazã aerul, important este reducerea
impactului. În acest caz, beneficiarul are un rol la fel
de important ca ºi furnizorul (politica de transport).
De multe ori, natura activitãþii este consideratã mai
importantã decât condiþiile minore ale funcþionãrii, iar
întreprinderile au tendinþa de a uita de aceste
probleme. Bãncile de exemplu, publicã cu predilecþie
rapoarte de mediu, care prezintã detailat consumul de
hârtie ºi energie, dar nu menþioneazã impactul de
mediu de pe urma activitãþilor rezultate din creditele
acordate. Întreprinderile din sectorul energetic nu
abordeazã întrebãri în legãturã cu felul resurselor
folosite, impactul exploatãrii asupra rezervei de
resurse ºi asupra climatului global.
Astfel, evaluarea performanþei de mediu este un
concept flexibil, iar în practicã se identificã din ce în
ce mai mult cu eficienþa de mediu. Motto-ul acesteia
fiind "sã producem cât mai multe produse, cu un
impact ecologic cât mai redus". EPM face ca aceste

TABEL: PRINCIPALELE CARACTERISTICI ªI EVALUAREA METODELOR EPM ABORDATE
36
Aplicabilitate
Avantaj major - Un EPM simplu,
(+) rapid
Mijloc EPM Descriere scurtã Scopul principal dezavantaj major - Un EPM complicat
(-) care necesitã mai mult
Categorie
timp
- Foarte simplu …
- Foarte complicat
- Agregare totalã …
- Fãrã agregare
- Întemeiat, fãrã lipsuri
- Întrebãri serioase cu
- Aplicare pe scarã
- Va fi pusã în practicã
Complexitate
Nivelul de aggregare
Fiabilitate
metodice …
privire la metodicã
Rãspândire, ºanse
largã, rãspândire rapidã
numai de câteva
întreprinderi
Semnaleazã pe planul + Bazat pe Poate fi executat

Îmbunãtãþirea fãrã ajutor
amplasamentului participare,
Eco- performanþei de
problemele de mediu demonstrativ exterior în 1-2
cartografiere din diferite zone ale mediu al
- Nu este detailat zile
întreprinderilor mici
întreprinderii
Marcheazã cu culorile Evaluare + Orizont larg, Evaluarea poate fi

semaforului valorile comprehensivã a abordeazã fãcutã
PEER --
1. Prezentare graficã
variabilelor care pot produselor ºi subiectele "tabu" independent, uºor
fi determinate flexibil întreprinderilor - Subiectiv
Toþi cei care

2. Procedurile Concordanþã cu + Factorii
Alege factorii mai
I. Metode de fundamentare
SMM de cerinþele importanþi trebuie aplicã SMM îºi
importanþi pe bazã de pot forma propria
evaluarea al standardului ISO abordaþi
evaluare metodã
impactului 14001 - Subiectivitate
Dezvoltarea Categoriile de
Sistemul + mecanism de mãsurãtori sunt
sistemului de
mãsurãtorilor în trei efect, simplitate
3. EPE: management, flexibile, sistemul
categorii alese ºi - recomandare
ISO 14031 cuantificarea de bazã este uºor
introducerea lor slabã, lipseºte
UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

îmbunãtãþirii de dezvoltat
sistematicã evaluarea
continue
+ mãsurãtori Lista
Încearcã creºterea
Îmbinarea aplicabile pe scarã mãsurãtorilor
4. Evaluarea raportului dintre
intereselor largã
performanþei de valoarea aplicabile pe scarã
II. metode de indicare

economice ºi - prioritatea
mediu produsului/serviciului largã este datã,
ecologice interesului simplã
ºi impactul de mediu
comercial
Aplicabilitate
(+) rapid
Mijloc EPM Descriere scurtã Scopul principal dezavantaj major - Un EPM complicat
(-) care necesitã mai mult
Categorie
timp
- Foarte simplu …
- Foarte complicat
- Fãrã agregare
- Întemeiat, fãrã lipsuri
- Întrebãri serioase cu
- Va fi pusã în practicã
Complexitate
Fiabilitate
metodice …
privire la metodicã
numai de câteva
întreprinderi
+ exact, constituie
o bazã excelentã Strângerea de date
Încearcã cuantificarea necesitã mult
Evitarea pierderilor, pentru alte
5. Bilanþ de tuturor materialelor ºi
abordarea tuturor mijloace EPM timp, putem apela
mediu a energiei care intrã
aspectelor - necesitã timp, nu la estimãri,
în sistem
conþine multe evaluãri
informaþii
La aplicare
trebuie
Costurile sunt identificate
+ prevenirea
proiectate la produse procesele de
Stabilirea costurilor poluãrii, evaluarea
6. Calcularea utile pe baza fluxului
reale al ineficientei, mai favorabilã a materiale ºi de
bugetului de de materiale ºi
identificarea investiþiilor energie, costurile
mediu energie oferind noi
posibilitãþilor - interese opuse în de mediu. Se
posibilitãþi de
cadrul organizaþiei recomandã o
economisire
introducere
III.Metode de circulaþie a materialelor ºi energiei

treptatã
+ posibilitatea
Clasificarea
evaluãrii de cãtre
întreprinderilor pe
un partener din
baza unui numãr de Identificarea
exterior La aplicare
puncte acordate întreprinderilor
7. Încadrare de - nu poate percepe
conform unor "bune" ºi "rele", necesitã un ystem
mediu pe mai realitatea
parametri bine scopul poate fi ex. extern de evaluare
multe nivele intrinsecã al
definiþi, cum ar fi exploatarea ºi clasificare
întreprinderii, mai

menþiune pentru cei publicitãþii
puþin
mai buni ºi mustrare
individualizat,
pentru cei slabi
IV. Metode de hierarchizare

poate fi manipulat
37
38
Aplicabilitate
(+) rapid
Mijloc EPM Descriere scurtã Scopul principal dezavantaj major - Un EPM
(-) complicat care
Categorie
necesitã mai mult timp
- Foarte simplu …
- Foarte complicat
- Fãrã agregare
- Întemeiat, fãrã
- Întrebãri serioase
- Va fi pusã în
Complexitate
Fiabilitate
lipsuri metodice …
cu privire la metodicã
practicã numai de câteva
întreprinderi
Clasificare de mediu, dar

În evaluarea valorii
8. în acelaºi timp este ºi o
întreprinderii EPM-
Clasificare de evaluare a performanþei
ul poate fi un indice
mediu de mediu din punct de
ºi o prognozã
vedere financiar
+ observarea
Stabileºte baza de relaþii, Afiºarea Realizarea
trendului din cadrul
9. scala relativã ºi performanþei printr- sistemului necesitã
întreprinderii
Index de greutãþile, apoi un index, multe corelãri,
- prioritãþi
performanþã de calculeazã un index, care prezentarea presupuneri ºi
subiective, nu se
mediu reflectã toate schimbãrile progresului pentru organizare dar mai
recomandã pentru o
în comparaþie cu conducere ºi târziu nu necesitã
comparaþie între
perioada de bazã publicul larg multã întreþinere.
întreprinderi
Cautã o unitate de Aducerea la un

Calcularea lui
mãsurã comunã (ex. numitor comun, + un numitor comun
necesitã o întreagã
10. puncte bazate pe limitãri pentru o cu un imens
"infrastructurã",
Metode eco- ecologice) în care pot fi reglementare mai potenþial de
de exemplu,
puncte calculate fluxurile de sigurã ºi pentru reglementare
factorii de limitare
materiale ºi energie identificarea - bazele sunt
au fost calculaþi
prezentate în unitãþi de principalelor arii de instabile
numai în Elveþia
mãsurã convenþionale. dezvoltare
IV. Metode de hierarchizare

Identificarea realã a
Delimiteazã în jur de 12
efectelor + scopul final este
probleme majore de
11. consumului ºi durabilitatea Este posibilã
mediu ºi aduce la un
Convertire în poluãrii, face - nesiguranþã aplicarea parþialã
numitor comun
impact posibilã compararea ºtiinþificã, greu de (în cazul anumitor
consumul de resurse ºi
diferitelor factori aplicat probleme).
poluãrile aferente
care contribuie la
acestora
aceeaºi problemã
Evaluarea performanþei Tipuri de indicatori de mediu

cu ajutorul indicatorilor Tipurile de indicatori de mediu, conform ISO
Pentru evaluarea performanþei de mediu a 14031, sunt prezentate în figura de pe pagina
organizaþiei s-au elaborat numeroase metode. Cea mai urmãtoare. De fapt, prima categorie aratã încercãrile
simplã ºi mai rapidã dintre acestea este aplicarea întreprinderii pentru îmbunãtãþirea performanþei sale
indicatorilor de mediu, care pot însuma într-un format de mediu (indicatori de performanþã managerialã), iar
mai clar amalgamul de date de mediu. Printre al doilea aratã rezultatele acestor încercãri (indicatori
avantajele indicatorilor se numãrã ºi urmãtoarele de performanþã a rezultatelor). Astfel, folosirea
caracteristici: pot arãta foarte clar evoluþia în timp, acestora este recomandatã tuturor întreprinderilor,
ajutã la identificarea posibilitãþilor de optimizare ºi a care doresc sã ºtie impactul asupra mediului legat de
punctelor slabe, pot fi folosite pentru formularea ºi activitatea lor. Indicatorii care aparþin grupei a treia
observarea obiectivelor de mediu, pot fi comunicate sunt recomandaþi pentru întreprinderi, care sunt
cu uºurinþã atât în interiorul cât ºi în afara organizaþiei, consideraþi a fi poluanþi majori, de exemplu: descarcã
iar pânã la urmã, faciliteazã introducerea SMM-ului ºi emisii poluante în râu sau sunt singurii care polueazã
demonstreazã dezvoltarea continuã. Un dezavantaj aerul unui bazin (geografic). Indicatorii de mediu
major este nivelul minim de agregare, care prezintã valoarea datã în unitãþi de mãsurã
îngreuneazã compararea întreprinderilor din domenii convenþionale (kilogram, bucatã, litru) sau în unitãþi
de activitãþi diferite. Compararea în cadrul aceluiaºi monetare, ori în procente. Existã printre ele indicatori
ramuri de industrie este îngreunatã de faptul cã datele, absoluþi ºi relativi. Se pot referi la întreprindere,
care se referã la un anumit sector sunt greu de gãsit. amplasament sau proces. Combinaþiile celor trei tipuri
Datele necesare evaluãrii performanþei de mediu sunt vizualizate alãturi.
sunt folosite de majoritatea întreprinderilor (ex. masa
ºi greutatea deºeurilor neutralizate), însã puþini sunt la
care din amalgamul de date se formeazã un sistem,
care cuprinde situaþia de mediu, dar totuºi prezintã
numai informaþiile cele mai necesare, astfel oferind un
ajutor real conducerii în vederea realizãrii unei
dezvoltãri de mediu eficiente.

Desen nr.2: Categorii de indicatori de mediu conform ISO 14031 (1999)

Cerinþe privind indicatorii tulbura sistemul. Indicatorii trebuie sã semnaleze în

Cele mai importante cerinþe faþã de indicatorii de prealabil schimbãrile care vor surveni în performanþa
performanþã de mediu sunt urmãtoarele: de mediu.
Comparabilitate, mãsurabilitate: Sã facã posibilã Actualitate: Indicatorii trebuie actualizaþi în mod
compararea cu alte întreprinderi ºi observarea regulat. Perioada poate fi de o lunã, un trimestru, un
diferenþelor efectelor de mediu a fiecãreia. an dar nu mai mult de atât. Informaþiile vechi sunt
Comparaþia sã fie exprimatã în numere ºi sã se înºelãtoare. Indicatorii trebuie "sã reacþioneze" la
precizeze natura efectului. schimbãrile survenite în performanþa de mediu a
Scop bine definit: Sã facã posibilã îmbunãtãþirea întreprinderii.
efectelor ecologice influenþate de întreprindere, sã se Claritate: Indicatorii sunt principalele mijloace de
integreze în politica de mediu a întreprinderii, sã fie informare pentru începãtori, deci trebuie sã fie înþelese
compatibile cu capacitatea de funcþionare, eforturile de toatã lumea.
de conducere ºi cu starea mediului. Cost-eficienþã: Colectarea ºi actualizarea
Echilibru, reprezentativitate: Sã nu distorsioneze indicatorilor nu poate fi stingheritã de costurile prea
realitatea cãtre un sector anume, sau cãtre un element mari (în bani, timp, sau forþã de lucru).
de mediu, dar sã-l cuprindã pe fiecare.
Continuitate: Sistemul funcþioneazã numai dacã Tabelele de mai jos prezintã exemple pentru
folosim aceiaºi indicatori la perioade de timp identice. diferitele tipuri de indicatori de performanþã de
Schimbãrile ºi introducerea indicatorilor noi, pot mediu (din lipsã de spaþiu am prezentat numai trei
subgrupe).
Tabel nr.3 : Indicatorii materialelor
Indicator Calculare Unitate de mãsurã

Consumul total de materiale Cifra absolutã Tonã, metru cub
Eficienþa de folosire a materiilor Consumul de materii prime în tone
%
prime producþia în tone
Cantitatea totalã de material de
Cifra absolutã Tonã, metru cub
ambalaj
Cantitatea de material de ambalaj Cantitatea de material de ambalaj în tone /
%
folosit la un produs Producþia în tone
Proporþia materialelor de ambalaj Material de ambalaj refolosibil în tone /
%
refolosibile Cantitatea totalã de material de ambalaj în tone
Numãrul tipurilor de deºeuri
Cifrã Cifrã
periculoase
Cantitatea de material periculos
Cifrã absolutã Kilogram
utilizat
Consumul resurselor regenerabile în tone
Proporþia resurselor regenerabile %
Consumul total de materiale în tone
Materiale periculoase Cifrã absolutã Kilogram
Materiale nepericuloase, alternative Cifrã absolutã Kilogram
Cost de materiale Absolut Lei
Cost de ambalare Absolut Lei
Cost de ambalare specific Cost de ambalare în lei / Numãrul produselor Lei / unitate de produs

Tabel nr. 4: Indicatorii infrastructurii

Instalaþii care necesitã autorizare Cifra care corespunde prevederilor legale respective Cifrã
Proporþia instalaþiilor care Numãrul instalaþiilor care necesitã autorizare
%
necesitã autorizare Numãrul total de instalaþii
Proporþia instalaþiilor eco- Numãrul instalaþiilor care necesitã autorizare
%
eficiente Numãrul total de instalaþii
Situaþii de crizã Situaþii de crizã raportate Cifrã
Disponibilitatea generalã a instalaþiilor
Disponibilitatea instalaþiilor %
Timpul total de funcþionare a instalaþiilor
Instalaþii verificate din puncte de Instalaþii verificate
%
vedere ecologic ºi al siguranþei Numãrul total de instalaþii
Terenul clãdit în metru pãtrat
Proporþia terenului clãdit %
Suprafaþa totalã a terenului în metru pãtrat
Spaþiul verde în metru pãtrat
Proporþia spaþiilor verzi %
Suprafaþa totalã a terenului în metru pãtrat
Tabel nr. 5: Indicatorii problemelor juridice ºi a reclamaþiilor

Reclamaþii de la locuitori din cauza poluãrii fonice Numãrul Cifrã
Reclamaþii de la locuitori din cauza mirosului neplãcut Numãrul Cifrã
Depãºiri scurte ale valorilor limitã Numãrul Cifrã
Depãºirile valorilor limitã legate de mediu (ex. apã rezidualã, aer, zgomot) Numãrul Cifrã
Numãrul amenzilor de mediu Numãrul Cifrã
Valoarea amenzilor de mediu Valoarea totalã Lei
Exemple întreprindere funcþioneazã un sistem de management

Primul exemplu aratã indicatorii majori ai de mediu conform standardului ISO 14001. Dintre
întreprinderii Alcoa-Köfém Srl de la Székesfehérvár, proiectele de mediu, cel mai amplu are ca scop
Ungaria. Proprietarul întreprinderii este firma Alcoa îndepãrtarea asbestului. În cadrul acestui proiect au
Inc. cu sediul în Pittsburg (SUA), care este cel mai fost îndepãrtate 22000 m2 de izolaþii de pe pereþi,
mare producãtor de alumin ºi de aluminiu primar ºi acoperiºuri ºi conducte cu un cost total de 1,5 miliarde
prelucrat a lumii. În 2000, încasãrile Alcoa-Köfém Srl de forinþi. Selectarea indicatorilor a fost motivatã de
au însumat 111,5 miliarde de forinþi, aluminiul brut importanþa problemelor ºi aºteptãrile întreprinderii
folosit pentru producþie provenind din þãrile CSI mamã. Printre indicatori nu figureazã indicatorii de
(Comunitatea Statelor Independente), 80 % din calitate a aerului, pentru cã numãrul coºurilor (80) ºi
produse fiind exportate în principal pe pieþele UE. cantitatea de material poluant emis (400t/an) nu
Numãrul angajaþilor depãºeºte 1800 de persoane. variazã în mod semnificativ. Sistemul de indicatori de
Pentru proprietar, întreprinderea ungarã este o mediu denumit Metrics, realizat de centrul Alcoa,
investiþie strategicã, pe termen lung, fapt ce se reflectã ajutã la observarea continuã a producþiei
ºi în atitudinea ecologicã. Dacã prevederile legale întreprinderilor Alcoa din diferite þãri. Fiecare unitate
ungare ºi cele ale întreprinderii mamã nu corespund, trebuie sã trimitã semestrial datele la centru. Prin
la aplicare se ia în considerare în mod automat aceºti indicatori poate fi comparatã performanþa de
prevederile care sunt mai severe. Din 1999 în mediu a întreprinderilor Alcoa cu activitate identicã.

I. Datele de referinþã ale amplasamentului 1999 2000 2001/trim.1 Unitate

Producþie 164,15 184,85 47,65 mii tone
Numãrul angajaþilor 1890 1922 1871 persoanã
II. Deºeuri
Deºeuri nepericuloase 103,7 109,8 26,8 mii tone
Deºeuri periculoase 18,4 14,2 3,7 mii tone
Deºeuri valorificate 97,5 106,2 28,4 mii tone
Proporþia de valorificare a deºeurilor 79.8 85.6 93.1 %
Deºeuri / produse din aluminiu 0.337 0.338 0.293 kg/tonã
Deºeuri specifice nevalorificate 0.068 0.049 0.020 Kg/tonã
III. Consumul de apã - emisii de apã rezidualã
Consum de apã brutã 438,1 574,6 159,1 mii m3
Apã de ploaie ºi apã freaticã recuperatã 301,7 274,2 50,6 mii m3
Proporþia de valorificare a apei freatice ºi a apei de ploaie 58 52 45 %
Apã freaticã ºi apã de ploaie vãrsatã în ape de suprafaþã 217 250,8 62 mii m3
Apã rezidualã vãrsatã în canalizare 220,5 254,9 66,4 mii m3
Amenzi legate de apa rezidualã 0 0 0 Lei
IV. Consumul de energie
Energie electricã 122 129,5 33,1 GWh
Gaz metan 52685 52558 15005 mii m3
Energia necesarã pentru un produs din aluminiu 743 701 695 KWh
Gaz metan necesar pentru un produs din aluminiu 321 284 315 m3
V. Evenimente de mediu
Scurgeri (peste 20 l) 0 0 0 ocazii
Reclamaþii de la locuitori 0 0 0 ocazii
Probleme legate de transportul de deºeuri 0 0 0 ocazii
Pagube în florã ºi faunã 0 0 0 ocazii
Emisii în aer rezultate din transport

Distanþa de transport [km/an] Emisii totale [kg/an]
Poluant Emisie [g/km]
1999 2000 2001 1999 2000 2001
Transport de mãrfuri CO2 837 19921 20423 20925
Autovehicul diesel, NOx 19,1 23800 24400 25000 455 466 478
cu gabarit mare CO 3,34 80 82 84
Transport de fãinã CO2 837 2385 2427 2511
Autovehicul diesel, NOx 19,1 2850 2900 3000 54 55 57
cu gabarit mare CO 3,34 9,5 9,7 10
Transport de ouã CO2 837 2218 2302 2344
Autovehicul diesel, NOx 19,1 2650 2750 2800 51 52,5 54
cu gabarit mare CO 3,34 8,9 9,2 9,4
Transport de ouã CO2 133 53 53 53
Autovehicul diesel, NOx 0,55 400 400 400 0,22 0,22 0,22
cu gabarit mic CO 0,85 0,34 0,34 0,34

Emisii în aer rezultate din consumul de gaz metan

consum consum consum
gaz metan 29 250 m3 29 500 m3 30 000 m3
Efect de mediu poluant [g/m3]
poluare [kg] poluare [kg] poluare [kg]
1999. 2000. 2001.
Efect de serã CO2 1879 54961 55431 56370
Smog NOx 3,01 88 88,8 90,3
Ploaie acidã SO2 0,027 0,789 0,797 0,81
• Se potriveºte scopurilor de performanþã de mediu

Procesul de evaluare a performanþei de mediu a întreprinderii?
conform ISO 14031: • Furnizeazã date pentru raportul de performanþã
PROIECTARE > 3.2. planificarea procesului de de mediu?
evaluarea a performanþei > 3.2.2. identificarea • Ia în considerare ºi rãspunde la observaþiile
indicatorilor pãrþilor implicate?
EXECUTARE > 3.3. utilizarea datelor ºi • Conferã o valoare în plus întreprinderii?
informaþiilor > 3.3.2. colectarea datelor > • Se ocupã cu noile problemele de mediu?
3.3.3. analizarea ºi transformarea datelor > 3.3.4. • Se integreazã în instrumentele de mãsurare a
evaluarea informaþiilor > 3.3.5. raportare ºi altor performanþe a întreprinderii?
comunicare • La evaluarea EPM-ului cu indicatori putem
CORECTARE ªI ÎMBUNÃTÃÞIRE > 3.4. revizia spune cã, noutatea metodei constã în aplicarea în
ºi îmbunãtãþirea procesului de evaluare a performanþei practicã a principiului "sarcinã - schimbare de
de mediu stare - acþiune" prin separarea a trei grupe de
În faza proiectãrii sarcina principalã este colectarea indicatori ºi prin clasificarea logicã a acestora. O
indicatorilor deja existenþi ºi conceperea unora mai lipsã majorã a standardului este cã nu prezintã
noi, respectând criteriile descrise mai înainte. Ne pot fazele care urmeazã dupã strângerea de date
ajuta clasificarea indicatorilor ºi exemplele (analiza ºi evaluare).
prezentate. • Un sistem de evaluarea a performanþei de mediu
Dupã definirea indicatorilor necesari pentru EPM construit raþional din indicatori simpli este un
(Evaluarea Performanþei de Mediu), se poate trece la mijloc eficient pentru atingerea scopurilor
faza de executare. Trebuie sã strângem datele care pot financiare ºi de mediu ale unei întreprinderi.
fi folosite ca indicatori sau care sunt necesare pentru
calcularea acestora, din diferite evidenþe, mãsurãtori,
documente al întreprinderii, contabilitate, etc.
Literatura de Specialitate
Ultima fazã a procesului de evaluare este revizia ºi • Bennett, M. and P. James (eds.): Sustainable
îmbunãtãþirea EPM-ului. Lista cu întrebãri pentru Measures, Greenleaf Publishing, Sheffield.
revizia EPM-ului: • BMU (Bundesministerium für Umwelt,
• Furnizeazã informaþii suficiente pentru evaluarea Naturswchutz und Reaktorsicherheit) und UBA
schimbãrilor survenite în performanþa de mediu a (Umweltbundesamt) [1997]: A Guide to Corporate
întreprinderii? Environmental Indicators, BMU, UBA, Bonn.
• Constituie o sursã de informaþii corectã ºi utilã • BMU (Bundesministerium für Umwelt,
pentru conducere? Naturswchutz und Reaktorsicherheit) und UBA
• Este executatã conform planului? (Umweltbundesamt) [1995]: Handbuch
• Utilizeazã sursele de informaþii adecvate, cu Umweltcontrolling, Vahlen, München.
frecvenþa adecvatã? • Engel, H. W. [2000a]: Öko-térképezés -
• Analizeazã ºi evalueazã datele în mod eficient? Szemléletes, egyszerû és gyakorlatias eszköz
• Existã surse suficiente pentru susþinerea lui? kisvállalkozások és kézmûves üzemek környezeti

teljesítményének felmérésére és javítására, • NAE (National Academy of Engineering)

Környezettudatos Vállalatirányítási Egyesület [1999]: Industrial Environmental Performance
(KÖVET-INEM Hungária), Budapest. Metrics - Challanges and Opportunities,
• Engel, H. W. [2000b]: Votre tableau de bord de Committee on Industrial Environmental
gestion environnementale - Les indicateurs de Performance Metrics, NAE, National Research
performance environmentale, ABECE, Institut Council, National Academy Press, Washington D.C.
Eco-Conseil, FEB, Bruxelles. • Seidel, E., J. Clausen und E. K. Seifert [1998]:
• ISO (International Organization for Umweltkennzahlen, Verlag Vahlen, München.
Standardization) [1998b]: Draft ISO TR 14032.2: • Tóth Gergely [2001]: Környezeti
Environmental Management - Environmental teljesítményértékelés, KÖVET, Budapest.
Performance Evaluation - Examples Illustrating • Winter, G. [1997]: Zölden és nyereségesen -
the use of ISO 14031, ISO Central Secretariat, Útmutató a környezettudatos vállalatirányításhoz,
Geneva. Mûszaki Könyvkiadó, Budapest.
• ISO (International Organization for • World Business Council for Sustainable
Standardization) [1999]: ISO/FDIS 14031: Development (WBCSD) [2000]: Eco-efficiency
Environmental Management - Environmental indicators and reporting, Status Report, WBCSD
Performance Evaluation - Guidelines, ISO/ANSI, EEM Working Group, March 2000, Geneva.
New York. • World Resources Institute (WRI) [1996]:
• MSZT (Magyar Szabványügyi Testület) [1996]: Corporate Environmental Performance Indicators
MSZ EN ISO 14001: Környezetközpontú - Bridging Internal and External Information
irányítási rendszerek. Követelmények és Needs, (WRI), Washington D.C.
alkalmazási irányelvek (ISO 14001: 1996), MSZT,
Budapest.

4. BIROUL ECOLOGIC
4. Biroul Ecologic - Antal Orsolya, Vadovics Edina

Aerul biroului Cu cât este mai mare temperatura aerului, cu atât mai
"Conform unor statistici, un european petrece 8 multã apã poate sã conþinã, în cazuri extreme acesta
ore la locul de muncã, 7 ore în camera de zi ºi 7 ore în poate sã ducã la un grad de umiditate excesiv (un caz
dormitor" mai rar). Un grad ridicat de umiditate al aerului poate
Cea mai mare parte a zilelor noastre o petrecem în favoriza apariþia mucegaiului ºi a unor boli ale cãilor
spaþii închise (conform statisticii de mai sus 90 % din respiratorii.
timpul nostru): astfel, nu este deloc indiferent calitatea Un caz mai des întâlnit este când gradul de umiditate
aerului pe care o respirãm ºi factorii care influenþeazã al aerului este prea scãzut, în special în încãperile cu
calitatea aerului din interiorul încãperilor. instalaþii de aer condiþionat, unde umiditatea aerului
Prima parte a acestui material are ca scop este de obicei în jur de 30%. Acest aer uscat este
enumerarea acestor factori ºi a metodelor de perceput ca fiind rece, se mãreºte temperatura ºi astfel
îmbunãtãþire a calitãþii aerului, de la vaporii umiditatea va scade ºi mai mult. În aerul uscat,
diluanþilor emiºi de mobilier pânã la caracteristica particulele de praf pot pluti mai mult timp, fapt
plantelor de a reþine substanþele toxice din aer sau înlesnit ºi de încãlzirea sau folosirea intensivã a
exploatarea cât mai economicã a instalaþiei de aer instalaþiei de aer condiþionat. Din cauza curenþilor de
condiþionat. aer puternici, particulele de praf nu pot sã se aºeze.
Umiditatea scãzutã a aerului, duce la deshidratare
Calitatea aerului din încãperi mucoaselor ducând la o vulnerabilitatea crescutã faþã
Instalaþiile de aerisire neadecvate sau folosite de bolile cãilor respiratorii, astfel persoanele, care
necorespunzãtor, aerisirea rarã, vaporii emiºi de lucreazã în mediu uscat sunt predispuºi la rãcealã iar
vopselele aplicate pe mobile, lacuri, etc. pot cauza pielea de pe faþa lor poate deveni prea uscatã.
dureri de cap, indispoziþie, obosealã. De cele mai Umiditatea aerului este foarte importantã în special pe
multe ori nu suntem conºtienþi de originea problemei timp de iarnã. Fântânile arteziene interioare au un rol
ºi punem totul pe socoteala serviciului. dublu: de a oferi o bunã dispoziþie ºi un aer mai
sãnãtos. Putem folosi ºi uleiuri parfumate, care curãþa
cãile respiratorii ºi dezinfecteazã în acelaºi timp.
Ce poate sã ne afecteze?
Felul dupã cum percepem aerul unei camere ºi
efectul pe termen lung al acesteia poate fi influenþat de
Câteva gânduri despre aerul condiþionat
temperatura aerului, umiditatea relativã, cantitatea În birourile mai noi, aproape peste tot sunt montate
prafului din aer, mirosul. instalaþii de aer condiþionat.
Dupã cum ºtim, aerul este compus din 78% azot, 21% Instalaþia este "indispensabilã" în special vara, dar în
oxigen iar restul de 1% este compus din diferite gaze. multe cazuri aceeaºi instalaþie este folositã pentru
Cu toate cã avem nevoie de aer "bogat în oxigen", încãlzire iarna. O instalaþie de aer condiþionat reglat ºi
concentraþia de oxigen din aer poate sã scadã pânã la întreþinut bine nu face probleme, ºi trebuie sã
16% fãrã sã observãm, iar cantitatea iniþialã de bioxid recunoaºtem cã având în vedere clima din aceastã
de carbon care este mult sub 1%, poate sã creascã de regiune, avem nevoie de ea numai vara. Opriþi
trei patru ori, fãrã sã cauzeze vreo problemã. instalaþia de fiecare datã când nu este nevoie de ea (ex.
Comparativ cu cele de mai sus, suntem mult mai primãvara, toamna), astfel economisiþi energie, iar
sensibili la "mirosul" camerei, care este compus din pentru împrospãtarea aerului sã folosiþi ferestrele.
mirosul emanat de persoanele aflate în încãpere, de Aerul condiþionat poate provoca rãceli, în cazul în
covoare ºi mobila de birou. În aceste cazuri simþim cã care instalaþia este reglatã la o temperaturã scãzutã,
aerul este neplãcut ºi deschidem fereastra. Când afarã pentru cã cei care vin din afarã se rãcesc prea repede.
este frig, sã nu aerisim pentru mult timp, pentru ca pe Astfel, recomandãm, sã nu reglaþi temperatura
lângã aerul camerei se va rãci ºi suprafaþa mobilei, niciodatã mai jos de 20-22 C.
astfel dupã terminarea aerisirii va fi nevoie de mai Instalaþia care nu este întreþinutã ºi curãþatã
multã energie pentru a ajunge la temperatura iniþialã. corespunzãtor poate contribui la rãspândirea unor boli
Gradul de umiditate a aerului este una dintre cei mai prin dispersarea viruºilor acumulaþi în sistem.
importanþi factori de influenþarea a calitãþii aerului. La clãdiri noi, putem folosi jaluzele termosensibile

