Adăposturile de protecție civilă

Ghertan Andrei
Manu Horatiu
Munteanu Mihai
Nitu Octavian
Dispoziții generale (P102/2001)
Elemente constructive
Instalatii
A. Instalatii de ventilare

• Atunci cand priza de aer nu poate fi amplasata

in afara zonei de daramaturi se admite luarea
• Instalatiile de ventilare au drept scop asigurarea acesteia din casa scarii sau din subsolul cladirii
conditiilor de microclimat si functioneaza conform
(fig.10), cu conditia ca portiunea de planseu
schemei din fig. 8, in doua regimuri:
-regim de ventilare mecanica normala in din zona prizei de aer sa reziste la sarcina de
care aerul introdus in adapost este curatat calcul a planseului adapostului.
de praf si impuritati • Prizele de aer se prevad cu maximum 2 coturi,
-regim de filtroventilatie in care aerul e introdus iar pentru protectia impotriva patrunderii
adapost este curatat de praf, impuritati, substante corpurilor straine la capatul exterior se
toxice, radioactive de lupta si de agenti patogeni. monteaza o plasa de sarma.
• Aspiratia aerului din exterior se face prin cate o
priza pentru fiecare ventilator, care se ia, de regula, din
tunelul iesirii de salvare (fig5). Conducta care leaga priza
de aer cu filtrul retinator de praf se va executa din teava
de Φ 150mm.
• La adaposturile ce nu se prevad cu iesire de salvare sau
aceasta ,,saritura de lup’’, priza de aer se scoate in
afara zonei de daramaturi, la o distanta de H/2 sau H/3
de cladire, in conditiile prevederilor art. 27 din
prezenetele norme.
Conducta prizei de aer se monteaza ingropata in
pamant,la o adancime mai mare decat limita de inghet si
se protejeaza impotriva coroziunii, iar la capatul exterior
se prevede o pipa intoarsa (fig.9).
 • Aerul necesar persoanelor adapostite se asigura
• Pe traseul prizelor de aer, in interiorul
cu ventilatoare centrifugale, actionate electric
adapostului se monteaza, in pozitie orizontala,
si manual (fig.15).
cate o vana antisuflu (fig. 11).
• Distributia aerului in incaprile de adapostit se
• Purificarea de praf sau alte impuritati ale
realizeaza pe drumul cel mai scurt prin canale
aerului aspirat din exterior se face printr-un
de sectiune constanta executate din tabla
filtru retinator de praf in carcasa cu clapeta
galvanizata, pozate pe pereti si prevazute cu
(fig.13).
guri de refulare orizontale si oragane de
reglare a debitului de aer.
• Evacuarea aerului viciat din interiorul
adapostului se face in subsolul cladirii, casa
scarii sau exterior cu supape de suprapresiune
tip S-00 (fig.20 si 21).
B. Instalatii electrice C. Instalatii sanitare
• Alimentarea cu apa a adaposturilor se realizeaza prin racoltarea la
conducta exterioara de apa sau la una din conductele interioare
existente ale cladirii. Conducta de alimentare cu apa se prevede cu
un robinet de inchidere, imediat dupa intrarea acesteia in interiorul
adapostului.
• In tamponul grupului se prevad 1-2 chiuvete cand acesta este
racordat la canalizarea exterioara sau un robinet dublu serviciu
pentru alimentarea cu apa, cand se folosesc closete unscate.
• Adaposturile se prevad, de regula, cu ,, WC -uri cu talpi”. In cazul
cand canalizarea interioara nu se poate racorda la canalizarea
exterioara, se folosesc closete uscate.
• Pe conducata de canalizare interioara se prevede o vana cu sertar si
piesa de curatare, in amonte de vana, montate intr-un camin
amplasat in interiorul spatiilor de adapostire, lipit de cuzinetul
peretelui pe unde aceasta conducta iese din adapost.
• Pe coloana de ventilare a canalizarii WC-urilor se va prevedea un
robinet sau vana de de inchidere pentru asigurarea etansarii
adapostului.
• Portiunea de conducata de la organele de inchidere inclusiv trecerea
prin elementul de rezistenta se va executa din conducta din fonta de
presiune.
• Inaltimea minima admisa pentru conductele ce trec prin adapost este
de 1,90m de la pardoseala pana la izolatie. Aceeasi inaltime se
asigura si conductelor exterioare in dreptul scarilor sau pe coridoarele
ce duc spre adapost. In fata intrarii in adapost, conductele se
pozeaza la o o distanta care se permita deschiderea usilor metalice
etanse.
SUBSOLURI
1. Notiuni generale
• Subsolul reprezinta spatial construit sub cota zero, situat partial sau total sub cota terenului amenajat si se  poate realiza ca subsol tehnic sau subsol
general .
• Din punct de vedere tehnico-economic subsolurile ridica probleme uneori mai greu de rezolvat privind iluminatul si ventilarea naturala, izolarea
hidrofuga, etc; existenta unui subsol conduce la cresterea  costului constructiei cu aproximativ 5….6%. Din aceste considerente subsolurile se prevad
numai in conditii impuse de :
• - adancimea mare la care se gaseste cota de fundare, situatie in care sapaturile pentru fundatii au volum mare si deci, amenajarea unor spatii utile
subterane este nu numai posibila ci si indicata;
• - constructia are anumite functiuni a caror amplasare in subsol este posibila (centrale termice, spalatorii, garaje, anexe gospodaresti etc);
• - instalatiile aferente cladirii (tehnico-sanitare, incalzire etc) necesita spatii mari si trasee vizitabile.

