DIisciplina de Ped o d onți e

UMF „Vic t o r Babeș” Timișo a r a

Controlul spațiului cu
ajutorul menținătoarelor de
spațiu mobile și mobilizabile
- PEDODONȚIE - anul II-

Asist. Univ dr LUCA MGDA

 Croşetul Schwartz
• Ansa are formă romboidă, asemănătoare unei săgeţi. Este un
croşet pluridentar, fiind aplicat pe 2, 3 sau 4 dinţi laterali vecini.

• Elementele componente ale croşetului Schwartz :

- Ansa romboidă, situată în spaţiul interdentar

- Două bucle: cea anterioară traversează spaţiul masticator între
canin şi premolar şi bucla posterioară la 1-2 mm de ultimul molar
- Două zone de retenţie în baza plăcii.

- Traseul croşetului Schwarz începe la marginea posterioară a plăcii unde

se fixează cu o extremitate ondulată, înconjoară faţa distală a ultimului
molar sau e la distanţă de ea când se urmăreşte o distalizare, se îndreaptă
spre vestibul, apoi spre mezial păstrând 2mm distanţă de gingia
marginală, face o cudură verticală înjos şi o săgeată la nivelul primului
spaţiu interdentar .
- Urmează o porţiune rectilinie şi apoi o nouă săgeată în următorul spaţiu
interdentar.
- Extremitatea mezială sau anterioară trece dinspre vestibul spre palat
încălecând arcada prin nişa dintre canin şi premolarul I, fixându-se în baza
plăci
Caracteristici :
- Oferă stabilitate aparatului
- Se aplică numai pe dinţii permanenţi în
zona laterală
- Grad ridicat de elasticitate datorită
lungimii
- Permite egresiunea zonei de sprijin,
deoarece suprafaţa ocluzală este lăsată
liberă
- Vârful săgeţii pătrunde în spaţiul
interdentar fără a leza papila
- Creează zone de retenţie alimentară
datorită numeroaselor îndoituri,
necesitând o igienă riguroasă
- Adaptarea croşetului se face cu mâna, dar
dacă apar imperfecţiuni la nivelul
croşetului, acesta trebuie refăcut în
laborator.
Confecţionarea croşetului Schwarz:

- Se începe prin realizarea primei anse romboidale la o distanţă de 3-4cm de capătul unui
segment de sârmă cu lungimea de aproximativ 15cm şi diametrul de 0,7mm.

- Ansa se adaptează în primul spaţiu interdentar şi se marchează locul unde va se va

modela a doua săgeată.

- Cu ajutorul cleştelui se îndoaie umerii săgeţii, se închide săgeata, se orizontalizează

porţiunea următoare de sârmă (porţiunea rectilinie) şi se confecţionează cealaltă
săgeată.

- Se continuă traseul după ultimul molar prezent pe arcadă, realizându-se bucla

posterioară sau distală. Mezial, traseul croşetului urmează o buclă verticală ce străbate
arcada prin nişa canin – premolar I.Observaţie: În situaţia în care prin nişa canin –
premolar I, trece şi arcul vestibular,croşetul Schwarz trebuie să fie primul care se aplică
şi se adaptează în nişa masticatorie
 • aparatele funcționale, mobile,
de tip monobloc/activator
• pot fi prevăzute cu
zone de acrilat care să
funcționeze ca menținătoare
de spațiu
• se opun migrărilor orizontale și
verticale ale dinților limitrofi
breșei
• transmit forțe verticale pe
creastă
• grăbesc erupția succesorilor
MS mobile
 Menținătoare de spațiu mobile
• Realizarea unui MS mobil de tip activator presupune parcurgerea următoarelor etape :

- Amprentarea arcadelor - arcada inferioară trebuie să redea adâncimea fundului de sac lingual, arcada dentară şi
versantul alveolar vestibular.
- Modelele de lucru se toarnă din gips dur, special pentru ortodonţie
- Realizarea elementelor de acţiune care vor fi fixate cu ceară, se face apoi macheta viitorului activator tot din ceară
- Macheta din ceară se probează intraoral, etapă în care se mai pot corecta eventualele mici imperfecţiuni privind
adaptarea activatorului la nivelul arcadelor dentare
- Ulterior macheta se trimite din nou în laborator unde va fi ambalată în gips, în chiuvetă, după priza gipsului se
îndepărtează ceara şi în tiparul astfel format, se aplică materialul baropolimerizabil care ulterior se polimerizează în
vasul de expansiune.