4. BIROUL ECOLOGIC
sau putem planta foioase pe lângã zonele sudice ale formaldehida, dar pe lângã asta mai existã multe alte
clãdirii. Este mai economic ºi mai sãnãtos sã nu lãsãm substanþe care pot cauza probleme.
sã pãtrundã cãldura de varã, decât s-o compensãm mai În cursul desfãºurãrii activitãþii din birou, sursa
târziu cu un consum excesiv de energie. acestor substanþe pot fi podelele din plastic, adezivi
folosiþi la mochetã, corectori, lipici, etc. astfel este de
Poluanþii aerului din birou recomandat folosirea unor produse pe bazã de apã.
Dupã cum am mai amintit, în aerul din încãpere se Tabelul de mai jos vã va arãta ce substanþe pot fi
pot acumula unele substanþe toxice în special din ascunse în obiectele pe care le folosim zi de zi la
vaporii care se degajã din lacuri, vopsele, adezivi, etc. birou.
Substanþa cu cea mai ridicatã frecvenþã este
Denumirea substanþei Se gãseºte în Efect

Etanol Adezivi, lipici Narcotic
Metil-acetat Adezivi, lipici Narcotic
Narcotic, în cantitãþi mari poate
Etil-acetat Lipici cauza moartea, dãuneazã
mucoaselor
În cantitãþi mari are efect narcotic,
Acetonã Adezivi dãuneazã ochilor ºi mucoasei
stomacului
Benzen* Ca poluant poate fi gãsit în toluen Narcotic, provoacã cancer
Narcotic, poate cauza contracþia
Toluen Lipici
muºchilor, poate provoca cancer
Xilen Lipici Narcotic
Clorurã de metil* Lipici Narcotic
Narcotic, în cantitãþi mari poate
Tricloretan Lipici ºi diluanþii corectorilor
cauza moartea
Narcotic, dãuneazã creierului,
Tricloretilenã Lipici
rinichilor ºi ficatului
Substanþele cu * au fost clasificate oficial ca toxice din aer a fost ideea omului de ºtiinþã de la
provocatoare de cancer. NASA, dr. B.C. Wolerton. În urma cercetãrilor sale, a
Dacã nu putem evita în totalitate folosirea rezultat, cã unele plante pot reduce concentraþia unor
produselor de mai sus, atunci mãcar sã încercãm substanþe toxice cum ar fi
diminuarea efectului dãunãtor, de ex. cu plasarea formaldehida, benzenul, oxidul de
plantelor în birouri. carbon. Cercetãrile au arãtat, cã
rolul cel mai important în acest
Efectul benefic al plantelor proces îl joacã rãdãcinile
Rolul cel mai important al plantelor dintr-o încãpere plantelor. Urmãtoarele plante
nu este producerea de oxigen, ci asigurarea unei s-au dovedit a fi efective în
umiditãþi optime ale aerului ºi capacitatea de a privinþa reducerii
absoarbe unele substanþe toxice. concentraþiei de materiale
Capacitatea plantelor toxice:
de a absoarbe substanþe toxice Concentraþia de formaldehidã
Folosirea plantelor pentru absorbþia substanþelor poate fi redusã de: Aloe (Aloe

4. BIROUL ECOLOGIC
barbadensis), filodendron ( Philodendron selloum) ºi oxigen liberi intrã în contact cu molecule de oxigen
Dracaena fragans. (O2)ºi formeazã ozonul (O3).
În cursul cercetãrilor s-au examinat numai 19 Într-o concentraþie mare, ozonul iritã ochii, mucoasele
tipuri de plante, dar este foarte posibil ca majoritatea ºi poate cauza dureri mari de cap.
plantelor de casã sã aibã capacitatea de a curãþa aerul, Probabil cã mulþi au simþit deja mirosul specific al
iar cele mai sus amintite sunt numai recomandate. ozonului. Totuºi, nasul nu este cel mai adecvat
Capacitatea plantelor de a impune o bunã instrument de semnalizare: o cantitate de 0,02 ppm
dispoziþie (mult sub limita admisã) se simte deja, dar nasul se
Prin amplasarea mai multor plante putem creºte poate obiºnui cu concentraþii mult mai mari foarte
umiditatea aerului din încãpere astfel asigurând o repede, ºi în acest fel nu ne mai avertizeazã.
atmosferã mai bunã, mai degajatã ºi reducem Emisia de ozon a maºinilor de copiat poate fi redusã
cantitatea de praf care pluteºte în aer. Plantele mai au cu un filtru de ozon montat pe maºinã, care reþine unul
avantajul de a creºte cantitatea de apã evaporatã odatã dintre atomii de oxigen al ozonului. Aceste filtre au un
ce temperatura creºte. timp de exploatare limitat, filtrul de carbon atingând o
Pentru a creºte umiditatea aerului, este de recomandat limitã, astfel se recomandã schimbarea filtrului la
folosirea plantelor cu frunzã mare, sau a celor ale perioade prevãzute de producãtor. Concentraþia de
cãror rãdãcini se aflã în apã. ozon poate fi redusã ºi prin aerisire frecventã ºi
Plantele nu numai cã ridicã gradul de umiditate al amplasarea maºinii de copiat într-un loc adecvat.
În 1995 un grup de cercetãtori norvegieni a Poluarea cu praf

observat dispoziþia ºi problemele de sãnãtate la În urma manipulãrii hârtiei în maºinile de copiat ºi
douã grupe de angajaþi. S-a stabilit, cã prin de imprimat, se elibereazã o cantitate considerabilã de
simpla amplasare a plantelor, problemele de praf, care ajunge în aer prin sistemul de ventilaþie ale
sãnãtate (obosealã, dureri de cap, deshidratarea maºinilor.
pielii, a mucoaselor) ale grupei respective s-au Praful de vopsea poate sã creascã gradul de
redus cu 20-30%. poluare, dar acest lucru este relativ rar ºi se prezintã în
cazul în care copiatorul nu este folosit corespunzãtor.
Emisia de praf poate fi deranjantã, în special când
încãperii dar induc ºi o bunã dispoziþie, destind maºinile sunt în imediata apropiere a birourilor ºi dacã
atmosfera ºi cresc rezistenþa la stres. în aerul uscat, particulele de praf plutesc în aer mult
Aici trebuie menþionat ºi efectul culorilor ºi a timp. Conform unei evaluãri din 1994, emisiile de praf
luminii pe care o au asupra dispoziþiei persoanelor: în a tuturor echipamentelor verificate a fost mult sub
general culorile închise, reci dãuneazã, iar culorile limita admisã, astfel problema principalã fiind ceea a
deschise îmbunãtãþesc dispoziþia oamenilor. emisiei de ozon.
Ce altceva mai existã în aerul biroului? Dupã cum a vãzut din cele de mai sus, avem destul
Poluarea aerului: producerea de ozon ºi de praf. de multe lucruri de care trebuie sã þinem cont dacã
Poluarea cauzatã de maºinile de copiat ºi de dorim sã lucrãm într-un mediu plãcut. Cu un pic de
imprimante este de multe ori subapreciatã. Aceste atenþie putem rezolva sau evita majoritatea
maºini, în special dacã sunt de o fabricaþie mai veche, problemelor amintite mai sus.
produc în cursul utilizãrii lor ozon ºi praf. Amploarea Dacã, într-un birou trebuie sã împãrþim ceva sutã
acestei poluãri este variabilã în funcþie de gradul de la sutã cu ceilalþi, atunci acel lucru este cu siguranþã
exploatare, vârsta ºi capacitatea maºinii, dar trebuie aerul. Informaþi-vã colegii, spuneþi-le probleme ºi
þinut cont ºi de mãrimea spaþiului în care este amplasat soluþiile - realizarea unei atmosfere de lucru destinse
ºi frecvenþa cu care se face aerisirea. ºi prietenoase ar trebui sã fie interesul tuturor
colegilor!
Ozon
Ozonul se formeazã în urma tensiunii electrice Pentru detalii consultaþi Anexele:
care este necesarã pentru fotocopiere, proces în care Liste de verificare (pag. 105)
moleculele de oxigen compuse din doi atomi de "Douãsprezece poziþii tibetane"(pag. 109)
dezintegreazã în atomi de oxigen. Aceºti atomi de

6. PROIECTAREA ECO-CONªTIENTÃ A PRODUSELOR. - PRINCIPII DE BAZÃ
6. Proiectarea eco-conºtientã a produselor

Principii de bazã - Havér Balázs
material uzat poate fi recondiþionat raþional (cu o
De obicei efectele de mediu directe sau indirecte sarcinã redusã de mediu), efectul de mediu legat de
ale întreprinderilor cu activitate de producþie sunt în producþie este înjumãtãþit pentru cã nu este nevoie de
strânsã legãturã cu caracteristicile de mediu al un produs nou pentru îndeplinirea funcþiei respective.
produsului fabricat. Astfel, dacã o întreprindere se Desigur, trebuie sã avem grijã ºi de uzura tehnicã a
angajeazã sã aibã o atitudine eco-conºtientã ºi sperã sã produsului. Funcþionarea unui tractor vechi poate
obþinã profit din produsele sale eco-conºtiente, trebuie constitui o sarcinã de mediu mult mai mare decât a
sã gãseascã mijloacele prin care poate identifica cele unuia mai nou ºi mai modern. În acest caz încercaþi
mai importante caracteristici ecologice ale produselor reutilizarea componentelor, ale materialelor de bazã ºi
ºi sã le dezvolte. Analiza Ciclului de Viaþã (Life Cycle ale subansamblelor.
Assessement - LCA) prezintã foarte bine punctele
care pot fi dezvoltate. Sã vedem acum mijloacele ºi 1.c. Reutilizarea deºeurilor, adicã reutilizarea a cât
soluþiile care sunt în legãturã cu designul ecologic, mai multor produse din toate fazele perioadei de
adicã proiectarea eco-conºtientã de produse, ºi pot fi funcþionare. Pe de o parte trebuie sã încercãm
reconsiderate. Din gama largã de posibilitãþi sã reutilizarea sau folosirea în alt scop a pierderilor sau
alegem una care corespunde produsului ºi deºeurilor care se produc în cadrul procesului de
întreprinderii ºi sã nu uitãm cã trebuie aplicat treptat. producþie. Pe de altã parte trebuie sã fim atenþi, ca
deºeurile provenite din produsul nostru sau de pe
1. Consum eficient de materiale. Orice material sau urma folosirii produsului sã fie refolosite într-o fazã
produs achiziþionat dispune de o anumitã sarcinã de anterioarã a perioadei de funcþionare. Reþeaua noastrã
mediu, pentru cã în cursul exploatãrii materiilor de valorificare þine legãtura cu consumatorul, adicã cu
prime, la transport, în procesul de producþie, la aceea fazã a perioadei de funcþionare în care produsul
ambalare se consumã energie, se produc deºeuri ºi devine deºeu. Aceastã reþea poate fi folositã pentru
emisii. Dacã materialele exploatate sau achiziþionate colectarea ºi reutilizarea deºeurilor. În acest caz, de
nu sunt folosite cu o eficienþã de aproape 100%, cele mai multe ori nu se vorbeºte de deºeuri, ci de
pierderea noastrã nu este numai financiarã; este produse revalorificate. Deºeurile de acest gen pot fi
totodatã ºi o risipã a resurselor naturale. Sarcina de refolosite ºi administrate cu o eco-eficienþã mult mai
mediu a pãrþii neutilizate a produsului devine inutilã ºi mare dacã sunt colectate în cantitãþi mari. Deoarece
ca deºeu reprezintã o sarcinã adiþionalã. În prezent producerea deºeurilor a fost posibilã numai prin
majoritatea materialelor folosite în industrie fac parte fabricarea produselor, suntem rãspunzãtori pentru
dintr-o rezervã sau sursã de energie naturalã epuizabilã. soarta acestora.
1.a. Cât mai puþin material, adicã sã ne strãduim sã 1.d. Reutilizabilitate proiectatã
îndeplinim funcþia respectivã cu un consum cât mai Fiecare produs devine pânã la urmã deºeu. La
redus de materiale, sau cu materiale ale cãror proiectarea produselor cu o perioadã de exploatare
prelucrare nu necesitã un consum mare de energie. redusã, meritã sã se þinã cont de reutilizarea ulterioarã.
Consumul de materiale poate fi redus semnificativ Câteva sugestii:
prin subþierea materialelor structurale, folosirea • folosirea unui numãr redus de materiale la
materialelor alternative. realizarea produsului;
• aceste materiale sã fie refolosibile;â
1.b. Asigurarea unei perioade de funcþionare lungã • sã pot fi separate uºor;
sau care poate fi prelungitã. Cu toate cã aceastã • sistemul ºi tehnica de colectare ºi de valorificare
soluþie nu este aplicabilã în cazul fiecãrui produs, sã sã fie planificatã anterior ºi sã fie lansatã odatã cu
ne gândim cã prin prelungirea perioadei de exploatare introducerea produsului pe piaþã
scade numãrul de produse necesare pentru • consumatorul va fi informat despre acestea în
îndeplinirea funcþiei respective. Aceluiaºi capitol instrucþiunile de utilizare sau pe eticheta
aparþine ºi recondiþionarea: dacã un produs sau produsului

1.e. Folosirea materialelor din surse regenerabile, posibilitãþilor. În prezent existã multe instalaþii
adicã folosirea acelor materiale care în mod normal se energo-eficiente cum ar fi: sisteme de încãlzire cu
regenereazã. Acestea sunt de obicei materiale naturale energie solarã, echipamente care folosesc energia
(ex. lemn, trestie, fibre naturale). La proiectare trebuie eolianã ºi alte mijloace care produc energie
sã þinem cont de limitãrile de achiziþionare ºi alternativã. Pe lângã faptul cã reduc costurile în mod
regenerabilitate. Degeaba proiectãm un produs din eficient, contribuie la formarea unei imagini eco-
lemn, dacã cantitatea de lemn necesar poate fi produsã conºtiente despre afacerea noastrã ºi oferã un exemplu
numai prin distrugerea unei pãduri. Pe baza celor de de urmat pentru partenerii de afaceri. Dacã produsul
mai sus, la alegerea materialelor prime sã cãutãm nostru consumã energie ºi în timpul perioadei de
producãtorul care îºi dezvoltã activitatea conform funcþionare, pentru alimentarea lui putem considera
principiilor dezvoltãrii durabile. Sã nu uitãm cã prin aceste surse de energie.
comanda ºi aºteptãrile noastre îl vom ajuta la
dezvoltarea afacerii eco-conºtiente. 2.d. Folosirea "energiei verzi"
În þãrile dezvoltate, unde producþia de energie se
1.f. Folosirea materialelor biodegradabile realizeazã în mare parte din surse regenerabile,
Ar fi bine ca produsul nostru sã fie fabricat din energia produsã din aceste surse se diferenþiazã de
materiale, care - într-un timp previzibil, fãrã poluarea cele produse din surse convenþionale. Aceastã
mediului - sunt degradabile biologic. Asta nu diferenþiere se reflectã ºi în subvenþii. Bineînþeles cã
înseamnã cã deºeul poate fi aruncat liniºtit în pãdure. aceastã energie este furnizatã tot de aceeaºi reþea
Scopul este de a folosi materiale, care în locurile energeticã, dar banii plãtiþi vor fi investiþi în
special amenajate (ex. halda de gunoi) vor reintra în dezvoltarea producþiei de energie alternativã.
circuitul natural al elementelor. La aceastã soluþie Principul este similar cu ceea de la cumpãrarea
trebuie sã avem grijã de timpul ºi circumstanþele de produselor ecologice: prin cumpãrare depunem un vot
degradare, ca nu cumva procesul sã înceapã prea - ºi îl susþinem financiar - în favoarea tehnologiilor
devreme ºi sã dãuneze utilizabilitãþii produsului. ecologice.
2. Consum de energie eficient 3. Reducerea riscului de mediu

În prezent, majoritatea tipurilor de energie produse Riscul de mediu depinde de periculozitatea
ºi consumate provin din resurse naturale materialelor ºi de condiþiile de depozitare, transport ºi
neregenerabile, iar producerea ºi transportul lor prelucrare. La interpretarea riscului de mediu pe lângã
genereazã o sarcinã de mediu major. Trebuie sã ne mediul natural ºi social nu trebuie sã uitãm nici de
strãduim sã folosim cât mai puþinã energie cu o riscurile care apar la locul de muncã ºi costurile care
eficienþã maximã. se leagã de acestea. Cum putem reduce riscul?
2a. Echipamente energo-eficiente 3.a. Cât mai puþini componenþi periculoºi folosiþi la
La achiziþionarea echipamentelor noi, trebuie sã fabricarea produselor, ceea ce determinã condiþiile de
gândim în mod eco-conºtient ºi sã ne uitãm la achiziþionare, transport, depozitare ºi utilizare,
consumul de energie a produsului. În cazul costurile necesare ºi consumul de energie al
echipamentelor mai vechi, consumul de energie poate componentului respectiv. În mãsura posibilitãþilor sã
fi redus prin unele schimbãri. folosim componente cu un grad scãzut de
periculozitate ºi cât mai puþin modificate!
2.b. Reducerea ºi refolosirea pierderilor de energie
Chiar ºi simpla verificare ºi întreþinerea 3.b. Condiþii de manevrare corespunzãtoare în
sistematicã a izolaþiilor ºi garniturilor duce la cursul transportului, depozitãrii ºi utilizãrii.
reducerea costurilor. Din punct de vedere tehnic, orice Tehnologii ºi instalaþii închise, echipamente de
surplus de energie care pãrãseºte sistemul poate fi protecþie, instrucþiuni de lucru documentate ºi
utilizat, singura problema fiind rentabilitatea. respectate.
2.c. Folosirea surselor de energie alternative locale 3.c. Documentaþie completã de produs . În funcþie
Considerând caracteristicile amplasamentului de periculozitatea, utilizarea ºi caracteristicile
puteþi consulta un specialist pentru identificarea ecologice, o informare comprehensibilã prin etichete,

ambalaj, documentaþie de însoþire ºi cu ocazia 5.b. Serviciu în loc de produs

seminariilor. Dacã produsele sunt disponibile prin
închiriere, sau prin ofertã/cumpãrare de servicii,
4. Ambalaj ecologic. Ambalajul produsului este de caracteristicile de mediu se vor schimba. Aceste
fapt un produs a cãrui perioadã de funcþionalitate se posibilitãþi au mai fost examinate, dar numai din punct
terminã odatã ce produsul începe sã fie utilizat. de vedere financiar iar analiza ecologicã identificã noi
Schimbarea ambalajului din produs în deºeu survine posibilitãþi. Dacã pentru satisfacerea unei cerinþe în
mult mai repede ºi mai spectaculos. Tocmai de aceea, loc de produs cumpãrãm un serviciu (de ex. în loc sã
aceastã problemã este foarte importantã. De multe ori, cumpãrãm mobilierul, îl închiriem), atunci prestatorul
dacã se urmãresc criteriile de utilizabilitate ºi de specializat poate oferi acel serviciu în cantitãþi mai
comercializare, ambalajul are o sarcinã de mediu mai mari, mai bine pregãtit, cu mijloace mai eficiente, prin
mare decât produsul. Ce este de fãcut? urmare cu o eco-eficienþã sporitã. Pe de altã parte,
prelungirea perioadei de exploatare a produsului este
4.a. Sã încercãm sã proiectãm ambalaje cât mai interesul prestatorului.
reduse ca masã ºi volum. Astfel, fiecare întreprindere poate gãsi soluþii - în
mãsura posibilitãþilor - pentru ca produsele lor sã fie
4.b. Conform celor de mai sus, la proiectarea mai ecologice. Este important, ca instrumentele care
ambalajului sã încercãm folosirea materialelor ajutã la dezvoltarea produselor (marketing) sã fie
ecologice. folosite astfel încât dezvoltarea ecologicã sã aducã ºi
avantaje financiare întreprinderii.
4.c. Sã încercãm refolosirea ambalajului ori de câte
ori este posibil. Asta nu înseamnã cã este de ajuns sã
trecem pe ambalaj inscripþia "reutilizabil". Sã avem Rezumatul mijloacelor ºi soluþiilor propuse:
grijã ca, metoda ºi sistemul de refolosire sã poatã fi 1. Consum eficient de materiale
controlatã de noi. Aici pot juca un rol important 1a. Cât mai puþin material
serviciile auxiliare care se leagã de produs (ex. 1b. Asigurarea unei perioade de funcþionare
punerea în funcþiune, întreþinerea, consilierea, etc.). Sã lungi sau posibilitatea prelungirii
folosim relaþiile noastre de afaceri existente pentru 1c. Reutilizarea deºeurilor
colectarea ambalajelor. În anumite condiþii trebuie luat 1d. Reutilizabilitate proiectatã
în considerare ºi posibilitatea de reumplere - numai în 1e. Folosirea materialelor din surse regenerabile
cazul anumitor produse. 1f. Folosirea materialelor biodegradabile
2. Consum de energie eficient
5. Soluþii alternative 2a. Echipamente energo-eficiente
O soluþie a proiectãrii eco-conºtiente poate fi ca 2b. Reducerea ºi refolosirea pierderilor de
funcþia îndeplinitã de produsul nostru, sau procesele energie
necesare realizãrii, funcþionãrii produsului sã fie 2c. Folosirea surselor de energie alternative
îndeplinite printr-un mod complet diferit, adicã prin locale
produse sau tehnologii alternative. Dat fiind varietatea 2d. Folosirea "energiei verzi"
mare de posibilitãþi, aceasta este una dintre cele mai 3. Reducerea riscului de mediu
grele soluþii, care necesitã foarte multe inovaþii. Ne 3a. Cât mai puþine componente periculoase
pot ajuta întreprinderile fruntaºe din acest domeniu; 3b. Condiþii de manevrare corespunzãtoare
meritã sã fim atenþi la inovaþii ºi dezvoltãri. 3c. Documentaþie de produs completã.
4. Ambalaj ecologic.
5.a. Un produs complet diferit pentru aceeaºi funcþie 4a. ambalaje cât mai reduse în masã ºi volum
Sã vedem dacã suntem capabili ca folosind 4b. Material de ambalare ecologic
capacitãþile noastre actuale sã realizãm produse 4c. Ambalaj reutilizabil
alternative existente. În acest caz, pãstrându-ne 5. Soluþii alternative
clientela putem încerca sã dezvoltam o afacere eco- 5a. Un produs complet diferit pentru aceeaºi
conºtientã funcþie
5b. Serviciu în loc de produs

7. SOLUÞII LA ÎNDEMÂNA TUTUROR
7. Soluþii la îndemâna tuturor - Tóth Gergely

În presa naþionalã ºi internaþionalã apar zilnic forma deºeurilor ºi poluanþilor.
articole în legãturã cu Summitul Mondial privind • Prin mãsuri simple ºi cu costuri reduse, ca niºte
Dezvoltarea Durabilã (Johannesburg), prezentând fructe culese cu uºurinþã, aceastã sumã ar putea fi
probleme majore, þãri care polueazã mediul în redusã cu 130-260 miliarde de forinþi.
încercarea lor de a supravieþui ºi þãri dezvoltate cãrora 12 întreprinderi au relatat despre 45 de mãsuri
nu le pasã de mediu. Cititorul poate fi uºor cuprins de ecologice, care în majoritatea cazurilor au rezultat în
un sentiment de neputinþã: "eu oricum nu pot sã fac economisiri în decurs de un an, ºi perioada de
nimic" sau "soluþia necesitã un morman de bani". rambursare* a depãºit rar trei ani.
Existã însã niºte mãsuri mici, care pot fi luate de Dacã socotim datele a 44 de mãsuri luate, valoarea
fiecare dintre noi ºi care nu necesitã bani, ba chiar se investiþiilor ecologice a fost de 798 milioane de
pot face economisiri de pe urma lor. Experienþa aratã forinþi, costurile anuale de funcþionare 235 milioane,
cã acestea pot fi aplicate în fiecare gospodãrie sau la iar economisirea a fost de 1575 milioane forinþi.
orice întreprindere. Aceste mãsuri sunt denumite în Datele însumate de pe urma mãsurilor luate sunt
literatura de profil "fructe culese cu uºurinþã" (Low foarte favorabile, perioada medie de rambursare fiind
Hanging Fruits). de 7,1 luni. Trebuie menþionat cã 13 mãsuri nu au
Cei care se luptã pentru protecþia mediului se necesitat nici un fel de investiþii, iar economisirea de
referã deseori la drepturile, interesele nepoþilor noºtri. pe urma acestora a fost de 204 milioane forinþi.
A treia generaþie nu este prea departe, peste 50 de ani
va avea vârsta prezentei generaþii. De obicei, omul îºi Tabelul urmãtor cuprinde toate datele cumulate ale
cunoaºte nepoþii ºi îi iubeºte ºi se simte responsabil studiilor de caz:
pentru bunãstarea lor. Atunci de ce nu ne comportãm Fãrã îndoialã cã datele de mai sus sunt foarte
într-un mod mai responsabil? Probabil cã problema o convingãtoare. Ele demonstreazã cã se iau mãsuri de
constituie distanþa temporalã. În mod normal ne îmbunãtãþire a performanþei de mediu cu o perioadã
intereseazã cum va fi în viitor peste 50, 500 sau chiar de rambursare de 1-2 ani, chiar ºi la întreprinderi cu o
5000 de ani ºi suntem îngrijoraþi când vedem atitudine eco-conºtientã dezvoltatã, deci meritã sã ne
catastrofele naturale, rãzboaiele, schimbãrile sociale uitãm dupã "fructe" care pot fi "culese" cu uºurinþã.
majore. Totuºi, citând cuvintele lui Ekler Dezsõ "ne Cât mai repede, cu atât mai bine, pentru cã dezvoltarea
gândim imediat la cauciucurile de varã a maºinii, la durabilã nu constã numai în creºterea performanþei de
asigurare, cheltuielile comune ºi tot ceea ce s-a clãdit mediu.
din fricã în jurul nostru". Cum se poate scãpa de
aceastã contradicþie? Poate cã primii paºi spre * Investiþie
desfiinþarea acestei contradicþii sunt situaþiile în care Perioadã de rambursare = ––––––––––––––––––––––––
interesele economice ºi ecologice se suprapun ("fructe Economisire – Cheltuieli de
culese cu uºurinþã"). Când culegem cireºe, începem de funcþionare
obicei de jos, unde ajungem mai uºor, numai dupã
aceea ne urcãm pe o scarã. Mai târziu, în speranþa unor
fructe mai gustoase, riscãm chiar integritatea noastrã
corporalã, balansându-ne în vârful copacului.
În acest articol voi încerca sã demonstrez cum se
pot face economii protejând mediul, cu ajutorul unor
date dintr-un studiu de caz recent.
În anul 2000 costurile de materiale ºi de energie a
întreprinderilor cu peste 5 angajaþi au însumat 6697
miliarde de forinþi, cu 36% mai mult decât în anul
precedent. Cu câteva presupuneri, putem estima
urmãtoarele:
• industria ungarã pierde anual 660-2000 miliarde de
forinþi (investiþii care nu se transformã în produs) sub

7. SOLUÞII LA ÎNDEMÂNA TUTUROR
Investiþia
De când
Costuri de funcþionare
Mãsuri Îmbunãtãþirea ecologicã (anual)
funcþioneazã
Economisiri (anual)
Perioada de rambursare

Cea mai micã: 0 Ft
Cea mai mare: 240 mil. Ft
De la introducerea mãsurilor, întreprinderile au Total: 798 mil. Ft
economisit cel puþin: În 13 cazuri 0, în rest în medie
790 000 m 3 apã 26 mii Ft
108 000 l combustibil
55 000 GJ energie Cele mai mici: 0 Ft
75 t diluant Cele mai mari : 158 mil. Ft
Prima mãsurã: 1992 180 000 m 3 gaz Total: 235 mil. Ft
În total 44 de mãsuri, Ultima mãsurã: 2002 Cantitatea de deºeuri ºi poluanþi s -a redus în
În 19 cazuri 0, în rest în medie
accesibile ºi În general au fost felul urmãtor:
9,4 mii Ft
originale introduse în ultimii 400 m 3 PET
1-2 ani 6700 deºeu nepericulos
52 000 deºeu periculos Cele mai mici: 137 mii Ft
1500 t hidrocarburã Cele mai mari : 158 mil. Ft
Total: 582 mil. Ft
Numai 44% din mãsuri au fost la dispoziþia În medie: 36 mi i Ft
noastrã pentru a calcula economisirile, restul
datelor evolueazã conform celor deja calculate