2. Tipuri de subsoluri
a.) Subsol construit utilizabil
• Asa cum s-a precizat mai sus in cazul cladirilor cu un regim de inaltime redus, dar a caror functionalitate impune existenta unor spatii pentru amplasare centrala
termica, garaj, anexe sau spatiu depozitare, se realizeaza subsoluri generale (sub toata cladirea) sau partiale (pe o anumita portiune din suprafata cladirii).
• In cazul cladirilor inalte si mai ales in zone cu grad ridicat de protectie antiseismica, acestea trebuie incastrate in teren pe o adancime de 1/8 ….1/10 din
inaltimea lor. In aceste situatii realizarea unor subsoluri (chiar subsoluri etajate), este justificata cu atat mai mult cu cat acestea pot cuprinde si alte functiuni
cum sunt: spatii comerciale, ateliere, expozitii, servicii pentru populatie , parkinguri  etc .
• Dezvoltarea cladirilor in adancime respectiv realizarea de subsoluri etajate  este si o consecinta a cresterii inaltimii suprastructurii: sporind incarcarile ce trebuie
preluate de catre teren, se coboara si nivelul de fundare, asigurandu-se si incastrarea necesara pentru satisfacerea cerintelor de proiectare antiseismica .
 b.) subsol tehnic 
• Atunci cand realizarea unui subsol construit utilizabil nu se justifica
dar exista retele tehnico-sanitare care trebuie amplasate in spatii
vizitabile, se recurge la executarea unui subsol tehnic,  cu inaltime
redusa.
• Subsolul tehnic este de obicei partial, fiind utilizat numai pentru
amplasarea  si vizitarea conductelor pentru instalatii. In general se
realizeaza sub forma unui coridor central circulabil in lungul cladirii
cu inaltimea utila de 1,80 – 2,00 m pentru conductele principale din
care se prevad canale transversale pentru conducte ramificate,
vizitabile (cu inaltime de (1,00 – 1,20 m) sau nevizitabile .
• Avand in vedere ca sunt necesare multe canale pentru o cladire,
fiecare fiind realizat din fundatii, pereti si plansee, rezulta o
investitie relativ ridicata pentru realizarea lor. In aceste conditii
desigur ca devine mai avantajoasa solutia de subsol general (sub toata
cladirea),chiar daca asa cum s-a prezentat mai sus rezulta o  crestere
a investitiei (5 –6 %), insa cu  avantaje certe in ceea ce priveste
verificarea si intretinerea instalatiilor si folosirea subsolului si in alte
scopuri functionale.
• In cladiri cu alte destinatii decat locuinte, amplasate pe terenuri cu
nivelul ridicat al panzei freatice pentru care realizarea de subsoluri,
chiar subsoluri tehnice ar necesita realizarea de hidroizolatii
costisitoare, se adopta solutia cladirilor fara subsol construit, iar
conductele pot fi dispuse in canale  tehnice, acoperite cu placi
prefabricate demontabile din beton sau din tabla. Canalele tehnice
pot fi amplasate in lungul zidurilor exterioare sau a zidurilor mediane,
catre interior.
3.ILUMINAREA SI VENTILAREA NATURALA A SUBSOLURILOR 