• Separarea porţiunii mediane, finisarea şi lustruirea monoblocului

• Gutierele folosite ca element de agregare pot îngloba breşa edentată împiedicând migrările verticale şi orizontale.
Ocluzia corectată

În cursul realizării şi confecţionării aparatelor funcţionale, stabilirea ocluziei corectate este o etapă necesară
şi foarte importantă ce permite tehnicianului montarea modelelor de lucru în ocluzor într -o „poziţie
corectată”.

Definiţie
Ocluzia corectată este relaţia intermaxilară statică determinată în plan sagital şi transversal pe durata
tratamentului cu ajutorul aparatului ortodontic şi la caredorim să ajungem la finalul tratamentului ca şi
relaţie de ocluzie habituală

Poziţia mandibulei faţă de maxilar se va hotărî în funcţie de tipul anomaliei, de gravitatea sa,de vârsta
cronologică şi biologică a pacientului. În principiu, cu cât propulsămmai mult mandibula, cu atât înălţăm mai
puţin, respectând cu stricteţe corespondenţasimetriei frenurilor (Dorobăţ). Această poziţie mandibulară va fi
înregistrată cu ajutorulceriide ocluzie
Poziţia intermaxilară care va fi înregistrată, trebuie explicată pacientului, cu care se vor face exerciţii de
deplasare mandibulară
Modul de înregistrarea ocluziei corectate
Înregistrarea ocluziei corectate se poate realiza prin două metode:

1. Metoda în doi timpi ce cuprinde faza pe modelul de lucru şi faza în cavitatea bucală

2. Metoda într -un singur timp ce constă în înregistrarea ocluziei corectate directîn cavitatea bucală a pacientului.

Este însă mai dificil să dirijăm mandibula şi să suprapunem corect reperele ocluzale, mai ales când musculatura jugală are
un tonus bine exprimat.

Metoda în doi timpi este detaliată în continuare:

Faza pe model cu creionul se desenează pe soclul modelelor linia mediană superioară, linia mediană inferioară şi reperele
cheii de ocluzie a lui Angle.
Înregistrarea propriu-zisă se va face cu un rulou de ceară, pătrat pe secţiune, cu grosime de 1-1,2cm, care a fost obţinut
prin ramolirea şi rularea succesivă a unei plăci de ceară. Ruloul astfel obţinut este prins între degetul mare şi arătătorul de
la fiecare mână dându-i-se o formă pătrată pe secţiune şi rulându-l în formă de potcoavă, fără a depăşi în lungime molarul
de 6 ani. Ruloul ramolit se aplică pe modelele din gips umede. Acestea se apropie reciproc înfundându-le în ceară cu grijă să
se corecteze reperele trasate anterior cu creionul prin repoziţionarea în plan sagital şi transversal, ţinând cont
de următoarele aspecte sau limite:-În ocluzia distalizată, modelul mandibular trebuie mezializat până la obţinerea unui
raportde ocluzie în sens sagital, neutral sau uşor în hipercorecţie. În overjet-ul accentuat, când
pacientul nu poate realiza o propulsie corespunzătoare, corectarea ocluziei se va face înetape
Distanţa dintre cele două modele trebuie să fie astfel stabilită încât să putem realiza atât acoperirea muchiei
incizale a dinţilor inferiori, cât şi să existe spaţiul necesar unei eventualeretrudări a dinţilor frontali superiori.
-Liniile mediane ale maxilarelor superior şi inferior trebuie să coincidă.
-În ocluzia adâncă acoperită, apropierea modelelor în valul de ceară va ţine cont de gradul de reducere a
supraacoperirii frontale, comparat cu dimensiunea spaţiului de inocluzie fiziologică. În cazurile cu retrodenţie
frontală superioară foarte accentuată în care la repereneutrale de ocluzie în plan sagital ar corespunde o
ocluzie inversă frontală, corectareaocluziei se va face în etape.
-În progeniile mandibulare e tolerată o înălţare mai mare de ocluzie ce permite şi un recul al mandibulei
-În laterodeviaţii funcţionale ale mandibulei se face o hipercorecţie sau o corecţie parţială înfuncţie
de posibilităţile fiziologice ale pacientului.