Cea mai micã: imediatã
Cea mai mare: 15 ani
Total: 7,1 luni
În medie: 1,3 ani

8. LEGISLAÞIE DE MEDIU - EXIGENÞELE PROCESULUI DE INTEGRARE EUROPEANÃ
8. Legislaþie de mediu - exigenþele procesului de integrare

europeanã - Mihaela Beu
1. Scurt istoric al legislaþiei se adãuga o serie de documente cu caracter politic:
de mediu în Uniunea Europeanã cele cinci programe de acþiune, politici ºi strategii
Într-o epocã în care atât de multe domenii ale sectoriale, comunicate, declaraþii etc. în timp ce
mediului sunt la scara binaþionalã, multinaþionalã sau deciziile Consiliului UE conteazã doar ca recomandãri
globalã, þãrile se uitã adesea spre Organizaþia de urmat, Directivele Consiliului UE sunt obligatorii
Naþiunilor Unite pentru a gãsi un conducãtor. De la pentru statele membre. Conform principiilor UE
semnarea primului tratat ecologic internaþional aceste reguli vor înlocui obligatoriu legislaþiile
(reglarea Golfului Whales 1946, negociat de 57 þãri) naþionale dupã scurgerea intervalului de timp alocat
ONU a jucat un rol crucial în negocierea a peste 240 pentru implementare.
tratate ecologice internaþionale începând cu În perioada de pregãtire pentru acces, numãrul
conservarea pãsãrilor migratoare ºi pânã la protecþia reglementãrilor comunitare de mediu la care statele
stratului de ozon. asociate din Europa Centralã ºi de Est trebuie sã-ºi
Pe de altã parte, chiar dacã la crearea Uniunii alinieze legislaþia naþionalã ºi practicile
Europene au stat la bazã mai multe consideraþii de administrative, ca o condiþie de aderare, este
naturã economicã ºi politicã, foarte curând a devenit considerabil mai mic, redus la aºa-numitul acquis de
evident cã armonizarea legislativã între statele mediu, care cuprinde circa 70 de directive ºi 11
membre implicã ºi o legislaþie de mediu unicã, în regulamente.
aspectele principale. Aºa cum se cunoaºte , în
momentul de faþã UE este implicatã într-un proces de 2. Tipuri de legislaþie UE
lãrgire, oferind noilor democraþii apãrute în locul • Regulamentele - reprezintã aproximativ 10%
blocului comunist ºansa integrãrii în acest organism. din reglementãrile UE în materie de mediu. Datoritã
În termeni generali aceasta presupune (pe lângã caracterului lor de a fi obligatorii ºi aplicate direct în
standarde strict economice ca de ex. venitul pe cap de ordinea juridicã naþionalã, înlocuind toate
locuitor) compatibilitatea legislaþiei fiecãrui stat reglementãrile interne în contradicþie cu acestea,
aspirant cu toatã legislaþia UE deci implicit ºi a regulamentele nu sunt supuse transpunerii. Ele se aflã
legislaþiei de mediu. Menþionãm aceasta deoarece ar deci în afara procesului de armonizare. În viitor ele
putea exista tendinþa de a atinge standardele strict vor impune mãsuri naþionale de implementare care nu
economice pe baza nerespectãrii standardelor de pot fi cu totul ignorate în contextul procesului de
mediu. preaderare.
Pe de altã parte chiar între membrii de azi ai UE • Directivele - constituie, fãrã îndoialã, partea cea
existã numeroase dispute legate de intervalele de timp mai consistentã ºi mai numeroasã a legislaþiei
necesare implementãrii directivelor, dispute datorate comunitare de mediu. Ele sunt astfel concepute încât
în principal de nivelurile diferite de dezvoltare sã impunã statelor membre obiective ºi cerinþe
economicã. Astfel de multe ori þãri membre mai obligatorii ce trebuiesc atinse într-un interval
"sãrace" (ex. Grecia ºi Portugalia) beneficiazã de specificat de timp, dar fiecare þarã este liberã sã-ºi
termene mai largi. Þinând cont cã ºi între þãrile urmeze propria cale în atingerea acestor obiective.
aspirante existã diferenþe mari ca dezvoltare Unele þãri pot adopta (prin legislaþia naþionalã) chiar
economicã ºi cã România se aflã din pãcate la coada obiective mai ambiþioase decât cele prevãzute în
acestei liste, adoptarea ºi implementarea legislaþiei Directive.
(inclusiv cea de mediu) compatibilã cu cerinþele UE o reprezintã majoritatea legilor de protecþie a
apare ca o cerinþã imperioasã pentru þara noastrã, mediului
pentru a ne dovedi fermitatea în opþiunea de integrare. o identifica scopuri ºi obiective concrete care
În acest domeniu se pot face progrese mult mai rapid trebuie atinse, dar lasã la latitudinea statelor
decât în cel al dezvoltãrii economice. membre modalitãþile de conformare.
Legislaþia de mediu a UE, dezvoltatã în ultimii 30 - FLEXIBILITATE
de ani, cuprinde aproximativ 300 de acte normative- • Deciziile - sunt acte individuale obligatorii pentru
regulamente, directive, decizii, recomandãri - la care destinatari, dar datoritã caracterului lor de a fi deosebit

de particularizate, sunt rar folosite 4. Principii ºi reguli generale ale

o sunt de regulã adresate special unor companii transpunerii reglementãrilor UE:
sau state membre Practica de armonizare legislativã de pânã acum ºi
• Recomandãri sau opinii noile exigente comunitare în materie demonstreazã
o nu au forþa legalã obligatorie existenþa ºi necesitatea respectãrii anumitor principii
o pot avea influenþã asupra politicii ºi reguli generale care sã ghideze procesul de
transpunere ºi implementare:
Recomandãrile UE au ºi ele importanþa lor, unele
putându-se transforma dupã un anume timp în 1) Respectarea principiilor ierarhiei actelor
Directive, ºi astfel implementarea lor sã devinã normative
obligatorie. Cu toate cã tratatul CE pare a lãsa Statelor
Membre o largã libertate în alegerea modurilor de
3. Etapele procesului de integrare transpunere ce pot fi utilizate, Curtea Europeana de
Realizarea obiectivului prioritar al integrãrii este Justiþie a statutat cã folosirea altor acte juridice decât
un proces complex, multidimensional, care presupune legea (sau acte normative cu putere de lege) pentru
parcurgerea a trei etape interdependente: transpunerea reglementãrilor comunitare în dreptul
a) transpunerea dreptului comunitar al mediului intern este în dezacord cu natura irevocabilã a
în ordinea juridicã naþionalã, prin asimilarea directivelor.
reglementãrilor UE în raport cu specificul lor ºi Acest principiu prezintã implicaþii deosebite,
conform procedurilor constituþionale interne pentru cã strategia în domeniu, pentru a mari ritmul de
b) implementarea sau aplicarea practicã a transpunere a legislaþiei comunitare, dã prioritate
dispoziþiilor legale respective prin asigurarea tehnicii de adoptare directe, directivã cu directivã.
instituþiilor ºi bugetelor necesare Aceastã practicã însã determinã apariþia
c) mijloace de control ºi sancþiuni pentru reglementãrilor aparþinând zonei actelor normative ºi
asigurarea conformitãþii cu cerinþele comunitare administrative în absenta unui suport legislativ.
Cuvinte cheie pentru etapele procesului de 2) Completarea reglementãrilor naþionale

integrare ar fi: • transpunere, Armonizarea cu legislaþia UE nu presupune, în
• aplicare practicã, mod necesar, adoptarea unor noi acte normative; se
• implementare pot folosi astfel legile naþionale existente sau
amendarea ori completarea acestora. Sunt rare
Corespunzãtor acestor cuvinte cheie ar exista situaþiile în care legislaþia existentã sã corespundã pe
trei elemente cheie: deplin exigentelor comunitare.
• sã se adopte sau sã se schimbe legislaþia naþionalã,
regulamentele ºi procedurile, astfel încât legislaþia 3) Modul de transpunere a directivelor comunitare
relevantã a UE sã fie în întregime incorporatã în O regulã generalã este aceea cã directivele nu se
legislaþia naþionalã = transpunere. Deºi statele au o transpun în termeni exacþi în cadrul legislaþiei
libertate considerabilã în alegerea celui mai adecvat naþionale. Aceste reglementãri comunitare sunt
mecanism naþional de a reflecta obligaþiile de mediu concepute astfel încât sã ofere o anumitã flexibilitate
ale UE, aceastã libertate este limitatã în unele aspecte în acþiune Statelor Membre, iar transpunerea cuvânt
de principiile generale ale legislaþiei Uniunii. În cele cu cuvânt a directivei în acte normative interne nu se
mai multe cazuri este necesarã adoptarea legislaþiei impune din multiple raþiuni. De importanþã deosebitã
naþionale trecutã prin Parlament sau în unele þãri prin este faptul de a fi preluate cerinþele definitorii ºi
Decret Prezidenþial sau Guvernamental obiectivele fiecãrei reglementãri a UE. Acolo unde s-
• sã fie furnizate instituþiile ºi bugetele necesare pentru a recurs la reproducerea totalã (pentru a evita
aplicarea legilor ºi regulamentelor = implementare problemele oricãrei neconformãri), s-au înregistrat
sau aplicare practicã serioase insuccese în privinþa implementãrii ºi
• sã fie furnizate mijloace de control ºi sã fie aplicate eficacitãþii practice.
penalitãþile necesare pentru a se asigura conformarea
aºa cum se cuvine ºi în totalitate a legii= impunerea.

5. Conþinutul Acquius-ului comunitar • Directiva Consiliului 1999/13/CE din 11 martie

de mediu 1999 privind reducerea emisiilor de compuºi organici
Cuprinde douã mari categorii de reglementãri: volatili datorate utilizãrii solvenþilor organici în
• Cele cu caracter orizontal anumite activitãþi ºi instalaþii
• Aºa numitã legislaþie sectorialã
1) Directiva nr. 96/61/EC privind prevenirea ºi
Legislaþia poate fi clasificatã "orizontalã" în cazul controlul integrat al poluãrii (IPPC)
în care este legatã mai mult de problemele generale de Ce este IPPC?
management ale mediului decât de sectoarele, În esenþã aceastã directivã:
produsele sau tipurile de emisii specifice. Din aceastã • Se referã la reducerea la minim a poluãrii produsã de
primã categorie fac parte reglementãrile comunitare diferitele surse punctiforme aflate pe teritoriul UE
"transversale", întâlnite într-o mãsurã mai micã sau • În Anexa 1 prezintã instalaþiile care intrã sub
mai mare în toate sectoarele, precum ºi studiul de incidenþa ei, pentru acestea existând obligaþia de a
impact ecologic, accesul la informaþiile de mediu, obþine autorizaþie/aviz. Fãrã autorizaþie instalaþiile nu
raportarea datelor privind calitatea mediului. au permisiunea de a funcþiona
• Autorizaþiile trebuie sã se bazeze pe conceptul celor
Legislaþia sectorialã vizeazã: mai bune tehnici disponibile (BAT = The Best
- Calitatea aerului Available Techniques), definit în articolul 2 al
- Managementul deºeurilor directivei
- Calitatea apei • În multe cazuri BAT presupune o îmbunãtãþire destul
- Protecþia naturii de radicalã a condiþiilor de mediu, iar uneori poate fi
- Controlul poluãrii industriale ºi managementul foarte costisitor pentru companii sã-ºi adapteze
riscului instalaþiile la tehnicile BAT
- Substanþe chimice ºi organisme modificate genetic • Pentru impunerea unor noi ºi mult mai stricte reguli
- Poluare sonorî la vehicule ºi utilaje BAT referitoare la toate instalaþiile existente în UE, ar
- Securitatea nuclearã ºi protecþia împotriva putea fi primejduite multe locuri de muncã ºi de
radiaþiilor aceea, directiva acordã acestor instalaþii o perioadã de
tranziþie de 11 ani de la data la care aceastã directivã
6. Directivele UE implementate sau intrã în vigoare.
care urmeazã a fi implementate în România: Cele 15 state membre ale UE au avut ca termen
In domeniul poluãrii industriale: sfârºitul lunii octombrie 1999 pentru armonizarea
Din cele 9 sectoare specifice acquis-ului comunitar de legislaþiei naþionale în conformitate cu aceastã
mediu, în cadrul sectorului controlul poluãrii directivã. Cu toate acestea, pânã la data de 1 aprilie
industriale ºi managementul riscului sunt cuprinse 2000 doar aproape o jumãtate dintre ele au raportat
reglementãri care acoperã problematici pentru Comisiei Europene îndeplinirea acestui proces
urmãtoarele trei zone: (Danemarca, Olanda, Luxemburg, Belgia, Italia
a. Controlul emisiilor industriale Franþa ºi Irlanda) ºi multe din aceste þãri au realizat
b. Controlul riscului de accidente majore doar transpunerea parþialã a directivei.
c. Audituri de mediu ºi etichetarea ecologicã Aºadar, din octombrie 1999 directiva se aplicã
tuturor instalaþiilor noi, precum ºi instalaþiilor
Cele mai importante reglementãri din acest sector sunt: existente care intenþioneazã sã realizeze schimbãri în
• Directiva 96/61/EEC: Controlul integrat ºi vederea reducerii efectelor negative asupra oamenilor
prevenirea poluãrii (IPPC) ºi asupra mediului. Aºa cum am mai spus directiva nu
• Directiva 96/82/EC/SEVESO: Prevenirea se aplicã imediat instalaþiilor existente. Acestora li s-
accidentelor industriale au acordat suplimentar 8 ani de tranziþie. Cu toate
• Directiva 84/360/EEC (LCP): Poluarea aerului acestea, unele þãri UE au deja sisteme de autorizare pe
produsã de instalaþiile mari de ardere BAT ºi pentru aceastã categorie de instalaþii.
• Directiva 94/63/CE asupra emisiilor de compuºi
organici volatili (COV) rezultaþi din depozitarea ºi România solicita perioada de tranziþie de 8 ani,
transportul benzinei pânã în anul 2015. Perioada de tranziþie este solicitatã
pentru activitãþile existente pentru a cãror conformare

sunt necesare investiþii de duratã în vederea SO2 ºi NOx;

implementãrii Best AvailableTechnics (BAT) ºi • Realizarea unui plan de acþiune în vederea
atingerea valorilor de emisie prin utilizarea BAT. implementãrii acestora.
Toate cerinþele specifice privind crearea unui România solicitã acceptarea anului 1989 ca an de
sistem de autorizare integratã în conformitate cu referinþã pentru raportarea emisiilor, deoarece:
Directiva IPPC au fost transpuse prin OU 34/2002 • În activitatea economicã, în general ºi în cea
privind controlul integrat al poluãrii. în cadrul industrialã, anul 1989 a fost an de vârf în care toate
Programului PHARE'98- componentã de asistentã instalaþiile existente au lucrat la capacitatea maximã;
tehnicã, MAPM a beneficiat de asistentã pentru • Acest an a fost acceptat ca an de referinþã pentru
elaborarea acestui proiect OU. stabilirea nivelurilor de reducere a emisiilor de gaze
cu efect de serã, în conformitate cu prevederile
2) Directiva Consiliului nr.88/609/EEC privind Protocolului de la Kyoto;
limitarea emisiilor anumitor poluanþi în atmosferã • În România nu existã nici o zonã în care emisiile
de la instalaþii mari de ardere (LCP) SO2 depãºesc limitele pentru zone critice, conform
România solicitã o perioadã de tranziþie de 5 ani, datelor de monitorizare deþinute de MAPM.
pânã în anul 2012, deoarece majoritatea instalaþiilor
de ardere utilizeazã combustibili fosili indigeni cu 3) Directiva Consiliului nr. 96/82/EC privind
conþinut ridicat de sulf, fiind necesara dotarea cu controlul accidentelor majore care implicã
instalaþii de desulfurare ºi denitrificare. Costurile substanþe periculoase (SEVESO)
necesare dotãrii vor fi evaluate pânã la sfârºitul anului România nu solicitã perioadã de tranziþie pentru
2003. Tot în acest interval de timp se va finaliza implementarea acestei directive.
strategia ºi planul de acþiune pentru reducerea Transpunerea se va realiza în anul 2003 prin adoptarea
emisiilor de SO2 ºi NO în conformitate cu a doua Hotãrâri de Guvern care vor cuprinde
prevederile directivei. procedurile pentru:
• realizarea inventarului privind controlul
Transpunerea prevederilor directivei se va realiza substanþelor periculoase ;
în anul 2003 printr-un Ordin comun al Ministrului • programarea întreprinderilor existente la prezentarea
Apelor ºi Protecþiei Mediului ºi Ministrului raportului de siguranþã.
Industriei ºi Resurselor. La implementarea prevederilor acestor acte normative
Instalaþiile LCP noi aflate în construcþie ºi cele se vor avea în vedere urmãtoarele aspecte:
existente cu modificãri substanþiale vor trebui sã se • Toate societãþile existente vor trebui sã depunã
conformeze Ordinului Ministerial odatã cu intrarea în notificãri conform art. 6 al directivei pânã în anul
vigoare a acestuia. 2007.
Pentru instalaþiile existente, OM va include un • Toate societãþile existente supuse prevederilor art. 9
program etapizat pentru reducerea emisiilor de SO2 ºi al directivei vor fi obligate sã depunã rapoarte de
NOx, astfel: siguranþã începând cu anul 2003 conform unei
• Pentru SO2: "programãri SEVESO". Aceastã programare trebuie
o 2004 - reducere de 40%; coordonatã cu planul de depunere a cererilor de
o 2007 - reducere de 50%; autorizare pentru IPPC - "programarea IPPC".
o 2012 - reducere de 70%.
• Pentru NOx: Pentru ca operatorii industriali sã respecte
o 2007 - reducere de 20%; prevederile noilor acte normative, autoritatea de
o 2012 - reducere de 40% mediu va realiza un program pentru conformare
riguros, care sã conþinã cerinþe specifice în actul de
Planul de reducere a emisiilor conform autorizare. De asemenea, se vor elabora Norme de
prevederilor acestei directive va fi implementat pânã Aplicare pentru punerea în practicã a cerinþelor cu
în anul 2012. Motivaþia acestei cereri constã în : termen final de respectare de 1 an de la intrarea în
• Costurile necesare realizãrii instalaþiilor de vigoare. Evaluarea costurilor de implementare la
monitorizare în flux continuu; nivelul operatorului industrial va fi realizatã în cadrul
• Realizarea unei strategii de câtre Ministerul programului pentru conformare solicitat de noul act de
Industriei ºi Resurselor privind reducerea emisiilor de autorizare.

Un pas important în implementarea directivei îl trebuie stabilit un mecanism financiar care sã permitã
constituie înfiinþarea Secretariatului de Risc în cadrul agenþilor economici sã se adapteze cât mai rapid
Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului, care va acestor cerinþe.
avea principalele responsabilitatea în:
• coordonarea autoritãþilor relevante pentru aplicarea 5) Regulamentul Consiliului nr. 1836/93 care
acestei directive permite companiilor participarea voluntarã în
• inventarierea întreprinderilor supuse directivei sectorul industrial, în schema de audit ºi
• planificarea pentru prezentarea rapoartelor de management ecologic comunitar
siguranþã. În anul 2003 va fi adoptat Ordinul Ministrului
apelor ºi protecþiei mediului privind auditul ºi
Pentru realizarea ºi implementarea activitãþii managementul ecologic, în cursul aceluiaºi an urmând
Secretariatului de Risc, MAPM a solicitat sprijin sã fie stabilite structurile instituþionale necesare ºi
PHARE. în cadrul acestui program se vor realiza Procedurile EMAS.
câteva pilotãri experimentale de evaluare a riscului ºi Pânã la data aderãrii, România va asigura cadrul
obþinerea autorizaþiei integrate de mediu. instituþional ºi juridic necesar pentru aplicarea directã
Un obiectiv important îl constituie asigurarea a acestui regulament în momentul în care devine Stat
capacitaþii autoritãþilor competente pentru evaluarea ºi Membru UE.
prelucrarea rapoartelor de siguranþã.
6) Regulamentul Consiliului nr. 1980/2000/EC
4) Directiva Consiliului nr. 1999/13/CE privind privind procedura de atribuire a etichetei
limitarea emisiilor de compuºi organici volatili ecologice comunitare
provenind din utilizarea solvenþilor organici în La sfârºitul anului 2001 a fost promovatã Hotãrâre de
anumite activitãþi ºi instalaþii (COV). Guvern privind procedurã de atribuire a etichetei
România solicita o perioadã de tranziþie de 8 ani, ecologice care conþine prevederi referitoare la:
pânã în anul 2015, deoarece din inventarul preliminar • Desemnarea organismului naþional competent care
efectuat rezultã cã în þarã un numãr de cca. 235 de sã primeascã solicitãrile de acordare a etichetei
unitatea economice trebuie sã se supunã prevederilor ecologice, sã evalueze în raport cu criteriile specifice
acestei directive. performanþele de mediu ale produsului ºi sã decidã
Transpunerea Directivei COV în cadrul legislativ asupra gradului de conformitate cu cerinþele
din România se va realiza în anul 2003 printr-un Ordin ecoetichetei
Comun al ministrului apelor ºi protecþiei mediului ºi • Contractul standard privind condiþiile de utilizare a
ministrului industriei ºi resurselor privind limitarea etichetei ecologice.
emisiilor de compuºi organici volatili rezultaþi din
utilizarea solvenþilor organici în anumite activitatea ºi Pentru preluarea directã a legislaþiei UE în acest
instalaþii. domeniu, pânã în momentul aderãrii, este necesarã
Toate instalaþiile/activitãþile care cad sub incidenta preluarea standardelor referitoare la metodele de
prevederilor Directivei vor trebui sã se conformeze la analizã stipulate de deciziile pentru stabilirea
valorile limitã de emisie stabilite în Directiva COV. criteriilor specifice de acordare a etichetei diferitelor
Implementarea Directivei COV va fi strâns corelatã cu grupe de produse.
implementarea Directivei IPPC în ceea ce priveºte Deciziile subsecvente urmeazã sã fie transpuse în
alcãtuirea registrului de poluanþi emiºi în mediu, perioada 2003-2004.
precum ºi pentru trasarea unui plan de reducere a Pânã la data aderãrii, România va asigura cadrul
emisiilor. Valoarea fondurilor de investiþii necesare instituþional ºi juridic necesar pentru aplicarea directã
pentru implementarea acestei directive vor fi a acestui Regulament în momentul în care devine Stat
determinate ulterior. membru UE.
Pentru realizarea evaluãrii costurilor este necesar
ca Ministerul Industriilor ºi Resurselor împreunã cu În domeniul deºeurilor
Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului sã elaboreze 1) Directiva Consiliului UE nr 75/442/EEC din 15
o strategie sectorialã ºi globalã pânã la sfârºitul anului iulie 1975 privitoare la deºeuri, modificatã prin
2003. în funcþie de valoarea obþinutã ºi de Directiva UE nr 91/156/EEC din 18 martie 1991.
posibilitãþile financiare ale agenþilor economici Aceasta directiva s-a dorit a fi o lege cadru în acest

domeniu. Ea considerã problema deºeurilor atât la a cãror reglementare necesitã condiþii mai stricte ºi
nivel naþional cât ºi la nivelul UE. Modificarea ei a sunt reglementate în
avut loc pentru a fi în concordanþã cu Strategia
Managementului Deºeurilor (rezoluþia 90/C122/02). 3) Directiva 89/429/EEC din 21 iunie 1989
Se referã la instalaþii de incinerare aflate deja în
În 20 de articole aceastã directivã : funcþiune. Este stabilit un program de îmbunãtãþire (în
• defineºte termenii importanþi care sunt utilizaþi trepte ºi în limite de timp precizate) a funcþionãrii
• stabileºte cerinþe ºi paºii de urmat pentru uzinelor de incinerare existente. Incineratoarele cu o
"prevenirea sau reducerea producerii deºeurilor ºi capacitate de peste 6 tone/deºeuri/ora trebuie sã se
efectelor dãunãtoare asociate generîrii deºeurilor conformeze cu noile cerinþe pânã la 1 dec 1996, iar
• solicitã adoptarea de mãsuri care sã interzicã toate incineratoarele trebuie sã atingã standardele de
abandonarea ºi depozitarea necontrolatã a deºeurilor performanþã prevãzute pentru instalaþiile noi înainte
• solicitã dezvoltarea unei reþele a UE capabile sã de anul 2000.
asigure depozitarea corespunzãtoare a tuturor Ambele directive conþin specificaþii detaliate
deºeurilor produse în interiorul UE, depozitare bazatã privind monitorizarea, inspecþia precum ºi modalitãþi
pe principiul utilizãrii "celei mai bune soluþii tehnice concrete prin care guvernele sã fie anunþate în cazul
disponibile, care nu presupune costuri excesive: "Best depãºirilor standardelor. De asemenea prevãd ca
Available Techniques Not Entailing Excessive Costs" informaþiile privitoare la autorizare, funcþionare ºi
(BATNEEC) rezultatele monitorizãrii trebuie fãcute publice, fãrã a
• reclamã utilizarea planurilor de management în contraveni însã reglementãrilor existe în domeniu
implementarea unor articole ºi reafirmã principiul secretului comercial.
"poluatorul plãteºte"
4) Directiva 94/67/EEC, privind incinerarea
Conform acestei directive, pentru a reduce deºeurilor periculoase
cantitatea de deºeuri eforturile trebuie fãcute încã din Stabileºte cã autorizaþia poate fi acordatã dacã
faza de producþie, conþinând cu cea de reciclare, instalaþia de incinerare în cauza este astfel proiectatã
refolosire sau separare a materialelor care pot fi echipatã ºi funcþioneazã astfel încât se îndeplinesc
utilizate ca materii prime ºi terminând cu soluþiile specificaþiile privitoare la prevenirea poluãrii prin
"capãt de conductã" (end-of -pipe) ca utilizarea lor ca respectarea limitelor de emisie ºi controlul
sursã de energie ºi depozitarea finalã. Toate aceste managementului. Autorizaþiile trebuie sã cuprindã
activitãþi trebuie efectuate fãrã a afecta sãnãtatea lista tipurilor ºi cantitãþile de deºeuri care se
umanã sau mediul. De asemenea costurile trebuie sã le incinereazã. Utilizatorii incineratoarelor trebuie sã
suporte actualul deþinãtor al deºeurilor, precedentul primeascã o descriere detaliatã a fiecãrui tip de deºeu
deþinãtor sau generatorul acestora, dupã caz. înainte de a-l accepta la incinerare.
Depãºirea valorilor limita trebuie anunþatã
2) Directiva 89/369/EEC din 8 iunie 1989 autoritãþii competente în cel mai scurt timp iar
Aceastã directivã reglementeazã autorizarea, deciziile ulterioare pot avea ca efect reducerea
proiectarea, echipamentul funcþionarea ºi autorizarea "producþiei" sau închiderea instalaþiei.
instalaþiilor noi de incinerare a deºeurilor. Sunt Deversarea apelor uzate este de asemenea
stabilite , în funcþie de capacitatea nominalã a uzinei subiectul autorizãrii ºi se supun Directivei
de incinerare, 3 limite ale emisiilor privind praful, 80/68/EEC. Instalaþiile trebuie exploatate astfel încât
metalele grele (P+, Gr+, Cu, Mn, Ni, As, Cd, Hg), nivelul de incinerare sã fie maxim.
acid clorhidric (HCl), acid fluorhidric (HF) ºi dioxidul
de sulf (SO2). 5) Directiva 94/62/EEC defineºte strategia UE cu
privire la deºeurile de ambalaje
Ca ºi condiþie tehnicã stabileºte dotarea obligatorie Are ca scop armonizarea mãsurilor naþionale
cu arzãtoare auxiliare capabile sã intre în funcþiune privind ambalarea, diminuarea impactului deºeurilor-
automat în cazul scãderii temperaturii de incinerare ambalaj asupra mediului precum ºi evitarea ridicãrii
sub 850oC. de bariere comerciale datoritã legislaþiilor naþionale
Nu cuprinde incinerarea tipurilor speciale de ale þãrilor UE. Sunt cuprinse în cadrul directivei
deºeuri (chimice, toxice ºi periculoase, medicale etc.) ambalajele industriale, comerciale ºi domestice,

indiferent de tipul de material utilizat. • Creºterea cuantumului amenzilor pânã la valoarea

maximã (pentru anumite articole) de 225 milioane lei
Aceasta prevede ca : pentru persoane juridice ºi 5 milioane de lei sancþiune
• Pânã în anul 2001 þãrile membre (cu excepþia minima pentru persoane fizice. În opinia autorului
Greciei, Irlandei ºi Portugaliei care au primit ca pragul minim de 5 milioane pentru persoane fizice
termen de graþie anul 2005) sã recupereze minim 50% este mare în unele situaþii, mai ales prin comparaþie
(% de greutate) din aceste deºeuri, sã recicleze minim cu salariul minim net pe economie care este inferior
25% per total ºi minim 15 % din fiecare tip de deºeu. acestei valori
• Prioritatea majorã este prevenirea producerii de • Cea mai importantã modificare se poate însã
ambalaje. Refolosirea, reciclarea ºi alte forme de considerã stipularea cã mãsurile stabilite prin
recuperare (incluzând recuperarea energiei) sunt procesele verbale întocmite de inspectorii (comisarii)
acceptabile ca principii egal valabile. Reciclarea gãrzii de mediu sunt obligatoriu de adus la
include reprocesarea ºi reciclarea organicã îndeplinire. Astfel mãsurile cuprinse într-un proces
(fermentarea) dar nu include incinerarea. verbal semnat de ambele pãrþi (reprezentanþii IPM-
unitate controlatã) devin obligatorii în termenele
6) Regulamentul 259/93/EEC privind supervizarea menþionate ºi sancþionabile contravenþional în cazul
ºi controlul transportului deºeurilor în interiorul sau neîndeplinirii.
în afarã CE stabileºte un sistem de control al
miºcãrilor deºeurilor, care practic implementeazã Ordinul 439 din mai 2002 reglementeazã activitatea
Convenþia de la Basel. Acest regulament se ocupã atât agenþilor ecologi voluntari completând legea
de deºeurile periculoase (cazul tratatului Basel) cât ºi 195/2001 a voluntariatului.
de cele nepericuloase. Regulamentul stabileºte Principalele activitãþi care vor fi în atenþia
regimuri separate privind transportul în cadrul UE, agenþilor ecologi voluntari sunt:
importul, exportul, transportul în tranzit ºi diferitele a) modul de gospodãrire a spaþiilor verzi (parcuri,
specificaþii depind în funcþie de anexã (roºie, de grãdini, zone verzi amenajate în cartierele de locuinþe);
chihlimbar sau verde) în care este încadrat deºeul. În b) modul de depozitare a deºeurilor menajere ºi
termeni generali anexele roºie ºi de chihlimbar conþin industriale;
deºeurile periculoase , iar cea verde pe cele c) modul de administrare a unor arii protejate.
nepericuloase. d) activitatea agenþilor economici care ar putea polua
mediul (apa, aer, sol, fauna ºi flora) ºi care utilizeazã
7. Modificãri importante ale legislaþiei româneºti: în mod neraþional resursele naturale;
Ultima perioadã a adus noi modificãri importante e) conºtientizarea ºi promovarea unei atitudini
în legislaþia românã de mediu. Vom prezenta doar corespunzãtoare, a locuitorilor (cetãþenilor,
principalele modificãri ale Legii 137/1995 republicatã persoanelor fizice ºi / sau juridice ) din zona de
2000 prin ordonanþa de Urgenta (OU) 91/2002, activitate, în legãtura cu importantã protecþiei mediului.
modificarea Legii Fondului de Mediu prin Legea
293/2002 , precum ºi ordonanþa ministrului apelor ºi Periodic agenþii ecologi voluntari vor depune la
protecþiei mediului 439/2002 referitoare la agenþii autoritatea teritorialã de protecþie a mediului un raport
ecologi voluntari. cu evenimentele mai importante semnalate.
Deºi ordinul suportã îmbunãtãþiri, aplicat în spiritul
Ordonanþa de Urgenþã 91/2002 modifica ºi lui poate constitui o bazã pentru activitatea de
completeazã Legea 137/1995 legea cadru a protecþiei voluntariat, iar agenþii ecologi voluntari pot ajuta
mediului. Principalele modificãri se referã la: semnificativ comisarii gãrzii de mediu care -puþini la
• Obligaþia agenþilor economici de a solicita ºi obþine numãr (cca. 10 pe judeþ)- nu pot supraveghea continuu
autorizaþia de mediu ceea ce corecteazã vechea toate localitãþile unui judeþ. De exemplu judeþul Cluj
formulare care stipula doar obligaþia de a solicita are 6 oraºe (din care 5 municipii) ºi 74 de comune.
acord sau autorizaþie de mediu. Practic o firma care Interesul generat în rândul cetãþenilor, demonstrat
depunea la IPM Cluj o simplã cerere de obþinere de prin numãrul mare de solicitãri primite pânã în prezent
acord sau autorizaþie de mediu ºi care nu avea nici un spre analiza la sediul IPM Cluj (cca. 160), ne face sã
fel de documentaþie necesarã, nu putea fi amendatã privim cu optimism viitorul în acest domeniu.
în baza acestui articol.