 Pentru asigurarea parametrilor tehnici functionali, in conditii economice privind consumul de
energie se recomanda solutii de iluminare si ventilare naturala a subsolurilor.
• Iluminarea si ventilarea directa se pot rezolva  prin urmatoarele solutii :
• a.  ridicarea cotei ± 0,00 a pardoselii parterului si prevederea unor ferestre la cel putin 30,0 cm
deasupra trotuarului cladirii (demisol)- fig.9.2.a
• b. realizarea unor curti de lumina in lungul unor pereti exteriori ai cladirii prevazuti cu ferestre
amplasate sub nivelul trotuarului . Curtea de lumina poate fi deschisa sau inchisa (acoperita).
Acoperirea pentru curtile de lumina amplasate in spatii necirculabile se face cu diverse
materiale transparente (sticla sau mase plastice); curtile de lumina amplasate in zone
circulabile (la subsoluri amenajate ca spatii pentru depozitare) se acopera cu elemente
metalice (gratare, chepenguri etc )
 ELEMENTE CONSTRUCTIVE
• Indiferent de tipul structurii, subsolul se prevede pe contur
cu pereti din beton monolit sau chiar din panouri mari
prefabricate.
 Este o varianta de realizare a izolatiilor partilor din cadrul
    In cazul structurilor cu diafragme, acestea se continua in
peretii de subsol a caror rigiditate si capacitate portanta
trebuie sa fie cel putin egale cu cele de la parter.
 amenajat CTA ( in pamant ). Sunt folosite membrane bituminoase
    
• In cazul structurilor in cadre, stalpii se continua pana la
fundatii. 

• Peretii exteriori ai subsolului, din beton monolit, se
realizeaza intre stalpi in asa fel ca fata exterioara a
peretelui sa fie in acelasi plan cu latura exterioara a
stalpilor, iar peretii interiori ai subsolului pot fi din
materiale usoare (zidarie, panouri prefabricate) sau din
beton monolit, pozitia acestora fiind determinata din
considerente functionale.
• Se recomanda ca grosimea minima a peretilor de subsol
portanti sau autoportanti din beton monolit sa fie de 30 cm
pentru peretii exteriori, respectiv de 20 cm pentru peretii
interiori.
• Betonul folosit pentru peretii exteriori de rezistenta este
de clasa minima Bc 15 (C8/10), cu armatura din otel-beton
sub forma de retea (plasa), barele verticale avand
diametrul de minim 10 mm, iar cele orizontale de 8 mm.
• Planseul peste subsol se executa din beton armat turnat
monolit  sau din elemente prefabricate . Peretii din beton
armat monolit formeaza impreuna cu peretii  subsolului o
cutie rigida  care asigura in conditii bune transmiterea
incarcarilor de la elementele de rezistenta  la teren, avand
un rol deosebit de important mai ales in cazul
constructiilor situate in zone cu grad seismic ridicat,
precum si in cazul terenurilor sensibile la umezire ori
contractile.
HIDROIZOLATII SUBSOLURI
Hidroizolatii subsoluri cu Membrane Bituminoase
structurilor cladirilor care se afla sub cota terenului
armate cu poliester sau fibra de sticla, finisate cu nisip, PE sau
ardezie (membrane cu ardezie), aditivate APP sau SBS.
Hidroizolatii Subsoluri cu Membrane Bentonitice sau Bentonita
Bentonita este un material care in prezenta apei isi mareste
volumul intre 10 si 20 de ori, si are o forta de impingere foarte
mare.
Pentru a realiza hidroizolarea structurilor cu bentonita, aceasta
trebuie sa fie prinsa intre doua suprafete care nu se pot deplasa.
Cand apa ajunge la bentonita aceasta isi mareste volumul, ocupa
tot spatiul liber, si nu mai permite apei sa ajunga la structura.
Impermeabilizare prin cristalizare
Impermeabilizarea elementelor de beton se face prin
cristalizarea unor cimenturi in microspatiile din interiorul
betonului. Aceste microspatii rezulta din aerul retinut in betonul
umed, respectiv golurile ramase in urma consumarii apei de
amestec din compozitia betonului umed si microfisuri.
Procedeul de difuzare a substantelor ce urmeaza a cristaliza in
microspatiile din interiorul betonului se numeste osmoza. Mai
clar, aceste cimenturi cristalizeaza, in porii betonului si
microfisurile acestuia, si nu mai lasa loc apei sa treaca prin el –
betonul devine impermeabil.
Hidroizolatii subsoluri cu Membrane Bituminoase Hidroizolatii Subsoluri cu Membrane Bentonitice sau Impermeabilizare prin cristalizare
Bentonita