Academia de Studii Economice Academia de

asile Robert David

Studii
Economice

Vasile Robert David

Seria B
Grupa 213
Anul I
Licenta

2021
Cuprins
Introducere ............................................................................ 2
Aeroporturile din Romania ................................................... 2
Aeroportul Internațional „Henri Coandă”(Bucuresti)......... 4
Factori nocivi ......................................................................... 6
Directiva privind zgomotul de mediu (2002/49/EC) .............. 7
Concluzii ................................................................................ 8
Bibliografie ............................................................................ 8
Introducere
„Un aeroport este ansamblul terenurilor, clădirilor și instalațiilor care deservesc traficul
aerian al unui oraș sau al unei regiuni. Aceste amenajări sunt necesare decolării și aterizării
avioanelor, precum și manevrării și adăpostirii mărfii și pasagerilor. Un aeroport cu o dotare
minimă este format dintr-un aerodrom (pentru avioane) sau un heliport (pentru elicoptere) care
folosesc la decolări și aterizări și construcții uzuale precum: hangare, terminale și un turn de
control. În plus, un aeroport mai poate avea diverse alte facilități și infrastructuri, incluzând
aici: bază fixă pentru serviciile unui operator aerian, control al traficului aerian (acronim ATC,
engleză Air Trafic Control), facilități pentru pasageri cum ar fi restaurante, servicii de urgență.”
– aceasta este definitia pe care o gasim daca pur si simplu cautam pe wikipedia cuvantul
„aeroport” dar acest simplu cuvant este asociat de oameni cu multe alte adjective care nu fac
acest loc sa mai para atat de simplu: zgmotos, aglomerat, extenuant etc. Din cauza experientelor
neplacute pe care le avem cu diferite locuri, rolul lor dispare si raman doar pareri nu tocmai
bune despre acele locuri.

Aeroporturile din Romania

Romania dispune de 16 aeroporturi functionale dar in total existand 21 dintre care unul
este nefunctional (Aeroportul Caransebes), doua sunt desfiintate (Aeroporturile din Pipera si
Galati) iar alte doua sunt in constructie (Aeroportul Internațional Dunărea de Jos Galați si
Aeroportul Internațional Brașov).

Figură 1 OADSR
 Lista aeroporturilor functionale: Aeroportul Internațional „Henri Coandă”(Bucuresti),
Aeroportul Internațional „Avram Iancu”(Cluj-Napoca), Aeroportul Internațional „Traian
Vuia”(Timisoara), Aeroportul Internațional Iași, Aeroportul Internațional Sibiu, Aeroportul
Internațional Craiova, Aeroportul Internațional „George Enescu”(Bacau), Aeroportul
Internațional „Ștefan cel Mare”(Succeava), Aeroportul Internațional Oradea, Aeroportul
Internațional „Mihail Kogălniceanu”(Constanta), Aeroportul Internațional Satu Mare,
Aeroportul Internațional Transilvania(Targu Mures), Aeroportul Internațional Arad,
Aeroportul Internațional „Aurel Vlaicu”(Bucuresti), Aeroportul Internațional Maramureș(Baia
Mare), Aeroportul „Delta Dunării”(Tulcea).

Pe baza numarului de persoane care calatoresc cu acest mijloc de transport, s-au realizat
mai multe statistici.

Figură 2 OADSR

In acest grafic putem observa fluctuatii majore intre anii 2005 si 2020 in ceea ce priveste
numarul pasagerilor, acesta crescand treptat iar apoi scazand brusc din cauza contextului
pandemic. Aeroportul cu cea mai mare rata de pasageri este Aeroportul International „Henri
Coanda” din Bucuresti, acesta fiind de asemenea si cel mai mare din Romania.
 Figură 3 OADSR

Cea de-a doua statistica prezinta evolutia numarului de pasageri in decursul anilor
2018/2019, atat in cazuri particulare dar si la nivelul intregii tari. Putem obseva o crestere
vizibila in majoritatea cazurilor dar nu si in situatia in care se afla Aeroportul din Constanta,
aceasta avand o scadere destul de puternica. pandemic. Aeroportul cu cea mai mare rata de
pasageri este

Aeroportul Internațional „Henri Coandă”(Bucuresti)

Aeroportul Internațional „Henri Coandă” este cel mai mare aeroport din România și
unul dintre cele două aeroporturi importante din București (cel de al doilea fiind Aeroportul
Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu din cartierul Băneasa). Aeroportul Henri
Coandă este situat în afara zonei urbane a Bucureștiului, în orașul Otopeni, județul Ilfov. În
anul 2018 pe Aeroportul Henri Coandă au tranzitat 13.824.830 de pasageri. Numele
aeroportului a fost schimbat în mai 2004, până atunci el numindu-se Aeroportul Internațional
Otopeni.
 Un factor care afecteaza cat mai multi oameni este extinderea aeroporturilor.
Modernizarea Aeroportului Otopeni a început cu Faza I (1994–1998) ce cuprindea construirea
corpului de clădire pentru plecări și a corpului finger și apoi cu Faza a II-a (1999–2007), ce a
cuprins reconfigurarea corpului de clădire pentru sosiri, modernizarea turnului de control și
extinderea parcării de la suprafață. Faza a III-a a început în 2009, urmând a se finaliza în 2012.
Valoarea totală a Fazei a III-a este de 150,76 milioane de euro, bani suportați de Aeroportul
Otopeni, capacitatea totală de procesare urmând a crește la 4500 de pasageri pe oră, respectiv
peste 6 milioane de pasageri pe an.Inaugurarea noului Terminal Plecări al Aeroportului
Internațional Henri Coandă București, a avut loc pe 6 noiembrie 2012. Acesta face parte din a
III-a fază a programului „Dezvoltarea și Modernizarea Aeroportului Internațional Henri
Coandă București”. În cadrul Programului strategic de dezvoltare, s-a elaborat planul pentru
construirea Terminalului 2 de pasageri. Acesta ar urma să fie construit până în 2022 și alcătuit
din patru module, fiecare modul având o capacitate de 5 milioane de pasageri/an.O altă
extindere a aeroportului este planificată, care prevede construirea unui nou terminal. Acest
"T2" urmează să fie conectat cu Autostrada A3 București-Ploiești.