Ordinul 439 mai prevede înfiinþarea telefonului • agenþi economici colectori sau valorificatori de
verde, care este deja în funcþiune, cu nr. unic pe þarã deºeuri feroase ºi neferoase : o cota de 3% din
0801010101. Apelurile sunt taxate ca o convorbire veniturile încasate.
localã (de pe telefon fix) ºi sunt automat redirecþionate • agenþi economici care prin activitatea lor emit
spre IPM-ul din judeþul din care se face apelul. poluanþi în atmosfera care afecteazã factorii de mediu
: conform anexei 1 (sunt luate în considerare în special
Legea 293/2002 aprobã OUG 93/2001 care modificã emisiile cu efect de sera SO2, Box, CO etc.).
Legea 73/2000 Legea fondului de mediu. Trebuie • agenþi economici care realizeazã venituri din
precizat cã pânã la apariþia acestui recent act normativ utilizarea de noi terenuri pentru depozitarea deºeurilor
legea fondului de mediu nu s-a aplicat datoritã reciclabile : conform anexei 2
emiterii OUG 147/ 2001 care practic bloca • agenþi economici producãtori ºi importatori de
alimentarea fondului stipulând cã "pânã la amendare ambalaje, cu excepþia celor utilizate pentru
ordonanþã de urgenþã (OUG 93/2001) nu se aplicã" . medicamente : o cota de 3% din valoarea ambalajelor
Fondul pentru mediu se utilizeazã pentru comercializate.
susþinerea ºi realizarea obiectivelor prioritare, de • agenþi economici producãtori ºi importatori de
interes public major, din Planul naþional de acþiune substanþe chimice, cu excepþia celor utilizate la
pentru protecþia mediului, care vizeazã: producerea medicamentelor : o cotã de 2% din
a) sprijinirea ºi încurajarea mãsurilor concrete valoarea substanþelor chimice comercializate
pentru reducerea sau eliminarea deºeurilor ºi surselor (conform anexei 3).
majore de poluare de pe teritoriul þãrii; • agenþi economici producãtori ºi importatori de
b) realizarea proiectelor de refacere ecologicã a substanþe chimice periculoase utilizate în agricultura :
zonelor deteriorate, a mãsurilor destinate conservãrii o cotã de 0,5% din valoarea substanþelor chimice
diversitãþii biologice, salvãrii unor specii ameninþate comercializate (conform anexei 4).
cu dispariþia ºi buna administrare a zonelor naturale • persoane juridice sau fizice cumpãrãtoare de masã
cu regim de protecþie sau cu valoare peisagisticã lemnoasã de la Regia Naþionalã a Pãdurilor ºi de la alþi
deosebitã, în conformitate cu dispoziþiile legii; proprietari de pãduri :o cotã de 3% din preþul de
c) alte activitãþi ale cãror efecte directe contribuie adjudecare a masei lemnoase achiziþionate.
la ameliorarea calitãþii mediului ºi a vieþii în zonele • agenþi economici producãtori ºi importatori produse
locuite. finite din tutun : o cota de 1,5% din valoarea încasata
prin comercializarea produselor finite.
Modalitãþile prin care Fondul pentru mediu sprijinã
activitãþile prevãzute sunt: În contextul adaptãrii legislaþiei române de mediu
a) subvenþionarea unor dobânzi la creditele la aquis-ul comunitar, un rol însemnat îl ocupã
acordate de bãnci; problematica recuperãrii ºi regenerãrii deºeurilor de
b) garantarea unor credite pentru lucrãri publice la orice naturã. Efortul legislativ în acest sens s-a
care Guvernul este angajat; concretizat prin apariþia în ultimii ani a numeroase
c) garantarea unor credite contractate de firme legi ºi hotãrâri de guvern. O reglementare relativ
româneºti ºi credite pentru transfer de tehnologii nouã ºi mai puþin cunoscutã de cãtre toþi cei vizaþi o
curate; reprezintã:
d) premieri stimulative pentru realizãrile deosebite
ale unor întreprinderi/organizaþii. Hotãrârea de Guvern (HG) nr 662 din 12 iulie 2001
privind gestionarea uleiurilor uzate. Aceste deºeuri
Noul act normativ face modificãri la sursele de sunt periculoase pentru mediul înconjurãtor conform
alimentare ale contului. Vor exista desigur firme care Catalogului European de Deºeuri, normativ european
vor considera prea mari taxele cu care sunt obligate sã adoptat ºi în România prin HG 865/2002, fosta HG
contribuie, astfel ca în opinia autorului numai o 155/1999.
administrare transparentã a acestui fond precum ºi
rezultatele care vor fi obþinute prin proiectele ºi Prezenta HG se referã la reglementarea activitãþilor
programele susþinute vor face dovadã utilitãþii sale. de gestionare a uleiurilor uzate pentru evitarea
Astfel trebuie sã plãteascã la fondul de mediu efectelor negative asupra sãnãtãþii populaþiei ºi asupra
urmãtoarele categorii de agenþi economici: mediului.

9. PREZENTAREA COMPARATIVÂ A STANDARDELOR ISO 9001 ªI ISO 14001
9. Prezentarea comparativã a standardelor ISO 9001 ºi

ISO 14001 -Szilágyi Zsolt István
1. Apariþia standardelor de calitate • Reeditarea seriei de standarde în România SR EN

Argumentul principal pentru elaborarea ISO 9000 : 1995
standardelor de calitate a fost faptul cã odatã cu • Apariþia unei noi ediþii a seriei de standarde ISO
dezvoltarea producþiei industriale, cantitãþile de 9000 : 2000
produse realizate au crescut aºa de mult, încât • Editarea noii ediþii a standardului în România SR EN
procedurile de control ale acestora au devenit ISO 9000 : 2001
incapabile pentru asigurarea calitãþii.
Astfel s-a nãscut ideea, cã nu produsele finite trebuie La început Organizaþia Internaþionalã de
verificate, ci trebuie utilizat un sistem pentru întregul Standardizare a emis trei standarde de calitate, pentru
proces de fabricaþie, care asigurã descoperirea ºi a pune bazele pentru certificarea sistemelor de
eliminarea neconformitãþilor deja pe parcursul calitate:
procesului de fabricaþie ºi astfel sã nu se permitã ISO 9001 - Model pentru asigurarea calitãþii în
ajungerea unui produs neconform la client. Aceastã proiectare, dezvoltare, producþie, montaj ºi service.
idee a stat la baza elaborãrii ºi implementãrii ISO 9002 - Model pentru asigurarea calitãþii în
standardelor de calitate. producþie, montaj ºi service
Sarcina elaborãrii standardelor de calitate a revenit ISO 9003 - Model pentru asigurarea calitãþii în
Organizaþiei Internaþionale de Standardizare (ISO - inspecþii ºi încercãri finale.
International Organization for Standardization), care Aceste standarde au fost realizate în special pentru
în 1987 a elaborat seria de standarde ISO 9000. producþia industrialã, astfel aplicarea lor a fost dificilã
În multe þãri ale lumii standardul ISO 9000 a fost în sectorul de prestãri servicii, de exemplu în
preluat fãrã modificãri ca standard naþional. ªi învãþãmânt. Ultima ediþie a seriei de standarde ISO
România a adoptat acest standard ca ºi standard 9000, ia în considerare ºi particularitãþile acestor
naþional: SR EN ISO 9000. domenii de activitate, astfel poate fi implementat mai
Standardul ISO 9000 nu este standard de produs, este uºor nu numai în industrie, dar ºi în alte domenii ale
standardul sistemului de management al calitãþii. Nu vieþii, de exemplu în funcþiile publice.
se referã la produse sau servicii, ci la procesele prin Ceea mai recentã actualizare conþine un singur
care acestea sunt realizate. Scopul principal al standard care este considerat a fi baza certificãrii
realizãrii lui a fost acela sã fie aplicabil pentru orice sistemelor de management al calitãþii ISO 9001 :
proces ºi oriunde în lume. 2000. Familia cuprinde urmãtoarele standarde:
Familia de standarde ISO 9000 s-a rãspândit foarte ISO 9000 : 2000 Sisteme de management al
repede. Din ce în ce mai multe organizaþii au calitãþii. Principii fundamentale ºi vocabular
implementat, respectiv au obligat partenerii ISO 9001 : 2000 Sisteme de management al
(furnizorii) proprii sã implementeze sisteme de calitãþii. Cerinþe
management al calitãþii bazate pe aceastã familie de ISO 9004 : 2000 Sisteme de management al
standard. calitãþii. Linii directoare pentru îmbunãtãþirea
Standardul ISO 9000 nu are ca scop prescrierea unor performanþelor
metode ºi proceduri concrete, ci asigurã un cadru ISO 9011 : 2000 Sisteme de management al
pentru realizarea principiilor de bazã, care toate se calitãþii. Ghid pentru auditurile sistemelor de
referã la realizarea cerinþelor, exigenþelor clienþilor. management al calitãþii.
Pânã în prezent au apãrut trei ediþii ale familiei de
standarde ISO 9000: Standardul ISO 9001 : 2000 stabileºte urmãtoarele
• Standard internaþional pentru calitate - seria ISO principii de bazã pentru sistemele de management al
9000 : 1987 calitãþii:
• România adoptã seria de standarde - SR EN ISO 1. Orientare spre client. Organizaþia trebuie sã
9000 : 1991 cunoascã necesitãþile clienþilor ºi trebuie sã satisfacã
• Ediþia nouã a seriei de standarde ISO 9000 :1994 cerinþele.

2. Angajamentul managementului. Conducerea rezultat al conferinþei a fost apariþia "Agendei 21",

trebuie sã stabileascã obiective de calitate ºi sã document de orientare politicã globalã ºi adoptarea
integreze realizarea lor în funcþionarea organizaþiei. "Declaraþiei de la Rio", sinteza principiilor de
3. Implicarea angajaþilor. Angajaþii trebuie transpunere în practicã a conceptului de dezvoltare
implicaþi în totalitate în realizarea obiectivelor, fiind durabilã.
consideraþi resursa principalã a organizaþiei.
4. Abordarea procesualã. Prin managementul Printre primele mãsuri luate de GCSM a fost
procesual al resurselor ºi al activitãþilor se pot obþine constituirea a ºase grupuri de lucru pe urmãtoarele
rezultate eficiente. domenii:
5. Abordare sistematicã. Tratarea sistematicã a - managementul de mediu,
proceselor este condiþia de bazã a eficienþei. - auditul de mediu,
6. Îmbunãtãþirea continuã. Îmbunãtãþirea continuã - etichetarea de mediu,
a activitãþilor desfãºurate de cãtre organizaþie este - performanþa de mediu,
cerinþa de bazã a îmbunãtãþirii calitãþii. - analiza ciclului de viaþã,
7. Decizii bazate pe fapte. Decizii eficiente pe baza - aspectele de mediu în standardele de
informaþiilor. produse.
8. Relaþii reciproc avantajoase cu furnizorii.
Trebuie stabilite relaþii reciproc avantajoase cu Primele standarde din seria ISO 14000 au fost
furnizorii. publicate în 1996. S-a început cu standardul ISO
14001, care este baza pentru certificarea sistemelor de
2. Cum s-a ajuns la seria de standarde ISO management de mediu, însoþit de standardul ISO
14001? 14004, care îl completa cu principii, sisteme ºi tehnici
Ca ºi o continuare, extinderea seriei de standarde de implementare. Au urmat alte standarde, din
ISO 9000, Organizaþia Internaþionalã de Standardizare domeniile stabilite de GSCM:
a propus pentru managementul mediului înconjurãtor - ISO 14001 Sisteme de management de mediu -
elaborarea seriei de standarde ISO 14000. În 1991 la Specificaþii ºi ghid de utilizare
iniþiativa Organizaþiei Internaþionalã de Standardizare - ISO 14004 Sisteme de management de mediu -
s-a creat Grupul Consultativ Strategic pentru Mediu Ghid general privind privind principiile, sistemele
(GCSM), care a avut ca principalã sarcinã evaluarea ºi tehnicile de aplicare.
nevoilor de standardizare în domeniul - ISO 14010 Ghid pentru auditul de mediu -
managementului de mediu. principii generale
Evenimentele principale care au precedat constituirea - ISO 14011 Ghid pentru auditul de mediu -
GCSM ºi au urmat dupã aceea sunt urmãtoarele: Proceduri de audit - Auditarea sistemelor de
În Stockholm, 1972, Conferinþa Naþiunilor Unite management de mediu.
asupra Mediului Uman, a fost primul eveniment care - ISO 14012 Ghid pentru auditul de mediu -
a înscris pe ordinea de zi a unei sesiuni a ONU, la Criterii de calificare pentru auditorii de mediu.
aceeaºi masã problemele economice cu cele de mediu. - ISO 14020 Etichete ºi declaraþii de mediu -
Recunoscând scara globalã a problemelor de mediu, s- Principii generale
a creat Comisia Mondialã pentru Mediu ºi Dezvoltare - ISO 14031 Management de mediu - Evaluarea
(CMMD), care ºi-a propus reevaluarea stãrii mediului performanþei de mediu
în contextul dezvoltãrii fãrã precedent a civilizaþiei - ISO 14040 Analiza ciclului de viaþã - Principii ºi
umane pe Pãmânt. practici generale
În 1987 s-a publicat raportul CMMD "Viitorul nostru - ISO 14050 Management de mediu - Vocabular
comun", care este considerat istoric din cel puþin douã
motive. Introduce termenul de "dezvoltare durabilã" ºi Standardul ISO 14001 se referã la sistemul de
cere industriei sã utilizeze sisteme eficiente de management de mediu, având ca scop general
management de mediu. susþinerea protecþiei mediului ºi prevenirea poluãrii,
În 1982 are loc "Conferinþa de la Rio", care a fost în echilibru cu necesitãþile socio - economice. Ca
destinatã în principal analizei raportului "Viitorul scop specific, îºi propune sã ofere organizaþiilor toate
nostru comun" ºi a luãrii deciziilor ce se impuneau. Ca elementele necesare construirii unui sistem de
management de mediu, care sã poatã fi integrat în

managementul global al organizaþiei ºi care sã permitã mediu a organizaþiei."

atingerea obiectivelor referitoare la mediu ºi a celor Aceasta este însã o definiþie adaptatã problematicii
economice. de mediu. Nu trebuie înþeles cã "îmbunãtãþirea
Standardul stabileºte cerinþele pentru un sistem de continuã" este concept propriu doar acestei
management de mediu, care sã permitã unei problematici, deoarece ar fi o eroare: el a fost anterior
organizaþii sã-ºi formuleze politica ºi obiectivele de folosit în domeniul asigurãrii calitãþii, pentru a defini
mediu þinând seama de cadrul legislativ ºi de aspectele a strategie integratoare a organizaþiei întitulatã
de mediu ale activitãþilor pe care le desfãºoarã. "strategia îmbunãtãþii continue".
Este aplicabil tuturor tipurilor de activitãþi, nu doar
celor industriale. O organizaþie prestatoare de servicii, Conceptul de îmbunãtãþire continuã este
o colectivitate localã îºi pot construi un sistem de fundamentat pe relaþia cauzã-efect. Logica este
management de mediu bazat pe ISO 14001. urmãtoarea :
Adoptarea standardului ISO 14001 nu poate a) într-un sistem care funcþioneazã pe baza unor
garanta, prin ea însãºi, o performanþã de mediu optimã obiective ºi þinte ce trebuie atinse în cadrul unor
pentru organizaþie. Nu stabileºte cerinþe prescrise termene prestabilite, se fac periodic mãsurãri ºi
referitoare la performanþa de mediu (mai puþin evaluãri ale rezultatelor;
angajamentul asumat prin politica de mediu b) dacã aceste rezultate sunt inferioare celor propuse,
declaratã). Flexibilitatea lui permite însã ca douã sau se trece la identificarea ºi analiza cauzelor care au
mai multe organizaþii care au activitãþi similare sã condus la nerealizarea obiectivelor stabilite;
realizeze performanþe de mediu diferite ºi sã satisfacã c) o datã identificate cauzele, se propun acþiuni
totuºi cerinþele pentru a-ºi certifica sistemul de corective, care au scopul de a elimina aceste cauze ºi
management de mediu. de a împiedica reapariþia lor;
d) pe baza experienþei dobândite în urma analizei
Conceptele de bazã a standardului ISO 14001 sunt cauzelor acestor nerealizãri se stabilesc acþiuni
urmãtoarele: preventive, care sã preîntâmpine producerea unor
- controlul aspectelor de mediu, evenimente.
- performanþa de mediu,
- îmbunãtãþirea continuã, Aceastã ultimã etapã prezintã elementul care
- principiul prevenirii, închide un ciclu de îmbunãtãþire ºi asigurã trecerea
- pãrþile interesate. cãtre un alt ciclu, situat la un nivel de performanþã
superior celui precedent. Avem de a face, de fapt, cu o
3. Asemãnãri între spiralã a îmbunãtãþirii continue, bazatã pe principiul
standardele ISO 14001 ºi ISO 9001 "Roþii lui Deming" (Planificare, Implementare,
Ambele standarde conþin cerinþe pentru Verificare, Acþiune).
construirea unor sisteme de management ºi sunt Procesul realizãrii în practicã a îmbunãtãþirii
referinþe pentru certificarea acestora. La modificarea continue implicã urmãtoarea succesiune a celor patru
ediþiei 1994 a standardului ISO 9001 a fost luat în elemente de bazã ale sistemului de management:
considerare ºi structura ºi conþinutul standardului ISO
14001. Astfel ediþia nouã din 2000 a fost structuratãîn
aºa fel încât sã asigure integrarea cât mai uºoarã a audit intern ==> analizã efectuatã de
cerinþelor din cele douã standarde. În acest standard conducere ==> politica ==> actualizarea
nou unele cerinþe comune apar deja într-o formã mai obiectivelor ºi a þintelor
structuratã ºi explicitã decât în standardul ISO 14001.
La nivel de principii un element comun este
îmbunãtãþirea continuã. Acest traseu interfereazã cu toate celelalte
În standardul ISO 14001, conceptul de elemente ale sistemului, în sine, este considerat ca un
"îmbunãtãþire continuã" este definit ca reprezentând al doilea ciclu, intern, ca un nucleu operaþional al
"procesul de dezvoltare a sistemului de management îmbunãtãþirii continue.
de mediu pentru obþinerea îmbunãtãþirii performanþei
globale în domeniul mediului, în acord cu politica de

neintenþionat, nedorit al proceselor de fabricaþie

4. Diferenþe de bazã (deºeuri, ape uzate, poluare atmosfericã, cãldurã,
Diferenþa de bazã între cele douã sisteme sunt: zgomot, radiaþii).
"Clientul" respectiv "Produsul"
Clientul în cazul sistemelor de management al 5. Prezentarea paralelã a cerinþelor
calitãþii este cel care cumpãrã produsul realizat de standardelor ISO 14001 ºi ISO 9001
cãtre organizaþie, iar în cazul sistemelor de La prezentarea cerinþelor celor douã standarde
management de mediu este oricare parte interesatã vom lua ca ghid structura standardului ISO 14001,
care este afectatã sau interesatã de aspectele de mediu deoarece capitolele acestuia urmãresc etapele ciclului
ale organizaþiei. de îmbunãtãþire continuã " (Planificare,
Produsul în cazul sistemelor de management al Implementare, Verificare, Acþiune). Lângã cerinþele
calitãþii este un produs intenþionat, scopul ºi rezultatul din standardul ISO 14001 sunt prezentate cerinþele
proceselor de fabricaþie, iar în cazul sistemelor de corespondente din standardul ISO 9001.
management de mediu, este un element de ieºire
Politicã
ISO 14001 ISO 9001
5.1. Angajamentul managementului
Politica de mediu 4.2. 5.3. Politica referitoare la calitate
8.5. Îmbunãtãþire
Politica de mediu respectiv politica de calitate, specificului de activitate desfãºuratã de cãtre

sunt stabilite pentru a furniza o direcþie spre care se organizaþie ºi trebuie sã conþinã angajamentuº pentru
îndreaptã organizaþia, ºi asigurã un cadru pentru îmbunãtãþire continuã, pentru prevenirea poluãrii,
stabilirea obiectivelor (de mediu ºi de calitate). Cele respectiv angajamentul de conformare cu legislaþia ºi
douã standarde stabilesc obligaþia conducerii de a cu reglementãrile de mediu în vigoare.
defini o politicã ºi stabilesc niºte cerinþe de conþinut Politica de calitate trebuie sã conþinã angajamentul
pentru acestea. pentru respectarea cerinþelor ºi pentru îmbunãtãþirea
Conform standardului ISO 14001, politica de continuã a eficacitãþii sistemului de management al
mediu a unei organizaþii trebuie sã corespundã calitãþii.
Planificare
ISO 14001 ISO 9001
Planificare 4.3 5.4 Planificare
5.2 Orientare cãtre client

Aspecte de mediu 4.3.1. 7.2.1. Determinarea cerinþelor referitoare la produs
7.2.2. Analiza cerinþelor referitoare la produs
5.2. Orientare cãtre client

Prevederi legale ºi alte cerinþe 4.3.2.
7.2.1. Determinarea cerinþelor referitoare la produs

Diferenþele în etapa de planificare a sistemelor se aspecte de mediu.

datoreazã scopului diferit pe care le au cele douã În ceea ce priveºte cerinþele legale, standardul de
standarde. În cazul SMC scopul principal este calitate impune doar comunicarea în cadrul
creºterea satisfacþiei clienþilor, astfel standardul ISO organizaþiei a importanþei satisfacerii cerinþelor legale,
9001 cere determinarea exactã a cerinþelor acestuia ca ºi dovadã a angajamentului managementului pentru
privind produsul / serviciul solicitat. îmbunãtãþirea SMC, standardul ISO 14001 cere
În cazul SMM planificarea se bazeazã pe stabilirea ºi menþinerea unei proceduri pentru
identificarea aspectelor de mediu luând în considerare identificarea ºi asigurarea accesului la prevederile
cerinþele legale aferente acestora, respectiv pãrerea legale, care sunt aplicabile aspectelor de mediu ale
pãrþilor care sunt afectate sau sunt interesate de aceste activitãþilor, produselor ºi serviciilor sale.
ISO 14001 ISO 9001
Obiective generale ºi obiective specifice 4.3.3. 5.4.1. Obiectivele calitãþii
5.4.2. Planificarea sistemului de management al

Programe de management de mediu 4.3.4. calitãþii
8.5.1. Îmbunãtãþirea continuã
Stabilirea obiectivelor este o cerinþã comunã, realizarea mãsurilor aferente, asigurarea termenelor
iarãºi cu scop diferit: în cazul standardului ISO 14001 de realizare ºi asigurarea resurselor necesare. Acest
pentru îmbunãtãþirea performanþelor de mediu, iar în lucru nu apare explicit în standardul de calitate, dar
cazul ISO 9001 pentru îmbunãtãþirea continuã a SMC. atingerea obiectivelor propuse fãrã aceste elemente
Pentru realizarea acestor obiective standardul de (care de fapt sunt cerute în capitole diferite) nici nu
mediu cere stabilirea unor programe de management este realizabil.
de mediu cu desemnarea responsabilitãþilor pentru
Implementare ºi funcþionare
Pentru implementarea mãsurilor propuse, pentru sistemelor de management, trebuie asigurat un cadru
atingerea obiectivelor stabilite, respectiv pentru adecvat.
desfãºurarea în condiþii controlate a proceselor din
ISO 14001 ISO 9001
7. Realizarea produsului
Implementare ºi funcþionare 4.4.
7.1. Planificarea realizãrii produsului
5. Responsabilitatea managementului
5.1. Angajamentul managementului
5.5.1. Responsabilitate ºi autoritate
5.5.2. Reprezentantul managementului
Structurã ºi responsabilitate 4.4.1. 6. Managementul resurselor
6.1. Asigurarea resurselor
6.2. Resurse umane
6.3. Infrastructurã
6.4. Mediu de lucru
Instruire, conºtientizare ºi competenþã Competenþã, conºtientizare ºi instruire

Pentru eficienþa sistemelor de management, Asigurarea resurselor (financiare, umane ºi de

responsabilitãþile ºi autoritãþile trebuie bine definite ºi timp), respectiv existenþa unei infrastructuri ºi a unor
comunicate în cadrul organizaþiei. Documentarea condiþii de muncã adecvate sunt cruciale pentru
responsabilitãþilor ºi autoritãþilor se realizeazã de funcþionarea sistemelor de management ºi astfel a
obicei prin întocmirea Fiºelor de post. organizaþiilor. Resursele umane sunt resursele de bazã
Cerinþa comunã este desemnarea unei ale organizaþiei, totodatã personalul are un rol decisiv
reprezentant din conducerea organizaþiei, care în afara în asigurarea calitãþii produselor, respectiv în þinerea
altor responsabilitãþi, trebuie sã aibã responsabilitatea sub control a aspectelor de mediu resursele umane. Ca
ºi autoritatea pentru implementarea, ºi menþinerea urmare fiecare standard cere conºtientizarea ºi
sistemului de management, respectiv raportarea instruirea personalului.
pentru conducere funcþionarea acestuia.
ISO 14001 ISO 9001

5.5.3 Comunicare internã
Comunicare 4.4.3.
7.2.3. Comunicare cu clientul
Un alt element comun este comunicarea. externã în SMC se rezumã la comunicarea cu clientul.
Conducerea trebuie sã stabileascã procese adecvate de În cadrul comunicãrii interne, existenþa
comunicare între diferite funcþii ºi niveluri ale comunicãrii în ambele direcþii este foarte importantã,
organizaþiei, respectiv între organizaþie ºi exterior. În de la conducere spre angajaþi ºi invers de la angajaþi
cadrul SMM subiectul comunicãrii externe sunt spre conducere. Valorificarea beneficiilor pentru
aspectele semnificative de mediu, iar comunicarea îmbunãtãþirea sistemelor de management care pot fi
externã se poate desfãºura cu mai multe pãrþi obþinute prin tipul de comunicare menþionat anterior,
interesate (autoritãþi, vecini, clienþi, furnizori, se pot realiza prin stabilirea unor sisteme de motivare
organizaþii civile, mass-media etc.). Comunicarea pentru angajaþi.
ISO 14001 ISO 9001

4.2. Cerinþe referitoare la documentaþie
Documentaþia SMM 4.4.4. 4.2.1. Generalitãþi
4.2.2. Manualul calitãþii
Controlul documentelor 4.4.5. 4.2.3. Controlul documentelor
Fiecare sistem de management trebuie sã aibã o

documentaþie cu descrierea elementelor esenþiale ale
acestora. De regulã documentaþia sistemelor de Manual
management este structurat pe mai multe nivele ºi este
Proceduri
ilustratã prin cunoscuta piramidã:
Instrucþiuni
Înregistrãri

ISO 14001 ISO 9001
7. Realizarea produsului
7.1. Planificarea realizãrii produsului
7.2. Procese referitoare la relaþia cu clientul
Control operaþional 4.4.6.
7.3. Proiectare ºi dezvoltare
7.4. Aprovizionare
7.5. Producþie ºi furnizare de servicii
Standardul ISO 14001 cere organizaþiilor În cazul proceselor referitoare la relaþia cu clientul,
identificarea operaþiilor ºi activitãþilor, respectiv trebuie determinate cerinþele de mediu pentru
produselor ºi serviciilor utilizate care sunt asociate produsul solicitat de client ºi trebuie înglobate aceste
aspectelor de mediu semnificative ºi stabilirea unor cerinþe în procesele de realizare.
proceduri pentru þinerea sub control ale acestora. În cazul proiectãrii trebuie luate în considerare
În comparaþie cu aceastã cerinþã standardul ISO 9001 aspectele de mediu asociate produsului ºi a proceselor
enumerã procesele care trebuie þinute sub control. De de realizare ale acestora.
fapt aceste procese trebuie luate în considerare în Trebuie sã existe o comunicare cu furnizorii, privind
cazul SMM, dar din punct de vedere al aspectelor de aspectele de mediu semnificative care sunt asociate
mediu. În cazul integrãrii celor douã sisteme de produselor ºi serviciilor aprovizionate de ei.
management, reglementãrile aferente proceselor din Trebuie identificate necesitãþile de elaborare a unor
capitolul 7. al standardului ISO 9001 trebuie instrucþiuni de lucru pentru acele situaþii, elemente ale
completate cu reglementãrile de mediu. procesului de fabricaþie sau a realizãrii serviciului,
unde lipsa acestora poate sã ducã la poluare.
ISO 14001 ISO 9001

Pregãtire pentru situaþii de urgenþã ºi
4.4.7. 8.3 Controlul produsului neconform
capacitate de rãspuns
Cerinþa de a stabilii ºi a menþine proceduri pentru poate face o analogie cu cerinþa privind controlul
a identifica posibilele accidente ºi situaþii de urgenþã, produsului neconform din standardul de calitate.
este specificã standardului ISO 14001, care rezultã tot Pregãtirea pentru situaþii de urgenþã se realizeazã prin
din scopul prevenirii poluãrii. Apariþia situaþiilor de elaborarea unor planuri de urgenþã pentru posibilele
urgenþã este consideratã o neconformitate, astfel se accidente identificate.