- Momentul opririi acestei operaţii e dictat de mai multe criterii şi anume:

1. dacă se va continua apropierea modelelor unul faţă de celălalt,nu se va mai putea păstra corespondenţa
reperelor
2. când la nivelul molarilor, cearaa fost redusă până la 2-3mm; maximum admis este de 4-6mm pentru că la o
înălţare de 10mm ca exemplu, purtarea aparatului ar fi incomodă şi va fi îndepărtat din cavitatea bucală.Ceara
se îndepărtează de pe modele verificându-se să nu fi refluat prea mult în zona orală, pentru ca odată
poziţionată în cavitatea bucală, să interfereze cu mişcările limbii. După efectuarea eventualelor corecturi
(scurtare, îndepărtarea cantităţii în exces), urmează faza în cavitatea bucală.
Faza în cavitatea bucală:
Ruloul de ceara se aplică în cavitatea bucală a pacientului pe arcada superioară astfel încât dinţii să pătrundă în
impresiunile înregistrate în valul de ceară. Mişcările pe care pacientul le execută trebuie să fie foarte lente, astfel încât
practicianul să poată să controlezeîn fiecare moment raportul mandibulo-maxilar. De regulă, se urmăreşte menţinerea
aproape totală a poziţiei sagitale şi transversale stabilite pe modelul de lucru. După poziţionarea mandibulei, pacientul este
invitat să execute o mişcare foarte lentă de închidere a gurii, medicul conducând mandibula şi urmărind ca un incisiv
inferior să pătrundă în „imaginea” sa de pe valul de ceară. Pacientul mai face încă o mişcare uşoară de închidere pentru a-
şi imprima dinţii proprii
Monoblocul este un dispozitiv ortodontic funcţional, denumirea provenind de
la faptul că sunt unite mai multe aparate într -un singur tot unitar. Deşi nu este cel mai
vechi
aparat mobil funcţional, este considerat prototipul aparatelor funcţionale pentru că
mecanismul său de acţiune oferă date esenţiale utile pentru înţelegerea tuturor
celorlalte aparate.

Elementele componente ale aparatului sunt:

- placa maxilară
-placa mandibulară
-masa interocluzală

ACTIVATORUL CU ŞURUB MEDIAN

Este foarte asemănător cu monoblocul, dar în loc dearc Coffin
prezintă şurub median. Pentru poziţionarea perfectă a aparatului
dar şi pentru păstrarea caracterului mobilal acestuia se folosesc
anse de poziţie în contact cu faţa mezială a primilor molari
permanenţi.
În funcţie de cazul clinic pot fi folosite şi alte elemente active,
arcul vestibular poate avea forme sau trasee variate sau pot fi
chiar doua, unul superior şi unul inferior
Îngrijirea menţinătoarelor de spaţiu
mobilizabile şi mobile
- Menţinătorul de spaţiu trebuie purtat constant în timpul zilei şi noaptea
- Când nu este purtat acesta trebuie păstrat în cutia sa
- Copiii se adaptează uşor la acest tip de menţinator dar există o perioadă de
adaptare
- Înainte de aplicare trebuie să existe o igienă dentară bună. Totodată se
igienizează si MS.
- Vizitele de control sunt necesare pentru a observa erupţia dinţilor permanenţi,
creșterea şi dezvoltarea maxilarelor.
- Menţinătorul poate fi schimbat în funcţie de vârsta copilului, pentru a nu
interfera cu creşterea şi dezvoltarea normală.