Factori nocivi
Pentru multi dintre noi, aeroporturile sunt locuri bine cunoscute dar totusi nu avem
contact cu acestea decat in momentul in care trebuie sa calatorim si nu constientizam cat de
mult acestea afecteaza mediul inconjurator dar si traiul persoanelor.

Vietile celor care traiesc in apropierea aeroporturilor dar si mediul inconjurator sunt
afectate in mare masura din cauza mai multor factori: zgomotul, poluarea, extinderea excesiva
a aeroporturilor, traficul din ce in ce mai abundent etc.

Zgomotul din aeroport este o parte importantă a evaluării calității mediului. Acesta este
un factor care poate afecta sănătatea personalului aeroportului, a aeronavelor și a persoanelor
din apropierea aeroportului. La nivel internațional, au fost introduse proceduri, reguli, directive
și legi pentru a limita nivelul de zgomot în aeroporturi și a le menține în limite acceptabile.
Complexitatea problemelor teoretice și practice legate de zgomotul aeroportului, cum ar fi
determinarea măsurilor de reducere a zgomotului, necesită utilizarea unor metode moderne,
care includ utilizarea sistemelor de monitorizare la fața locului și a procedurilor de calcul
pentru a evalua în detaliu expunerea populației înconjurătoare la zone, aeroporturi.
Directiva privind zgomotul de mediu (2002/49/EC)
Directiva privind zgomotul de mediu (2002/49/EC) este rezultatul a 4 ani de activitate
continuă a experților internaționali în domeniul acustic, coroborat cu dezbaterile care au urmat
în Consiliu și în Parlamentul European s-a materializat prin publicarea Directivei privind
zgomotul de mediu. Directiva din 25 iunie 2002 (END) vizează evaluarea și gestionarea
zgomotului din mediu. Scopul directivei este de a defini o metodă comună pentru toate statele
membre de a evita, preveni sau reduce efectele nocive, inclusiv neplăcerile cauzate de
expunerea rezidenților din zonele rezidențiale la zgomotul din mediu.

În cadrul Directivei menționate, următoarele acțiuni s-au avut în vedere:

 „determinarea expunerii la zgomotul de mediu, prin cartarea zgomotului prin

mijloace de evaluare comune statelor membre;”
 „asigurarea ca informația asupra zgomotului de mediu și efectelor sale este
accesibilă publicului;”
 „adoptarea planurilor de acțiune de către Statele Membre, bazate pe rezultatele
cartării zgomotului, având în vedere prevenirea și reducerea zgomotului de
mediu unde este necesar și în particular unde nivelurile de expunere pot induce
efecte dăunătoare asupra sănătății umane și conservarea calității mediului acolo
unde acesta este liniștit.”

Harta prezinta in ce masura zgomotul afecteaza diferite cladiri din jurul Aeroportului
„Henri Coanda”. Din cate putem observa, scolile si spitalele sunt foarte apropiate de acesta
zona iar zgomotul le perturba activitatea. Aceasta este o problema majora din cauza nevoi mare
de liniste in aceste zone.Aceasta actvitate nu este una usor de gestionat de catre oamenii aflati
in aceasta situatie. Majoritatea locuintelor se afla acolo cu mult timp inainte de construirea sau
extinderea acestor aeroporturi.

Un alt factor care afecteaza cele doua categorii precizate este extinderea excesiva a
aeroporturilor. Din cauza necesitatii de cat mai multe avioane, aeroporturile se extind
perturband vietile oamenilor dar si distrugand natura. Pentru extinderea sau creerea de noi piste
pentru avioane, oamenii sunt nevoiti sa isi schimbe domiciuliul iar fauna si flora sunt distruse
de catre tonele de asfalt asternute peste mediul inconjurator.

Concluzii
Aeroporturile perturba viata din punct de vedere finetic dar si din punct de vedere al
sanatatii. Animalele, oamenii dar si plantele sunt afectate in mod clar de toate schimbarile
aduse de prezenta aeroporturilor. Locuirea in zonele aflate in apropierea aeroporturilor este
destul de dificila din cauza multor factori negativi.

Bibliografie
Site-urile folosite pentru realizarea proiectului au fost:
1. https://upb.ro/wp-content/uploads/2020/03/REZUMAT-TEZA-
_RO_Magheti.pdf
2. https://airlinestravel.ro/aeroporturi-din-romania
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Aeroportul_Interna%C8%9Bional_Henri_Coand
%C4%83_Bucure%C8%99ti
4. https://romanialibera.ro/special/documentare/viata-la-capatul-pistei-de-zbor-
134173
5. https://www.zf.ro/analiza/topul-celor-mai-mari-zece-aeroporturi-din-romania-
16258311