Verificare ºi acþiune corectivã
Verificarea proceselor implementate respectiv

stabilirea ºi implementarea unor acþiuni corective în
cazul în care procesele nu sunt eficace sau nu sunt
eficiente, constituie ultimele douã etape a ciclului
Deming.
ISO 14001 ISO 9001
Verificare ºi acþiune corectivã 4.5. 8. Mãsurare, analizã ºi îmbunãtãþire
7.6. Controlul dispozitivelor de mãsurare ºi

monitorizare
8.2. Mãsurare ºi mãsurare
Monitorizare ºi mãsurare 4.5.1.
8.2.1. Satisfacþia clientului
8.2.2. Monitorizarea ºi mãsurarea proceselor
8.2.3. Monitorizarea ºi mãsurarea produselor
Cerinþa de monitorizare este comunã, dar obiectul mãsurare verificate. Spre deosebire de standardul ISO
monitorizãrii este diferit. 9001, standardul de mediu cere evaluarea periodicã a
conformãrii cu reglementãrile ºi legislaþia de mediu în
Standardul ISO 14001 cere stabilirea ºi menþinerea vigoare.
unor proceduri pentru a monitoriza ºi mãsura regulat Standardul ISO 9001 cere monitorizarea proceselor ºi
caracteristicile principale ale operaþiile ºi activitãþilor produselor, a gradului de satisfacþie a cerinþelor
care pot avea impact semnificativ asupra mediului. clienþilor, respectiv stabileºte furnizarea datelor
Pentru monitorizare trebuie folosite dispozitive de necesare pentru analiza acestora.
ISO 14001 ISO 9001
8.3 Controlul produsului neconform

Neconformitate, acþiune corectivã ºi
4.5.2. 8.5.2. Acþiune corectivã
acþiune preventivã
8.5.3. Acþiune preventivã
Indiferent de tipul neconformitãþii (calitate sau de reapariþiei neconformitãþii. Se iniþiazã acþiuni

mediu), trebuie stabilite acþiuni corective pentru preventive în cazul neconformitãþilor potenþiale,
eliminarea cauzei neconformitãþii, ºi astfel prevenirea pentru prevenirea apariþiei acestora.
ISO 14001 ISO 9001

Înregistrãri 4.5.3. 4.2.4. Controlul înregistrãrilor

Ambele standarde cer stabilirea ºi menþinerea de urmãtoarele: sã fie lizibile, identificabile ºi regãsibile
înregistrãri pentru a furniza dovezi ale conformitãþii cu uºurinþã, respectiv trebuie asigurat controlul
cu cerinþele ºi cu funcþionarea eficace a sistemului de necesar pentru identificarea, depozitarea, protejarea,
management. Cerinþele pentru aceste înregistrãri sunt durata de pãstrare ºi eliminarea ecestora.
ISO 14001 ISO 9001

Auditul SMM 4.5.4. 8.2.2. Audit intern
Instrumentul pentru monitorizarea funcþionãrii documentatã care permite obþinerea ºi evaluarea

unui sistem de management este auditul intern, care dovezilor obiective conformitãþii sistemului de
este un proces de verificare sistematicã ºi management cu criteriile stabilite.
Analiza efectuatã de conducere
ISO 14001 ISO 9001
Analiza efectuatã de management

Analiza efectuatã de conducere 4.5.4. 8.2.2. Elementele de intrare ale analizei
Elementele d ieºire ale analizei
Conducerea trebuie sã analizeze sistemul de astfel încât sã permitã conducerii realizarea acestei
management pentru a se asigura cã acesta este în evaluãri ºi stabilirea unor mãsuri bazate pe fapte care
permanenþã corespunzãtor, adecvat ºi eficient. Pentru duc la îmbunãtãþirea performanþei sistemului.
aceastã analizã trebuie asigurate informaþiile necesare

STUDII DE CAZ
Studii de caz
1. S.C. Apropo SRL, Miercurea Ciuc - Eco cartografiere
2. S.C. Csik Car SA, Miercurea Ciuc - Consumul de combustibil - Selectarea deseurilor
3. S.C. Fenyõ SRL, Miercurea Ciuc - Eco cartografiere
4. S.C. Geplas SRL, Miercurea Ciuc - Avantajele produselor companiei
5. S.C. Grancom SRL, Miercurea Ciuc - Balanþa fluxului de materiale
6. S.C. Mobila Mikó SA, Miercurea Ciuc - Economisiri de mediu - Produsul si protecþia mediului
7. S.C. Phitocaritas SRL, Cârþa - Eco cartografiere - Dezvoltarea de produse ºi servicii
8. S.C. Pipelife România SRL, Miercurea Ciuc - Eco cartografiere
9. S.C. Tabula Rasa SRL, Zetea - Eco cartografiere
10. Asociaþia Ecologistã Floarea de Colþ, Cluj Napoca- Eco cartografiere
11. Casa Pedagogilor Apáczai Csere János, Miercurea Ciuc - Reduceri de cost
12. Universitatea Sapientia, Miercurea Ciuc - Eco cartografiere
1. S.C. Apropo SRL, Miercurea Ciuc

Eco cartografiere
organizate a fost de a oferi un ajutor real
Antecedente conducãtorilor întreprinderii pentru ca aceºtia sã poatã
Cu ocazia primului seminar, desfãºurat în cadrul impune un ritm de îmbunãtãþire a condiþiilor, care
proiectului "Un mediu mai curat cu costuri reduse", s- corespund posibilitãþilor, ºi în acelaºi timp de a oferi
au efectuat douã eco-cartografieri demonstrative, în soluþii uºor realizabile, care nu necesitã un efort
datele de 25-26 noiembrie, la douã întreprinderi din financiar major, dar induc o îmbunãtãþire substanþialã
Miercurea Ciuc. Una dintre aceste întreprinderi a fost în politica de mediu a întreprinderii. Excepþie fiind
firma Apropo Srl, la sediul cãreia 13 cursanþi au putut soluþionarea problemelor legate de nerespectarea
participa în mod activ, la un program demonstrativ, prevederilor legale a cãror soluþionare în cât mai scurt
astfel acumulând cunoºtinþe în materie de eco- timp este în interesul afacerii.
cartografiere. Cu ocazia vizitei la sediu, s-au identificat ºi
practicile pozitive, care întãresc motivaþia atât a
Eco-cartografiere angajaþilor cât ºi a conducãtorilor întreprinderii în
În procesul de eco-cartografiere, participanþii au vederea introducerii a cât mai multor practici eco-
evaluat întreprinderea la urmãtoarele categorii: conºtiente.
• amplasamentul sediului
• deranjamente
• apa
• sol
• aer, miros, zgomot, praf
• energie
• deºeuri
• riscuri
Din problemele ºi soluþiile enumerate s-a fãcut o

listã, organizatã la sfârºit dupã gradul de nerespectare
a prevederilor legale, dupã realizabilitatea soluþiei
propuse, cât ºi dupã avantajul din punct de vedere
economic ºi al mediului. Scopul acestei vizite

STUDII DE CAZ
În cadrul evaluãrii, cu ajutorul unui chestionar, sau sediu, sau trebuie consideratã amenajarea unui sediu
aflat opiniile a 20 de angajaþi ai întreprinderii. în apropierea locuinþei angajaþilor. Este apreciat
Conform rãspunsurilor de pe chestionare, cea mai pozitiv spaþiul verde amenajat lângã sediu, imagine
mare problemã se manifestã în domeniul strângerii care învioreazã puþin aspectul industrial.
selective a deºeurilor ºi la consumul de energie, în Sugestii
timp ce angajamentul conducerii a fost apreciat pozitiv. Obiectivul întreprinderii este schimbarea sediului,
ceea ce ar soluþiona o mare parte a problemelor
Probleme ºi soluþii propuse amintite mai sus. La schimbarea sediului, la alegerea
În urma vizitei la întreprindere ºi a ºedinþei de noului teren sau a clãdirii este bine sã se ia în
brainstorming, s-au identificat 33 de probleme de considerare ºi factorii de mediu. Este de recomandat
mediu ºi nenumãrate practici de mediu pozitive, care amenajarea într-o zonã industrialã veche, nefolositã,
sunt prezentate în ordine gradul de gravitate, în tabelul amplasarea, dupã posibilitãþi, în apropierea locuinþei
anexat. Pentru soluþionarea acestora s-au fãcut angajaþilor sau transportul lor la locul de muncã ºi
propuneri atât la faþa locului , cât ºi dupã examinarea dupã orele de lucru, acasã.
mai detailatã a evaluãrii.
• Apa
• Amplasamentul sediului, Probleme
deranjamente La una dintre toaletele de pe etaj, rezervorul
Probleme instalat nu economiseºte apa, deci se face o risipã de
Întreprinderea este amplasatã într-o zonã apã. În toaleta, boilerul era oprit, nu era apã caldã.
industrialã veche, având în vecinãtate o firmã de Practicã pozitivã
tricotaje. Sediul întreprinderii a fost iniþial o clãdire cu La una dintre robinete s-a instalat un dedurizator de
birouri, ºi din aceastã cauzã nu corespunde din mai apã, care este necesar la cãlcat. Din punct de vedere
multe puncte de vedere activitãþii desfãºurate în ecologic acest lucru este mai avantajos, decât
prezent. Printre altele trebuie amintit faptul cã nu cumpãrarea apei ionizate.
existã o magazie, fapt ce îngreuneazã activitatea Sugestii
zilnicã a angajaþilor, ºi împiedicã respectarea unor Se propune instalarea unui robinet de apã în sala de
prevederi de protecþia muncii. Nici din punct de mese. Schimbarea rezervorului din toaletã cu una care
vedere al protecþiei împotriva zgomotului ºi are dispozitiv de economisire a apei. Setarea
trepidaþilor, sediul nu corespunde destinaþiei actuale. boilerului la o temperaturã redusã sau dotarea lui cu
Existã probleme ºi cu instalaþiile comunale, iar situaþia un termostat, în vederea economisirii energiei.
terenului închiriat de întreprindere ºi drepturile,
respectiv obligaþiile aferente, sunt neclare. • Sol
În orice caz, problemele de mai sus vor fi soluþionate Probleme
cu ocazia schimbãrii sediului întreprinderii, fapt care Depozitul de deºeuri din incinta întreprinderii este
figureazã în planul de dezvoltare pe termen mediu. La într-o stare deplorabilã, dar acesta este responsabilitatea
amenajarea noului amplasament se va putea þine cont proprietarul terenului, care ar trebui sã rezolve
de mai multe aspecte atât de mediu cât ºi cele transportul gunoiului.
economice. Practicã pozitivã
De exemplu, este recomandatã amenajarea Spaþiul verde din jurul sediului este un aspect pozitiv.
întreprinderii într-o zonã industrialã nefolositã. Sugestii
Transportul poate constitui o problemã. Transportul La noul sediu trebuie amenajate spaþii verzi; o atenþie
comercial este efectuat de douã ori pe sãptãmânã, cu sporitã trebuie acordatã depozitului de deºeuri.
vehicule de 1,5-22 t. Traficul de autoturisme este de
10-16 maºini pe zi. • Aer
Probleme
Practicã pozitivã De la întreprinderea învecinatã se degajeazã un
Din punctul de vedere al deranjamentelor este o miros de "fier de cãlcat ars", care vara este foarte
practicã pozitivã transportul angajaþilor cu un autobus neplãcut pentru angajaþi. Sala de mese, vestiarul ºi
închiriat, practicã care ar trebui continuatã ºi la noul magazia pentru produse finite se aflã în acelaºi spaþiu,

STUDII DE CAZ
fapt nefavorabil din punctul de vedere al mirosurilor ºi Deºeuri strânse selectiv, care vor fi refolosite sau
al încãlzirii. Instalaþia de aerisire din toaletã este reciclate ulterior.
perforat în mai multe locuri. În sala unde se aflã Sugestii
compresorul, pulberea de fier nu este aspiratã. Compactarea deºeurilor cu un preº manual. Cantitatea
Poluarea fonicã cauzatã de compresor este însemnatã. redusã de deºeuri ar însemna ºi reducerea problemelor
Practicã pozitivã ºi a costurilor legate de magazionare ºi transport. Este
Existã locuri special amenajate pentru fumãtori. În de recomandat amenajarea unui depozit de deºeuri
alte locuri sunt afiºate semne "Fumatul interzis". într-una dintre spaþii.
Plantele din interiorul sediului îmbunãtãþesc climatul
ºi impun o bunã dispoziþie. Compresorul este amplasat • Riscuri
într-o altã încãpere, fapt care este important din Probleme
punctul de vedere al zgomotului produs de aceasta. În sala compresorului podeaua este alunecoasã
Folosind un utilaj modern pentru lipire, emisia de (ulei), existând pericol de accident. La secþia de
vapori de solvent este neglijabilã. croitorie, planul de evacuare conþine ieºiri care nu sunt
Sugestii accesibile sau sunt blocate. Una dintre ieºirile de
Colaborare cu întreprinderea învecinatã, cãutarea unor urgenþã de la sfârºitul coridorului de la etaj este închis.
soluþii pentru evitarea mirosurilor deranjante. Folosirea mãnuºilor, a apãrãtorilor de degete este
Separarea sãlii de mese de ceea a magaziei. problematicã. La secþia de croitorie, utilajul cu un
Soluþionarea aerisirii în toalete. Aerisirea regulatã a grad sporit de accidentare, nu are un buton de oprire în
încãperii în care este situat compresorul. caz de urgenþã. Dispozitivul de legãturã la maºina de
tãiat este spart. Starea generalã a dispozitivelor de
• Energia legãturã, a cablurilor este proastã, pericol de accident.
Probleme În sala compresorului, dispozitivul de legãturã a
Pentru lucrul la maºina de cusut, iluminarea este utilajului mic este spart. Polizorul poate reprezenta un
foarte slabã, muncitorii stând astfel prea aproape de pericol posibil din cauza cutiilor de cartoane ºi a
aparate (normele de protecþia muncii prevãd o distanþã uleiului din apropiere. Pe coridor, panoul electric era
de 30 cm). Pierderile de energie sunt mari la ferestrele deschis. Extinctorul era închis.
simple. Consumul de energie electricã al aparatelor nu Sugestii
se mãsoarã, astfel nefiind controlabil. Încãlzirea se Întocmirea unui nou plan de evacuare ºi reevaluarea
face cu energie electricã, ce cauzeazã un cost în plus, ieºirilor de urgenþã. Verificarea ºi schimbarea
iar încãlzirea încãperilor nu este satisfãcãtoare. Se legãturilor ºi cablurilor electrice. Realizarea unui
face risipã de energie electricã din cauza iluminãrii sistem motivaþional în urma cãreia angajaþii sã
continue, fãrã rost, a coridoarelor ºi toaletelor. O bunã foloseascã echipamentul de protecþie. Asta poate
parte a tuburilor de neon, nu funcþioneazã, (risipã de consta în controale periodice, menþiuni pentru
energie). angajaþii care respectã prevederile de siguranþã, sau în
Sugestii unele cazuri, relatãri ale unor angajaþi care au suferit
Iluminarea cu neon, nu este avantajos din punct de accidente. Schimbarea, pe cât posibil, a utilajelor
vedere sanitar, la noul sediu se va þine cont de acest vechi cu unele mai noi, mai sigure. Achiziþionarea de
fapt. Achiziþionarea ºi folosirea de aparate pentru echipamente de protecþie de calitate, care sunt uºor de
mãsurarea consumului de energie electricã, calcularea folosit.
unor indici pentru evaluarea performanþei de mediu în
vederea optimizãrii. Sumar
În general, principalele probleme de mediu
• Deºeuri identificate la întreprindere sunt din domeniul
Probleme Riscurilor, Energiei ºi a Deºeurilor. Considerãm cã
Deºeurile grupate selectiv constituie o problemã pe soluþia ar fi realizarea unui sistem, elaborat pentru
coridor. La mesele de croit, mãnunchii împiedicã necesitãþile întreprinderii ºi în educarea angajaþilor
circulaþia, pericol de accident. În încãperi este referitor la protecþia mediului ºi a muncii ºi, la fel de
dezordine, resturile sunt aruncate pe jos. important, menþinerea unui dialog cu aceºtia.
Practica pozitivã

Harta Neconfor- Gradul de Gradul de Profit de
78
Problema Mãsuri luate Total
ecologicã mare legalã realizare economie mediu
achiziþionarea de mãnuºi de protecþie de mãrimi mai mici,

muncitorii la maºinile de croit nu folosesc mãnuºile de protecþie, pericol de
Riscuri implicarea angajaþilor într-un proces nou de control, da 4 5 5 14
accident
motivare financiarã
implicarea angajaþilor într-un proces nou de control,

Riscuri croitoresele nu folosesc echipamentul de protecþie, pericol de accident da 4 5 5 14
motivare financiarã sau penalizare
Riscuri Uºile de evacuare în caz de urgenþã nu pot fi deschise reorganizarea planului de evacuare da 5 3 3 11
iluminarea la maºinile de croit este prea slabã, angajaþii se apleacã prea aproape instalarea imediatã a unor corpuri de iluminat
Energie da 3 2 3 8
de maºini (în protecþia muncii se prevede distanþa de 30 cm) suplimentare sau numai dupã mutarea la noul sediu
Energie O bunã parte a tuburilor de neon nu funcþioneazã. Risipã de energie instalarea de corpuri de iluminat economice la noul sediu nu 5 5 5 15
Riscuri Starea conectorilor ºi cablurilor electrice este proastã, pericol de accident repararea, înlocuirea nu 5 5 5 15
Energie Ferestrele nu se închid bine, provoacã pierdere de cãldurã utilizarea pernelor de fereastrã nu 5 4 4 13
Energie o mare parte a tuburilor de neon nu funcþioneazã. Risipã de energie înlocuirea tuburilor defecte nu 5 4 4 13
ordine în secþia de croitorie, amenajarea de spaþii de

Deºeu mãnunchi la masa de croit, pericol de accident nu 5 4 4 13
depozitare
Riscuri panoul electric de la etaj nu este închis, pericol de accident închiderea panoului, lacãtul la persoana responsabilã nu 5 4 4 13
Deranjamente la noul sediu trebuie þinut cont de deranjul cauzat de vehiculele cu tonaj mai mare nu 5 3 4 12
într-una dintre toalete rezervorul instalat nu economiseºte apa, consum excesiv de Înlocuirea cu rezervor echipat cu dispozitiv de
Apã nu 4 4 4 12
apã economisire a apei
Energie Pe o parte coridoarelor, iluminarea nu este necesarã cu un întrerupãtor parþial se poate economisi energie nu 4 4 4 12
Separarea deºeurilor, amenajarea unui spaþiu special.

Deºeu Dezordine generalã, deºeuri ºi resturi de materiale împrãºtiate peste tot. curãþenie cu implicarea angajaþilor. Introducerea ºi nu 4 4 4 12
funcþionarea unui sistem.
Achiziþionarea unui preº manual, economie de spaþiu,

Deºeu cantitate mare de deºeuri de hârtie, cheltuieli de transport nu 4 4 4 12
reducerea cheltuielilor de transport
În sãlile cu compresor, scânteia de la polizor poate ajunge la ulei sau la cutii. depozitarea separatã a deºeului, izolarea polizorului,
Riscuri nu 4 4 4 12
Pericol de foc instalaþie de protecþie

instalaþiile de combatere a incendiilor de pe coridoare sunt închise, nu existã
Riscuri atârnarea unui ciocan lângã instalaþii nu 5 3 4 12
ciocan pentru spargerea geamului de protecþie
Sol Incinta depozitului de gunoi comunal nu este ordonatã Închiderea containerelor nu 4 3 4 11
Amenajarea depozitului într-o parte a coridorului care nu

Deºeu Pe coridor, gunoiul colectat selectiv împiedicã accesul liber pe corridor nu 5 3 3 11
STUDII DE CAZ
este în folosinþã
Deºeu Cutii de vopsea la secþia de croitorie Colectarea ºi depozitarea selectivã a deºeului nu 5 3 3 11

Deºeu În spaþiile cu compresoare existã multe resturi, cutii. depozitarea cutiilor dupã ce au fost îndoite nu 5 3 3 11
STUDII DE CAZ
2. S.C. Csik Car SA, Miercurea Ciuc

Selectarea deºeurilor - Consumul de combustibil
SELECTAREA DEªEURILOR Astfel de la începutul anului ºi pânã acum am colectat

selectiv ºi valorificat urmãtoarele materiale:
Mezei József,
tehnician transport • Carton, hârtie 12080 kg
S.C. Csík Car SA • Flacoane PET 2880 kg
Miercurea Ciuc • Folie polietilenã 1100kg
• Fier vechi 3920 kg
În ultimii ani problema legatã de deºeuri s-a • Plumb 390 kg
agravat, sunt tot mai existente efectele negative asupra
factorilor de mediu ºi a sãnãtãþii oamenilor. Pentru o mai bunã implicare în domeniu, dorim sã
Astfel introducerea treaptã a selectãrii deºeurilor este atragem tot personalul unitãþii în aceastã activitate,
o modalitate de diminuare a poluãrii mediului. conºtientizând importanþa protecþiei mediului
Începând cu primãvara anului 2002 am iniþiat cu înconjurãtor de factori dãunãtori. Astfel colaborãm cu
caracter experimental selectarea unor materiale care diferite firme de specialitate (Buzãu, Cluj, Constanþa)
pot fi refolosite (hârtie, polietilenã, flacoane PET, în vederea introducerii de noi tehnologii ºi produse de
sticle), aºezând în containere în diferite zone ale neutralizare a materialelor dãunãtoare.
oraºului. Majoritatea populaþiei a înþeles importanþa Pentru viitor dorim sã amplificãm activitatea de
acþiunii prin folosirea corectã a acestora. Materialele selectare ºi recuperare a materialelor plastice ºi în
colectate selectiv sunt valorificate prin unitãþile special a flacoanelor PET ºi a polietilenei prin
specializate (Remat, Solaris) la un preþ care nu acoperã atragerea de noi parteneri care dispun de utilaje
nici valoarea combustibiului folosit în acest scop. necesare presãrii flacoanelor.
CONSUMUL DE COMBUSTIBIL
Mezei József,
tehnician transport,
S.C. Csík Car SA, Miercurea Ciuc
Potozky László,
preºedinte, Asociaþia Intreprinzãtorilor
Particulari din zona Ciuc
András Jenõ,
inginer de mediu
Având în vedere activitatea de bazã a unitãþii de

colectare ºi de transport a deºeurilor menajere ºi
comunale, unitatea noastrã este mare consumatoare de
Deasemenea menþionãm faptul cã la acest capitol combustibil. Pe lângã faptul cã acest consum are ca
ne preocupãm de recuperarea uleiurilor uzate care rezultat o poluare însemnatã a mediului înconjurãtor
sunt refolosite în sistemul hidraulic ai utilajelor, (prin gazele de eºapament la arderea combustibilului)
precum ºi a acumulatorilor epuizaþi (descãrcaþi) care dar constituie ºi ceea mai mare cheltuialã a unitãþii.
se pãstreazã pânã la predarea la Remat în containere Parcul auto are în dotare 6 autocontainere, 5
de material plastic, în locuri special amenajate. autocompactoare speciale, 5 autobasculante, 1
O problemã a viitorului apropiat legat de acest capitol autotren, 1 autovidanjor, 4 autoutilitare pe benzinã etc.
ar fi valorificarea anvelopelor uzate ºi a sticlelor ºi Luând ca perioadã de referinþã anul 2oo2, consumul
cioburilor de sticlã selectate pentru care aºteptãm de combustibil:
soluþii de rezolvare, eventuali parteneri.

STUDII DE CAZ
Motorinã: Capacitate 8 m3
86ooo l- 184oo lei/l =86oo*184oo= 1582400000 lei Dacã achiziþionãm pe lângã cel existent încã 2
Benzinã: autocompactoare performante, astfel cele 3 preiau
13ooo l - 25ooo lei/l =13000*25000 = 325000000 lei întreaga activitatea a celor 5:
TOTAL: 1.907.400.000 lei 5 autocompactoare vechi: 4.6 l/orã
3 autocompactoare perf.: 4.6 l/orã
Deci valoarea totalã a combustibilului principal se Astfel prin introducerea a 3 maºini performante în
ridicã anual la 2 miliarde lei. locul celor vechi se obþine o economie de peste 30 la
În perspectivã se preconizeazã cumpãrarea unor combustibil ceea ce reprezintã la cifrele anului 2002 o
autocompactoare performante ºi de mare capacitate. economie de 600 de milioane de lei, fonduri ce se pot
Consumul unui autocompactor performant: 4.6 l/orã folosi în alte scopuri (noi dotãri) ºi poluarea va fi mai
Capacitate: 16 m3 redusã tot cu acelaºi procent.
Consumul autocompactor vechi: 4.6 l/orã
3. S.C. Fenyõ SRL, Miercurea Ciuc

Eco cartografiere
Antecedente
În cadrul programului Eco-Business, al Fundaþiei
pentru Parteneriat, colaboratorii KÖVET-INEM
Hungária împreunã cu participanþii la seminarul "Un
mediu mai curat cu costuri reduse" ºi cu dl. Vitos
Márton, responsabil marketing din partea hotelului au
efectuat o deplasare în incinta hotelului Fenyõ. Scopul
acestei vizite a fost identificarea unor mãsuri de
protecþie a mediului, care ar reduce în mod direct
riscurile legate de mediu ºi de protecþia muncii,
stimulând în acelaºi timp activitatea comercialã. Aspecte de mediu
Angajaþilor hotelului li s-a cerut sã completeze un Pe primele locuri s-au enumerat problemele, care
chestionar cu privire la performanþele de mediu al nu corespund legislaþiei sau reprezintã o sursã
întreprinderii. imediatã de pericol. S-a continuat cu propunerile care
Rezultate pot fi realizate relativ uºor ºi au un efect major în
Considerãm cã rezultatele ºi mãsurile întreprinse reducerea sarcinii de mediu ºi al riscurilor. Astfel s-a
în privinþa protecþiei mediului de cãtre întreprindere întocmit un tabel, organizat în funcþie de ordinea
sunt bune. Acesta este un rezultat foarte bun în propusã de rezolvare a problemelor.
comparaþie cu celelalte firme de profil, atât în þarã cât Explicaþia detailatã a sugestiilor a fost grupatã
ºi în Ungaria. conform situãrii lor spaþiale, astfel încercându-se
Deficienþele ºi sugestiile le-am clasificat dupã ordinea identificarea problemelor în cadrul inspecþiei
importanþei lor. La clasificare s-a þinut cont de conducerii. Unele sugestii pot pãrea foarte detailate,
urmãtoarele: ne cerem scuze pentru acest lucru, evaluarea a fost
Dacã problema poate constitui o nerespectarea fãcutã în special cu scop educaþional.
prevederilor legale sau pericol de moarte? În paralel cu vizita la hotel, s-a efectuat ºi un sondaj în
rândul angajaþilor (10 persoane), a cãror rezultate ºi
Cât de realizabilã este soluþia propusã? evaluare vor fi prezentate dupã Sugestii.
Cât de avantajos este din punct de vedere economic? Performanþele de mediu mai importante ale hotelului
sunt însumate la sfârºitul materialului.

STUDII DE CAZ
Nerespectarea
Locaþia Problema Sugestie prevederilor
legale / pericol
Staþia de reglare a gazului Nu este delimitatã Delimitatã da
Resturi de materiale de construcþie Atenþionarea contractorului + contract! +
Spaþiu de construcþie da
împrãºtiate verificare
Nu se foloseºte vestiarul, hainele sunt
Sala cazanelor Instruire, indicaþii, verificare da
aruncate pe maºini
Telefoane Numerele de urgenþã nu sunt afiºate Afiºare la fiecare telefon da
Spaþiul de construcþii din spate Ocuparea spaþiului public Verificare dacã este nevoie de spaþiu da
Scara exterioarã Pericol de alunecare Material antiderapant da
Nu sunt afiºate instrucþiunile de siguranþã
Sala cazanelor Verificarea în întreaga clãdire da
ºi de folosire
În afara clãdirii Nu am gãsit hidranþi Consultare cu administraþia localã da
Zgomot provocat de instalaþiile de aer
Acoperiº Oprire pe timp de noapte nu
condiþionat pe timp de noapte
Priveliºtea clienþilor cazaþi pe Atenþionarea contractantului + contact! +
Gunoi menajer, deºeuri nu
etajele superioare verificare!
Spaþiul verde în faþa clãdirii Murdãrie Curãþarea zilnicã nu
Verificarea nevoii de apã, instruire,
Bucãtãrie, spãlarea veselei Consum excesiv de apã nu
conºtientizare
Scurgere la conducta de apã a maºinii de
Schimbarea garniturii; cine este responsabil
Spãlãtorie spãlat , evacuarea apei uzate nu este nu
; verificarea canalului de scurgere
soluþionatã
Casa scãrii Uºa de la terasã nu se închide bine Reparare, întreþinere sistematicã nu
Toalete mixte Lumina rãmâne aprinsã Întrerupãtori cu senzori de miºcare nu
Coridorul de la vestiare Uºa de intrare nu izoleazã bine Izolare nu
Lumina aprinsã în ascensorul care nu este Se poate întrerupe alimentarea cu energie
Ascensor nu
în funcþiune electricã a ascensorului?
Sala cazanelor Cãldurã excesivã Verificare nu
Camera portarului Prea cald Reglare nu
Atenþionarea contractantului + contact! +
Vestiare Izolarea conductelor provizorii nu
verificare!
La sosirea unui autobuz, circulaþia este
Intrarea principalã Semne de avertizare nu
mai periculoasã
Verificarea efectelor de mediu ºi de
Antena TV pe acoperiº Radiaþii, smog electric nu
sãnãtate
Aerisire (în incinta depozitului de
Spãlãtorie Nu existã aerisire nu
detergenþi ºi a maºinilor de spãlat)
Luarea în considerare a unui frigider
Magazia de ouã Exploatarea frigiderului variazã nu
auxiliar
Bucãtãria Hainele sunt agãþate pe extinctoare Instructaj în protecþia muncii nu
Amplasarea locului unde se predã vesela
Bucãtãria Verificare nu
murdarã nu este corespunzãtoare
Drenarea apei din jgheaburile de acoperiº
Spatele clãdirii Canal de scurgere, colector nu
nesoluþionatã
Magazie Nu este aerisire Construirea unui canal de aerisire nu
Construirea unui canal de scurgere
Sala de cazane Scurgere continuã la supapa de siguranþã nu
continuu
Nu este amenajat un loc special pentru
Ieºirea din bucãtãrie Amenajarea unui loc pentru fumãtori nu
fumãtori
Pragul la uºile de la balcoane este
Camerele Verificare nu
periculos

STUDII DE CAZ
Probleme ºi sugestii punctul de vedere al siguranþei contra incendiilor, este

important ca în apropierea unui obiectiv de asemenea
mãrimi, sã fie situat un hidrant. Chiar dacã asta nu
1. Spaþiul exterior cade în sarcina hotelului, în vederea soluþionãrii cât
Majoritatea problemelor sunt cauzate de mai uºoare a unei situaþii de urgenþã, propunem sã se
subcontractanþii care efectueazã lucrãri la subsolul ia legãtura cu administraþia localã ºi brigada de
clãdirii. Chiar dacã hotelul încearcã sã menþinã ordine pompieri pentru evaluarea situaþiei ºi posibila montare
în jurul clãdirii, aceastã dorinþã nu se reflectã în a instalaþiilor necesare.
modul de acþionare a subcontractantului. Am constatat 1.e. Zgomotul produs de instalaþia de aerisire pe
urmãtoarele probleme: timp de noapte poate deranja liniºtea locuitorilor din
1.a. Staþia de reglare de gaz nu este separatã de zonã. Propunem supravegherea nivelului de zgomot,
stradã, fapt care poate fi util din punct de vedere al în caz de nevoie oprirea instalaþiei pe timp de noapte.
protecþiei împotriva incendiilor, dar fiindcã accesul 1.f. Pe acoperiº s-a strâns o cantitate considerabilã
este liber pentru toatã lumea, oricine poate opri de gunoi aruncat de muncitori precum ºi din camere.
alimentarea cu gaz a hotelului. Situaþia este similarã ºi sub scãrile de la intrare.
1.b. Resturile de materiale de construcþii în jurul Propunem curãþirea regulatã a acoperiºului ºi a
hotelului, dãuneazã aspectului general ºi în lipsa unui spaþiului din incinta clãdirii (acoperiºul lunar, incinta
gard, pot prezenta un pericol pentru elevii de la ºcoala zilnic)
învecinatã. 1.g. În cazul în care un autobuz soseºte în faþa
Pentru soluþionarea acestor probleme propunem hotelului, circulaþia rutierã este obstrucþionatã de
includerea în contractul cu subcontractantul a staþionarea acestuia, punând în pericol siguranþa
urmãtoarelor clauze: participanþilor la trafic. Pânã la amenajarea unui spaþiu
• dupã efectuarea lucrãrilor zilnice, sã lase zona de special în faþa hotelului, propunem instalarea unor
lucru într-o stare ordonatã ºi separatã semne adiþionale de atenþionare.
corespunzãtor de spaþiul public 1.h. Propunem examinarea efectelor asupra
• obligativitatea ºi sistematizarea transportului de sãnãtãþii a antenei de pe acoperiº (electro-smog), dacã
deºeuri de pe urma activitãþii desfãºurate de este cazul evitarea unui efect negativ
subcontractant 1.i. În faþa clãdirii, capacele de canalizare
În cazul subcontractantului actual este de ajuns constituie un pericol de accident
atenþionarea, sau rezolvarea problemei din resurse 1.j. Drenarea apei din jgheaburile de acoperiº nu
proprii. În cazul în care contractele actuale nu conþin este soluþionatã. Propunem soluþionarea problemei în
clauzele de mai sus, propunem includerea lor în timpul efectuãrii lucrãrilor de construcþie.
contractele viitoare. Ca o completare, propunem
denumirea unei persoane din personalul hotelului 2. Sala cazanelor
pentru efectuarea verificãrilor zilnice. În cazul în care, 2.a. Haine agãþate pe instalaþii ºi utilaje. Pericol de
zona de lucru nu este amenajatã conform celor de mai incendiu ºi de accident. Propunem amenajarea unui
sus, a doua zi trebuie atenþionat, iar în cazul repetãrii vestiar ºi pe timpul lucrãrilor temporare de
neglijenþei se poate sancþiona conform clauzelor construcþie, accentuarea acestei probleme în instruirea
stipulate în contract. Dacã sistematizãm verificãrile, de protecþia muncii a angajaþilor.
atunci probabil cã subcontractantul va acorda o mai 2.b. Lipsesc instrucþiunile de siguranþã ºi de
mare atenþie acestei cereri din partea hotelului. folosire ale instalaþiilor. Poziþia robinetelor, supapelor
Cu toate cã activitãþile de construcþie sunt temporare, trebuie afiºatã (Deschis / Închis), iar cele cu un grad
meritã sã asigurãm ordinea ºi siguranþa prin mãsurile ridicat de periculozitate sã fie echipate cu table
sus amintite, fiindcã hotelul este deschis pentru clienþi separate. Propunem verificarea situaþiei ºi rezolvarea
ºi în aceastã perioadã. problemelor.
1.c. Ocuparea spaþiului public din spatele clãdirii. 2.c. Cãldurã excesivã în sala de cazane. Propunem
Trebuie verificat dacã ocuparea spaþiului public, verificarea izolãrii cazanelor, efectuarea completãrilor
necesar pentru activitãþile de construcþie, este legalã necesare
sau dacã mai este necesarã pentru derularea 2.d. Scurgere continuã la supapa de siguranþã a
activitãþilor rezervorului. Conform declaraþiilor personalului,
1.d. Nu am gãsit hidrant în jurul clãdirii. Din

STUDII DE CAZ
termen lung, instalarea de întrerupãtori cu senzori de

miºcare sau cu tempomat. În cazul tuburilor de neon,
aprinderea ºi stingerea repetatã nu este recomandatã
fiindcã prescurteazã perioada de exploatare a
instalaþiei.
3.d. Ascensorul care încã nu este în funcþiune este
iluminat. Propunem scoaterea de sub tensiune a
acestei pãrþi a ascensorului, dacã este realizabil din
punct de vedere tehnic.
4. Bucãtãria
4.a. Trebuie verificat cantitatea de apã necesarã
spãlãrii veselei. Propunem verificarea consumului de
apã necesar pentru spãlarea veselei, reducerea acestei
cantitãþi dacã este posibil - respectând, desigur,
prevederile igienice.
4.b. Extinctoarele sunt folosite pe post de cuier de
cãtre angajaþi. Propunem abordarea subiectului în
cadrul instructajului de protecþia muncii, ºi dupã
consultarea cu angajaþii, amplasarea cuierilor în locuri
adecvate.
4.c. Amplasarea locului unde se predã vesela
murdarã nu este corespunzãtoare. Propunem
examinarea locului ºi modificarea acestuia dupã
Sala cazanelor - 26.11.2002 consultarea angajaþilor.
4.d. La intrarea din spate s-a gãsit un loc pentru
fumat care nu era destinat acestei activitãþi. Propunem
scurgerea þine de funcþionarea corectã a instalaþiei. În amenajarea unui loc special pentru fumat ºi abordarea
acest caz, propunem amenajarea unui canal de subiectului în cadrul instructajului angajaþilor în
scurgere permanent. protecþia muncii ºi în menþinerea igienei.
2.e. Conductã pe coridorul de acces. Dacã va fi
posibil din punct de vedere tehnologic, propunem
ridicarea conductei deasupra înãlþimii capului sau
amplasarea de semnale de avertizare.
3. Spaþii publice
3.a. La toate telefoanele din incinta hotelului
numerele de apel de urgenþã nu sunt afiºate.
Nerespectarea prevederilor legale ºi pericol în caz de
urgenþã. Propunem afiºarea numerelor necesare.
3.b. Majoritatea scãrilor de la intrare ºi cele
interioare nu sunt dotate cu bandã antiderapantã. Dat
fin faptul cã scãrile au o suprafaþã lunecoasã, dupã
spãlare, sau chiar ºi în stare uscatã, prezintã pericol de
accidentare. Scãrile sunt folosite ºi de clienþi, astfel,
un accident ar putea afecta în mod negativ imaginea
hotelului. Propunem verificarea suprafeþelor ºi
instalarea de benyi antiderapante unde este cazul.
3.c. În toalete lumina rãmâne de multe ori aprinsã.
Propunem afiºarea unor semnale de atenþionare, iar pe
Extinctor folosit pe post de cuier - 26.11.2002

STUDII DE CAZ
5. Subsol
5.a. În spãlãtorie pe conducta maºinii de spãlat punct de vedere al prevenirii incendiilor.
existã o scurgere. Propunem schimbarea garniturilor, 5.f. Magazia de ouã nu funcþioneazã la capacitatea
iar pe termen lung o verificare periodicã (semestrialã). nominalã. Dacã cantitatea stocatã permite, propunem
5.b. Uºa de la intrarea personalului nu se închide achiziþionarea unui frigider auxiliar mai mic iar
corespunzãtor, provocând astfel o pierdere majorã de frigiderul actual sã fie pus în funcþiune numai când
cãldurã. Propunem izolarea suplimentarã a uºii. este nevoie.
5.c. În camera portarului încãlzirea este pornitã. 5.g. Aerisirea magaziilor nu este rezolvatã.
Propunem închiderea încãlzirii în încãperile care nu Propunem instalarea unui sistem de aerisire. Astfel se
sunt folosite. pot îmbunãtãþii condiþiile de magazionare ºi se poate
5.d. În vestiare, cablurile electrice care nu sunt preveni apariþia mucegaiului.
folosite sau sunt sub reparaþie nu sunt izolate.
Propunem atenþionarea subcontractantului ºi
completarea contractului (vezi punctele 1.a., 1.b.). 6. Încãperile de la etaj
Subcontractantul trebuie sã asigure siguranþa 6.a. Uºa de la terasã de la etajul 6 nu se închide
personalului hotelului în zonele de lucru, dat fiind cã bine. Propunem repararea, iar pe termen lung
vestiarele sunt date deja în folosinþã. Cablurile trebuie inspecþia periodicã a ferestrelor ºi uºilor (anualã)
izolate provizoriu sau zonele sub tensiune electricã sã 6.b. La camerele de la etaje, pragul de la uºa de la
fie semnalizate foarte clar. balcoane este foarte sus, prezintã pericol de accident.
5.e. Aerul din spãlãtorie este încãrcat cu vapori de Propunem amplasarea se semnale de avertizare, sau
detergenþi. În spãlãtorie nu este asiguratã aerisirea modificarea pragurilor.
corespunzãtoare, astfel vaporii de la detergenþi se
acumuleazã. Propunem instalarea unui sistem de
aerisire, separat de sistemul central de aerisire - din
Rezultatul sondajului cu chestionare
Întrebare Punctaj
Cât de bine sunt prezervate valorile naturale? 38
Cum apreciaþi angajamentul conducerii faþã de protecþia mediu? 38
Cum se prezintã economisirea energiei? 35
Este prevenitã poluarea aerului (emisii, praf)? 35
Câtã atenþie se dã poluãrii fonice? 35
Cât de mult se încearcã funcþionarea eco-conºtientã? 35
Cum apreciaþi încercãrile de economisire a apei? 34
Câtã atenþie se dã siguranþei, protecþiei angajaþilor? 34
Cum apreciaþi angajamentul personalului faþã de protecþia mediului? 32
Cum este tratat deºeul? 31
Cât de bine cunosc locuitorii oraºului încercãrile eco-conºtiente ale întreprinderii ? 31
Cum apreciaþi sistemul de purificare a apei reziduale? 29
Cum apreciaþi colectarea selectivã a deºeurilor? 27
Cum apreciaþi instruirea angajaþilor în domeniul protecþiei mediului? 27
Cum apreciaþi gradul de reciclare a deºeului? 16

STUDII DE CAZ
Punctajul reflectã opinia angajaþilor din sectorul la HUNGUEST HOTEL FENYÕ

care se referã întrebarea. Punctajul mare, indicã opinia
pozitivã a angajaþilor faþã de problema, iar punctajul Vitos Márton,
mic, contrariul. Conform punctajelor la ultimele responsabil marketing
întrebãri, angajaþii ar fi dispuºi sã participe la un Hungest Hotel Fenyõ
program de colectare selectivã a gunoiului în urma
cãreia o mare parte a gunoiului ar putea fi reutilizatã. Propuneri - Soluþii
Ei ar fi deschiºi ºi pentru instruire în acest domeniu. În urma evaluãrii rezultatelor de eco-cartografiere
Propunem examinarea mai detailatã a acestui subiect. din decembrie 2002 ne-am consultat cu conducãtorii
La începerea unui nou program de mediu, conducerea de secþii pentru modul de soluþionare a problemelor în
poate aminti ca un exemplu pozitiv programul de funcþie de importanþã ºi cât de realizabilã este soluþia
economisire a energiei, care are succes ºi se bucurã de propusã (dacã necesitã investiþie financiarã).
apreciere ºi din partea angajaþilor. Cartografierea ecologicã a fost primitã de angajaþi ca
un lucru pozitiv, ei înþelegând nevoia de soluþionare a
Aspecte pozitive de mediu problemelor. În cazul hotelului, cea mai bunã variantã
Cu ocazia evaluãrii, am inventariat ºi aspectele, pe a soluþionãrii problemelor este conºtientizarea.
care credem noi cã le putem da un ca exemple pentru
unitãþile de specialitate din regiune, dupã cum În urma discuþiilor cu conducãtorii secþiilor s-au
urmeazã: nãscut urmãtoarele idei pentru soluþionarea
• depozit de deºeuri separat, aflat în exteriorul clãdirii problemelor identificate în cursul eco-cartografierii:
• instalaþii ºi utilaje aflate într-o condiþie bunã, • vom derula discuþii cu angajaþii din fiecare sector
economice în vederea conºtientizãrii lor (încã nu s-a fãcut la
• corpuri de iluminat economice dotate cu instrucþiuni fiecare secþie).
de folosire • soluþiile propuse care nu necesitã o investiþie
• folosirea corespunzãtoare a luminii naturale financiarã mai mare, vor fi rezolvate.
• calorifere reglabile individual • afiºarea numerelor de apel de urgenþã (s-a
• întrerupãtor principal în camere executat)
• plante naturale • controlul gunoiului aruncat pe acoperiº de cãtre
• refolosirea borcanelor muncitori ºi din ferestrele hotelului ºi a resturilor de
• resturile de mâncare sunt date la Protecþia Animalelor materiale de construcþii (s-a executat)
• existenþa scaunelor pentru copii în sãlile de mese • amenajarea unui loc separat pentru haine în sala
• amenajarea într-un mod plãcut a culorilor în cazanelor (s-a executat)
încãperile hotelului • inscripþionarea robinetelor ºi a supapelor cu
• cãi de acces pentru persoane cu handicap privire la poziþia lor, deschis/închis. (în curs de
• parcare proprie executare)
• instalaþii ºi echipamente noi, sau bine întreþinute • curãþirea mai riguroasã a scãrilor de la intrare ºi
cele interioare în vederea evitãrii pericolului de
accidentare prin alunecare (s-a executat)
• verificarea cantitãþii de apã necesarã spãlãrii
veselei (s-a executat - consumul actual de apã este
necesar pentru îndeplinirea normelor igienico-
sanitare)
• amenajarea ºi marcarea zonelor destinate
fumatului (s-a executat)
• reglarea încãlzirii în camera portarului (s-a
executat)
• urmãrirea consumului total de energie electricã a
hotelului, în special iluminarea (se face în fiecare
lunã) - realizarea graficelor
• soluþii care necesitã investiþii financiare
Depozit de deºeuri separat - 26.11.2002

STUDII DE CAZ
• verificarea scurgerii la conducta maºinii de spãlat • izolarea uºii de acces a personalului în vederea
(s-a executat, este o problemã de construcþie - zidul reducerii pierderii de cãldurã (s-a executat)
trebuie modificat, secþia de întreþinere a hotelului a • introducerea colectãrii selective a deºeurilor (nu
fost înºtiinþatã) s-a început).
• pierderi prea mari la consumul sãpunului -
trebuie instalate dozatori pentru sãpun lichid (nu s-a Pe plan general, procesul de conºtientizare a
executat) ºi folosirea detergenþilor ecologici angajaþilor a demarat, fãrã vreun efort financiar.
(problema fost rezolvatã parþial ºi înainte de eco-
cartografiere) Miercurea Ciuc, 13 ianuarie 2003
4. S.C. Geplas SRL, Miercurea Ciuc

Avantajele produselor companiei
oameni specializaþi în producþia de tãmplãrie PVC.

Pentru producþia ferestrelor termopane folosim sticlã
marca HUNGUARD importatã din Ungaria.
Ca produs de completare, vã mai oferim pervazuri
ºi glafuri din tablã, din marmurã decorativã ºi plãci
aglomerate melaminate .
• ferestre de mansardã SCHINDLER ( PVC si lemn )
• uºi de garaje: NEW ENGLAND DOOR
• uºi industriale:
• uºi industriale NASSAU
• uºi industriale speciale FÉMTEHNIKA
Prezentarea generalã a firmei • uºi industriale GUTTOMAT
S.C. GEPLAS SRL • acþionãri ºi automatizãri, marca MARANTEC,
NICE, BERNAR.
Szász Imre, Iar în calitate de dealer LINDAB în jud. Harghita, vã
responsabilul asigurãrii calitãþii ISO 9001 facem chiar ºi acoperiºul Dvs. cel mai modern,
S.C. GEPLAS SRL, aducând stil pe casa construitã, comercializând :
Miercurea Ciuc - tablã cutatã
- þiglã metalicã
Firma S.C. GEPLAS S.R.L a fost înfiinþat în anul - tablã planã
1997, în Miercurea-Ciuc, într-un loc, unde, - sistem de jgheaburi ºi burlane
majoritatea oamenilor folosesc lemn ca material de Noi vã construim o halã industrialã întreagã, tot cu
construcþie. Dar noi, cu calitate ºi perseverenþã am ajutorul mãrcii LINDAB, în orice loc pe teritoriul
reuºit sã cãºtigãm încrederea oamenilor ºi am reuºit sã þãrii. Societatea GEPLAS SRL posedã Agrement
croim un drum nou în producþia ºi comercializarea Tehnic pentru produsele comercializate precum ºi
tãmplãriei PVC în jud. Harghita ºi mai tãrziu în toatã certificat de la Societatea Românã Pentru Asigurarea
þara. Calitãþii conform condiþiilor de Standard ISO 9001
Firma noastrã vã poate ajuta sã vã faceþi casa mai 1994. Avantajele firmei S.C. GEPLAS S.R.L. fata de
comodã, fie numai vorba despre de un apartament de concurenþii din zonã.
bloc, fie o casã nouã. Toate produsele ale societãþii GEPLAS S.R.L. sunt
În fabrica noastrã avem o linie de producþie, de la agrementate tehnic de cãtre INCERC ceea ce nu estre
firma germanã URBAN GMBH Maschinen, ºi caracteristic tuturor firmelor concurente.

STUDII DE CAZ
Societatea are implementat un sistem al calitãþii au un coeficient de termoizolaþie dublã faþã de geamul
conform standardului ISO 9001. Nici o firma termoizolant cu sticlã float. Acest tip de geam
concurentã din zonã nu are un sistem al calitãþii termoizolant cu low-e se fabricã de puþine firme în þarã
implementat. Societatea are o fabrica moderna, Cu utilajele noastre suntem pregãtiþi la o
echipate cu utilaje noi fabricate în Germania care au capacitatea de producþie a tâmplãriei PVC ºi geam
consum de energie optim ºi efect minim asupra termopan mult mai mare decât producþia pe care o
mediului. Avem o experienþã de 6 ani în fabricarea avem actual.
tâmplãriei PVC ºi geam termopan. Concurenþii noºtri Organizaþia noastrã a fãcut paºi importanþi în anul
în zonã nu au aceasta experienþã deoarece ei au apãrut acesta nu numai în investiþii dar cu aceasta a redus
cu produsele de tâmplãrie din PVC pe piaþã acum un efectul asupra mediului prin reducerea deºeului de
an ºi jumãtate. sticla ºi a consumului de energie prin:
S-au executat lucrãri foarte complexe ( ex. hale • procurarea unui soft de optimizare a tãierii sticlei -
industriale ºi civile, etc. ) ceea ce concurenþii nu pot astfel se reduce cantitatea de deºeu de sticlã
executa nici acum. Deja în anul trecut s-au încheiat contracte cu
Societatea are pagina web ( www.geplas.ro ) pe care principalele firme de preluare a materialelor
se poate vedea lucrãrile cele mai importante executate refolosibile : PVC, otel, aluminiu.
de întreprinderea noastrã. Hârtiile ºi cartoanele se valorificã la o firmã de
Materialul de PVC din care se executã tâmplãria este domeniu prin schimbare cu hârtie igienicã
fabricatã în Germania de firma Gealan având o În vara acestui an se va procura un nou HOT-MELT cu
experienþã de 50 de ani în domeniu ºi produsele lor au o capacitate mult mai mare pentru producþia de geam
o calitate superioarã, nu au efect negativ asupra termoizolant dar cu un consum de energie mai redus
mediului ºi sãnãtãþii omului. ceea ce are un efect pozitiv asupra mediului
Preþurile practicate de firma noastrã sunt competitive
pe piaþã ºi chiar mai bune faþã de concurenþii din zonã
Avantaje care scot în evidenþã produsele noastre:
Prin sistemul calitãþii avem o politica precisã 1. Rezistente la intemperii;
privind asigurarea calitãþii produselor ºi serviciile 2. Întreþinere simplã ºi uºoarã;
acordate clienþilor : 3. Eliminarea vopsirii periodice a tâmplãriei;
• proiectarea produselor se face cu calculator printr-un 4. Varietatea, multitudinea formelor ferestrelor din
soft de domeniu PVC (boltite, rotunde, poligonale ºi cele mai diferite
• fiecare lucrare se executã dupã încheierea unui ºprosuri);
contract cu beneficiarul iar lucrãrile de montaj se 5. Paletã largã de culori la profilele GEALAN (alb, 12
executã la termene culori de acryl, ºi 7 decoruri de lemn);
• predarea lucrãrilor se face pe baza unui proces verbal 6. Ferestrele din PVC îºi pãstreazã culoarea un timp
de recepþie calitativã asigurând beneficiarului îndelungat, fiind rezistente la ger, cãldurã, vânt ºi
posibilitatea de a preciza dacã are nemulþumiri privind acþiunea razelor ultraviolete;
produsele, serviciile, comportarea echipelor de 7. Profilele sânt armate continuu cu oþel zincat,
montaj, etc. asigurându-se o bunã rigiditate, conform cerinþelor
• asigurãm beneficiarilor certificat de calitate, staticii;
certificat de garanþie, instrucþiuni de utilizare, 8. Realizarea ruperii punþii termice prin cele trei,
instrucþiuni de întreþinere respectiv cinci rânduri de camere de etanºare
• asigurãm 5 ani garanþie produselor noastre. independente, cât ºi prin masa de PVC a profilului;
Reclamaþiile sunt foarte puþine, acestea se rezolvã în 9. Etanºarea foarte bunã prin patru rânduri de garnituri
termenul cel mai scurt posibil speciale de cauciuc;
Suntem cu un pas înaintea concurenþilor prin : 10. Rezolvarea etanºãrii colþurilor prin sudare
• pentru majoritatea concurenþilor din zonã noi termicã;
producem geamul termopan pe care ei le monteazã în 11. Materialul profilelor nu întreþine arderea, se
tâmplãria PVC autostinge la îndepãrtarea flãcãrii;
În anul 2003 societatea noastrã a elaborat un nou 12. Profilele au coeficient de transmisie termic redus
produs de geam termoizolant cu sticla low-e care sunt K=1,6 W/mp0K la profilele cu trei camere de etansare
conform cerinþelor standardelor Uniunii Europene ºi ºi K=1,4 W/mpK la profilele cu cinci camere de

STUDII DE CAZ
etansare (economie de energie maximã); simplã ºi fiabilã, asiguratã de firma AUBI din Germania .
13. Izolarea fonicã corespãunzãtoare clasei Rw mai 17. Angajamentul firmei cã resturile de PVC rezultate
mare de 45 dB, asigurându-se valori superioare la o în urma producþiei de tâmplãrie de PVC sã nu polueze
combinaþie specialã de geamuri; mediul înconjurãtor.
14. Se pot folosi geamuri de orice gen (geam
termopan float clar, fumuriu, reflexiv colorate, de Succesul nostru se bazeazã pe:
siguranta, etc.). Sticla folositã pentru execuþia • Profilele PVC de calitate superioarã importate de la
geamului termopan este din strãinãtate. firma GEALAN din Germania
15. Profilele au suprafaþa netedã mãtãsoase, • Linia tehnologicã fabricatã de firma germanã
nefavorizând crearea depunerilor de praf; URBAN Gmbh ºi EXAMA MASCHINEN Gmbh
16. Feronerie modernã de calitate înaltã cu funcþionare • Meseriaºi autohtoni, ºcolarizaþi în Germania
5. S.C. Grancom SRL (Hotelul Merkur), Miercurea Ciuc

Balanþa fluxului de materiale
Balanþa fluxului de materiale
Körösfõy Sándor,
director executiv, AEFC, Cluj Napoca
Gráncsa Katalin,
agent turism,
S.C. Grancom SRL, Miercurea Ciuc
Analiza a fost efectuatã pentru restaurantul Hotelului Datele pentru Prepararea cartofilor prãjiþi (10 porþii x
Merkur, a firmei SC Grancom SRL, pentru douã feluri 150 g): Se poate observa cantitatea mare de
de mâncare. deºeuri(aproape ca produsul finit).
Intrãri Proces Ieºiri

Cartofi - 6 kg Cartofi prãjiþi - 1,5 kg
Ulei - 0,5 l Prepararea cartofilor prãjiþi Vapori - 3,625 kg
Sare - 0,025 kg Deºeuri - 1,35 kg
Datele pentru Prepararea caºului pane(10 porþii x 150 g):
Intrãri Proces Ieºiri

Caº - 1,5 kg
Caº pane - 2 kg
Ouã - 0,2 kg
Fãinã - 0,15 kg
Pesmet - 0,35 kg Prepararea caºului pane Vapori - 3,625 kg
Ulei - 0,5 l
Sare - 0,025 kg
Deºeuri - 1,35 kg
Piper - 0,003 kg

STUDII DE CAZ
Prepararea cartofilor pr ãjiþi 10 x 150g - Merkur
Vapori
3,675 kg
6 kg
Cartofi
1,125 kg
0,5 l Farfuria
Ulei
0,35 l
0,025 kg
Sare
0,15 l 1,2 kg
Deºeuri
Prepararea caºului pane 10 x 200g - Merkur

1,5 kg Vapori
Caº
0,2 kg
Ouã 0,2155 kg
0,15 kg 0,1425 kg
Fãinã
1,2095 kg
0,18 kg
Pesmet 0,35 kg
Farfurie
0,5 l 0,315 kg
Ulei
0,25 l
0,025 kg
Sare
0,003 kg
Piper 0,25 l 0,02 kg
0,0075 kg
0,075 kg 0,035 kg
Deºeuri

STUDII DE CAZ
6. S.C. Mobila Mikó SA, Miercurea Ciuc

Economisiri de mediu - Produsul si protecþia mediului
de apã ºi cu cearã de albinã, sau sunt lãcuite cu vopsea

pe bazã de apã ºi li se poate da un aspect antic prin
urma unor tratamente speciale.
Una dintre slãbiciunile produselor noastre este,
conform stilurilor expuse mai sus, pierderea mare de
materiale, care rezultã din estetica produselor. Un alt
aspect negativ ar fi, cã în unele cazuri în loc de cearã
de albinã, pentru tratament ºi lustruire folosim lac
nitro. În plus, transportul mobilei se executã în unitãþi
mici, sub formã asamblatã, astfel necesitã transport
suplimentar.
Produsul ºi Protecþia Mediului 2. EVALUAREA DE MEDIU
A CONCURENÞEI
Kõrössy Péter, Concurenþa este alcãtuitã în primul rând din
director tehnic întreprinderile care îºi desfac produsele pe aceeaºi
S.C. Mobila Mikó S.A. piaþã, iar în al doilea rând din întreprinderile a cãror
Miercurea Ciuc activitate principalã este desfacerea produselor de
mobilier, inclusiv a produselor noastre, pe pieþele
Posibilitãþi de îmbunãtãþire a protecþiei mediului pe externe.
baza activitãþii concurenþei Primul pentru cã ar trebui sã comercializãm mai
multe produse ca ei, iar al doilea pentru cã trebuie sã
vindem cât mai multe produse distribuitorilor în
1. PREZENTAREA PRODUSULUI PROPRIU comparaþie cu alþi producãtori. Toate acestea
Fiind vorba de o fabricã de mobilã, produsul este presupun, ca produsele pe care le punem la dispoziþia
mobila. Stilul în care este conceputã mobila, clienþilor sã fie cât mai bune, iar pentru asta este
corespunde stilurilor rustice engleze, germane, obligatoriu îmbunãtãþirea performanþei de mediu a
franceze de la sfârºitul secolului XIX, începutul întreprinderii noastre.
secolului XX. Fabricarea acestor tipuri de produse a În aceastã lucrare, întreprinderile care îºi desfac
început de la mijlocul anilor '90, iar cu timpul, la produsele pe aceeaºi piaþã cu noi, sunt consideraþi a fi
cererea clienþilor întreaga producþie a fost axatã pe principalii competitori. Deocamdatã nu ºtim, dacã
aceastã linie. În Olanda ºi Franþa piaþa de desfacere a întreprinderea respectivã (denumitã în continuare
acestor produse a fost atât de mare, încât din punct de "H") are vreun fel de audit, sau dacã foloseºte un
vedere financiar a meritat, ca actuala producþie sã fie simbol ecologic pe pieþele de desfacere, în orice caz,
axatã numai pe aceastã linie. produsele lor sunt mai competitive. Acest lucru se
Mobila este fabricatã în întregime din lemn masiv, întâmplã din mai multe motive, ºi nu numai din cauzã
cherestea de brad, folosind diferite tipuri de lac. Acest cã produsele lor sunt mai ecologice.
aspect are o nuanþã pozitivã pentru mediu, dat fiind În primul rând, despre întreprinderea H trebuie sã
faptul cã mobila nu are în componenþã materiale spunem cã dispune în întregime de capital strãin, vest-
plastice, iar componentele produsului final sunt european, de mai mulþi ani are proprietar strãin ºi în
produse direct din materialul prim (buºtean). În acelaºi timp ei sunt distribuitorii direcþi ai propriilor
prezent, majoritatea produselor este vândutã cu finisaj produse.
natur, dar oferta noastrã de produse conþine ºi mobilã În ultimii ani, au pus mare accent ºi au investit
finisatã cu lac cerat, baiþ ºi mobilã pictatã, astfel mult în reînnoirea fabricilor ºi în dezvoltarea
produsul este vândut conform cerinþelor clientului. O tehnologiei, demersuri care au dus la creºterea calitãþii
parte a produselor fabricate pentru clienþii din vestul produsului. Una dintre rezultatele directe ale acestor
Europei, în funcþie de stil, este tratatã cu baiþ pe bazã mãsuri este înfiinþarea unei centrale termice noi,

STUDII DE CAZ
amenajarea unui uscãtor modern ºi economic ºi multe posibilitãþi de a reinvesti în dezvoltarea

introducerea unor tehnologii noi în procesul de tehnologiei, corespunzând prevederilor legale din ce
fabricaþie, care asigurã un anumit avantaj calitativ ºi în ce mai severe.
cantitativ faþã de celelalte întreprinderi cu acelaºi
profil. A fost necesarã schimbarea atitudinii 4. OBSTACOLE ÎN DEZVOLTAREA
personalului care, dupã pãrerea noastrã a fost mai mult PROPRIULUI PRODUS ªI PROPUNERI DE
sau mai puþin, cu succes. SOLUÞII
În dezvoltarea performanþei de mediu ale
3. AVANTAJELE ECOLOGICE ALE produselor noastre sunt foarte mulþi factori care
PRODUSELOR FABRICATE DE COMPETITORI constituie un obstacol, printre care cele mai
Gama de produse a întreprinderii H corespunde importante le vom aminti în continuare. Probleme cele
din mai multe privinþe cu a noastrã. Fabricã acelaºi stil mai mari, sunt cele legate de posibilitãþile financiare.
de mobilã (chiar avem produse comune), dar ei Întreprinderea noastrã, în cei zece ani de funcþionare,
folosesc foioase ºi tehnici de lustruire diferite, a investit în întreþinerea ºi reînnoirea clãdirilor ºi
conform cerinþelor de pe piaþã. Dupã cunoºtinþele tehnologiilor existente, pentru a se conforma
noastre, în afarã de scândurã, adezivi ºi anumite cerinþelor actuale. Tocmai din aceste cauze,
ºuruburi ºi cuie, toate materialele: baiþ, cearã, vopsea introducerea unei tehnologii noi, mai ecologice nu
ºi ferecãturile sunt achiziþionate din strãinãtate, prin poate fi fãcutã atât de repede cum am fi vrut noi.
intermediul proprietarului. O altã problemã importantã este cã întreprinderea
Desigur, trebuie sã spunem clar, cã foarte multe noastrã încearcã sã rãspundã la cerinþele clienþilor, iar
lucruri pot fi discutate numai teoretic, dat fiind faptul deocamdatã, clienþii doresc mai degrabã un produs
cã nu putem vedea procesul de fabricaþie ºi felul cum ieftin decât unul ecologic. De exemplu, în loc de lac
funcþioneazã întreprinderea, astfel ne bazãm ºi ne pe bazã de apã, care este ecologic, folosim lac nitro,
limitãm la informaþiile disponibile tuturor ºi cele care este mai ieftin.
aflate dupã consultarea produsului finit.
Conform cunoºtinþelor noastre, aºa cum am mai În lipsa unei tehnologii mai bune, cantitatea de
amintit, tehnologia îmbunãtãþitã în mod substanþial materie primã nu poate fi exploatatã la maxim, astfel
ajutã foarte mult producþia. Vom enumera câteva creºte cantitatea de deºeu produs în cursul procesului
factori, care rezultã în îmbunãtãþirea performanþei de de fabricaþie. La aceasta se mai adaugã ºi lipsa
mediu: responsabilitãþii ºi a unei atitudini eco-conºtiente a
• uscãtorul achiziþionat economiseºte energie ºi timp, angajaþilor, ºi nu în ultimul rând neatenþia, care rezultã
în comparaþie cu un uscãtor vechi în cantitãþi mari de rebut.
• centrala termicã modernã este mai economicã ºi
poate funcþiona sub supravegherea unui singur angajat Evaluând în termeni reali actuala situaþie, propunem
pentru cã alimentarea cu combustibil este urmãtoarele soluþii:
automatizatã • dezvoltarea continuã a tehnologiei
• zgomotul ºi praful produs de utilajele noi este mai • orientarea spre pieþe mai noi ºi mai exigente
redus, teoretic necesitã mai puþinã întreþinere • introducerea unor servicii auxiliare
• utilajele noi sunt mai precise, astfel se reduce (închirierea), organizarea unor prezentãri
cantitatea de rebut pentru produsele noi
• utilajele multifuncþionale reduc numãrul de personal • fabricarea de produse noi din deºeuri
ºi consumul de energie (jucãrii din lemn, unelte casnice)
• utilizarea produselor (baiþ, cearã, vopsea) pe bazã de • formarea angajaþilor, conºtientizarea ºi
apã reduce riscurile în procesul de producþie ºi sunt motivarea lor
mult mai inofensive pentru consumator. • informare continuã (pagina web, fluturaºe,
ambalaj) despre succese ºi produse noi
Din cele de mai sus reiese clar, cã prin reducerea
diferitelor costuri ºi cheltuieli, întreprinderea H
produce "eco-mobilã", iar pe deasupra, ei sunt
distribuitorii direcþi ai produselor proprii, astfel pot
lucra cu o marjã de preþ ridicatã, prin urmare au mai

STUDII DE CAZ
ECONOMISIRI DE MEDIU În prezent (iarna), sistemul funcþioneazã la

capacitate maximã, ceea ce înseamnã cã din 24 de ore
Tema: enumerarea a trei mãsuri (propuse), care vor funcþioneazã 24, iar temperatura poate fi reglatã
conduce la îmbunãtãþirea performanþei de mediu ºi numai la cazan. Prin instalarea termostatelor, am putea
prezentarea concretã a cheltuielilor de investiþie ºi de economisii ºi mai mult, astfel consumul de energie s-
funcþionare, gradul de economisire ºi perioada de ar reduce cu încã 5-15%. Sistemul furnizeazã energie
rambursare. termicã la douã clãdiri, astfel ar fi nevoie de cel puþin
douã termostate, deci valoarea investiþiei (I) (aparat +
Formula folositã: manoperã) este de 800.000 lei.
Perioada de rambursare (P.R.) = Investiþia(I) / Cu ajutorul termostatului, iarna cazanul ar
[Economii(E.) - Cheltuieli de funcþionare(Ch. F.)] funcþiona cca. 20 de ore, iar vara cca. 4 ore. Acum,
fãrã termostat, iarna cazanul funcþioneazã 24 ore, iar
1. Energie: vara 4 ore. Diferenþa ar fi o economisire de 720 ore pe
Înlocuirea încãlzirii cu curent electric cu cel cu an. Consumul lunar de 1.340 m3 corespunde unui
gaz. În urma acestei mãsuri, se va instala încãlzirea cu consum orar de 1,86 m3 , din care putem calcula cât
gaz în vestiar ºi în toaletã iar racordarea reþelei de apã economisim (E) într-un an: 3.686.340 lei.
caldã la acest sistem este în curs rezolvare. Avantajul Cheltuielile de funcþionare (Ch.F)nu costã nimic.
acestei schimbãri este evident. Pânã acum încãlzirea s- Perioada de rambursare este:
a efectuat cu reºouri electrice care erau puse în P.R. = 800.000 / 3.686.340 = 0,217 an = 2,6 luni
funcþiune zi ºi noapte, consumul individual fiind de
30-35 kW pe zi. 2. Apa:
Investiþia (I) care include proiectarea, autorizarea, În cadrul acþiunii de renovare a vestiarelor ºi
achiziþionarea cazanului, conductelor ºi a corpurilor toaletelor, sunt schimbate rezervoarele WC-urilor.
de încãlzit, respectiv manopera, însumeazã 10.000 €, Rezultatul se reflectã în cantitatea totalã de apã
în jur de 380.000 milioane lei. Consumul de energie ºi consumatã:
de gaz a fost calculat la un consum mediu aproximativ Valoarea investiþiei este datã de preþul de
pe timp de iarnã, dat fiind cã încã nu avem o achiziþionare a rezervoarelor (750.000/unitate). În
monitorizare anualã a consumului: total au fost cumpãrate 9 rezervoare, astfel valoarea
totalã a investiþiei se ridicã la 6.000.000 lei.
2001. noiembrie: În anul 2000, consumul mediu a fost de 770 m3, iar în
energia electricã = 29.730 kWh 2002 consumul mediu a fost de 165 m3. Lunar s-a
consumul de gaz = 0 m3 economisit (E) 605 m3, ceea ce înseamnã 3.557.400 lei.
2002. noiembrie: Practic, cheltuielile de funcþionare (Ch.F) nu costã
energia electricã = 23.860 kWh nimic, astfel perioada de rambursare va fi urmãtorul:
consumul de gaz = 1.340 m3 P.R. = 6.000.000 / 3.557.400 = 1,7 luni
1 kWh energie electricã = 1.900 lei - în medie Cantitatea de apã consumatã înainte de instalarea
1 m3 gaz = 2.751 lei contoarelor nu este realã, pentru cã în fiecare lunã s-a
consum 2001 noiembrie = 56.487.000 lei facturat un consum estimativ de apã, astfel cantitatea
consum 2002 noiembrie = 49.017.000 lei realã de apã consumatã poate fi estimatã la 250 m3 pe
Economia (E) reiese din diferenþa dintre cele douã lunã. În acest caz, cantitatea de apã economisitã este
rezultate: E = 7.470.000 lei de 85 m3, care este aproximativ 500.000 lei. Astfel
Cheltuielile de funcþionare (Ch.F) sunt cauzate de perioada de rambursare evolueazã dupã cum urmeazã:
funcþionarea cazanului, ceea ce înseamnã 30 kWh ºi P.R. = 6.000.000 / 500.000 = 12 luni = 1 an
este 570.000 lei pe lunã.
Dacã substituim datele primite, rezultatul va fi
urmãtorul: P.R. = 380 milioane lei / (7.470.000 -
570.000) = 380 milioane lej / 6,9 milioane lei/lunã =
380 milioane lei / 82,8 milioane lei/an = 4,6 an
Perioada de rambursare este de 4,6 ani.

STUDII DE CAZ
7. S.C. Phitocaritas SRL, Cârþa

Eco cartografiere - Dezvoltarea de produse ºi servicii
ECO-CARTOGRAFIERE Rezultate
Atelierul S.C. PHITOCARITAS SRL s-a construit
Szakács B. Éva, în 1999, ca lucrãri de producþie autorizate conform
proiectant, legislaþiei în vigoare. Cele mai importante elemente
A.I. Szakács, Miercurea Ciuc ale investiþiei s-au realizat, iar în continuare încercãm
Szakács B. László, eco-cartografierea într-o ordine de importanþã logicã a
ºef proiect, dezvoltãrilor, ce trebuie întreprinse.
A.I. Szakács, Miercurea Ciuc În timpul mãsurãtorilor efectuate am stabilit
ordinea mãsurilor ce trebuie luate. Aceste elemente
Preambul, generalitãþi sunt urmãtoarele:
Scopul eco-cartografierii este identificarea • Problemele întâlnite dacã sunt în neconcordanþã faþã
aspectelor de mediu ºi ale protecþiei muncii, cu scopul de legislaþia în vigoare sau însemanã pericol de viaþã
fundamentãrii unor investiþii prin care se pot micºora • Fezabilitatea
posibilitãþile comiterii unor greºeli. • Eficienþa economicã
• Impactul asupra mediului înconjurãtor
Lista mãsurilor ce trebuie întreprinse, în ordine de importanþã:

Drept /
Nr Încãperea Problema Propunerea
Periculos
Utilizarea energiei electrice Trecerea la utilizarea energiei
1 Atelier mãcinat plante Da
monofazice electrice trifazice
Atel. mãcinat plante Montarea echipamentelor de protecþie
2 Lipsa extinctoarelor portabile Da
Atel. de ambalare contra incendiilor
Atel. mãcinat plante Lipsa instruirii în protecþia Respectarea legislaþiei,
3 Da
Atel. de ambalare muncii inscripþionarea maºinilor
Schimbarea utilajului actual cu
4 Atel. mãcinat plante Nivelul de zgomot înalt Nu
maºinã de tãiat felii
Concentraþia de praf în aer este
5 Atel. mãcinat plante De instalat hotã, exhaustor Nu
ridicatã în timpul mãcinãrii
Concentraþia de praf în aer este De instalat hotã, exhaustor, sau linie
6 Atel. de ambalare Nu
ridicatã în timpul ambalãrii de ambalare
Lucrãri neterminate,
7 Vestiar, baia Dotarea Nu
Lipsa dotãrii
Propuneri pentru dezvoltare, amenajat. Celelalte deºeuri sunt colectate în pubele de

stabilirea problemelor de rezolvat gunoi închise ºi sunt transportate sãptãmânal pe bazã
de contract printr-o firmã autorizatã.
• Incinta • Atelierul de mãcinat plante
Lucrãrile sunt în curs de execuþie, materialele de 1. Este necesarã introducerea utilizãrii energiei
construcþii sunt depozitate ordonat, nu perturbã nici electrice industriale (trifazate)
circulaþia, nici procesul de producþie. -montarea unui tablou electric adecvat
Deºeurile de provenienþã tehnologicã sunt infirme, de -legarea la masã a consumatorilor electrici
tip vegetalã care se composteazã într-un loc special -etichetarea utilajelor ºi aparatelor.

STUDII DE CAZ
2. Este necesarã dotarea urgentã cu extinctoare 5. Pe timpul mãcinãri se produce praf vegetal în
portabile cantitãþi mari, servantul maºinii poartã mascã de
-executarea inscripþionãrilor indicate de normele de protecþie. Propunem sã se monteze hotã cu exhaustor
pazã ºi prevenirea incendiilor coroborat cu instructajul pânã la schimbarea acestei maºini cu altul mai
PSI al membrilor colectivului de muncã. adecvat, mai nepoluant.
3. S-a þinut instructajul de protecþia muncii dar
fiºele individuale nu sunt actualizate. • Atelierul de ambalare
- trebuie efectuatã ethichetarea utilajelor ºi a Deºeurile de hârtie produse la ambalarea
aparatelor pentru utilizarea în siguranþã produsului finit sunt de cantitate redusã ºi se ard în
4. În timpul funcþionãrii maºina de mãcinat soba de teracotã pe combustibil solid (lemne de foc).
produce zgomot însemnat. Aceasta funcþioneazã 1-2 -La atelierul de ambalare cel mai urgent de rezolvat
zile pe sãptãmânã, zilnic 4-5 ore (între orele 11-16), este excluderea prafului vegetal. Este necesarã
iar în cazul perioadei de campanie (spre sfârºitul verii) montarea unei instalaþii exhaustoare speciale,
utilizarea devine mai intensã. Aceastã rezolvare este reglabile.
vremelnicã, doleanþa este ca mãcinarea sã fie -Reducerea cantitãþilor de praf se va rezolva prin
substituitã cu maºinã de tãiat felii, care funcþioneazã achiziþionarea ºi utilizarea maºinii de tãiat felii ºi
mai silenþios. montarea liniei de ambalare.
Rezultatul raportului meteorologic:

Întrebãri Punctaj
Cum apreciaþi colectarea selectivã a deºeului? 20
Cum apreciaþi angajamentul conducerii faþã de protecþia mediului? 20
• Vestiarul, baia REALIZÃRILE FIRMEI ÎN

Instalaþia de apã-canal proprie este în curs de DOMENIUL PROTECÞIEI MEDIULUI
dezvoltare, doar dotãrile nu sunt montate. Obiectele Cu ocazia eco-cartografierii am constatat realizãrile
sanitare sunt achiziþionate, pe parcusrul primãverii pozitive firmei care sunt urmãtoarele:
urmeazã montajul lor. • Firma nu foloseºte chimicale pentru conservare.
La aceastã firmã lucreazã doi salariaþi, ei au • Colectarea selectivã a deºeurilor, compostarea
întocmit chestionarul de mai sus. deºeurilor vegetale care se utilizeazã la fertilizarea
Considerãm necesarã promovarea ideii de solului straturilor de plante medicinale.
responsabilitate fiecãruia faþã de mediu. • La ambalare se folosesc pungi din hârtie care se
Se pot premia angajaþii, care aduc un aport depoziteazã în cutii de carton refolosibile.
considerabil ºi voluntar la protecþia mediului. • Este asigurat iluminatul natural, astfel pentru acest
scop energia consumatã este infimã.
Cârþa la 20.12.2002

STUDII DE CAZ
Drept/
Temã Loc Probleme Propuneri Realizabil Rentabil Ecologic Total
pericol
Atelier mãcinat Utilizarea energiei Trecerea la utilizarea energiei

Risc da 4 4 5 13
plante electricã monofazice electricã trifazice
Atel. mãcinat plante Montarea echipamentelor

Risc Lipsã stingãtoare portabile da 4 4 4 12
Atel. de ambalare protecþie contra incendiilor
Atel. mãcinat plante Lipsã instruirii în protecþia Respectarea legislaþiei,

Risc da 4 4 1 9
Atel. de ambalare muncii inscripþionarea maºinilor
Atel. mãcinat plante Schimbarea maºinii pe
Risc Nivelul de zgomot înalt nu 3 4 5 12
Atel. de ambalare maºinã de tãiat felii
Atel. mãcinat plante Concentraþia de praf în aer
De instalat hotã, exhaustor,
Aer Atel. de ambalare este ridicat în timpul nu 3 4 5 12
sau liniei de ambalare
mãcinãrii ºi ambalãrii
Lucrãri neterminate, Montarea dotãrilor în curs de
Risc Vestiar, baia nu 5 2 4 11
nu este dotat rezolvare
DEZVOLTAREA DE bine echipat, care face posibilã activitatea de cercetare

PRODUSE ªI SERVICII ºi experimentare, ceea ce este important dacã
întreprindere doreºte sã-ºi pãstreze practicile ºi
1. Din punct de vedere al protecþiei mediului este scopurile existente: ceaiul de pe masa consumatorului
foarte important introducerea a douã linii de utilaje. sã nu aibã chimicale.
Primul este un concasor, care va schimba actuala Conform rezultatelor unor cercetãri internaþionale,
moarã de ciocan, iar celãlalt ar fi linia de ambalare, condiþiile de mediu din regiunea Ciuc sunt similare cu
care ar înlocui munca manualã. Un alt element din cele din Finlanda, astfel dispunem de una dintre cele
planul de dezvoltare a întreprinderii este mai valoroase stocuri de plante medicinale.
achiziþionarea unui uscãtor pe bazã de energie solarã. 3. Comparaþia s-a fãcut la preparatele de plante de
2. Grupul þintã: în prezent întreprinderea ceai, ambalate în pungi, produse în cantitãþi mari. În
furnizeazã produse pentru farmacii acest caz, cantitatea este în detrimentul calitãþii,
Scopul este de a forma o reþea de localuri specializate pentru cã se încearcã îmbunãtãþirea aromei ºi culorii
pe servirea diferitelor tipuri de ceaiuri în staþiunile prin folosirea de arome ºi coloranþi sintetici.
balneoclimaterice ºi de odihnã. În aceste localuri, pe Întreprinderea doreºte sã ia legãtura cu o firmã de la
lângã ceaiurile medicinale, doritorii vor afla în cadrul Sovata, care are ca activitate, împachetarea plantelor
unor expoziþii ºi prezentãri informaþii despre utilitatea medicinale. Produsele lor de calitate superioarã sunt
ºi importanþa plantelor medicinale ºi a celor folosite prezente deja pe piaþã, dar sunt comercializate en-
ca ºi condimente ºi nu în ultimul rând despre detail, deci o concurenþã serioasã nu este posibilã, un
cultivarea ºi protejarea acestor tipuri de plante. lucru benefic pentru dezvoltarea întreprinderii noastre.
4. Din cauza dificultãþilor de la început,
Deviza întreprinderii este: întreprinderea nu a investit mult în reclamã. Dupã
“Prin savoare pentru sãnãtate” dezvoltare vom trece la reclama produselor cu ocazia
prezentãrilor ºi expoziþiilor care vor fi þinute în
Scopul este de a creºte profitul prin îmbunãtãþirea localurile specializate pe servirea diferitelor tipuri de
calitãþii ºi nu prin creºterea cantitãþii, astfel având ceaiuri, prin intermediul materialelor informaþionale
grijã de flora spontanã. Asta este mai uºor de realizat (broºuri, pliante, fluturaºe),. Scopul este de a convinge
în situaþia în care încurajeazã introducerea cultivãrii clienþii prin calitate ºi prin caracterul unic al locului,
plantelor medicinale ºi a celor folosite ca ºi sã se întoarcã ºi sã mai aducã ºi alþi posibili clienþi.
condimente, activitate care are deja o anumitã tradiþie
în zona noastrã. În cadrul Universitãþii Sapientia 2003 iunie Miercurea Ciuc
profilul de chimie-alimentarã dispune de un laborator

STUDII DE CAZ
8. S.C. Pipelife România SRL, Miercurea Ciuc

Eco cartografiere
Pe baza problemelor ivite ºi a mãsurilor propuse s-

a alcãtuit o listã, problemele fiind enumerate în
ordinea prioritãþilor, dupã aspectele de neconformare
legale, a posibilitãþilor de realizare a mãsurilor
propuse ºi a eficienþei economice ºi de mediu. Scopul
elaborãrii listei de prioritãþi este acela de a ajuta
conducãtorii unitãþilor sã-ºi alcãtuiascã propriul plan
de perspectivã. În acelaºi timp, cu ajutorul unor
schimbãri uºor realizabile, care nu necesitã mari
resurse materiale ºi care aduc profituri de mediu
însemnate, ei pot avea rezultate pozitive.
Excepþia o poate constitui rezolvarea problemelor de
neconcordanþe legale ale cãror rezolvare este în
interesul întreprinzãtorului. Cu ocazia vizitei de lucru
am inventariat practicile pozitive observate cu scopul
de a motiva atât conducãtorii firmei cât ºi pe angajaþi
pentru introducerea a cât mai multor activitãþi eco-
conºtiente.
Probleme ivite ºi mãsuri propuse

Firma avea zi de întreþinere deci nu era producþie
ceea ce a influenþat procesul de cartografiere ºi
rezultatele acestuia. Cu aceastã ocazie am identificat
16 probleme de mediu ºi mai multe practici pozitive
pe care le-am enumerat în tabelul de mai jos. Pentru
rezolvarea majoritãþii problemelor s-au gãsit soluþii
chiar în timpul vizitei iar pentru celelalte imediat dupã
aceea.
Antecedente
Participanþii proiectului au realizat o prezentare • Amplasamentul uzinei,
demonstrativã la sediul Pipelife SRL. La faþa locului
factorii de perturbare
ne-a fost de ajutor Farkas László Hunor, responsabil
Probleme
cu probleme de mediu.
Uzina se situeazã într-o zonã industrialã deci nu
este vorba despre perturbãri.
Eco-cartografiere
Cu ocazia eco-cartografierii s-au luat în considerare
• Apa ºi solul
urmãtoarele:
Probleme
• amplasamentul uzinei
La toalete robinetele ºi wc-urile sunt cele
• factorii de perturbare a activitãþilor
tradiþionale care folosesc mai multã apã decât este
• apa
necesar.
• solul
Propuneri: schimbarea instalaþiilor de toaletã ºi a
• aerul, mirosul, zgomotul, praful
robinetelor cu cele ecologice.
• energia
Practici pozitive
• deºeurile
Reducerea cantitãþii apei folosite prin rãcirea apei în
• riscurile
sistem închis ºi prin folosirea dedurizãrii.

STUDII DE CAZ
• Aerul, mirosurile, zgomotul, praful

Probleme
La linia de utilaje, cu ocazia golirii sacilor praful
PVC se elibereazã în aer. Folosirea freonului în
sistemul de rãcire ºi în aer. Aerul uzinei este poluat de
utilaje ºi de gazul de eºapament de la cãrucioare.
Uzina nu se aeriseºte corespunzãtor. Lipsa sistemului
de aerisire în atelierul de modelare.
Propuneri
Folosirea unu sistem închis de golire a PVC.
Schimbarea continuã a utilajelor cu cele fãrã freon.
Realizarea unui sistem de aerisire atât în halã cât ºi în
ateliere. • Deºeuri
Probleme
Din cauza lucrãrilor de întreþinere erau pe jos ºi lângã
linia de utilaje bidoane cu vopsele ºi cârpe uleioase.
Fânul cosit din curte era strâns în termocentralã pentru
uscare. În distribuitorul de energie electricã sunt
deºeuri, cutii de carton. S-au gãsit deºeuri, bucãþi de
metale ºi de tablã în halã, lângã perete.
Propuneri
Idee: cãrucioare de instalare - sculele necesare
lucrãrilor de reparare ºi de instalare sã se þinã într-o
"ladã mobilã". Alegerea cutiilor, a deºeurilor,
pãstrarea celor necesare ºi aruncarea celor neuzabile.
Practici pozitive
Existenþa containerelor de deºeuri pe tot teritoriul
uzinei. Sacii de deºeuri sunt cumpãrate ºi refolosite de
cãtre o firmã.
• Energia
Probleme • Riscuri
Într-una din camerele de repaos am gãsit încãlzirea Lipsa inscripþiilor de informare în sala termocentralei.
datã la maxim pe când geamurile erau deschise. În laboratorul de teste lipsa inscripþiilor de siguranþã
In hala uzinei luminile erau aprinse, deºi lumina pe aparate.
naturalã era de ajuns. La o ieºire a halei, între uºã ºi Propuneri
pardosealã era o distanþã de un deget. Starea uºilor ºi Sã se inscripþioneze cele necesare.
a ferestrelor din birouri sunt proaste, au crãpãturi. Practici pozitive
Propuneri Existenþa unui covor de cauciuc în distribuitorul de
Instruirea ºi motivarea angajaþilor, o mai bunã energie electricã. Apã mineralã ºi lapte pentru
administrare a energiei. O administrare mai muncitori. Inscripþionarea corespunzãtoare a
economicã a energiei electrice. La crãpãtura de la uºã scrumierelor ºi a locurilor de fumat, prevãzute cu
sã se aºeze bande de plastic sau de gumã ca sã se extinctoare.
împiedice pierderea energiei termice. Schimbarea sau
repararea uºilor ºi a geamurilor. Concluzie
Practici pozitive Cu ocazia vizitei de lucru nu am constatat probleme
Instalarea unui sistem de încãlzire reglabil, a unui grave de mediu. La fiecare element de mediu am
cazan pe bazã de gaze naturale. Folosirea unor þevi constatat unele lipsuri dar care pot fi corectate prin
izolate în laborator. Iluminat natural corespunzãtor în organizare, cu instruirea angajaþilor ºi cu mici
halã. Corpuri de iluminat legate în serie. Încãlzirea investiþii. Mãsurile - în ordinea prioritãþii - sunt
halei cu radiatoare de înaltã performanþã. prezentate în urmãtorul tabel:

98
Neconcordanþã Avantaj
Eco-hãrþi Probleme Mãsuri Realizabil Economic Total
legalã ecologic
Educarea si motivarea lucrãtorilor din
Întruna dintre vestiare termostatul radiatorului
Energia uzinã, administrarea responsabilã a Nu 5 5 5 15
era pus pe maxim, iar geamul era deschis
energiei
În uzinã erau aprinse toate sursele de
Energia Administrarea economicã a energiei Nu 5 5 5 15
iluminare deºi nu era nevoie
schimbarea robinetelor cu robinete

Apa robinete obiºnuite Nu 4 4 4 12
ecologice
Din cauza lucrãrilor de întreþinere lângã linia Cãrucioare de instalare, sculele

Deºeuri Nu 5 3 4 12
de utilaje bidoane cu vopsele ºi cârpe uleioase necesare reparaþiilor într-o ladã mobilã
sã se aºeze bande de plastic sau de
La o ieºire a halei, între uºã ºi pardosealã era
Energie cauciuc ca sã se împiedice pierderea Nu 5 4 3 12
o distanþã de un deget
energiei termice
Aer, odor, Instalarea unui sistem închis de
la descãrcarea prafului PVC Nu 3 3 5 11
zgomot, praf descãrcare
lipsa inscripþiilor din locul unde se aflã Asigurarea inscripþiilor

Riscuri Nu 5 3 3 11
termocentrala uzinei corespunzãtoare
Asigurarea inscripþiilor
Riscuri lipsa inscripþiilor de lîngã aparatele de test Nu 5 3 3 11
corespunzãtoare
Deºeuri depozitarea fânului in încãperea termocentralei Îndepãrtarea deºeurilor Nu 5 3 3 11
Deºeuri în sala de distribuire a energiei
Deºeuri Îndepãrtarea deºeurilor Nu 5 3 3 11
electrice
selecþia corespunzãtoare a deºeurilor,
bucãþi de metale ºi de tablã în halã, lângã
Deºeuri separat, ºi depozitarea deºeurilor Nu 4 3 3 10
perete
folosibile, reciclabile

Aer, odor, schimbare instalaþiilor la instalaþii de
climatizare cu freon Nu 2 2 5 9
zgomot, praf climatizare fãrã freon
Vã dorim mult succes în activitãþile Dvs. de îmbunãtãþire a performanþei de mediu.

Aer, odor, aerisirea in hala de producþie nu este
procurarea instalaþiilor de aerisire Nu 3 3 3 9
zgomot, praf corespunzãtoare
STUDII DE CAZ
Aer, odor, aerisirea in hala de producþie fitingul nu este

Procurarea instalaþiilor de aerisire Nu 2 2 3 7
zgomot, praf corespunzãtor
STUDII DE CAZ
9. S.C. Tabula Rasa SRL, Zetea

Eco cartografiere
Bándi Enikõ, urmãtoarele:

studentã-ingineria mediului • amplasamentul uzinei
Babos Anna Mária, • factorii de perturbare a activitãþilor
responsabil marketing , • apa
S.C. Tabula Rasa SRL, Zetea • solul
• aerul, mirosul, zgomotul, praful
Tabula Rasa Srl. s-a înfiinþat în anul 2000 ºi are ca • energia
domeniu de activitate prelucrarea lemnului. Îºi • deºeurile
închiriazã utilajele de prelucrare a lemnului de la • riscurile
Danubius Trans Srl. Marea parte a produselor sunt Despre problemele apãrute ºi mãsurile propuse am
valorificate la export. Are 13 angajaþi. alcãtuit o listã. Cei 7 angajaþi ai firmei au completat un
Scopul eco-cartografierii este aplicarea acelor mãsuri chestionar prin care am dorit sã aflãm pãrerea lor
care sã ajute la reducerea riscurilor de mediu ºi de despre rezultatele activitãþilor de protecþie a mediului
protecþia muncii ºi la dezvoltarea activitãþilor. Cu în cadrul firmei.
ocazia eco-cartografierii uzinei am luat în considerare Rezultatul astfel obþinut este urmãtorul:
Întrebãri Punctaj
Punctajul reflectã pãrerea angajaþilor despre Administrarea apei ºi a zgomotului sunt evaluate
subiectul respectiv. În cazul punctajul ridicat angajaþii pozitiv. Firma intenþioneazã sã-ºi schimbe sediul ceea
sunt mulþumiþi iar în cazul punctajului scãzut, mai ce ar rezolva marea parte a problemelor de mai sus.
puþin mulþumiþi. Rezultatele sondajul aratã cã, dupã
pãrerea angajaþilor, ceea mai mare problemã o
reprezintã colectarea selectivã a deºeurilor.

100
Eco-hãrþi Probleme Mãsuri Realizabil Rentabil Total
legalã ecologic
Riscuri Nu existã extinctor Achiziþionarea extinctoarelor Da 5 5 5 15
Muncitorii nu folosesc echipament de protecþia

Riscuri Motivaþii financiare sau amenzi Da 4 5 5 14
muncii
Riscuri În jurul sobei sunt deºeuri, pericol de incendiu Depozitare în loc adecvat Da 5 2 3 10
Deºeurile în încãperi nu sunt depozitate

Deºeuri corespunzãtor (bidoane cu lacuri ºi vopsele, deºeuri Amplasarea containerelor Nu 5 5 5 15
comunale)
Energie Izolare necorespunzãtoare a clãdirii Efectuareea izolãrii Nu 5 5 3 13
Aer, odor, În hala de maºini ºi în atelierul de ºlefuire este Funcþionarea unui aspirator ºi folosirea
Nu 3 5 5 13
zgomot, praf zgomot ºi praf echipamentului de protecþia muncii
Derivarea apei într-o groapã de

Sol Apa din sala de brichetare se devarsã în ºanþ decantare pentru cã nu existã Nu 5 4 4 13
canalizare
Scândura depozitatã sub maºina de ºlefuit - pericol

Riscuri Sã se facã ordine Nu 5 4 4 13
de accidentare
Aerisire regulatã, folosirea

Riscuri În sala de lãcuit sunt depozitate substanþe cancerigene Nu 5 4 4 13
echipamentului de protecþia muncii

Energie Iluminatul în timpul zilei Stingerea luminii în timpul zilei Nu 5 4 4 13
Apã În sala de lãcuit nu existã canal de scurgere Construirea unei guri de scurgere Nu 4 4 4 12
STUDII DE CAZ
Scurgeri uleioase sub compresor -pericol de

Riscuri O mai bunã delimitare a compresorului Nu 3 4 4 11
accidente ºi de incendiu
STUDII DE CAZ
10. Asociaþia Ecologistã Floarea de Colþ, Cluj Napoca

Eco cartografiere
Körösfõy Sándor, a performanþelor de mediu.

director executiv Cu toate acestea sunt câteva exemple de practici
Asociaþia Ecologistã care pot duce la apariþia unor probleme, legate mai
Floarea de Colþ, Cluj Napoca ales de securitatea de personal ºi de managementul
deºeurilor.
Sunt prezentate problemele ºi propunerile de
soluþionare în ordine descrescãtoare a importanþei,
Biroul AEFC se aflã la demisolul unui imobil de utilizând urmãtoarele criterii:
trei etaje ºi se confruntã cu probleme specifice unui • problema prezintã neconformitate legalã sau pericol
birou amenajat într-un spaþiu care nu a avut aceastã iminent
destinaþie. • impact asupra mediului
Per global, tendinþele din birou pot fi considerate • posibilitãþile de soluþionare
ca pozitive, având o tendinþã de îmbunãtãþire continuã • avantaje economice
Locaþie Problema Propunere Semnificativ

Biroul AEFC Utilizarea sursei de încãlzire - reºou electric improvizat Trecerea pe sistem de încãlzire pe gaz DA
Hol - casa Introducerea colectãrii selective a
Depozitarea deºeurilor menajere în condiþii neigienice DA
scãrilor deºeurilor
Grup social Depozitare necontrolatã a materialelor periculoase Depozitarea în condiþii controlate NU
Biroul AEFC Izolaþie nepotrivitã la ferestre Înlocuire cu ferestre termopan NU
Acoperirea þevilor cu material
Biroul AEFC Þevile de apã nu sunt izolate, dau naºtere la condens NU
termoizolator
Scurgerile de canalizare sunt inetanºe ºi dau naºtere la
Biroul AEFC Etanºeizarea scurgerilor NU
infiltrãri în pereþi
A fost efecuat un sondaj(chestionar) în rândul staff-ului AEFC -5 persoane, fiecare întrebare

având valoare de la 1=f. rãu la 4=f. bine- a cãrui rezultate sunt prezentate în continuoare:
Întrebare Punctaj
Cum sunt tratate deºeurile? 6

STUDII DE CAZ
11. Casa Pedagogilor Apáczai Csere János, Miercurea Ciuc

Reduceri de cost- Economisire ecologicã
Kõrössy Erika, Luând în considerare datele anterioare avem

pedagog didactic urmãtorul rezultat:
Casa Pedagogilor Apáczai Csere János
Miercurea-Ciuc Investiþie: 200 milioane lei
Cheltuieli de funcþionare: 12 milioane lei
Ca un studiu de caz inspectez o investiþie a Casei Perioadã de rambursare: 51 milioane lei
Pedagogilor Apáczai Csere János care contribuie ºi la Perioadã de rambursare: 5,01 luni.
dezvoltarea mediului acestuia. Scopul meu este aceea Se vede clar ºi din aceste valori ca introducerea unei
de a evalua nivelul economisirii ecologice ºi perioada micro-termocentrale este o investiþie avantajoasã nu
de rambursare a investiþiei. La calcularea acestuia am numai din punct de vedere ergonomic dar ºi din punct
folosit urmãtoarea formulã: de vedere economic. Aº propune dezvoltarea
termocentralei prin instalarea de
Investiþie supape la termost care ar face
Perioadã de rambursare = posibilã reglarea încãlzirii de la
Economisire - Cheltuieli de funcþionare
birou la birou.
Economisirile de mediu
La identificarea economisirilor ecologice pot
folosi date concrete. În vara anului 2000 s-a procedat
la debranºarea sistemului de încãlzire comunalã ºi s-a
instalat o micro-termocentralã proprie. Investiþia a
costat 200 milioane lei. Folosind încãlzirea de la vechiul
sistem consumul de energie a costat 17 milioane lei.
De atunci preþul gazelor naturale a crescut de trei ori.
Luând în considerarea preþul actual, astãzi consumul
lunar ar costa 51-68 milioane lei. Comparativ cu aceasta,
datoritã introducerii încãlzirii cu termocentralã
proprie aceste cheltuieli s-au redus la 10-12 milioane
lei. Diferenþa economisitã ar fi de 56 milioane lei. La
cheltuielile de funcþionare a termocentralei proprii
mai trebuie sã adãugãm ºi faptul cã instituþia plãteºte
doar cheltuielile pentru furnizarea apei reci, ceea ce
este foarte puþin.
Perioada de rambursare evolueazã astfel:

200 M 200 M
Perioadã de rambursare = = = 2,05 luni
56 M - 12 M 44 M
Dacã luãm în considerarea o scumpire de 3 ori a

gazelor naturale atunci valorile ar evolua astfel:
200 M 200 M
Perioadã de rambursare = = = 5,01 luni
51 M - 12 M 39 M

STUDII DE CAZ
12. Universtitatea Sapientia, Miercurea Ciuc

Eco cartografiere
Székely Gabriella, hotel care a fost construit în anii socialismului ºi de

colaborator ºtiinþific, atunci nu a beneficiat de nici o renovare sau
Asociaþia Kurzia amenajare. Problemele din domeniul energiei se pot
Russu Tibor, rezolva numai prin investiþii majore, acest fapt
preºedinte, diminuând semnificativ realizabilitatea acestor lucrãri.
Asociaþia Kurzia Pe primele douã locuri din tabelul cumulativ se
aflã probleme din domeniul gospodãririi cu apã a
Clãdirea principalã(parter) clãdirii. De regulã rezervoare care picurã, robinete
a Facultãþii din Miercurea Ciuc neetanºe. Aceste probleme se pot rezolva prin
investiþii mici, ºi în multe cazuri doar prin atenþie
Date generale mãritã ºi acurateþe.
Eco-cartografierea parterului clãdirii principale a În general despre problemele descrise se poate
Facultãþii din Miercurea Ciuc a fost efectuatã în spune, cã o parte se pot rezolva prin mãsuri cu costuri
februarie 2003. Fosta clãdire a Hotelului Harghita, reduse sau chiar fãrã costuri, iar prin investiþii majore
clãdirea centralã de astãzi a facultãþii se aflã în centrul s-ar ameliora semnificativ "starea ecologicã" a
municipiului Miercurea Ciuc în Piaþa Libertãþii nr. 1, clãdirii, senzaþia de confort a studenþilor ºi a
în faþa ºi în spatele clãdirii aflându-se douã strãzi cu o profesorilor.
circulaþie relativ intensã. În apropiere se aflã ºi "Buletinul meteorologic" de mediu al facultãþii a
clãdirea Consiliului Judeþean Harghita, Casa de culturã fost efectuat prin analiza a 27 de chestionare. Datele
a sindicatelor, piaþa agroalimentarã ºi Piaþa Libertãþii. sondajului, precum ºi evaluarea acestora prin statistici
La parterul clãdirii de ºase etaje, mezanin ºi parter, de bazã este prezentatã în tabelul anexat. Evaluarea s-
se aflã cinci sãli de cursuri (sãlile 02, 03, 04, 05 ºi a efectuat printr-o notare de la 1 la 4, unde 1 reprezintã
Aula Mare), precum ºi 5 birouri, bufetul clãdirii, "timp însorit", iar 4 "furtunã".
poarta, intrarea la lifturi, scãri. Din datele respective este necesarã evidenþierea
Lucrãrile de reconstrucþie ºi modernizare a clãdirii au urmãtoarelor statistici:
fost efectuate în anul 2001, dar în timpul eco- Evaluarea celor 13 domenii s-a fãcut prin note în
cartografierii încã se lucra la schimbarea medie între 1,9 ºi 3,1 cu media generalã de 2,27.
ascensoarelor. Media notelor pentru cele 27 de chestionare s-a
încadrat între 1,2 ºi 3,3. Media generalã de 2,27 ne
Eco-cartografiere sugereazã, cã studenþii ºi profesorii chestionaþi
Hãrþile necesare eco-cartografierii ne-au fost puse evalueazã climatul clãdirii ca fiind mediocrã,
la dispoziþie de cãtre administratorul clãdirii S.C. "variabilã, atât însoritã, cât ºi ploioasã" din punct de
Hotel Harghita 2000. Pe lângã eco-cartografiere am vedere meteorologic.
efectuat ºi un "buletin meteorologic" de mediu a Este interesantã seria de date pentru domeniul
facultãþii, datele acestuia fiind prezentate mai jos. Climatului general. Dacã cumulãm nota pentru
Datoritã caracterului clãdirii au fost efectuate doar celelalte 12 domenii, acesta diferã de nota datã la
hãrþile referitoare la energie, apã ºi zgomot. În anexã climatul general. Aceastã diferenþã este între -0,6 ºi
este prezentat tabelul cumulativ al hãrþilor împreunã +2,7, cu media de 0,5. Acest fapt înseamnã cã
cu indicele referitoare la realizabilitate, profitul ºi evaluarea Climatului general nu s-a efectuat prin
beneficiul economic ºi de mediu, precum ºi o aprecierea linearã a celor 12 domenii, ci printr-o
propunere privind soluþionarea problemei respective. estimare ponderatã sau fãrã luarea în consideraþie a
Majoritatea problemelor sunt din domeniul acestor domenii.
gospodãririi cu energie ºi apã. Clãdirea dispune de
ferestre cu suprafeþe mari, dar izolaþia acestora nu este Frecvenþa notelor reflectã climatul general menþionat
rezolvatã, probabil mãrind semnificativ costurile de mai sus: frecvenþa cea mai mare o are nota "2", acesta
încãlzire. În clãdire se mai "simte" caracterul de hotel, fiind urmatã la mare distanþã de nota "3".

Eco-cartografiere - Universitatea Sapientia, parterul clãdirii principale a Facultãþii din Miercurea Ciuc
104
Probleme Propunere Realizabil Rentabilitate Total
legalã ecologic
Apã + Rezervoare care picurã, robinete

1 Harta 1. Repararea rezervoarelor ºi robinetelor nu 5 4 4 13
energie neetanºe
Schimbarea toaletei la bãrbaþi pe instalaþii cu fotocelule

Apã + Consum permanent de apã în WC-ul
2 Harta 1. sau alte instalaþii cu funcþionare intermitentã. Repararea nu 4 4 4 12
energie bãrbaþilor, robinete slab picurãtoare
robinetelor.
Zgomot permanent din cauza reparãrii Zgomotul înceteazã cu finalizarea reparaþiilor.

3 Zgomot Harta 2. nu 5 1 5 11
ascensoarelor Atenþionare în cazul reparaþiilor viitoare de acest gen.
Folosirea mai eficace a luminii naturale prin învârtirea

4 Energie Harta 2. Geamuri umbrite nu 5 3 3 11
sau tragerea perdelelor
Folosirea mai eficace a luminii naturale prin învârtirea

5 Energie Harta 6. Lumina naturalã nu este utilizatã nu 5 3 3 11
sau tragerea perdelelor
Lipsa îndrumãtoarelor lângã

6 Energie Harta 6. Plasarea îndrumãtoarelor nu 5 3 3 11
comutatoarele electrice de iluminare
Energie+
7 Harta 1. Lumina ardea în toaletã. Atenþionare pentru folosirea mai raþionalã a iluminãrii nu 4 3 3 10
zgomot
8 Energie Harta 2. Neetanºeitate la ferestre Schimbarea geamurilor cu altele termoizolante nu 3 4 3 10

Corpuri de iluminat lãsate aprinse pe Atenþionare - în primul rând a portarilor - pentru

10 Energie Harta 4. nu 4 3 3 10
coridoare folosirea mai raþionalã a iluminãrii

Microfon ºi amplificator cuplate în Atenþionarea profesorilor ºi informaticienilor pentru a
13 Energie Harta 6. nu 4 3 3 10
afara timpului de utilizare utilizare mai atentã
Corpuri de iluminat lãsate aprinse în

14 Energie Harta 6. Atenþionare pentru folosirea mai raþionalã a iluminãrii nu 4 3 3 10
sãli
STUDII DE CAZ
Energie+ Schimbarea ferestrelor cu altele având un grad mai mare

15 Harta 1. Lumina naturalã nu este utilizatã nu 3 3 3 9
zgomot de transparenþã
ANEXÃ LA "BIROUL ECOLOGIC" - LISTE DE VERIFICARE
Anexã la "Biroul ecologic" - Liste de verificare

HÂRTIA
Verificaþi dacã:
Persoanã care face aprovizionarea cunoaºte semnele ecologice?
Ce fel de hârtie folosim pentru corespondenþã?
Ce fel de hârtie se foloseºte la imprimarea materialelor?
Ce fel de plicuri sunt folosite pentru corespondenþã?
Existã un coº special lângã imprimante ºi maºini de copiat pentru colile pe care s-a imprimat numai pe o
singurã parte?
Colile care au fost folosite numai pe o singurã parte, sunt refolosite?
Aveþi un fax care necesitã hârtie termosensibilã sau normalã?
Dacã aveþi un fax cu hârtie normalã, colile folosite numai pe o parte sunt refolosite?
Existã o reþea internã de calculatoare?
Dacã da: exploataþi avantajele reþelei? (Ex. dacã mai multe persoane trebuie sã citeascã ºi sã corecteze acelaºi
material)
Aveþi cont de e-mail? Vã folosiþi de avantajele contului?
Existã lângã fiecare birou un coº pentru hârtii?
Toate lumea ºtie ce fel de deºeuri nu pot fi aruncate în coºul de hârtie?
Puteþi preciza cantitatea de deºeuri de hârtie care se "produce" în birou?
SUTE DE STILOURI, CREIOANE, CORECTORI, DOSARE

Verificaþi dacã:
Dosarele sunt fãcute din materiale reciclate sau din lemn?
Se folosesc dosare din carton?
În cazul în care folosiþi markeri, se ocupã cineva de reîncãrcarea lor?
Pe lista de cumpãrãturi treceþi ºi patroni pentru pixuri?
Folosiþi corectori care nu conþin diluanþi?
Folosiþi bandã corectoare?
Folosiþi lipici fãrã diluant?
AERUL DIN INTERIORUL BIROULUI - PLANTE

Verificaþi dacã:
Aerul din biroul în care lucraþi vi se pare plãcut?
Dacã nu: observaþi des electrocutãri minore?
Folosiþi umidificator în birou?
Aparatul de aer condiþionat funcþioneazã?
La ce grad este reglat?
Dacã nu aveþi nevoie de aer condiþionat, puteþi opri aparatul?
Aerisiþi ?
Sunt plante în birou?
Cât plante sunt în birou?

CALCULATOARE
Pe produs este afiºat semnul care dovedeºte caracterul ecologic al produsului?
Carcasa din plastic conþine PVC?
Cât este perioada de garanþie?
Piesele componente vor fi în fabricaþie încã cel puþin cinci ani?
Produsele uzate vor fi preluate de producãtor/distribuitor fãrã platã?
Care sunt standardele ergonomice la care corespunde calculatorul?
Monitorul
Este cu radiaþie redusã? (LW-low radiation)
Poate fi miºcat vertical ºi orizontal în jurul axei?
Amplasarea monitorului asigurã o poziþie comodã pentru utilizator, ca el/ea sã nu trebuie sã se uite în sus, sã
fie într-o poziþie puþin aplecatã?
Câmpul vizual nu este disturbat de reflecþii, surse de luminã?
Imaginile afiºate sunt stabile?
Se folosesc programe screen-saver, sau stand-by în cazul în care calculatorul nu este folosit în continuu?
Biroul de lucru
Aveþi loc destul pentru toate obiectele necesare?
Lãþimea biroului este de cel puþin 80 cm?
În cazul în care monitorul este amplasat pe birou, distanþa dintre suprafaþa biroului ºi sol este de 75-80 cm?
Pentru miºcarea liberã a piciorului aveþi la dispoziþie cel puþin 70 de cm în adâncime?
Scaunul
Înãlþimea scaunului este ajustabilã?
Scaunul are 5 role? Cumpãraþi cu precãdere
Scaunul este stabil? produse cu însemne
Partea din faþã a suprafeþei de ºezut este rotunjit? ecologice.
Înãlþimea scaunului poate fi schimbatã uºor?
Scaunul este cãptuºit? / Are rezemãtoare de braþ? / Este reglabilã în înãlþime?
Se poate ajunge uºor la fiecare tastã, dacã antebraþul este aºezat pe rezemãtoarea de braþ?
Mouse-ul poate fi acþionat uºor când braþul este aºezat pe rezemãtoarea de braþ?
Unghiul de înclinare a spãtarului poate fi reglat uºor?
Poziþia ºi unghiul spãtarului pot fi ajustate?
Suprafaþa podelei permite deplasarea fãrã probleme a scaunului?
Amenajarea spaþiului de lucru
Pentru a rãspunde la urmãtoarele întrebãri, vã rugãm sã apelaþi la ajutorul colegului Dvs.
Ochii sunt la distanþã egalã de la monitor ºi foaia de pe care scriem?
Schimbarea privirii de la monitorului la pagina de pe care scriem necesitã numai schimbarea direcþiei de privit
fãrã vreun efort suplimentar?
Privit din profil, coloana vertebralã este arcuitã ºi aplecatã în faþã?
Pãrþile de sus a braþelor sunt în poziþie verticalã?
Antebraþele sunt plasate în poziþie verticalã pe rezemãtoarea de braþ?
Se poate lucra în continuu fãrã miºcarea capului sau a trupului?
Coapsa este în poziþie verticalã?
Gambele sunt în poziþie verticalã?
Obiectele pe care le folosiþi des sunt amplasate într-un unghi de maxim 15-30 grade în stânga ºi în dreapta
monitorului?

FOTOCOPIATOARELE
Verificaþi dacã:
Produsul dispune de vreun simbol ecologic?
Tamburul conþine arsen, cadmiu sau seleniu? Sã copiaþi pe ambele
Se pot efectua copieri pe ambele pagini a colii? feþe ale colii.
Angajaþii copiazã pe ambele pagini?
Conform recomandãrilor producãtorului se poate folosi la copiator hârtie ecologicã?
Consumul de vopsea a maºinii de copiat este optimalã? (Câte pagini putem copia cu un cartuº?)
Toner-ul gol este preluat de distribuitor?
Câþi ani garanþie are copiatorul?
Existã opþiunea de utilizare eficientã a energiei? Sã fiþi atenþi ca tamburii
Are filtru de ozon? uzaþi sã fie preluaþi de
Cât de des trebuie înlocuit? producãtor.
Înlocuirea se face la intervale regulate?
Maºina este amplasatã într-un spaþiu corespunzãtor ca mãrime ºi bine aerisit? La alegerea spaþiului Vã poate
ajuta personalul specializat care instaleazã copiatorul.
Subansamblele uzate sunt înlocuite la service?
Vânzãtorul garanteazã rãscumpãrarea maºinii de copiat dupã perioada de exploatare?
Ce se întâmplã cu calculatoarele rãscumpãrate: sunt recondiþionate / refolosite, aruncate, depozitate?
La achiziþionarea echipamentelor sã cumpãraþi

de la cei care dupã perioada de exploatare, vor
rãscumpãra echipamentul
IMPRIMANTELE
Verificaþi dacã: Sã folosiþi imprimante
Imprimanta dispune de atestare ecologicã (matriþã)?
care au însemn ecologic
Tubul cu vopsea poate fi reîncãrcat?
În cazul în care tubul este reîncãrcabil, reîncãrcarea va fi efectuatã de distribuitor?
Dacã nu, distribuitorul va prelua tubul?
Puteþi folosi hârtie ecologicã/reciclatã? Sã cumpãraþi de la un
Se pot efectua imprimãri pe ambele pagini a colii? distribuitor car îºi
Dacã da: angajaþii ºtiu cum sã foloseascã opþiunea asta? asumã, preluarea
Existã opþiunea de utilizare eficientã a energiei? tamburilor uzaþi în
Maºina dispune de emblema Energy Star? vederea neutralizãrii sau
În cazul imprimantei cu laser: dispune de filtru de ozon? reciclãrii.
Maºina este silenþioasã?
Are maºina opþiunea "imprimare ecologicã" ?
Producãtorul/Distribuitorul îºi asumã preluarea maºinii în vederea refolosirii?

MOBILA
Verificaþi dacã:
Mobila a fost fabricatã din lemn provenind din climat moderat (ex.: frasin, fag, stejar, salcâm, nuc, cireºe,
platan, tei, anin, castan sãlbatic, brad)?
Mobila este fãcutã din lemn tropical?
Materialul lemnos provine dintr-o pãdure "durabilã"?
Tipul materialelor plastice folosite este precizat?
La mobilã s-a folosit lac fãrã diluanþi ºi a fost tratatã împotriva insectelor?
Pe suprafaþa mobilei se aflã un strat subþire de ulei vegetal, cearã sau vopsea naturalã?
Mobile dispune de emblema "eco-conºtientã"?
Mobila din plãci fibrolemnoase nu este acoperit cu PVC?
Componentele mobilei se îmbinã cu ºuruburi sau cu adeziv care nu conþine formaldehidã?
Câþi ani garanþie oferã producãtorul?
Producãtorul sau distribuitorul se angajeazã sã preia mobila uzatã, în vederea reciclãrii sau depozitãrii (ca
deºeu)?
Tapiþeria mobilei poate fi curãþatã separat?
Tapiþeria este confecþionatã din material natural (ex.lânã)?
Agentul de spumare nu conþine FCKW (hidrocarburã halogenatã)?
ECONOMISIREA
Verificaþi dacã:
Consumul de energie este observat ºi monitorizat în mod regulat?
Încãlzirea poate fi reglatã individual?
În birou, temperatura este de 20 sau sub 20 de grade?
În week-end ºi la noapte încãlzirea este reglatã la un grad mai mic?
Existã perdea sau jaluzele la ferestre?
Corpurile de iluminat sunt stinse când nu le folosiþi o perioadã îndelungatã?
Aveþi corp de iluminat economic?
În wee-end ºi la noapte aerul condiþionat este oprit?
Folosiþi umidificator?
Sunt robinete care nu închid bine? (picurã apa)
Folosiþi robinete economice?
Rezervorul de apã din toaletã este economic?
CURÃÞENIA
Verificaþi dacã:
Cantitatea de detergenþi este þinutã în continuu sub supraveghere?
La achiziþionare se ia în vedere inscripþiile prezentate pe ambalaj?(ex. valoare pH)
Încercaþi, pe cât posibil, sã cumpãraþi în cantitãþi mai mari?
Cãnile folosite sunt preluate de distribuitor? (în vederea reciclãrii)
Folosiþi soluþie de spãlat fãrã fosfaþi?
Folosiþi þesãturi micro-fibre?

ANEXÃ LA "BIROUL ECOLOGIC" - "DOUÃSPREZECE POZIÞII TIBETANE"
"Douãsprezece poziþii tibetane"

Folosiþi timpul în care nu sunteþi atent la monitor
pentru a vã miºca puþin. Acest lucru este de 3. Mâinile se ating uºor în
recomandat, pentru cã, cu cât mai mult ºi cât mai des spatele capului. Aplecaþi-
staþi în faþa calculatorului, cu atât mai posibil sã aparã vã în dreapta ºi în stânga.
dureri de spate sau de gât. Cele "Douãsprezece poziþii
tibetane" vã ajutã sã vã pãstraþi în formã. Este o serie
de exerciþii de relaxare ºi contractare a muºchilor.
Aceste exerciþii stimuleazã alimentarea cu energie
ºi metabolismul muºchilor. Exerciþiile au fost
compuse de dl dr. medic specialist în ortopedie Martin
Donner.
Înainte de a începe exerciþiile aveþi grijã sã urmaþi
urmãtoarele instrucþiuni: 4. Prindeþi cu mâna
• fiecare exerciþiu trebuie efectuat timpe de 10-15 umãrul din partea opusã ºi
secunde trageþi. În acelaºi timp
• este foarte important ca la fiecare exerciþiu sã întoarceþi capul spre
respiraþi lent ºi adânc umãrul care este prins cu
• ridicaþi-vã dupã fiecare exerciþiu ºi faceþi câteva mâna. Faceþi la fel ºi cu
miºcãri de relaxare celãlalt umãr.
1. Ridicaþi braþurile
deasupra capului.
Strângeþi mâinile, cu
pãlmile în sus ºi apãsaþi
cât mai puternic. 5. Întindeþi mâinile în faþã
ºi încruciºaþi-le. Apãsaþi
împreunã cât mai aproape
încheieturile, cu degetul
gros în jos. Îndoiþi
încheieturile spre stânga ºi
spre dreapta cât mai mult
posibil. Prin acest exerciþiu
muºchii din partea
inferioarã a braþului se
contracteazã ºi se relaxeazã.
2. Atingeþi uºor mâinile în

spatele capului. Aplecaþi-
vã înapoi pe scaun ºi
apãsaþi coatele spre spate.
6. Apãsaþi puternic pãlmile.

ANEXÃ LA "BIROUL ECOLOGIC" - "DOUÃSPREZECE POZIÞII TIBETANE"
10. Þineþi capul ferm ºi

apãsaþi cu mâna dreaptã
7. Întindeþi picioarele, tâmpla dreaptã.
încruciºaþi-le ºi strângeþi-
le cât mai tare. Schimbaþi
picioarele ºi repetaþi
exerciþiul.
11. Þineþi capul ferm ºi

apãsaþi cu mâna stângã
tâmpla stângã.
8. Þineþi capul drept ºi

apãsaþi fruntea puternic cu
mâna.
12. Din poziþia stând pe

scaun aplecaþi-vã înainte
9. Þineþi capul ferm ºi cu braþele întinse între
apãsaþi cu pãlmile partea picioare, cu tãlpile fixate
din spate a capului. pe podea. Dupã exerciþiu
ridicaþi-vã ºi efectuaþi
miºcãri de relaxare.
Dr. Martin Donner, 1998. Arbeitsplatz Bildschirm. Wien.

LISTA PARTICIPANÞILOR
Lista participanþilor
Proiectul “Un mediu mai curat cu costuri reduse”, 2002 - 2003
Nr. Persoana Contact Organizaþia Localitatea
1 Szakács B. László A.I. Szakács Miercurea Ciuc

2 Szakács B. Éva A.I. Szakács Miercurea Ciuc
3 Körösfõy Sándor Asociaþia Ecologistã Floarea de Colþ Cluj Napoca
4 Potozky László Asociaþia Întreprinzãtorilor Particulari Miercurea Ciuc
5 Székely Gabriella Asociaþia Kurzia Miercurea Ciuc
6 Russu Tibor Asociaþia Kurzia Miercurea Ciuc
7 Simon Anikó Asociaþia Mercurius Sf. Gheorghe
8 Kõrössy Erika Casa Pedagogilor Apáczai Csere János Miercurea Ciuc
9 Farkas Éva ECHO Centru de Incubare Gheorgheni
10 Bándi Enikõ Fundaþia pentru Parteneriat Miercurea Ciuc
11 Dániel Csilla Fundaþia pentru Parteneriat Miercurea Ciuc
12 Forró Botond Fundaþia pentru Parteneriat Miercurea Ciuc
13 Molnár Judith Fundaþia pentru Parteneriat Miercurea Ciuc
14 Potozky László jr. Fundaþia pentru Parteneriat Miercurea Ciuc
15 Dósa Eszter Primãria Miercurea Ciuc Miercurea Ciuc
16 Csomortáni Attila SC. Apropo SRL Miercurea Ciuc
17 Szilágyi Zsolt SC. Consact Consulting SRL Cluj Napoca
18 Mezei József SC. Csik-Car SA Miercurea Ciuc
19 Vitos Márton SC. Fenyõ SRL Miercurea Ciuc
20 Szász Imre SC. Geplas SRL Miercurea Ciuc
21 Gráncsa Katalin SC. Grancom SRL Miercurea Ciuc
22 Mihályfalvi Gábor SC. Huron Export-Import SRL Miercurea Ciuc
23 Mihályfalvi Attila SC. Huron Export-Import SRL Miercurea Ciuc
24 Jánosi Csaba SC. Keramika SRL Miercurea Ciuc
25 Kopacz Zoltán SC. Kobezol SRL Gheorgheni
26 Kopacz Zsuzsa SC. Kobezol SRL Gheorgheni
27 Kõrössy Péter SC. Mobila Mikó SA Miercurea Ciuc
28 Farkas László Hunor SC. Pipelife Romania SA Miercurea Ciuc
29 Babos Anna Mária SC. Tabula Rasa SRL Zetea
30 Demeter László Universitatea Sapientia Miercurea Ciuc
31 Mara Gyöngyvér Agenda 21 Miercurea Ciuc
32 Szekeres Júlia Studentã Miercurea Ciuc
33 Voitsuk Andrea Studentã Miercurea Ciuc
34 András Jenõ Inginer de mediu Miercurea Ciuc

FÃRÃ COMENTARII...
Fãrã comentarii...

FÃRÃ COMENTARII...
Fãrã comentarii...

Ghid de Mediu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid de Mediu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UN MEDIU MAI CURAT

Fundaþia pentru Parteneriat

Lectorii proiectului "Un mediu mai curat cu costuri reduse":

Metoda eco-cartografierii a fost de dezvoltatã de

Celelalte metode de eco-management sunt preluate de la Asociaþia de Conºtientizare

Redactor: Molnár Judith, manager program, coordonator proiect

Anexe la “Biroul ecologic”:

UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 3

Fundaþia pentru Fundaþia deruleazã în momentul de faþã cinci

Obiective: Eco-Business: Scopul programului este de a contribui

UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 5

6 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

Edina. (www.kovet.hu) dupã cum urmeazã:

Legislaþia în domeniul protecþiei mediului a fost

Cursurile au fost concepute în aºa fel încât sã

UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 7

Nu numai pentru urmaºii noºtri întotdeauna adevãratã. Protecþia mediului poate fi

8 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

1. De ce ºi cum sã tratãm • Comunicare internã ºi externã

Ce este Sistemul Aceste metode joacã deja un rol important pe piaþa

UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 9

Reducerea volumului ºi gradului de toxicitate a 9. Lumea instituþiilor financiare ºi a societãþilor de

10 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

Sisteme de Management de Mediu • se poate aplica la întreprinderi economice

UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 11

• Standardul internaþional al Sistemelor de Management Indicatori de performanþã al managementului de

12 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

Principalele aspecte al eco-designului 2. Analizaþi nevoile dvs. de resurse

UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 13

- Definirea programului de management de mediu substanþelor poluante ºi de risipire a energiei în caz de

14 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

Fiecare activitate economicã are un impact asupra mediului

Transportul de marfã Dioxid de carbon (CO2) Contribuie la efectul de serã, astfel

Materiale de rãcire CFC Distrug stratul de ozon, care

Traficul rutier Dioxid de sulfat (SO2) Ploi acide (probleme de sãnãtate,

Utilizarea solvenþilor oxizi de azot (NOx) Contribuie la formarea ozonului în

Traficul rutier dioxizi de azot (NO2) Provoacã poluarea localã a aerului

A.3. Respectaþi legislaþia din domeniu pot include angajamente de genul:

Propuneþi-vã obiective de mediu rezonabile. Caracteristicile obiectivelor ºi a þelurilor

UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 15

• Trebuie sã aibã o legãturã logicã cu politica de Exemplu:

16 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 17

4. Informeazã în mod adecvat angajaþii despre

C. Controlaþi managementul dvs. Ce faceþi când aveþi o problemã?

18 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

standardele ISO 14001 sau cu cerinþele EMAS.

Nucleul documentelor legate de sistemul de D. Îmbunãtãþirea continuã

UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 19

• Sarcinile ºi responsabilitãþile sunt bine definite ºi

D.3. Ultima, dar nu mai puþin importantã, etapã:

20 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

IMM-uri ca fiind prea complicate ºi greoaie. Ele sunt

UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 21

• un proces care poate fi efectuat chiar de cãtre Cum sã facem Eco-harta?

22 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

• Indicaþi numãrul de etaje de deasupra solului (fãrã a

Desenaþi Sã gãsiþi documentele Sã estimaþi Colectaþi date despre

UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU 23

2.2. Eco-harta: PERTURBAÞII implicaþi toþi angajaþii. Pasul urmãtor va fi realizarea

Desenaþi Sã gãsiþi documentele Sã estimaþi Colectaþi date despre

2.3. Eco-harta: APA O picãturã de apã cãlãtoreºte 5 ani pentru a ajunge

Desenaþi Sã gãsiþi documentele Sã estimaþi Colectaþi date despre

24 UN MEDIU MAI CURAT CU COSTURI REDUSE - GHID AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU