Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Charles Darwin - Expresia Emotiilor La Om Si Animale
Charles Darwin - Expresia Emotiilor La Om Si Animale
LA OM 5l ANIMALE
*
DESPRE INSTINCT
cLASrCrr $ltrIlr TEr UN rvErisALrl
YII
EXPRESIA EMOTIILOR
LA OM $r ANTMALE
*
DESPRE INSTINCT
DE
Charles DarToin
E:rpres,ia e,utoliilo'r la ont p'i, a'n,im,ale a, fost tip5,ritil in 1872. Arytr (ium s-it, ilr'[lilt itr
stnrliul introductiv la, f)escenden{a o'nl,ul,ui ,yi sel,cr:t'ia sc;ilt'ald,, la inceput in inten{,iile lui Dar'win
a fost, ca, ErTtresia emo!,iilor... s[ constit'uie nn capitol al l)escencl,enlei, om.ltl,rli ... Dtllrvin
:r inceput sfr, arlulte spoladic ma,terial pentrtr acerrstd, lucla"t'e inc5 tlin 1838, clupii cltm tlriltil
irt Ant,ittti,ri... Au,tobiograJ'ie ;i in introtlucelea lil Enpresiu entoliibr... Pentru atlunilrctr
uta,terialului a apelat, ca de obicei, la colalloratoli voluntari, cd,rora le-tl trirnis scrisori ryi
chiar un chestionar'. AceSti cola,boratori eran solicitzlti perntm a-i cotnuttica tlato asttl)l'lL
1 ,fi.rprc.s.siort of llrc Emotious irt Jlurt und
'lrlltntL/.s,
lidit. ,1. llttrral', Lontlra, 1872.
2 Cclelalte opcl'e ale lui Ch. Darrvin tradusc;i pLtblicate in lldituril r\ca(lcrllliei sint : Origittt:tL slttt:iilor, 1-ari-
u!iilL:ttttittrlelor;ipIatieIorsultittfuen!arIomeslicirii.Efectelefeutnddriiincrttci;tttc;iaIeuu|o[ectttttl(triin
ucgetuI,I)iferiteletlis1lozitiuetuajutoruIctiroruorhttleeIesinIfecundutedectilreinsecIe,Diferiteformedeforidepe
tle uceeusi sltecie, Plantele insectiuore, I)escentlenla omrtltti ;i scleclict serrtcrld (l,oalc' in colec{ia ,,Clasicii ;tiinlci univcL-
sale", publicate inLrc anii 1958 ;i 1967) gi Anrinfiri despre rlezuoltarect gindtrii si caracterului rneu. Atrtobiografre (1!)62).
3 Tratluct'r'e publicati in 1953 in Operele lui Ch. Darrvin, vol. V, lldittrra Acaclemiei clc
$tiinle a Lr. R. S. S.
a Tladucere efectuatir tle' \'. Cirt'us.
5 'l'rarltrcere fircrrtti rlc S. Pozzi ;i Il. Bcnoit, lnrblicattI in ]'ltlit. (1. ]leinrvaltl, [)aris, 1lJ7 L
Vt CUVINT I}.ITIiODUCTIV
l)opoarelor coloniale din Asia, fndia, China, Ceylon, Peninsula lVlalacca 6, Australia, Filipinc
si Nona Zeelandd, T, Africa (Egipt, Abisinia, Africa de sud)8, America de Sud.e ,si despre
trillurile de indieni din America de Nortl 10. A adunat date despre comportarea emotivd,
rl irlienatilor 11, a animalelor domestice (mai mult) qi sS,lbatice (mai pulin qi in special a celor
tliu parcurile zoologice, cum este cel din I-iondra) 12; a examinat qi comandat fotografii 1s ;
rl notat reacliile emotive ale propriilor sd,i copii, de la naqtere qi ciliva ani dupd, aceea la.
Materialul adunat fiind. foarte bogat, Darwin s-a decis sd, scrie o broqurd, separat[ asupra
expresiei emofiilor, broqurd, care a apd,rut Ia un an d.up5, Descenilen{a omului,. . .
Descenden{a omttlui ;i selecli,a seruald, qi Enpresi,a entolii,lor la om
;i, an6male constitlie
utr tot organic, avind. multe tr5,s5,turi comune, dar qi multe trd,sd,turi speciale.
Yom expune aici, cit mai succint posibil, numai unele din trd,sf,,turile qi direcliile
tle dezvoltare la om cuprinzind- cele d.ou5, opere darwiniste. in Enpresi,a emolii,lor. . ., Darwin
ad"uce dovezi foarte conving5,toare c5, exprima,rea std,rilor afective prezintd, o evolulie filo-
genetic5, clovedit5, prin grupe de mugchi qi prin organe similare, care sint folosite la ani-
malele superioare (mamifere, maimule gi om) pentru exprimarea aceloraqi st5,ri afective.
I)arwin constatS, cd' la animalele domestice ciine, pisic5,, cai precum qi la maimule
qi alte animale majoritatea muqchilor care slnt - folosifi in -
exprimarea std,rilor emotiye sint
tlcumula,fi sub pielea capului (ochi, gurd,, nas, frunte qi urechi) 15. Ira aceste animale qi la
copilul nou-n5,scut existi o unitate ln privinfa grupelor de muqchi ryi a, expresiei mai simple
a unor stH,ri afective similare.
Formarea cle organe cle expresie sirnilare, situate in aceleaqi regiuni ale capului,
crtb ryi d"e expresii analoge ale a,celoraqi std,ri afective, la toli indivizii aceleiaryi specii qi la,
tnulfi lepl'ezcntan,ti ai clasei tnamiferelor, nu este pentru l)arwin o lntimplare. Aceast,L
6 NrlLIm dintre colcsllondenlii ltri Darrvitr din accasLii rcginuc a globului
trosllu pc rajalul lJr'1;g1c <lirr
I't'rtittsttltt }lulacc:t, ing. Ir. Gcach gi dl. Srvinhoe din China, cll. Gcnch din n{alaczia, dl. Ersliine, 1'opli1
;i J. Scott
tlirr fnclia, Rcv. S. Glenie din Ceylon E. a.
? Dr. Aclolph n{cyer din F'ilipine, cll. \Vilson, Dyson Lacl', ll. Brotrgh SrniLIt
clin clifcrrilc staLe dip Aus-
lralia, Rer'. J. NL Stack din Noua Zcclandi g. a.
8 D-nii Windwood Reacle, Asa Gra-v (ultimul in timpul unei cltirtorii cu solia
sa in Egipt), cirp. Spcctl
tlitt,\bisinia, d-na Barkcr, dl. Gailia;i Nlansucl Whcale din regiunilc locuitc tle cafi'i;. a.
e Catchistul Bridges din
f,ara de fioc, trr. ]Iiiller clin Blazilia $. a.
10 Dr. Rothrock qi mai alcs meclicul militar \V. nfathcrvs, ca ;i Cravtz, i-au culcs date lui Dar.rvin dcsprc
triburile dc indieni din Nordul Americii.
11 Dr. Crighton Browne, in[r-o mare misurl, gi dr. Nicol Pathrick,
rnai putin, i-au transmis informalii
dcspt'c comportarea afectivl a aliena{ilor', iar Blair despre orbii din nagtere.
1? In aceasti privin!5, Lnl ntare ajutor a primit clc la BartleLt, tlirectorul
Parculuilzoologic din Londra, gi de
la alIii. ]Iarlcr il criLicl pe Darrvin pentru cii a cxaminat comportamentul afcctiv la prea puline animale silbaticc.
13 A oblinut fotografii tle Ia Rcjlancler qi Kindermann,
cligee dc la Ducheune, a cerut descnc de Ia
1'. \\roocl ;i de la pictoml Riviere etc.
1r ,\ mai avut schimb dc plreri in privinla st.lrilor cmo[ive cu Sil J. Paget, I,Iichcl Foster, Tcgetmeier,
.lcrrrrer' \\'eir, SuLtorr, prof. Dondels, d-na Wedgwood, Giinther q. a.
1i In capitolul al V-lea al Erpresiei emoliilor . , Darwin arati ci rumegitoarele prczinti o garnii
tttai retlusi. tle cxpresii emotive decit felinelc domestice. Ele folosesc de predileclie muqchii urechilor. In privinla
ttrairrrulelor, in Descendenla omului Darrvin aduce un element nou de sistematicd, gi anume rnodalitdlilc lor.tle
exprimare, pe de o parte, ;i similitudinea organelor cu care este exprimati fiecare categorie emotivd, pe de alti
parte. Dup[ el, aceste punct.e de asem5.nare dintre om Ei cvadrumane nu sint de obicei luate in consideratie.
I)arrvirl indica pozilia rclativ acceaqi a tr[sirtnrilor felei. Ernoliile similare se rnanifestir c1 ajltorpl mi;cirrilor ace-
lorali gl'upc tle mtt;chi, inserali sub pielea fetei, mai ales ln jurul sprincenelor, nasului;i al gurii. L|reclca extcrnir,
folositi prin mu;chii sli la cxprimarea unor emotii la unele rqamifere (cle exemplq la cal), este curios rle asemiini.-
lol alcirtuitii la toate ntamif erele.
CUVINT INTRODUCTIV
similitudine d"enotd, ryi sub raport de exprimare afectivd, o filialie a acestor animale d.in strd,-
moqi comuni, precum qi o filialie a omului din animale inferioare lui.
fdeea unitd,fii raselor umane demonstratd, pe larg de Darwin prin alte argumente
-
in Descendettlaomului,... - estereluatd, EiinEnpresi,a emo{,i,'ilor..., ln ultima el d.emonstrind
c5, un rnale numi,r de st5,ri emotive sint exprimate ln acelaqi fel la toate rasele umane 16.
I)arwin aduce in sprijinul icleii unitd,fii expresiei afecti'r.e la om qi animale un impresionant
d.e mare numd,r d.e clovezi, propunindu-qi, pe d.e alt5 parte, s5, infirme qi teoriile crea,tioniste,
care circulau acum nou5, decenii in d.omeniul exprimd,rii emofiilor, cum au fost qi cele expri-
mate d.e C. Rell in importanta sa lucrare Anatomi,& efrpresi,i,lor, d.es citatS, qi folositS, d.e Dar-
win. Deci pentru l)arwin caracterele comune anatomice, ca qi expresiile afective similare,
d.or-ed.esc descend.en,ta animalelor din strS,moqi comuni, qi nu creafia fiecd,rei specii.
Azi nimeni nu rnai contestd, aceast5, tez\,.
Darwin ad,uce multe dovezi in sprijinul teoriei c5, omul adult prezintd, un comporta-
ment afectiv mult mai complex qi mai variat declt antropoidele qi decit copilul nou-nd,scut.
Acesta din urmd, se apropie mult de antropoid.e d.in acest punct d"e ved.ere ; numd,rul expresiilor
emotive ale copilului este mai mic decit la ad,ult. Omul aclult exprim5, st5,ri afective mai
multe, mai variate qi mai complexe decit copilul, cum slnt : indoiala, dispreful, dezgustul,
ironia, inroqirea de rugine sau emotie tt, aparilia acestor sti,ri afective fiind. determinati,
d.e gradul d.e dezvoltare cu virsta a altor funclii ts. Existf deci qi o dezvoltare stad,iald, onto-
geneticfi, a expresiei emotive la om. Acelagi lucru se poate spune d.espre semnalele reflexe ale
unor animale le.
Datele qi faptele foarte numeroase, anali znte d.eosebit de minufios, ca qi generalizd,rile
fl,cute de Darwin pe aceastd, bazd,, d.emonst,reuzd, cd,, dupd, Darwin, qi ,,afectivitatea se supune
legilor evolufiei'r zo. $6i nu putem concepe aceastd, facultate separat d.e celelalte facultd,,ti
psihice, aga lnclt putem qi azi sus!,ine aceasti, tez6, a lui Darwin, care lntre timp a fost dove-
ditd, prin datele peclotogiei, psihologiei virstelor, neurologiei, psihiatriei qi prin d.ezvoltarea
a,ltor ramuri ale acestor qtiinfe. Toate acestea conchicl c5, specia umani, trece printr-o clezvol-
16 Cap. XIV.
17 Cap. XIII.
18 Cap. XIV.
le Se cunosc multc cxemplc in din car'o vour cila numai utrul. Rcflexclc sc poL tnodifica itl crtrsttl
accst. sens,
tlczvoltlrii aceluiagi inrlivid. O serie de datc noi de neurofiziologie vin in sprijinul acestci iclei. Aqa, de cxempltt,
S. N. Haintin, elev al lui Anohin, demonslteazta ci la puii de graur clupl ecloziune conrportarea lor fa![ de hrana
adus[ de piirin{i este ln funclie de reacliile de senuralizarrr, aucli[ive, taclile Ei lutninoasc. Ele sint caractcristice
primei zile dlpit ecloziune. Dar reaclia animalului la senrnale se schitnbir plin aparilia din a tloua zi dupi eclo-
ziune a inhibiliei (reflexc) de diferenliere. Semnalele auditivc sint sesizate puternic atita timp cit ochii puilor nu siul
incl cleschigi. Dupi deschiderea ochilor, senrnalele auditive .si tactile sinl inlocuitc cu semna]e vizualc. Dezvoltarea func-
liei vizuale nrodificd la graur comportarea sa reflexi (S. N. Haiutin, Znacenie signalni.h fcLctorou u formirouanii pi;-
ccuogo pouerleniea ptenlou muholoul:i-pestru;ki, ll.Iuscicapa hgpoleuca, Biul. ecsper. Biologhii i nlcdi{ini, 1963, vol. 10' 11.
14-7i). A. I. Ililiaghin dernonstreaz[ in plus c[ la puii de glaur abia eclozali excitanlii auditivi siut conrplcc';i.
Ifi igi ilsumeaz; acliunile lor, iar suma excitanlilor aclioncazl rtrai putcrtric tleciL excitanlii izola\i (A. I. lVliliaghitt,
Znacenie kompleksnlh razdrajenii u rtttsledsluennth raukliah jiuotrtogo orgunisrna,'Irudi Smolenskogo Gosudarsl"vetr-
nogo )Ieclinstituta, 1961, vol. XII, p.18-24).
20 S. G. Gellerstcin scrie un remarcabil stucliu critic cu ocazia prczentirii traclucerii in limba rusi a
Erpresiei emoliilor Stu{i1l sc intituleazia Clnrles Darwin. Viraienie cmolii u celouekQ i jiuotnth (CIt. 7)arwin.
Erpresiu emoliilrtr Iu om ;i tmimale) (Ch. I)arlvin, Opere, t. V, Edit.. Acaclctnici tle $tiinlc a Lr. R. S' S., \Ioscova,
1963, p. 659- 6f30). In acest sLudiu, Gellerstein arAt.i'r, printre altele, ci Dgrrvin demotrstrc4zit ci afQctivitatea
se supune legilot' evoluliei (p. 665),
CI]VINT INTRODIJC'I]I\,
'lspects recortsirLererl, sub red. lui P. R. Bell, Science Edition, J. Wiley antl Son, Nerv York, 1959, p. 150 - 20fi.
23 S. G. (iellerstcin, ort. cil., p. 666.
2t Il t:presia entoliilor cap. III- IV
CUVINT INTRODI-ICTIV
principiu tle asemenea a fost foarte mult cliscutat. Yvedenski explici, r.eacfiile paradoxale
ale celulelor nervoase la animale qi la om in condi,tiile de aplicare a unor excitanli suprali-
minari. La omul cu psihicul bolnar., regimul de lucru al celulei nerr-oase se recluce uneori
ln rnod" simfitor. In acest c,az, chiar excitanfi d"e intensitate slab5, pot procluce efecte pa-
rzld.oxale 25.
in Erpresia emo!'ii,lor...r I)aru-in dd, exemple cte asociere a d.oud, sau chiar a celor
trei principii in exprim5rile emotir-e complexe, cum se observd, citeodatd, in reaclii de
apd,rare'u, cle d.ispref sau de dezgust
", deinroqire a felei sub influenla unor std,ri emotive 28
qi altele in care principiul antitezei qi uneori qi al ac,tiunilor directe ale sistemului ner1;os
ar putea fi asociate cu primul principiu.
Cele trei principii formulate de Darwin dau o mare pondere teoretic5, Enpresi,ei
emo{i,'ilor. . . $i, cu toate disculiile aprinse qi contrad.ictorii cale s-au purtat in jurul lor,
cele trei principii se confirm5, tlin ce in ce mai mult; ele continud, sL capete un conlinut
nou o d.atd, cu aplicarea d.e metode noi, moclerne, in stud,iul analitic al fenomenelor reflexe
ale sferei afective.
Trebuie sd, atragem d.e asemenea atenfia asupra unui alt element. Darwin iqi susfine
concluziile sale teoretice privitoare la miqcd,rile emotive pornind cle la ipoteza cd, miqcdrile
reacfionale, odatd, d.obindite, se transmit ereditar 2e, atit sub aspectul tlezvolt5,rii structurilor
musculare, cit qi al legd,turilor funcfionale, asocialiilor etc. Fondul acestei iclei it gd,sim in
toatd, qcoala neurofiziologicd, sovieticd, actuald,. in neurofiziologia din lara noastrd, qi din
alte !5,ri. Asemenea aprecieri se pot aplica qi reacf,iilor emotive clescrise cle Darwin, care
nu pot deveni reflexe f6rd, sprijinul ereditd,fii.
Ad.versarii actuali ai teoriei moqtenirii caracterelor dobindite (de exemplu
S. A. Barnett) deseori privesc cu scepticism sau chiar trec sub t[cere concep.tii care
lltt se acordd cu p[rerile ]or. I)er multe oli, qi operele lui Darrvin sint astfel tlatato.
*
Ecoul pe care l-a avut Enpresia emolii,lor. . . printre contemporanii luiDarwin a fost
marc qi d.e multe ori pl,rerile au fost d"iametral opuse. Lucrarea a impresionat insd, prin
excep,tional de bogata sa d,ocumentare, prin finelea qi aclincimea obsen'afiilor. Dacd, ar fi
ri,mas numai la domeniul d.ocumentd,rii, d.up5, Gellerstein qi al!,ii, Erpresia emolii,lor. . . ar fi
fost totuqi o carte unicd, in felul ei qi neintrecutd,; dar teoretizilrile rlin ea au constituit o
baz6, de plecare qi de d.iscufie qi pentru alte domenii. Putem afirma cil Erpres'ia emolii,lor. . .
a fost prima operd, din secolul trecut cure a contribuit intr-o foarte mare md,surd, s5, fund,a-
menteze materialist qi evolutiv domeniul psihologiei qi al psihiatriei, domeniu ln care specu-
laliile lui H. Spencer qi ale altora n-au reuqit s5, se impun5,. Gellerstein, in studiul s5,u, dez-
25 Erpresia emoliilor . S. A. Barnett, in articolul siu The Expressiort of tlte Emotion (pu-
blicat irr A Centurq of Darwin, €d. a 2-a, Edit. Heirlelnann, Londra-Melbourne-Toronto, 1959, p. 206- 230),
citeazra din lucrarea lui Nlasscrrnan (1946) un alt aspect al cclui dc-al trcilea principiu. El redl doul cazuri de
lnlocuire de comportament (,,Displaccment-behaviour") in cazul a doui rcaclii paradoxale, indeplinite intr-un nto-
ment nepotrivit. Dupd autor, parc si existe o paraleli evidentl intrc conflictele interne ]a om qi folosirca in acest
caz a conportamentului ,,de lnlocuire", curn a ciutat si aratc Barnett in 1955. Psihanaligtii, dupl Barnclt
(p.226), se ocupd mult de astfel de fenomene. Aceasti carte Ei Darwin's Biological lYork... mi-au fost trimisc
de dl. Joseph Needham, F.R.S., din Carnbridgc, ciruia ti mullumim cirlduros pe aceasLii cale).
tu C"p. III- IV.
e? Ca1l. \I.
voltd, crtr competenfd, influerr!,a Enpresi,ei emo!'i'ilot'... asuprn dezr.oltXrii psihologiei qi psihia-
triei contemporane.
Din domeniul uman s-a trecut ryi in domeniul animalelor. Comportamentul reflex
tul unor nevertebra,te, instinctele cu caracterul lor net adecvat, puteinic adaptat la mediu
au f5,cut, pe unii zoologi sd, r'orbeasc5 d.espre ,,inteligenfat' animalelor. Ei au acordat cle
rnulte ori acestei noliuni un conlinut antropomorf sau au alunecat in interpretd,ri nema-
terialiste.
Adapt:rrea animalelor la mediul de viafd, cu ajutorul reflexelor a fost incadrat5, de
I'avlov qi d.e continuatorii sd,i in comportamentul aclecvat primului sistem d.e semnalizare,
care cuprinde toate sferele lor de activitate, inclusiv sfera afectir'f,. \'ia!a sociald, imbogd,feqte
lnult conlinutul comportamentului instinctelor sociale - mai ales Ia r-ertebratele homeo-
terme. Numilrul semnalelor cle comunicare intre indivizi la speciile cu viafd, sociald, creqte
uneori foarte mult $i, o datd, cu ele, creqte ln complexitate qi creierul lor 30.
Teoria reflexd, a activitd,fii creierului, elaborzr,til de f. M. Secenor', qi teoria semnalelor,
elaboratd, de l)arwin pentru demonstrarea existenfei selecliei sexuale, dup[, p[rerea noastril,
au fost imbinate gi dezvoltate in mod esenlial de cd,tre Pavlov. Ilustrul darwinist sovietic,
continuator aI lui Secenor-, ln studiul acestei probleme, a pornit de la primul sistem de
semnalizare. El a d.emonstrat cra la om, ln procesul d.ezvolt5,rii sale, pe seama primului
sistem d.e semnalizare, se formeazd, cel d.e-al doilea sistem, acela al vorbirii. Intre aceste
clou5, sisteme d.e semnalizare existd, relalii reciproce foarte complexe. Cuvintul, ,,semnalalsem-
rralclcr", are, d.up5, Pavlov, legi d"intre care unele nu se depd,rteazd, de cele ale primului sistem
cle semnalizare, din care d"erivd. Creierul ryi baza sa funcfionald,, activitatea nervoasf supe-
rioard, nman5,, s-au d,ezvoltat, arya cum a ard,tat foarte clar F. Engels, din faptul cd, ln evolufia
omului, ca specie, la factorii biologici existenli la strS,moqi s-a add,ugat factorul social al
tnnncii. Acest ultim factor a crescut treptat in importan![u, pe m5,surd, ce omul a d.ezvoltat
tot mai mult forfele de procluclie sociald,, care, toate, au dus la evolu,tia inteligenlei qi a
limbajului articulat. Omul se depd,rta tot mai mult de strlmoqul sd,u d.in lumea maimu-
lelor vechi.
Elementul social, in evolulia std,rilor afective ale speciei umane, n-a fost luat in
t,onsicleralie c1e c5,tre l)arwin, ceea ce, considerd,m noi, este cea mai insemnatl, qi mai grav5,
Iips5, a celor doud, opere ale lui Darwin asupra omului, Enpresia emo{iil,or.. qi Descerzden{a
omului. . .
Erpresi,a emolii,lor la om si, an'imale are insd, numeroase pd,rfi pozitive, care com-
penseazd,lacuna semnalatd, mai sus. Prin conlinutul sd,u, prin metod,ologia folositd, d,e Darwin
in demonstrarea unitd,fii raselor, prin descoperirea unora din legile evoluliei afectivit5,fii,
c^ qi prin latura filozoficf,, materialist[ qi anticrealionistfl,, lucrarea rdmine o capodoperd,
a biologiei materialiste, inscriindu- se glorios in tezaurul qtiinlei universale.
:\cau. V. D. I'tAttZ't
a0 A$a cum a arltaL aculn ciLeva dccenii, printre primii, Constantin Ionescu in teza sa de docLorat,
efectuatri snb conducerea lni Il. Haeckel. N,Iai aproape de noi, P. n{arler (op. cit.) consacrd o ampld revist[ gene-
ralir senuralclor crnise tlc animale. trl clcscric sernnalcle chinricc la pe;ti, la albinc, la;opirlc tlc apir elc. Sint des-
crisc sentualc vizrrale lit inscctc, pirianjcni, ca Ei la pirsr'rri. P. llarlet' atatir, tle cxcttrplu clupir Schenkt'1, cr-r la
lupi, care trliesc in grrlpe sulrerior organizate, existi ccl pnlin 21 de sernnale de contunicare. din calc 15 sint
I'izuale. Dup[ Uarler, viu!a socirllii dezvoltir mult sennalele de compoltamenL,
f,
(r_L* -x*-|n,.-
SUMAR
_Ee.
Introrlucere . 5
Ortpitolnl I
Iinun!area cclol trci plincipii tlc bazir -- I'rimul principirt - Ac[innile folosiloal'c devin obilnrrile ilt
:rsociaIic crr anurnite stiri llsihice fi sint. crccrrtatc fiinrl sau nrr utilt' in fiecarc caz p'lr[icular -- Putclca obi;-
nuin(ci'- llrt,rlitatc - Ili;cirli asociate obi;ntritc l:t onr -,\c(iuui t'eflt'se --'lranzitia clc ]n <llriccirtri la ac!iuni
reflcxc - lli;cr'rri asociatc ollisntritc la aninrllclc inferioare Obscrva{ii finale 11)
(l zrpitolul al II-lea
Plincipiul ar'Iiurtii rlirectt'a sistcnrrrlrri ncrvos e-xcitat asupra corpului, indepenclenl. de voin!i ;i par-
tial rlc obi;nuinIr'r -. Schiurbaleu t'rrlorii piu'ulrri -_ 'l'reurtrralul rrrrr;cltilor -- Secre{ii nrodificate - Tlanspira-
tia - l'ixpresia drrlelii cxttemr I)t'nrinic, rnaLe bucr-rrir si spaiuri - (lotttrasl. intrt'ento!iile carc provoaci satt
llu pl'ovoaci nri;ciu'i exprcsir-c Stirri psihice cxcitlrnte ;i depritnautc - Rezumat |1
Clapitolul al IY-lett
}II.1I,O,\(:I.] DT.: E\I)TtIiSIE I,,\ ANIIIAI,I]
Iilrritcrt,n tlr, srrnt,tr. Srrrrctc vocale'- Sunetc altfcl produse - Ilirlicarr,:r rpcndicilor rltrrnali ni pir-
rttItti.pt'ttt,|trrc[t..strllitt|.|ttt'tr[llt'rrro[ii|ot'rlctrrirricsis1laittrit_Trail.ct'ea
Irrlrlir si t'll t'rprr,sic ir nrirrit.i (lirrlilt'lr rrlcclrilor si t'irlicrtlca caprrlui itt strrrrt <lc lttt'n(icr .1 1
Capitolul al Y-lea
II\.PRIISTI SPF](]I.\I,Ii I,.\ .\NI\[,\I.E
Difcrite mi;cirri csplesivc la ciiui, llisici, cai, r'rrnregr'rloarc, rn:rimuIe - Iixpresin lot' dc ltucttrie 1i
afccl itt nr'. rlt' rlurclc, tlr. rriinic, dc uirnire li dc spairnli {i7
Citpilolul aI \iI-lerr
Jipntul ;i plinsul sug:rcilor - Aspecl"nl trrisirturilor fe [ci -- \-irsta la care irtcellt' plinstrl - I']frctele
retinerii obisnuite a pliusrrlrri --Pliusrrl in hohote - (llruza cont.ructici nrugchilor din irrnrl ochilor in tiurpul
lif irtului * (1",'r,r secleliei luclirnilol u3
{ t'\1,\ 1i
Pag.
_
Ilfecttrl gcneral al nrihnirii asupra sisLernului - l'ozi[ia oblici a sprinccnelor sub influen!a suferinlei
Drspre cauza pozitici oblice a sprincent'lor' -
- Dcspre coltorilcrr colIurilor gurii 99
Oapitolul aI VIII-1ea
B1'Ct'R ll.l, RI'NA DISPOZTTITi, DRA(iOSTE, SEN'f I\tI]NTE AtrECTt.rOASE, DI]VOTAIIENT
\atura
Risttl, in pritntrl ritttl expt'esia bucut'iei
suneLului produs -- Secrelia lacrirnalir
-- - IIi;carea
in tirnpul risului
tdei lidicole
trlsitturilor felei in timpul risului --
zgomotos
- Gradalia de la lis zgomotos la
strris tlt'licaL - Buna dispozi(it'- Ilxpresia <llagostci - Sentitnente afectuoase - Devotament 111
[)apitolul al IX-leir
ITEITI-IJCT,\RII, ]II.]DI]',\RE, IRASCIRII,I'I'ATIi, iTIEIIFN,{ITTi, TJO'I'ARiRII
'\ctul incrunlirt'ii - llcflcctat'ca cu c('orI satt cu pcrceperea il ccva rlificil saru <lczagrc'abil - ]lerlitart'
rtlrsll'rrclir Illrsr:ibilitrrlc' I)osornorirt'- irrcripitirtarc -.inrbtrl'trat'e lr trrguicl't'l llrrzelor -- I:[otirrirt sitrl
tlt'tt't'rrtiturlt' irrt'lrirlt'r'r'rt strirtsir lr gtrrii 12lt
Capitolul al XI-lea
DISI'tyi'1" I)t.ts60\stDuIt,\Rl.t, DLZ(;t's'f, \'lNo\riJ'IE, \tixnnl,l li1'c., \l.lA.lt;'l'oR,\Rli. R.\B-
I),\Illi, .\IrlIt\lATII.l s I NII(i,\JIII
Disple!, rlesconsirlerillc;i zt'l'lrnrca, tl ifcriL exprimate Suris batjocoritor - Gestttri exprittrintl disprc!
I)t'zgrrst YinuvirIie, viclt'nie, rrrin<llie etc. -- Ncajulorale -sau neptrtin!ti - Rirbrlirre
-<licarca '_. incirpri(itrat'c -.. Ili-
tlin trrrrcri corrrrrrrir nrr.ioli tli{ii raselol'unranc -- Scrturc <le afirma!ie;i neg'aIie 1t5
Capitolul ai XII-1ea
SI'RPRI\DI'ItIi, }IIR,\RIi, I.'III(I.\, GRO.\2.\
Sur'llrintlcrc, rrrilllt' -, Ilirlicarca sprirrcerrclor - Dt'.sclrirlt't'cu gurii -- ]uguiet'ca bttzelot' - Geslttt'i
l)ilirtart'lr llrtllilr'lrlt' ( iroltzir (lottt'lttzic. I {i I
Llapitolul al XIY-1e4,
OIJ SEttYAtII IrIr-,\LFl 5 I REZtIll'\T
(lt'le trci principii contlucaLoar'(' cale rrn cletrrtrninal mi;cirrile princiltale irlt' t'xpresiei - Ercditatea
lor f)csltrc lolrrl jucal. rlt'r'oin!ri $i intcrrtie la dobindirea diferitelor t'sltrt.sii -'Ilecttttoa;tert'a institrcLivi a
t,xpresici - Lcgiitultr rlintle subit'ctrrl rrostru si unitatea specificri a t'asclor ulnatle -- Despt'e <lobinclirca sllcce-
sivti a ctiferitelol cxltlt'sii de cat le sILanrosii rrnrului -- ImportanIrt t'r1tt't'si,'i -- 1)crtttllttzit' 199
rNDttx 211
LISTA ILUSTRATIILOR
iry.
1. Schema murychilor fetei, d,upii, Sir C. Bell :l T
Plrrn;:ll St PIun$tuV
t lli
I'litnsr,Jf lOt Planga\rI l;J
I)lrtns:r | [I. I 1.1, Irln,nrya VIT lT)
I'lutlgil lV I ll
2 - c. :J0,1
I N T R O nU (t n ri r,)
S-au scris multe lucrlri despre erpresie, ins[, ryi mai multe despre fizionomie,
adicir, despre recunoasterea caracterului prin studiul formei permanente a trirs[,tu-
rilor felei. ln lucrarca d.e ta!6, nu ne rrom ocupa d.e acest din urmd, subiect. Trata-
tele mai vechi t pe care le-am consultat nu rni-au fost decit de pulin folos sau chiar
cle nici unul. Renumitele Conlerences . .. 2 ale pictorului Le Brun, publicate in 1667,
constituie eea mai cunoscuti, lucrare veche ryi contin unele observalii bune. O altri
lucrarer, cerra mai veche, anume D'iseours..., rostite in 1774-1782 d.e c5,tre bine-
cunoscutul anatomist oland.ez Oamper 3, cu greu poate fi consideratii, ea reprezen-
tind vreun progres pozitiv in acest subiect. Lucr[,rile de rnai jos mc.rit[, clin contra,
consideralia cea mai deplinfl.
Sir Charles Bell, atit de reputat pentru clescoperirile sale in fiziologie, a
publicat in 1806 prima edilie ryi in 1844 a t,reia edilie a lucrtlrii sale Anatomtl an,il
?hi,losophy of EnTtressi,ona. Se poate spune, pe drept cuvint, nu numai c5, el a pus
bazele acestui subiect ca o ramurd, a ;tiinlei, ci ci, a construit qi un ini,lli,tor edi-
ficiu. in toate privinlele, lucrarea sa este extrem de interesantd,, conlinind. prezert-
td,ri grafice ale diferitelor emofii, qi este ad.mirabil ilustratl. Se admite ln general
cd, meritul sd,u const5 mai ales in faptul ci, a ard,tat raportul intim care existil
intre mipc[,rile de expresie qi eele d.e respiralie. I)nul clin punctele cele mai impor-
lante, neinsemnat dup5, cum ar putea pfrea la prima vedere, este cir, mu;chii din
iurul cchilor se contractir, ln mod involuntar in timpul eforturilor violente cle
t'rpirare, cu scopul de a proteja aceste organe clelicate de presiunea sanguinir .
Act'st fapt, care a fost pe tleplin cercetat pentru mine, cu cea mai mare amabilitatc,
rlt'cl,tre profe-sorul Donders din l]trecht, aruncil, rlupfl cum vom vcclea mai ios,
un val cle lumini, asupra mai multora dintre cele mai importiinte erprrrsii alc
r ,1. Parsons, in lucrarea sa din aclenda la ,,Philoso- 3 Discours par Piene Cantper snr le nrclJen tle repri-
plrical 'l'rarrsactions" pentrn 7746, p, 41, di o listri dtt senter les diuerses pcssions ctc.,1792.
41 tlc arrtot'i cale au scris despre expresie. a Atn citat intotdt'anna din edilia a 3-a, 18tr.1, publi-
r Oottfdrences srlr I'Erpression des diffdrents Caractbres catl clupii moartea lui Sir C. Bell, care conlinc ulti-
des .Passiol.ts, Paris, in-cuarlo, 7667, Citez intotdeauna rnele sale corecturi. Prima edi{ie din 1806 este rnult infc-
rlin .
Confirences , edi[ia lui Lavater reeditatir de rioarii ca valoare, ea necon!inind nnele din pirerilc salc
lloreau, apirruti in 1820, dupti cunl se aratir in \.o1. rurai irrtpoltante.
I\, p, 2it7.
INTRODUCERIi
lizionomiei omului. lleritele lucrririi lui Sir C. Bell au fost subevaluate sau complet
igrrorate c1e c[tre rnai rnulli autori strd,ini, insd, au fost pe d.eplin ac]mise de unii t cdt
c1e exernplu, cle c1l. Lemoine 5, cAre, pe bun5, dreptate, spune : ,,T,te livre cle C. Bell
iler-rait 6tre rn6tlite par quiconque essaye cle faire parler le visage c1e l'homme,
prir les philosophes aussi bien que par les artistes, car, solls une apparence plus
legdre et sous le pr6texte de 1'esth6tique, c'est un des plus beaux monuments
*.
cle la science des rapports clu physique et du moral "
Din motive care vor fi inclicate inclatii, Sir C. Bell nu a incercat s5 urmii,reasc[,
pin[ la sfir,;it vcderile sale in rn[sura in care ar fi putut s-o faci,. El nu incearc[,
sti explice de ce diferilii mugchi sint pu$i in acliune sub impulsul diferitelor emolii;
rle c€r de exemplu, capetele interioare ale sprincenelor sint ridicate, iar eollurile
gurii sint l[sate in jos la o persoanfl, mihniti sau nelini;titfi.
in 1807, cll. Iloreau a publicat o edif,ie a lucriirii lui Lavater asupra ftzio-
rromiei 6, in cAre a inglobzrt mai multe d.intre propriile sale lucr5,ri, conlinintl tles-
crieri excelente ale nri;cirrilor murychilor faciali, insolite cle multe observatii va-
loroase. Ill arunci, totu;i foarte pu!in5, lumin[ asupra asp€ctului filozofic al subiec-
trrlui. J)e eremplu, vorbincl despre actul incrunt5,rii, adJci, al contracliei mu,;ch.iului,
rlr'nnrnit clc autorii francezi ,,sonrciliert' (corrul1atot" supercili,i), cll. Moreau observt-t,
pe buni, clrepta,te : ,,Cette action d.es sourciliers est un cles ,symptdmes les plus
tranch6s tle I'expression des affections p6nibles ou concentr6es"**. El adaugi, apoi
cil, prin leg5,tura ;i pozi\ra lor, acegti rnuqclri sint adaptali ,,il resserrer, i, coucen-
trer les principaux traits c1e la face, comme il convient dans toutes ccs passions
vraiment oppressives ou profond.es, dans ces affections clont le sentiment semble
porter ltorganisation i, rt,venir sur elle-m6me, i, se contracter et i, stamointlrir,
c()ntme pour offrir moins de prise et d.e surface ir des impressions red"outables ou
irnportunes *.*. Cel care crede cri observa{ii cle acest fel arunci, weo luminti aslrpra
5 I)e la Physiotrorttie et de lu I)nrole, cle AlbcrL Lcmoine, 1805 Ei altul clin 5 ianuarie 1806, in afarit tle cel tlin 1ll
1861, p. 101. aprilie 1806, citat ntai sus. Ca urnrare a faptultri ci ttttcle
" ..Oricine incearcl sir facri sir vorbeascir obrazul omu- din acestc pasaje au fost compuse in 1805, tlr. I)ttchenntl
lui, atit filozofii ciL si ar[istii, ar Lrebui sir mcditeze asu- atribuic dlui lloreau prioritate asupra lui Sir C. Bcll
pra cirr!ii lrri (1. Rell, cleoalecc sub o aparenti m:li nein- a cinri lucrare, clupi cum am vi.zttt, a fost publicati in
scmnalir si sull prrtcxtrri estclicii, el esle trnul tlitt ccle 1806. Acesta este un tnocl foarte neobignuil de a clctcrr-
nllri fnlrnorrs(] rrronrrntt'nttr ale $tiirr!ci rlpor'trrt'ilot'tlintt't' nrirra llrioritatea lucririlor ;tiinfifice; asenlcltca cltcs-
l'izic si rrtot'al " (l-. lrud.). tiuni sint lnsir de o itnpot'tau!t-t cxtrcm tle lttit'it itt
li L',lrt de cttrtrtttilre. Ies Ilonuncs ctc., rle (i. [.avatct', conrparaJie cn merilele lor rtlativc. Pasajelc tlin Ilortatt
I'r'irrrir ediIie u:rct'stt'i luct'iri, apirt'ulli in 10 voltttrrt', ;i Le I3nrn, cit:rtc lttAi sus, sittt luaLe in aces[. caz, ca;i
lrr car'(' so lt'fcrri iu prefa!a crlilici din 1820, con!ittitttl in allele, clin cdilia din 1820 a lui Lavatcr, t,ol. lV, 1r.
obscrvr!iile cl-lui }lolcau, I)ilrc sI fi fost publicatii itt 228, qi vol. IX, p. 2i9.
1807 ; gi ntt rtrir intloiesc cit a;a esLe, cleoart'ce I,iotice
** ,,Aceas[i acliune a mu;chilor corugatori (corruqa-
sur Lauater', ltr inceputul volumului I, at'e clata tle 13 tor supercilli) este ttuul c.lintre sinpt.omcle ccle ntai evi-
aprilie 1806. 1'otu;i, in unele luclirri bibliografice se dir clente ale expresiei sentimcntc'lor penibile san concentra-
clata de 1805 1809 ; parc insl irnposibil ca data de 1805 tri" (N. trad.).
sri fie cot'ecti. Dt'. Drrchenne observd. (Xldcanisme de la ***,,S[ stringd, si conceuLreze principalele tris[turi
Phgsionomie llunruine, in-octauo, cdilia 1862, p. 5, qi ale felei, dnp5. cum cer toate aceste pasiuni cu aclevlrat
Archioes (]indrales de XId,decine, ianuarie gi febrttarie apdsltoare sau profunde, aceste stdri afective al ciiror
1862) cir dl. lloreau ,,a conrpos6 pour son ouvrage ull sentiment pare sii determine ca organizalia sri-qi revin:"t,
article irnportant" (,,a conrpus ull articol irnporlant pen- sii se contracte qi si. se mic,soreze ca pentru a fi mai
Llu lucrarea sa") etc. itr anul 1805, iar iu volttnlul I al pulin influenlati ;i a oferi mai pulinir suprafali
cdiliei clin 1820 girsesc pasrrjc cu data dc 12 deccrnbrie impresiilor dc tcrnut sau suplritoal'e" (t\'. lrad.).
INTRODUCERI']
irlrportanlei sau originii diferitelor expresii arc' o alti p[rere despre acest subiect
declt rnine.
in pasajul de rnai sus nu e'xisti, cleeit un foalte mic progr(.s, clzre[, existil
vre unul in tratarea filo zoficd" a acestui subiect, fa,ti cle cel atins rle pictorul Le
Brun, cilre, ln 1667, descriind" expresia de spaim5,, spune : ,,Le sourcil, eui est
abaiss6 d'un c6t6 et 6lev6 de I'autre, fait voir qrre la partie 6lev6e semble le vou-
loir joindre au cerveau pour le garantir du mal que l'6,me apercoit, et le c0t6 qui
e,qt abaiss6 et qui parait enfl6, nous fait trouver dans cet 6tat par les esprits qui
viennent du cerveau en zrbond"ance, comme pour couvrir l'6,rne e't la d6fendre du
rnal qu'elle craint; la bouche fort ouverte fait voir le szrisissernent du cmur, par
lesangqui seretireverslui,ce qui l'cblige, r'oulant respirer, i,faire un effort qui est
cause que la bouche s'ouvrer extr6mement, et eui, lorsqu'il passe par les organes
de la voix, forme un son qui ntest point articul6 ; que si les muscles et les vcines
paraissent enfl6s, ce n'est que par les esprits que le cerveau envoie en ces parties-
lA,"*. Am considerat cd, frazele premerg5,toare meritd, citate ca exemple ale absur-
clit[lilor surprinzhtoare care au fost scrise asupra aeestui subiect. '
',,S1lrinct'illrt carc cstc aplt'catti dc o parte' ;i lidi- l'ircii rrtr cfor'I t'alt'facc ca qtrra sir str tlcsc]riclli Ia ttraxi-
catir dc cealaltir aratL cii paltt'a lidicall parc sir vrca sri rnunl, si caLc, :rtunei cintl [.recc pt'in ot'grttteler vocii, tlli
o uncascir ctr creierul pcntm a-l lrroteju de r'[ul pe calt nasterc rrnrri sunet cal'c nu cste att'ticrtlat ;ci daci ttttt;-
sufleLul il intrcvcdc, iat'partca aplecaLi;i calc palc chii ;i vinclc par untflaLc ntt estc' clccit tlin cauza sltit'i-
unrflali, nc facc sir ne gisim in aceasti stare prin ginclu- tclor'(scnzaliilor) pe) cale ct'eiet'trl Ic triniLe in accltl
rile calc r,in abundent din cleier ca pentm a acoperi sufle- p[r{ii" (}'. lrad.).
tul ;i a-l apirra de rirul tlc care se tcmc: gula larg tlcs-
chisir arltir emoIia putcluicri a inimii, plin singelc carc ? Ilnrttlbrtclt der sgstemtdischen 'lrtatomie r/c.s JIe.n-
se lctlagc sl)re cll, ceea cc, trroirttl sir t'cs1lilc, o obligli si schen,vol, I, pirrtca a i3-ir, 18;'18.
INTRODUCERE
cleralii teoretice qi rareori incearc5, sf,, explice cle ce anurnili mu;chi, ;i nu alfii, se
contract5, sub influenla anumitor emofii.
IIn distins anatomist francezo Pierre Gratiolet, a ,tinut la Sorbona o serie de
prc-'legeri despre expresie, Di notele sale au fost publicate (1865) dup5 moartea sa
sub titlul De Ia Physionom'i,e et des Mou,uements d'Erpress'ion. Aceasta este o lucrare
foarte interesantd,, plind, de observalii valoroase. Teoria sa este oarecum complex[,
si, in mlsura in care poate fi redati, intr-o singur5, frazd, (p. 65), ea este urmftoarea :
,,Il r6sulte, d.e tous les faits que jtai rappel6s, que les sens, l'imagination et la pens6e
elle-m6me, si 6lev6e, si abstraite quton la suppose, ne peuvent s'exercer sans 6r'eil-
ler un sentiment corr6latif, et que ce sentiment se traduit directement, sympathi-
quement, symboliquement ou m6taphoriqriement, dans toutes les sphdres d.es
organes ext6rieurs, qui le racontent tous, suivant leur mod.e d.taction propre, com-
me si chacun d.'eux avait 6tA directement affect6"*.
Gratiolet pare s5, fi trecut cu ved.erea obiceiul mo;tenit qi chiar, intr-o anu-
rnit5, md,sur[, obiceiul la individ ; cle aceea el nu reugeqte, dup5, p5rerea mea, s[,
clea explicalia justf qi cb.iar nici o explicalie multor gesturi qi expresii. Ca o expli-
caf,ie a ceea ce el numeqte m.iqcd,ri simbolice, voi cita observaliile sale (p. 37), luate
de la dl. Cheweul, asupra unui om jucind biliard. ,,Si une bille d6vie l6gdrement de
la direction que le jouerir pr6tend lui imprimer, ne l'avez-vous vu cent fois la
pousser clu regard, d"e la tOte et rn6me des 6paules, comme si ces mouyements,
purement symboliques, pouvaient rectifier son trajet ? Des mouv€ments non moins
significatifs se produisent quand. la bille manque d.'une impulsion suffisante. Et,
chez les joueurs novices, ils sont quelquefois accus6s au point d'6veiller le sourire
sur les ldwes d.es spectateurs"**. Dup5, mine, asemenea miqc[,ri pot fi atribuite pur
pi simplu obiqnuinlei. Ori de cite ori cineva a dorit sL miqte un obiect intr-o anu-
mit[ parte, el l-a impins intotdeauna in acea parte : dacd, a vrut s5,-l d"eplaseze
inainte, l-a impins inainte, qi dac5, a vrut s[,-l opreasei, l-a tras inapoi. De aceea,
cind. cineva vede bila sa d"ucindu-se intr-o directie greqitl, ;i doreqte intens sL
meargd, intr-alt5, direcfie, nu poate evita, din obiqnuin!5, indelungatd,, s5, execute
in mocl inconqtient miqc5,ri care in alte cazrrrr le-a constatat, ca eficace.
Ca un exemplu d"e miqc5ri simpatice, Gratiolet (p. 2I2) ctteaz[, cazul ur-
mi,tor: ,,Ifn jeune chien il oreilles droites, auquel son maltre pr6sente de loin
quelque viand.e app6tissante, fixe avec ardeur ses yeux sur cet objet dont il suit
tous les mouvements, et pendant que les yeux regardent, les cleux oreilles se por-
tent en avant comme si cet obiet pouvait Otre entendu))***. Aici, in loc de a vorbi
desimpatia dintre ochi rsi urechi,inri pare mai lesne d.e crezut c5,, uitind.u-se atenli
' ,,Din [oatc faptg]c pe calc lc-anr anrintiL rezultir prtlca sir-i t'cctifice nrc'rsul? Iligciiri nu rnai pulin scurni-
cir sirn{urile, irnagina!ia ;i insti;i ginclilca, oricit dc iualtir ficative sc produc atunci cincl impulsul clat bilei estc prea
;i abstlacLir am presupune-o, nu pot funcliona firll slab. Iar la jucitot'ii novici acestc rniEc[ri sint uncoli
a da na;tcre la un scnlinrent corelativ, si cd accst senli- intrut-it de pronunlatc lncit provoac:i surisnl spcc(a-
nrcnt se traduce dilect, prin simpatie, in mod sirnbolic tolilor"' (N. lrad.).
satr metaforic, in toaLe sferele organelor exterioare, care, *** ,,UIl cdIel cu urcchile drcpIe, cfu'uiu stiipinul ii
dultzi nrodul lor propriu dc acliune, il tracluc toate ca ;i arati de la distanli o bucatl de carnc apetisanti, i;i
cind fiecare ar fi fost direct afectat" (N. lrad.). fixeazir ochii asupra acestui obiect, urmlre;tc toate mi;-
** ,,Dac[ o biki deviazd uqol de la direclia pe care cdrile acestuia, gi in vreme ce ochii privesc, amindoul
juc[tonrl vrea sii i-o imprirnc, nu l-a!i vlzuL de o urcchile se indreapti sprc fa[i, ca ;i cind aces[ obiec[
suti tle ori inrpingincl-o cn plivirca, cu capul ;i chiar ar puLea fi anziL" (N. lrad.),
cu untet'ii, cA ;i cind accsIc rui;cirri pur sirnbolice ar
INTNODUCEIiE
la un obiect oarecare, ciinii si-au ciulit urechile pentru a peroe-'pe Yre'ull sunet ;i
invers, s-au uitat atent in clirec,tia unui sunet pe care poate c[, l-a,u aiztt',iar dupi
multe generalii, miqc[rile acestor organe au devenit puternic asociate prin obi;nuin-
!L indelung continuath.
Dr. Piderit a publicat in 1859 o luclare d.espre erprc'sie, pe care am vrazut-rt,
irr.sil prin (rrlror clupi, cum afirm[ el, a anticipert pe Gratiolet in multe din vederile
.lrlt'issczr,sr:huftlicltes
sale. in 186?, el a publicat luerarezr Systetrt tler Mi,mik und
Physi,oonontik. Este aproape imposibil tle a recla in citeva fraze o sintezi justf a
conceptiilor sale. Urmd,toarele pasaje vor putea exprima eventual tot ce se poate
spune pe scurt: ,,Iliqc5,rile musculare d.e expresie sint in parte legate de obiecttl
imaginare ryi in parte de impresii senzoriale imaginare. in aeeast5, propozrlrerezidd'
cheia inlelegerii tuturor mi;cd,rilor musculare expresive" (p. 25).
Apoi, ,,fli;clrile expresive se manifest[, mai ales prin muqchii rtumeroryi
;i mobili ai fetei, par,tial clin cauzil ch nervii prin care ei sint purii in mirycare isi au
originea in cea mai apropiat5, vecin6tate a organului mintii, insl de asemenea par-
lial pentru cL aceqti murychi servesc s5, sus!in5, organele de sim!" (p. 26). Dac5,
dr. Piderit ar fi studiat lucrarea lui Sir C. Bell, probabil ci nu ar fi spus (p. 101)
c[, risul violent provoacl, o incruntare din cau zd, cd, tine t1e natura durerii sau cL
la sugaci (p. 103) lacrimile irit[, ochii qi astfel provoaci contractia mu;chilor in-
conjrrrl,tori. Multe observafii bune sint pres[rate prin tot acest volum, la care mti
voi referi ulterrior.
Disculii scurte d"espre expresie pot fi g5,site ln tliferite lucr5,ri care nu atl
rrevoie s[, fie tratate am5nunfit aici. Toturyi, dl. Bain a abordat in douzi din lucr[,rile
sale acest subiect cu oarecare amlnunfime. Itl spune 8 : ,,Consid.er c[ expresia
lnsl,ryi este o parte integrantl, a sim!,irii. Crecl c5, o lege generall, a minlii este_ cii,,
impreun[, cu faptul simlului interior sau al col$tiintei,_existl o acliune difuzabili
sau d.e excitare asupra membrelor corpuluitt. Tntr-alt 1oc el adaug5,: ,,IJn num[,r
consid.erabil d.e fapte pot fi aduse sub principiul urm[,tor : anume cd, std,rile cle pl[-
cere sint legate d.e o sporire, iar st[rile de suferin!5, d.e o reducere a unora sau a tutu-
ror funcliilor vitale". ins[ legea de mai sus a acliunii c1e difuziune a sentimentelor
pare prea generall pentru a arunca mult[, lumin5, asupra expresiilor speciale.
Tratind d.espre sentimente ln hicrarea sa Pri,nci'ples o'f Psrlch,ologlt (1855)t
dl. Ilerbert Spencer face urm5,toarele observalii:
,,Atunci cind. este puternic[, frica se exprima, prin lipete, prin eforturi dc'
a se ascunde sau d.e a sc5,pa, prin palpitalii ;i tremurare, iar acestea sint tocmai
manifestlrile care ar insoli suportarea ins5,ryi a r5ului temut. Pasiunile distrugl-
toare sint arS,tate printr-o tensiune gencral5, a sistemului muscular, prin scri;-
prin dilatarea ochilor ryi a nflrilor, prin mirii^t;
netul dinlilor ;i scoaterea ghearelor,'a^cl,iunilor
acestea silt formele mai s-iabe ate care insolesc uciderea, pt'hzrr". irl
aceasta constfi,, d.up5, curn cred, aclev[rata teorie a unui ruare numi,r cle expresii,
insd, interesul principal qi dificultatea subiectului rezidfl, in urmd,rirea rezultatelor
minulat de complexe. I)ed.uc cir cineva (nu am fost ins[, in mi,suri sii stabilestr
cine anume este) a exprimat cindva, o pi,rere aproape sim.ilari,, intrucit Sir C. Bell
8 'l'ltt: Selt.srrs rrtrtl llu' IttlcIltL:1, e rl . rr 2-it. I li(i l, 1i. 1)(i ;t tlc irrrric 1fi55. \'czi tlc ttse lllt'tte ir t'tli!ilt lt 2-it a ltrct'itt'ii
2,38.I'rcfa{a la pt'irrr:r e tli!it' lt act'sI t'i lrrcl'irl'i ;ttittt'I ii da Ia tl-lrri IJrrin tlt'sprtr 'J'he I')tttolirttts und the 1l'ill.
INTFODUCERE
spnne n t,,S-a sustinut e[ a;a-numitele serune exterioare ale pasiunii nu slnt d.ecit
coilcomiteutele acelor miryc[ri voluntare pe care structura le face necesaret'. Dl.
Spencer a, publicat rlc asemenea 10 o lucrare valoroasi asupra fiziologiei risului,
in care insist,I" asupra,,legii generalc c[, sentimentul, trecind" de o anumit5, inten-
sitate, se descarcir prin actiune corporal[" ;i cri ,,o re\'Srsare de forfzi nervoasti,
neclirijati, de nici un motiv, 'r'a lua evident mai intii d,rumurile cele mai obi;nuite ;
ryi clac:i acestezr nu vol fi suficiente, se va rev5,rsa apoi in cele mai pulin obirynuite".
Cred ci, aceastd, lege este de cea rnai mare importan,tzi pentru elucidarea subiectului
nostru 11.
Tofi autorii care au scris de,qpre expresie, cu excep,tia d.-lui Spencer, marele
exponent al principiului evolulieio par sd, fi fost ferm convinsi c[, speciile in-
clusiv, natural, omul '- au apS,rut in starea lor actuald,. Fiind astfel convins, Sir
-
C. Bell sus,tine cd, mulfi dintre muqehii noqtri faciali ,,serr,'esc numai pentru expresiett
sau c5, sint ,,un tlispozitiv special" in acest singur scop 12. ins5, d.in simplul fapt
cd, maimulele antropoicle au aceiaryi murych.i faciali ea ryi noi 13 reiese ca foarte pulin
prcbabil ci, in cazal nostru aceryti muqchi servesc exclusiv pentru expresie, deoarece
nimcni, presupun eu, nu ar fi dispus sd, aclmiti, c[, maimu,tele au fost inzestrate
cu mufchi specriali numai pentru a-ryi expune strimb5turile lor hidoase. Se pot de
fapt atribui pentru aproape to!,i murychii faciali intrebuin!5,ri distincte, indepen-
d.ent de exprcsie.
Evident c[ Sir Cl. I]ell a vrut si, facir, o tlistirrctit', t'it mai largir posibil,
intrt'oln si anirnalt'le infericalr'ryi. in consecilrlri, el uf irntii cli ,,1a, fiintcle itferioanr
nlr t'xisti t'xprt.sir', ataril tlt' cc:t la eu'(' st' potrto ref(ili tnai mult satr lnai pu{in
trltu'r t,a ac-rtelc Itu' rle voin{,ii srru insl,inc;ttr lr('o('sarett. I-Nl sus!]no nrai tlepa,rte cti
faf a lor ,,p?ll'r) cirpilbilir s[ exprinur rnai ales furic ;i fricrl"la. fns[' otnul insuryi rnr
ili poato explirna dragostea;i urnilin{:r, atit do clar prin scfrtl}e exterioare ca un
ciine atunei cincl, cu urechile pleo;tite, cu buzerle atir'nind"r cr eorpul unduitor'
;i dirrcl din coad5,, i;i intlmpinS, stlpinul iubit. $i aceste miqc[ri la cline nici nu
pot fi explicate ca fiind acte cle voin,td, sau instincte necesare mai mult d,ecit privi-
rea radica,"5, ryi obrazul surizd,tor al unui om care i;i intilneqte un vechi prieten.
Dacil Sir C. Bell ar fi fo,qt intrebat in leg5,tur[, cu expresia afec,tiunii la ciine, el
ar fi r5,spuns, fiir:i incloiald,, ci accst animal a fost creat cu instincte speciale, ad,ap-
tinclu-se pentru a,socierea sa cu olnul, $i ci oricc altir' eercetare in legiturf cu acest
subicct este rle pris:os.
Cu toate ei, Gratiolet neagi, in mod. categoric 15 c5, weun muqchi s-ar fi
tlt'zvoltat numai ctt scopul expresiei, e'l nu pare si, fi reflectat vreodatri asupr.il
principiului evolu!,iei. El pare si considere fiecare spccie c2 o creatie separatii.
La fel- este pi cu ceilalf,i autori care au scris despre expresie. De exempli, clupl
ce vorbeqte despre mi;ci,rilc membrelor, dr. Duehenne se ref6'r5, la celetur" dal
erpresie_fe,tei ;i ob'qervi,tu, r,Lc'cr6ateur nta donc pas €u h, se pr6occuper ici des
besoins de la m6canique ; il a pdr selon sa sagesse, ou que I'on rne par,t1;mie cette
manidre de parler par une d.ivine fantaisie, mettre- en. action tel o1 tel muscle,
un seul ou plusieurs - rnuscles i; la fois, lorsqu'il
a voulu que les signes caract6ris-
liqueq 4.f passions, _m6me les plus fugaces, fussent 6criti passugdrement sur la
face de l'homme.Ce langage. de la physionomie une fois cr66l il llli a suffi, pour 1r
rendre universel et immuable, de clonrrer i, tout 6tre humain la facult6 instlnctive
d"texprimer toujours ses sentiments par la contraction cles m6mes muscles,t".
Mglli autori considerd, intregul subiect al DnTtresi,e,i ...ca inexplicabil. Astfel,
renumitul fiziolog i\Iiiller spune 17: ,,Expresia complet diferit[ a tris[turilor fef,ei
la pasiuni diferite arat6, cil, dup5, felul ,qentimentulii excitat, i;e ac,tioneazit asupra
unor grupe total diferite de fibre ale nervului facial. Asupra cauzei acestui fapt
sintem in complet5 ignorantd.,,.
Fd,rd, ind_oiald, c[, atita timp cit omul ;i alte animalt' sint considcrattr clrept
crealii independente, se pune o frin5, efectivd, clorintt'i noastrc naturale de a c('r.-
ceta pe eit posibil cauzele expresiei. Dup5, aceast[, doctrinl, orice si totll poatc fi
tot ntit cle bine e'xplicat ; tlcctt'inA s-a dovedit tot atit cle pcrnicio:rs[, in frrivinl2,
tlxpresitri Ca, ryi a, oricS,rei altt'ranruri a isl,orit'i traturalt'. I-la ollt, l1n('lt, t'xlir.r,sii, r,a
zbirlirc:t, pi"trrtlui sub irtflut trta nnei spil,itnc extremrl Fatr rlt,zr,-t'1ir.e1 rlirri,ilsr s11lr
itttperiul urtci furii teribile, cu greu pot fi in!,clefie nunlai po ltuza crt,4intei'ci16mrrl.
tl cxigflt cinclva intr-o st,are mult iirferioa"ri, as,.rr5n[,toart, ardrnalt'lor. Dxistent,l
aceloraryi expresii lzt, specii distincte, deqi innrclite, cum sint rni;cirrile acelorarsi
rmrrychi faciali in timpul risului la om qi la diferite maimule, rlevine oarecum mai
inteligibil6, dae5, credem ln descenclenta lor dintr-1n strlmoq comun. Cel care
admite, din motive generale, cd strucLura ryi obiceiurile tuturor animalelor s-au dez-
voltat t_reptat va privi intregul subie ct alexpresiei intr-o lpminri loud, si interesant[.
Studiul expresiei e"ste dificil clatorit5, faptului ci mirycdrile
"sint adesea irn-
perceptibile, treeittoare. O deoscbire poate fi elar perceputir, ;i toturyi pozrte fi
imposibil de a afirma, cel pu,tirr dupfl cum anr constatat, in ce'constii. Atunci cinrl
asisti,m la vreo ernolie puternir,l, simpatia noastr5, este atit cle profuncl stinnlatir,
iucit observarea atentd este uitatir sau clevine aproape imposibil5, fapt pentru car(,
am avut multe dovezi curiozlse. fmagina,tia noastrd, este o altei sursir r1e erori, ryi
ineti tsi mtri serioasi, intrucit, daci, d"in natura condif,iilor ne aryteptlrn sii vecterrr
() allulnitir, expresie, cu ulurinln, ne imagin5m prezenlaei. fnciucla bogatei sale expe-
t5 l)e la Phgsiortontie ., p. 12 ;i 73. unrrl sau tnai mulli mugchi ln acelaqi t.imp, atuuci clnrl
16 Llit'ruttsme de Ia Phgsionomie lluntaine, etl. a 8-a, a vrut ca semnele caractelisticc ale pasiunilor, chiar ale
p. 31. cclor mai fugitivc, si fie trccritor inscrisc pe fala onnrlui.
t7 Elemerrts of Pltgsiologg, trad. cngl., vol. II, p. g131. :\ccst limbaj al fizionomiei odatd creat, crcatorului i-a
' ,,Creatorul nu a avut nevoie si se pleocrupe de cerin- fost suficient, pentru a-l face universal qi irnuabil, sii dea
!ele mccanicii; cl a prrttrt, dupi inlclepciunea s?, sfrrr olicirrei fiin!e orncnegti facultatca instinctivii dc a-ii
- sI ni sc icrte nrorlul acesta ale a \:ol'bi - ditrtr'-o farr- exprinra lntottleauna sentimcntele ltrin contractia acr,-
Iezic (livini, sl'i Iuni in lrr,lirrnt, crrt:rIt' slrlr r:lrialc nrusclri, lolali nru;chi" (N. fu'ad.).
t2 INTRODUCEIiI]
rienfe, dr. Duchenne ;i-a inchipuit timp indelurrgat, dup[ cunr zlfirrnl el, cir rnai
rrrulfi murychi se contractra la anumite emolii; in cele din urm[, el s-A convins ci,
miqcarea errl limitat[ la un singur murychi.
Pentru a obline o cit mai buni, bazra si a cletennina, indepenclent cler opinia
curerrtti, in ce nti,qurd, anurnite migclri ale trlsS,turilor felei si gest,uri erprimir, real-
urente anumite stfi,ri de spirit, am g[sit urmii,toarele mijloace ca fiind cele mai utile.
in primul rincl, am observat sugacii, d.eoarece, clup[, cum constati, Sil C. Bell,
ei rnanifestl multe emolii,,cu o forld, extraordinarl", p€ cin.cl mai tirziu in r.iatii,
unele dintre emoliile ncastre,,nu mai au sursa pur[,;i simplii, clin cale iau na;tere
in fragcdi, copilirie"18.
ln al doilea rind, mi-a venit in rninte ci, ar trebui studiali clemenlii, intrucit
ei sint predispu;i pasiunilor celor mai puternice qi le clau clrumul f[,ra control. Eu
personal nu am arrut ocazre si, o fac, arya incit m-am ad.resat dr. Ilaud.sley, de la
care am prirnit o recornanclalie c5,tre dr. J. Clrichton Browne, care conduce un imens
azll itr apropiere de Wakefielcl ;i care, dupri curn am constatat, se ;i ocupase de
acest subiect. Acest excelent observator mi-a trimis, cll o amabilitate neobositi,,
numeroase note ;i d,escrieri cu valoroase sugestii asupra multor probleme I nu
pot aprecia indeaiuns valoarea ajutorului siu. Sint cle asemenea inclatorat amabili-
t6,tii d-lui Patrick Nicol, de la azilal cle neburri din Sussex, pentru relat[rile inte-
resante^ asupra a doul sau trei chestiuni.
In al treilea rtncl, clupd, cum am vilzut rnai l;us, dr. Ducherule a supus curelr-
tului galvanic anumili mu;chi cle pe fafa unui batrin, a crirui piele era pulin sen-
sibil[, ;i a proclus astfel diverse expresii care au fost fotografiate la scarl mure. Din
fericire, m-a,nr gindit sX ar[t mai multe din cele mai bune cliryee, far[, nici o expli-
calie,la mai mult cle dou5,zeci d.e persoane crulte, de d,iferite virste ;i de ambelc,
sexe, intrebindu-le in fiecare caz ce emo!,ie sau sentimenter presupun ci, l-ar fi
animat pe bS,trin I am notat r5,spunsurile lor intoctnai. }Iai multe dintre expresii
au fost imecliat recunoscute d,e aproape toate persoanele, cu toate c5, nu le-au de-
scris in exact aceia;i termeni; qi cred cd, ne putem bizui pe ele ca fiincl juste pi vor
fi ulterior descrise ami,nunfit. Pe de alti, parte, aprecieri extraordinar d-e diferite
au fost exprimate in legd,turd, cu citeva dintre ele. Aceasti, prezentare a fost folo-
sitoare intr-urr alt fel, convingind.u-mi, clt cle uryor putem fi inryela,ti de irnaginalia
noastrzi deoarece, atunci cind" m-am uitat pentru prima d.atir, la fotografiile r1r.
Duchenne, citind in acelarsi timp textul ,si aflincl astfel ce intentionau s[, reprezinte,
am fost cuprins de arlmiralie talir, de veracitatea tuturor fotografiilor, cu numai
clteva exceplii. Totu;i, dacd le-a; fi examinat fdrit nici o explicalie, ary fi fost frirai
ilrd.oiali, tot atit cle nedumerit intr-unele caz:urr cum au fost rsi alte persoane.
in al patrulea rind., speram sL ob,tin mult ajutor de la marii maeqtrii ai
picturii si sculpturii, care sint observatori atit de minulio;i. Am primit in conso-
cin!5, fotografii ;i gravuri ale multor opere binecunoscute ; insd,, in afarir, c-le citevu,
exceplii, nu am profitat cu nimic din aceasta. Motivul este, f5,r[ ind"oial5, cL in
operele d.e artii frunrrrsefea este obiectul principal, iar murychii faciali pdternic
contractali d,istrug frumuse!,ea le. in general, istoria compozitit'i t'stc t'xprimatir, cu
o for!5, ryi un ad"evlr minunat prin accesorii iscusit redate.
ts,{ttulLtttttl ntrd ltltilrtsolthy o[ ]itTtressloll, ctl. a 3-a, 1e \:t'zi ol-rselvatii irt acesL se ns in Lctrtr:tnn u lui I,cssing,
p. 1 98. 1radusii dtr \\'. Iloss. 1ftli6, p. 11).
INTRODUCERE
in al cincilea rind, mi-a p5rut ertrem d.e important s5 stabilesc daci, ace-
lc'zr;i expresii si gesturi predomin5,, dupd, cum s-a afirmat adesea, f5,ri, dovezi sufi-
ciente, la toate rasele umane, mai ales la cele care nu au fost dccit pu,tin in con-
tact cu europenii. Ori de cite ori aceleaqi mi;ciri ale trds6turilor obrazului sau ale
corpului exprimir aceleagi emolii la mai multe rase umane distincte, putem ded.uce
cu rnult5, probabilitate c[ asemenea expresii sint cele adevirate, ryi anume c[ sint
innziscute sau instinctive. Expresiile sau gesturile convenfionaie, dobintlite de
inclivid in perioada timpurie a viefii, s-ar fi deosebit prcbabil Ia cliferitele rase,
intocmai_ q" si limbile pe care le vorbesc. in consecinfd, am pus in circulalie, la
inceputul lui 1867, anumite intrebd,ri tipd,rite cu rug5,mintea, care a fost pe deplin
respectat5,, ca sd, se acorde incredere numai obseriatiilor reale, ryi nu tir.*o^ti.i.
Aceste intrebflri au fost scrise dupi, un interval de timp indelung^t,ln care atenlia,
mi-a fost indreptatf in alte direcfii, ryi acum imi dau seama cd, ele ar fi putut fi
consiclerabil imbunritd,lite. La unele din copiile mai tirzit am ad5,ugat, in manuscris,
citeva observalii suplimentare :
1. Mirarea se exprimS, prin ochii ryi gura larg deschisd, qi prin spr,incenele ridicate ?
2. Rg$inea provoacS, inioqirea obrazului atunci cind culoarea pielii- perrnite s5, fie yizi-
hila ? $i in special cit de jos pe corp se intinde inroqirea ?-
_ Atunci
ll. cind un om este indignat sau sfiddtor se incrunt5,, i$i indreaptil corpul ryi
capul, iqi inalfd, umerii qi iqi stringe pumnii ?
4. Atunci cind" reflecteazd, profund asupra vreunui subiect sau incearci, s5, infeleagd,
vreo problemd, grea, se incr:unti, sau i se increleqte pielea sub pleoapele inferioare'l
5. Atunci cind este in dispozilie proast5,, ii sint collurile gurii lXsate in jos qi collul
interior al sprincenelor ridicat de muqchiul pe care francezii il denumescr ,,muqchiul
suferinfei" ? in aceastS, stare, sprinceana devine ugor obticd, qi pulin umflatf,, la
capd,tul interior, iar fruntea este lncrefitd, transversal la rnijloc, nu insd, pe toatl
li,fimea ei, ca atunci cind sprlncenele sint ridicate in semn de mirare.
6. Oind este in bund, dispozifie, ii strS,lucesc ochii, cu pielea pulin incre!,iti in jurul
ryi d,edesubtul lor qi cu collurile gurii pulin trase inapoi ?
7. Cind un om ia in batjocuril p" cineva, i se ridicd, collul buzei superioare deasupra
carrinului d,inspre omul cd,ruia i se adreseazd,o!
8. S-ar putea recunoagte o expresie de indirjire sau d"e incd,p5,finare, care se manifestd,
mai ales prin gura strins inchisd,, sprinceana coborit5, gi o uqoard, incruntare ?
9. Se exprimd, dispreful printr-o uqoard, ieqire ln afard, a buzelor, prin rid"icarea na,-
sului, cu o uqoard, expira,fie ?
10. I)ezgustul se manifestd, prin ld,sarea in jos a buzei inferioare, cea superioard, fiind.
ugor ridicatd, qi printr-o expirare bruscd,, oarecum asemd,nd,toare unei vomit5ri inci-
piente sau ca atunci cind" scuipi'?
11. tr'rica extremS, se exprimd, in general la sS,lbatici in acelaqi mod ca qi la europeni?
12. Risul este dus vreodatd, lel o asemenea extremitate incit sd, aducd, lacrimi in ochi?
13. r\tunci cind cineva doreqte sd arate c5, nu poate impiedica ceva d.e a fi fd,cut, sarl
cd el insuqi nu poate face ceva, nu ridicd, el d"in umeri, nu iryi intoarce el coatele spre
interior, nu iqi lntinde miinile spre exterior qi iqi deschid,e palmele avind, sprincenele
ridicate ?
1{. Cind copiii sint imbufnafi, iqi $uguiaz5, qi li se proemrneazd, considerabil buzele ?
15. Pot fi recunoscute expresii de vinovd,fie, de viclenie sau de gelozie, cu toate c5, IItt
rytiu curn pot fi definite acestea?
16. Se dd, vertical din cap Ia afirmalie gi lateral la negalie ?
Obselr.afii i'rsrU)r'a indigenilol care au avut puline leg5,turi cu europenii ar fi
d.esigur foarte r-irloroase, eu toate cd, cele asupra oric5,ror indigeni m-ar interesa foarte
mult. Observa.tii g'enerale asupra expresiei sint rle micd, valoare, iar memoria este atit
IN'I'nODUCI!riI;
tle irtqeliitoin'e, incit log in nlod jnsistt'nt s[ nu i se ucolrlc incretlt'r'e. O rtrest,riele pr'o-
c'isir rt fizionomiei Itt oljce er]lot,ie sau stalci cle
spirit, crl o r:xpullerc:r con(lif,iilor in ca,r'c
ll tt,r'tt1 LLt'" ttl fi tlg ntitlc r-ttlttitlt.
LrI ?tcest('intrt'birli unt lrrinrit trcizeci;i fasr('rkr rirspuusuli (1('liu rliferiti
obset'vatori, rnai multi clintre (,i fiirrd rnisionari sau pnrter,tori tri brr;tinasilor,
czirora le sint prcfund indatorat pentru mareA ostencalir, pc care ;i-au tlat-o ;i
pentru valolosul ajutcr pe cAre l-am primit in ac('st fe'I. \-oi indica nuntele lor
spre sfirsitul acestui capitol, pentru a nn intrerupe obs€r'vafiile de falti. Rlspun-
surile siut in legitur5, cn nrai multe clintre oele rnai r'Lifelite ;i nrai ,qfllbatice rASe
om€nenDti. in multe' cazlrrt s-au inregistrat conclitiiler irr care ficcalt: expresie a
ftist observat[ ryi in cale c'xpresia ins[qi a fost clescris[. in asen]enea cazrLL-t) se poate
aYeit tctrtl inereclereu in rdspunsuri. Atunci cincl riispunsurilt'au fost nurnai cia
'qau uu, ler-np primit intotd.eauna cu prud.enfI,. Din informaliilt'astfel clobinclite,
decurge c5, ace'ea;i sture psihicd este exprirna,tl in toati, lumea cu o uniformitate
t'emarcabilir I acest fapt ('ste plitr el insu;i interesant, ca o dovart[ :r strinsei ase-
mirnirri u structurii corporirle li a dispozi,tiei mintalc a tuturcr ras:r.lot omenesti.
iu al saselea ;i uitlm rincl, rn-am ocupat, pe cit mai urult poslibil, de expre-
sia clife''rite'1or pasiuni la uneler clirrtre animalele nrai (iolnulle, ceea cie consider
t'ii, t'st,e tle o irnportanfir, capitalzi, rlesigur rru pcntlu a hot,Sri in ce rnisru'ir anunrite
t'xpresii ,sirrt caracteristice anumitor striri psihice la om, cli pcntlu cd, oferi, cca rnai
sigtrrd, bazit cle genera,lizart' A czluzelor sarl a clrigiuii cliferitclol rnirscirli ale expresiei.
Ltl oltst'rvill'('il ntrinral<'ltir t'ste ruai pu{,irr plobabil sil firrr influt,n{a!i rlt'iru:tgitrirfiit
ttoastrir; ;i lrutt'rn fi siguri r'ii t'xprcsiilo lrrr rrtr rirrt, crilrvt'n{,iontrlt'.
tc:tre, :r,tit lrr orn, cit ;i Ia :rnirnalelc infericiare. Sint lnclemnat sii crecl c[ aceastri
din urmd, rrtctotlir t'ste cea nrai folositoare. Dificultatea, cle a, juclcc:a veracitatea
oricd,rei expliczr!,ii tet.rretice ;i de a o r,'erifica printr-o anurnitS, orientare a cerce-
t'irrii pro\roac.-r sli.birea interesului pe eare acest stud"iu 1l trezerste.
in sfirryit, in lcgirturii cu propriile mele cbservatii, pot afirma cir lc-am ince-
put in anul 1838 gi cir de atunci qi pind azLm-am ocupat aeazronal de acest subiect.
La data de mai sus eram tentat s[, cred in principiul evclutiei sau in descenclenla
spe ciilcr din alte fonne inferioare. iu c,cnsecinfzi, atunci cind am citit marea lucrare
a lui Sir C. Itell, ipott'za sa c5, omul a fost creat cu anuniili mugchi special adapbali
pentlu expriniarca scntimentelor,sale mi s-a plrut nesatisfiicltoare. Imi p5,rea
prcbalril ca obict'iul cle a nel exprima sentimentcle prin anurnite mi;clri, cu toate
c5, acunl au devenit inniscute,fusese clobind.it, in mcd treptat, ln vreun fel oarecare.
A descoperi insir in ce mod asern€n€a cbiceiuri au fost dcbinclite, era o problermi,
foarte incurcatti. intregul subiect a trebuit examinat sub un nou aspecl,,-,si fiecare
expresit' cer('A o erplicalie rationalri. Aceasti, crcclinfrlr m-a indemnat sri intrcpr:inrl
luet'At't'lt tlt' ft{ri oricit rlt' inrperfc ct ar putt'a, f i realizatr"r.
Voi rla acunt rtutncle persoanelol clrora, clupfi culrr arn spus, lei sint profunrl
indatolat pcntru infonnatiile cu privire la expresiile prczentate cle difeliter r'ase
otneneryti ;i voi indic:r itt fieeare caz unele rlin imprejuririle in care observaf,iile
art ftlst fiicutt'. lJa,tolitir tnarii amabilitnli ryi puternieei itrfluenle a, d-lui Wilson
rlin l{a,ycs Placc, Ketrt, anr prirnit din Australia nu mai pu],in rle treisprezece serii
tlt' rt-'tsprttrsuri la furtrcbririle ntele. Acest fapt a fost in speeial oportun, int,rueit
bliptirizrsii atrstralierii sint' situa{i printre.cele mai clistincte rase umane. Se va, vede:l
r'ir obser'r.:lt,iile au fcrst flcute nai alcs in sucl, in p[r,tiie indepiirtate :rle eoloniei
Vit'toria ; citera rirspunsuri excelente au fost insi primite din norr1.
Dl. D;'gon Lacy mi-a dal, in. detaliu citeva observaf,ii valoroase, pe eare le-a
fircut in Queenslatrcl, Ipe o suprafa![1 la rnai multesute de kilometri lninterior. Sint
fcarte incllttorat tl-lui R. Brough Smyth, rlin l\[e]bourne, pentru observatii per-
sonale ;i pentlu faptul ci rni-a trimis mai multe d"intre urmd,toarele scrisori, li
anume: c1e la Rev. cll. Ilagenauer cle la Lake Wellington, misionar la Gippslanrl,
Yictoria, cat'€' a anrt o mare experientl eu ind"igenii; de la cll. Sanruel Wilson,
proltrietar dc pirnrint, locuiucl la fr&Dgoreilong, Wimmera, Victoria rlc' lu licr'.
(lcolgt' fl'itplitr, stipnrirrtendentul A;ezdnrintului irrdustrial bilrytinal; de la llort
I'lltt'lcity l tlt' ltl dl. ,\t'r,lrillalr[ (]. I-,ung rlirr Coranrlt'r'ik, \rictolia, prof('sot' la o strrnrlli
tttttltr irrtligt'nii, birtrirri si t,ineli, sint arlunu,ti din toatcr pirr!,ile coloniei; rkr l:r, tll.
IJ. B. 1,&rr€ din Belfitst', Yietoria, rnagistrat de polifio ;i clirector rle inchisoare,
ale clrui observa'f,ii sint, clripzi ('tlm am fost asigurat, demne d.e toat5, increclerezr I
cle la dl. Templeton Bunnett din Echuca, a ciirui sta,tiune este situatfl la frontiera
colonici \rictoria si care a fost astfel in m[sur5, s5 observe mulli b6qtinasi ce nu au
a'r,'ut clecit, puline raporturi cu albii. Ill qi-a comparat observaliile cu cele ale altor
tloud, persoane, care au locuit mult timp in acea vecinS,tate; de asemenea, cle la dl.
J. Bnlmer, ltn rnisic;nar clintr'-o parte indep5,rtatd, a Gipsslantlului, Yictolia.
Sint c1e asenlenea indatorat clistinsului botanist dr. Ferdinancl Miiller rlin
l-ictoria, pentru citct'a observatii personale qi pentru faptnl c5, mi-a trimis altele
fleute cle t1-na Green, precrlm ryi pentru citeva din scrisorile cle mai sus.
16 INTRODUCERE
fn privinfa maorilor din Noua Zeelandd,, Rev. J. \'Y. Stack a rd,spuns numai
la clteva clin intrebi,rile mele; r5,spunsurile au fost insii rema,rcabil cle complete,
clare si desluqite, cu ind.icarea imprejurd,rile in care aceste observatii au fost f5,cute.
Rajahul Brooke mi-a furnizat oarecare informa,tii ln legd,turl eu rlaiacii din
ftrOt'netl.
in privin!,a malaiezilor am avut sttcces deplin, intrrtcit dl. F. Geach (ci,ruia
i-am fost prezentat d.e dl. Wallaee) a observat, in decursul qeclerii sale iu interiorul
peninsulei Malacca) in calitate cle inginer d,e mine, rnulli bflrytinasi eare mr au fost
niciodat[ in contact cu allrii. Dl rni-a, scris d.ou5, serisori lungi, cu observafii aclmi-
rabile ;i cletaliate, asripra expresiilor. A observat de asemerlea ryi imigranfii chinezi
d.in Arhipelagul Malaiez.
Consulul englez Swinhoe, binecunoscutul natriralist, d.e asemenea a obser-
va1, pentru mine pe ehinezi in fara lor cle ba;tinl fi a flcrut investigalii prin alt<r
persoane in care putea avea incredere.
in Indi&r po clntl" locuia in calitatea sa oficiali in d.istrictul Admeclnugur
din provirrcia Bombay, dl. Ff. Erskine s-a ocupat de expresia locuitorilor ; a con-
statat insi, c[, este foarte greu d.e a ajunge la o concluzie sigur5,, datoritfl obirynuinlei
lor de a-.si ascunde toate emoliile in prezen,ta europenilor. El a ob!,inut d.e asemenea
informalii pentru mine de la d.l. West, judec[,tor in Canara, $i a consultat citeva
persoane indigene inteligente asupra anumitor aspecte. La Calcutta, cll. J. Scott,
clirectorul Grd,dinii botanice, a observat cu grij[,, timp indelungat, oamenii clin
eliferite triburi, folosili acolo,;i nimeni nu mi-a trimis cletalii atlt cle complete;i
cle valoroase. Obiqnuinla unei observalii exacte, ciqtigatf,, prin sturliile sale bota,rrice,
il fost aplicatir, la subiectul de fald,. Pentru Ceylon, sint foarte indat,orat Rev.
S. O. Glenie pentru rispunsurile la unele din intreb5,rile mele.
Revenincl Ia Africa, nu am avut noroc in leg[,tur[, cu negrii, cu toate c[, dl.
Winwood Reacle m-a ajutat in md,sura posibiliti,,tilor sale. Ar fi fost relativ ulor
sif fi oblinut informalii in privin,ta sclavilor negri din America, insi,, intrucit t'i
au trd,it timp^indelungat in tovd,r5gia albilor, asemenea observalii ar fi fost de
rnicI, valoare. Tn p5rlile de sud ale continentului, d-na Barber a observat pe eafri ;i
pe fingo$i li mi-a trimis multe rlspunsuri clare. Dl. J. P. Mansel Weale a ficut d"e
irsemenea unele observalii asupra indigenilor ;i mi-a procurat un rlocument curios
in limba englez5,, anume p5,rerea lui Christian Gaika, fratele ;efului Sanclilli,
rrsupra expresiilor compatriolilor s[i. in ceea ce prive;te regiunile de norcl alo
Afrieii, cipitanul Speedy, care a locuit timp ind.elungat printre abisinieni, a rd,sputrs
inl,r'ebitrilor mele in parte clin memorie 1i rn parte clin observa,tii flcute asupra fiului
regelui Teoclor, care era pe atunci in grija sa. Profesornl ,si d-na Asa Gray s-all ocll-
pat cle citeva puncte privincl expresiile birrytinaryilor, dupir cum le-a,u observlrt po
cincl urcau cursul Nilului.
Asupra marelui continent american, d"l. Bridgesr u misiortar care locuia
printre fuegieni, m.i-a r:ispuns la citeva intrebiiri asupra exprepiei 1or, pe care i Ie
aclresasem cu mrilf,i ani inainte. in jum[tatea de nord a eontinentului, d".Roth-
rock s-a ocllpat cu expresiile triburilor sd,lbatice atnah. ryi cspyox, d"e pe riul Nasse
clin nord"-vestul Americii. Dl. Wash.ington }latthews, medic asistent din annata
Statelor l)nite, a observat d.e asemenea cu d"eosebit6 grijd, (drtpir, ce vhzuse intre-
bririle mele, publicate in ,,Smithsonian Report") citeva din cele mai srilbatictr tri-
INTRODUCERE
buri din regiunile tlt' vest ale Statelor Unite, anume tetonii, grooventrii, mandanii
assinaboinii ; ri,spunsurile sale s-au doveclit a fi cle cea mai mare valoare.
fn sfir;it, pe ling5, aceste surse speeiale de informatii, am adunat eiteva
fapte, date incirlental, clin c[r!i de cililtorii.
?{. E
#
'F
I)eoarece va trebui sir mL refer aclesea, mai ales in partca clin urmd, a acestui
volnm, la nrurychii faeiali ai omului, am dat sii se copieze ryi sL se redueri o cliagramri
(fjg. 1) tlin lucrarea lui Sir tr. Bell Ei alte c1ou5,, cu cletalii mai precise (fig. 2 $i 3),
din binecunosct,tt Hundbuclt der systentati,sehen An&tonlie des llensclrnn a lui Ilenle.
Acelearyi litere se referS, la aceia;i lnu$chi in toate cele trei figuri, insi, se dau numele
Illlmai ale celor rnai importanfi, la care r.a trebui s[, nrir, refer. ]tu;chii faeiilli sc
l8 INTITODUCEITE
unesc in rnarc miurri intrc ci, Bi, dup5 cum sint inforrnat, apro:rpe cI, nu apar pe
o fa!5, rlisecati atit de clar, a;a cunr sfurt reprezentali aici. Unii autori consid"erl
cd, ace;ti rnuqchi .sint in nunr[r dt' nou[sprezece perech.i ryi unul stingher 20 I allii
insf consiclerir nunrirul lor cu mult mai mare, rid"icind.u-se, dup5, Moreau, chiar la
cincizeci si cinci. Iti sint, clup[, cum atlmit toli ce'i care au scris d-espre acest subiect,
de o structurl foarte variabili, iar ]Ioreau observi, c5, aproape nu seamd,nd, intre
ei nici rndcar la o jumi,tate de d.uzind cle inclivizi 21. Func,tiunea lor este d.e asemenea
variabilzi. Astfel, capacitatea cle :r-;i ari,ta caninii de o singur5 parte se deosebeqte
mult la diferite per"soane. Dupir, c1r. Piclerit 22, capacitatea de a-qi riclica aripile
nd,rilor este extrem de variabil5, qi se pot cita gi alte asemenea cazrrri.
in sfirqit, trebuie s[-mi exprim cu pl[,cere obligaliile ce le am fa!d, de dl.
Rejlander pentru osteneala ce $i-a d.at fotografiind pentru mine d.iferite expresii
si gesturi. Sint d.e asemenea inclatorat cl-lui Kindermaililr din lfamburg, pentru
a-rni fi imprumutat negative excelente tle sugaci care pling, ryi dr. Wallich, pentru
un ncgzttiv atrig[tor al unei fete care suride. Mi-am exprimat mai stis obliga!'iile
fafir, de dr. Duchenile, pentru ci, rni-a permis cu generozitate sd, copiez ryi s5 red.uc
unele din fotcgrafiile sale nrari. Toal,e Aceste fotografii au fost tiplrite dupfr pro-
ceclt'ul heliotip, exactitatea eopiei fiind :rstfel garantatii,. Aceste planqe sfurt iutli-
czrte prin cifre rornane.
Sin1, de asemenea foarte inclatorat, d.-lui T. W. Woocl pentru extrenta, oste-
nealilpecareqi-aclat-odesenind clupeinatur5,expresiile a diferite animale.Un distins
pictor, dl. Riviere, a ar,rrt amabilitatea d.e a-mi cla doui, clesene d"e ciini - unul
intr-o dispozilie ostilS,iar celd,lalt intr-una umild, ;i mingiietoare. Dl. A. 1\[ay mi-:t,
dat de &soltl€rrea d"ou5, schile similare r1e ciini. Dl. Cooper a d.epus toatir, stri,d.uin!,:t,
la gnrvarea in lernn. IJnele clintre fotografii qi rlesene reprezentind. un Oynoptthe-
cr,ts) anume cele ffdcute] de dl. ]Iay qi de dl. Wolf, au fost reprod.use mai intii
d,e cll. Cooper pe lemn cu a,jutorul fotografierii ;i apoi gravate, in acest fel asiguritr-
du-se aproape completa lor exactitate.
20 I)1. Partlidgc, Totltl's Cgclopedi.a of Analomg and 27,1. Dcspre trttttrirrtrl tttitschiior faciali, vezi vol. l\r, 1t.
Physiologg, vol. II, p. 227. 209- 211.
2L l)e Ia Pfulstonomie, (-i. Laval-cr, vol. I\', 1820, p. 22 II'issens chaftliches S37.slern der xl itnik und Pltgsio-
{Jrmmik, 1867, 1r. 91.
C API TOT,Ii LI
PRINCIPIILE GENBRATE AtE EXPBBSIEI
Voi incepe prin a enunla cele trei principii care cred cL explicd, majoritatea
expresiilor qi gesturilor folcsite in mod involuntar de om $i de animalele inferioare
sub influenla a diferite emo,tii ryi scnzalii 1. Nu am ajuns insi, la aceste trei principii
cleclt la sflrrsitul observafiilcr mele. Ele vor fi d"iscutate in mod. general in capitolul
cle fa!d, qi in urm[toarele. Faptele observate atlt la om, cit ryi la animalele inferioare
vor fi folosite aici, insi aceste din rtrmi, fapte sint preferabile, intrucit este mai
pulin probabil cd, ele ne inryal[. in capitolele al IY-lea ryi al Y-lea voi descrie expre-
iiite speciale ale unora clintre animalele inferioare, iar in capitolele urm5,toare cele
ale omului. Oricine r,-a putea astfel sil aprecieze in ce m[srird cele trei principii
ale mele aruncil luminir asupra teoriei acestui subicct. I)u.pil ntine, atit de multe
expresii sint explicate in acest fcI in mod. destul de satisflcirtor, incit ulterior se va,
constat:l cL aproape toate intrl, in a,celea;i aategorii sau in uuele foarte aseml,nii-
toare. Aproape cri nu est;e nevoie sir, llmulesc dinainte cil rniryc[,rile sau schirnbi,riltr
in oricrr p:rrto rr corpului * ca, tlatul rlirr coadr"t la, ciirter (rrlleatul urechilor la cal,
ridicarea rlmerilor lil onl s[[u tli]iltareil vast,lor: eaprlare lller pit'lii -- pol, tttlrtt'st'rvi
lu ft l rle bine la expresi('. Ct'le trei principii sitrt ru'mii,to?trele :
I. Prbtcipi,ul obi,ce'iu,rilor foktsi,tou,re a,soc'iute. - Anumite ac!,itrni complexe
sint rlilcct sau indirect folositoare in anumite st5,ri psibice, cu scopul de a potoli
sau a satisface anumite senzalii, dcrinle etc. I ori d.e clte ori aceeaqi stare psihic5,
este prridus[,, oriclt cle slab, exist[, o tendin!5,, din puterea obiqnuinlei sau prin
asociatie, ca aceleagi mirycziri sX fie executate, cu toate c5, atunci ele pot s5, nu fie
1 Dl. Herbert Spencer (-L-ssays seria a 2-a, !ia noasLrS. corpolali". El considerl drepl" sentitttcnte
1863, p. 1l]8) a fircut o cleosebire clarl intrc emo{ii gi atit emo!iile, cit Ei senza!iile.
senza!ii, nccstcr din urnri fiinrl ,,genclatc dtr cotrstittt-
3
- c. 3(14
20 PRINCIPIUL
nici d.e cel mai mic folos. IJnele acfiuni, c1e obicei asociate prin puterea obiqnuinlei
cu anumite st5,ri psihice, pot fi parlial reprimate prin voin!5, qi, in asemenea caz'uri,
muqchii ca e slnt cel mai pulin sub controlul tlirect al vointei sint totupi cei mai sus-
ceptibili sS,rnai aclioneze incd,, del,erminind. migcd,ri pe care le recunoaqtem ca fiind"
expresive. Jn anumite alte cazuri, inhibarea unei miqcd,ri obiqnuite necesitfl alte
miqc[,ri ugoare I acestea slnt d"e asemenea expresive.
II. Pri,nei,pi,ul ant'iteaei,. - Anumite st5,ri psihice duc la anumite acliuni
obi;nuite, care slnt folositoare) ca gi in cazttl primului principiu. Or, atunci cind. se
prod.uce o stare psihici, clirect opus5,, exist5, o tendin!5, puternic5, ryi involuntar[, de
a executa miqc5,ri de o naturS, direct opuszi, cu toate ci, ele nu sint de nici un folos I
in unele cazrLrr) asemenea, miqc5,ri sint extrem de expresive.
IIr. Pri,nciTti,ul acli,un'ilor datorate const'ituli,e'i s'istemulu'i %er"aos, d,e la Anceput
,independente de aoi,nld, gi, |ntr-o oarecare md,surd, 'independ,ente de obi,;nui,nld, Atunci
senzitiv puternic excitat, forla nervoasd, este generatX,
- excesiv
cind. sistemul este
ryieste transmisi, in a,numite direclii bine definite, depinzind de leg5,tura celulelor
nervoase ryi parlial de obi;nuin,th, sau alimentarea cu for[a neryoase, poate fi,
clupd, clt se pare, intreruptii. Se produc astfel efecte pe care le recunoaqtem ca expre-
sive. Pentru a fi conciqi, putem d.enumi acest al treilea principiu ca principiu al
acliunii clirecte a sistemului nerYos.
in ceea ce prive;te primul principiu, se rytie bine clt de puternicd, este forla
obi;nuinfei. Mi;c6,ri1e cele mai complexe $i mai grele pot fi executate, cu l,impul,
cel mai mic efort sau cunogtin!,5,. Nu se ;tie in mod. precis cum se face cd, obiq-
fl,r:d,
nuinla este atit de eficace in facilitarea miqc[,rilor complexe ; frziologii ad.mit ins5, 2
,,ch forla cond.ucftoare a fibrelor nervoase sporeqte cu frecvenla exciti,rii lortt.
Aceasta se aplici, la nervii mi;ci,rii qi senzaliei, precum ryi la cei in leg5turd, cu actul
gindirii. Aproape cL nu incape lnd.oiald, c5, o oarecare modificare fizicd' se produce
in celulele nervoase sau in nervii care sint folosili de obicei, deoarece altfel este
imposibil cle inleles ln ce fel este moqtenit5, tend.infa c5,tre anumite miqcd,ri dobin-
dite. C5, ele sint moqtenite, vedem la cai in transmiterea unui anumit mers, cum e
ga,lopul ugor qi buiestrul, care nu le slnt fireryti I veclem d,e asemenea la prepelicarii
tirreri in inclicarea vinatului, lzr, setterii tineri in urmd,rirea acestuia, la anumite
rrlse de polrmbei in modul curios d.e a zbara etc. Avem cazrlri analoge la oameni,
i1 rlorytenirea unor ticuri sau gesturi neobirynuite, asupra ci,rora vom reveni indat5,.
Pc1trl cei care admit evolu,tia treptatii, a speciilor, cel mai izbitor exemplu al per-
fec!,iunii cu cAre cele mai grele mirycd,ri coord"onate pot fi transmise, este oferit d.e
flutur.ele cle noa,pte llacroglossa, intrucit ilcest, fluture, curind. d.upi, ieryirea din
socorr, aga cum sei poate constata d,up[ puful d.e pe aripile sale intacte, poate fi
vrazut,'incremenit in aer, cu trompa lui lung5, filiformd,, desfi,qutat1, qi introd-us5,
in orificiile minuscule ale florilor ; qi cred. c5, nimeni nu a vdzut' vreod.atd, acest
fliture inv5,lind s5, execdte asemenea operalie d.ificild,, care cere o mare precizie.
Atunci cind" exist5, o tendinld, moqtenitS, sau instinctivd, d.e a executa o
ac,tiune sau o preferin!5, morstenitd, pentrri anrtmite feluri d"e hran[,, un anumit
gr;,a d.e obiqnuinln este ad.esea sau in general necesar la ind"ivid. Gd,sim aceasta in
e \,ltillcr', Iilements of PltgsiologTy, trarcl. engl., vol. I[, zci nervilor in Prlrzciples of Biologg, vol. II, p. 346 9i in
p. g3g. Vezi rlc asemenea considera{iile interesante alc lucrarea Principles of Psgchologg, ed. a 2-a, p. 511-55-"2'
d-lui H. Spencer asllpra aceluiaqi subiccl 9i asupra gene-
OB1CEIURILOH ASOCIATtr FOI,OSITOAH]I 2t
mersul calului $i, intr-o anumitS, mfi,suri,, in in"dicarea vinatului d.e cd,tre ciini ;
cu toate ci, unii ciini tineri indic5, vinatul in mod excelent de prima dat5, cind. sint
clu;i la vini,toare, totuqi adesea ei asociaz5, atitudinea respectivd,, mogtenit5, cu
erori ale mirosulrri ryi ale aprecierii distantei. Am au.ztt afirmlnd.u-se cd, dac6, unui
vilel i se permite o singurd, datd, si, sug[, cle la mam[, rilterior este mai greu de hrdnit
cu mina 3. Se rytie cra omizile care au fost hr5,nite cu frunzele unor anumite specii
de arbori au lrierit cle foame mai tlegra,b5, decit sti m5,nlnce frunzele unui alt arbore,
cu toat(r (ii"r in s1,a,re n:rturalii a acr,sta le ofereil hrana lor fireascir, I ryi tot a;a ryi cu
multe alte c:r,zuri.
Ca,pncitatea de asociere este adntisil cle oricino. Dl. Bain observ5, c5,,,ac!iu-
nile, scrn2aliiler ryi starea sentimentelor care ad loc simultan sau in succesiune strins5,
tind- s[, creasc[, impreunii sari sd, se uneascir,, in aqa fel incit, atunci clnd. ulterior
vreuna din ele apare in minte, apare ;i id"eea celorlalte"5. Este atit de important
pentru scopul nostru de a recunoaqte pe tleplin cL unele ac,tiuni se aso ciazd, ulor
cu alte acliuni ryi cu iliferite st[,r'i psihice, inoit voi da foarte multe exemple, irr
primul rind" lrr legi,tur5 cu omul ryi ulterior cu animalele inferioare. IJnele dintre
erxemple sint de o naturir, foarte rreinse'mnatir, pentru scopul nostru, insd, ele sint
tot atit d.e bune ca qi unele obiceiuri mai importante. Sc rytie d.e toatir, lumea cit de
greu sau ehiar imposibil este c&r fzi,rl incercitri repetatt , sd, mi;ti mernbrele in
arrumite direc,tii opuse, miryclri care nu au fost practieate niciodati. Cazart analoge
se irrtimpl[,;i cu senzaJ,iile, ca la experiern,ta obirynuitli, cind, rotind o bil5, sub vir-
furile a cloud, clegete incruci;ate, ai senza!,ia exactii, a douir, biler. Cind cade la p[,-
mint, oricine se apd,r[, intinzind.u-ryi bralele, $i, d.up5, cum a observat profesorul
Alison, pu,tini pot rezista de a nu reacliona in acest fel atunci clnd. se trintesc voit
pe un pat moale. feqind. afari, din cas5,, un om i;i pune m5,nuryile ln mod. cu totul
inconrytient, ceea ce poate pi,rea o operalie extrern de simpld,, ins5 cel care a in-
vd,,tat un copil s5,-qi pun5, mi,nu;i ;tie cii, nu este cituryi de pulifi aqa.
Atunci cind mintea ne este mult influen,taLh, la fel ne slnt qi miqcd,rile
corpului ; aici intr[, ins5, parlial in joc un alt principiu, pe ling5, obi;nuin![, pi anume
revd,rsarea nedirijat[, cle forla nervoasri. Yor]rind despre cardinalul Wolsey, Norfolk
spune :
,,O ciudatir Lulbnlare ii flirntintir minlea,
lgi mugcir buza ;i tLcsalc,
Sc oplcste brusc, l.rrive;te la pimiut,
i;i t.luce tlcgetul la flunte, salc rlrcpt irr stts
$i porneglc cu pa;i gLlbifi; se opt'e;tc iat',
I;i love;Le pit:pLul c'tr lruLertr ;i itpoi intlrtli,
Ctr r-tchii alintili la lunir, l-irm virzut
Outu lua poziliile cele mai ciutlater".
(Slraliespeare , Ilenric ul \: I I l-Iert, acLul III, scena 2)
3 O observalie aproape exact in acelagi sens a fost utder Domestication, vol.II,p.304. [trad. rom., p.65 qi 434].
ficuti cle rnnlt dc Ilipocrat gi de iluslrul IIarvcy, deoa- 5 I'he Senses and the Intellect, ed. a 2-a, p. 332. Prof.
rece ambii trfirnt5. ci. un anirnal tinirr uitii, in decurs cle Htrxley observl (Elementarg Lessons in Phgsiologg, ed.
citeva zile, artu suplului si nn o poate rerlobindi firrir a 5-a, 1872, p.306): ,,Se poaLc stabili drept reguli c[,
oarecal'e dificultate. Dau accstc afirma{ii pe baza auto- clacii douli sLIr i nrintale sinl evocatc impreunl sau suc-
t'izaliei dr. Dalu'in, Zoononiu, 7794, vol. I, p. 140. cesiv, suficient de frrrcvcnt ;i de intens, producerea ulte-
4 Vezi pentru strrscle mele de infornralii rioalii a uneria clin ele va fi suficientir pentru a evoca pe
;i pentru
f apLc analoge, T'he 1'uriutiott of Animals cuul Plcutls ceali'rltii, fie cir dolim sau nu accasta".
22 PRINCIPIUL
Itt crnrsul acestui volum se va da, un alt exemplu curios, [care ilustreazi,]
o Ini;care ereditarii ciudat5,, asociatf cu dorin,ta de a obline un obiect.
Exist[, ryi alte acliuni executate in mocl obi;nuit in anumite imprejuri,ri,
inclependente de obiqnuin!fl, care par sd, fie datorate imita,tiei sau unui fel de sim-
patie. Astfel, unele persoane care taie ceva cu foarfecele pot fi vrazute mi;cindu-$i
fir,lcile sirnultan cu bra.tele foarfecelui. Cind invafri s5, scrie, copiii adesea i;i rlisu-
cesc limba in rnod rirlieol, in timp ce iryi mirsc[ degetele. Dupir, cum am fost asigurat
t1e o perrsoan[ in care pot avea incred.ere, atunci cind. un cint[,re! profesionist
rigurye;te' pulitt brusc, mul,ti rlin cei prezen!,i au fost auzi\r dregindu-fi vocea ;
aici probabil c5, obiqnuinla intrf ln joc, deoarece ln imprejuri,ri similare ne dregem
vocea. ][i s-a spus de asemenea c5, la intreceri de s[rituri, in vreme ce executantul
ili efectueazh si,ritura, mulli dintre spectatori,in general b5,rba!i qi bd,ie!i, lqi miqc[,
picioarele ; aici iar5.ryi obiqnuin,ta intr5, probabil in joc, intruclt este foarte ind-oielnic
tlacl femeile ar acfiona in acest fel.
Acli,uni, reficne. in sensul strict al termenrilui, acliunile reflexe sint
-
da,torate excit5,rii unui nerv periferic, care transmite influenla sa anumitor celule
nervoase, iar acestea, Ia rinclul lor, provoacii, ac,tiunea anumitor muqchi sau glande ;
"si
toate acrestea pot avea loc fdr5, nici o senzalie din partea noastr5, sau f5,r5' s5 fim
conrytienti, cu toate c[, adesea sint astfel insofite. intrucit multe acliuni reflexe
sint foarte expresive, acest subiect trebuie examinat aici cu o oareca e am5,nun-
!ime. Yom vedea cle asemenea cd unele din ele se transformd, treptat in ac,tiuni
care zlu luat lra,stere clin obirynuin!5, .si cu greu pot fi deosebite e. Turyitul si stri,nu-
tatul sint exemple de actiuni reflexe. La copiii nou-n[,scu!i, primul act d.e respi-
ratie este aclesea un strd,nut, cu toate c5 acesta necesitf o miqcare coordonatL a
numeroryi mupehi. Respiralia este parlial voluntar5,, insd, mai ales reflexd,, ;i este
executatf in modul cel mai bun qi mai natural fdr6, interventia voin,tei. IIn num5,r
enorm de mipcd,ri complexe sint reflexe. tTn exemplu d.in cele mai bune ce se poate
da este cel, ad.esea citat, al unei broaqte d"ecapitate, care desigur c5 nu poate simli
ryi nu poate exeeuta, in rnod conrytient, nici o acliune. Totuqi, daci, se pune o pic5,-
turd de acid pe suprafat;a inferioari, a eoapsei unei broaqte in aceasti, stare, ea va
qterge picd,tura cu suprafaf,a superioar6 a labei aceluiaqi picior. Dacd, aceastd,
labi este indepd,rtath prin t5,iere, broasca nu poate acliona in acest fel.,,De aceea,
dupir, citeva eforturi zadarnice, ezl, va renunla de a incerca in acest fel, va pirea
nelinirytttd, ca,si cincl, clupl ciurn ziee Pfliiger', ar cfuta vreo altra cale, ;i pinl in
cloanrnir cal'(: l]r.r uuzise nicioclatit dc accasLit llarticrrlari- sir-i caclI incheie tura rniinii pe rIditc:ina trasttlui, tri p:tlttla
tatc fantiliaLi. l',a a obscrvat cx:rct acecali palticulali- rrriinii pe jurnirLate inclrisii cirdea pc Iras gi iIt jostrl ltti,
La[e la so!.ul ei; nasul lui insai, ncliind dcoscbit dr] pro- lovindu-l t't'lativ repede. Acest obicci et'a de aselllcltca
cmincnt, nrr u sufelit pinf acunt din cauza loviturilor. intenttilent la accst copil, utrcori ttcapitt'incl timp dc cilcvit
.\ct'st obicci nlr se ploducta atunci cinr[ era ptr jumirtale Irrli, iar alteori apriritrtl aproape fit'it intrcrul)cle".
Irdornrit, de cxentplu cind dortnita in foLoliul sdu, ir-rsi e Prof. I-luxlcv obsclvd (Elementarg Phgsiology,
in r.noulcutul c.ind adomrca gl'cll, cra susccptibil sa in- cc[. a 5-a, p. 305) ca acliunilc rcf]exc specificc miduvci
ccupi. Obicciul cl'a, ca ;i la tatll siru, intcrmitcnt: ulte- spinirii siut naturalc, ins5. cu ajutorul crcierului, adic;i
oli oltlinclu-se tirnp de mai r-nulte nopli, ial alteori prin obiEnuin!i, pot fi dobindite o infinitate dc acliutti
avincl loc flilii irrtrerupere o parte din fiecare noapte, si rcflere arlificiale. Virchow (Sammlnng missenschafl.
era executat, clr si clc talirl sirrr, cu rnina dt't'a1ttii. Vortriiqe elc., ,,tlber das Rtickcnrnarli", 1871, p.24
I'nrrl tlirr colliii srii, o ftrtir, rr rrrosterrit lccla;i olticei. si 31) utlnritc cir rrnt'ltr acliuni rcflt'xt: cLl !{reu lloL fi tleo-
I:la il executa tot cu mina rh'exp1i, itrsir intr-o foltni rr;ot' sebite de inslincte ; tlespre acestea ditr ttrmit stl lloate
rnodificat[, intnrcit, dupi ct lidica hralul, fatir ntr llsa adauga cii uncle nu pot fi dcosetritc dc. obiccriuri mof ttrnilc,
24 PRINCTTJIUL
cele din urm5, se va, folosi rle laba celuilalt picior, rcu;ind sL rytcarg[ aciclul. Hvident,
ci aici avem nu nurnai contraclii ale murych,ilor, ci contraclii combinate ryi coord.o-
nate ln ordinea cuveniti,, intr-un scop special. Acestea sint acliuni care au toate
aspectul de a fi conduse de inteligenld, ryi provoeate de voin!fl la un animal al cd,rui
organ recunoscut al inteligenlei ryi voinlei a fost irrdepdrt,at"10.
Deosebirea dintre miqc[rile reflexe ryi celc voite o obselvdm la copiii foarte
mici, care nu sint in stare, d.up5, cum sint informat de c6tre Sir Flenry Holland,
s5, execute anumite acliuni intrucitva analoge tuqitului ;i strirnutatului, anume
de a-qi sufla nasul (adicd, de a-ryi comprima nasul qi a sufla violent prin nd,ri) ryi
de a-qi curi,la gitul cle flegml. Ei trebuie si, invele s5, execute acester ac,tiuni ryi totuqi
ele sint executate de noi, atunci cind. sintem pulin mai in virsti, aproape tot atit d.e
ugor ca qi acliunile reflexe. Totuqi, strlnutul sau tusea nu pot fi controlate de voinfS,
d"ecit partial sau de loc, pe cin.d suflatul nasului qi clresul vocii sint ccmplet la
comanda noastrri.
Atunci clnd. slntem con;tienli de prezen,ta unei particule iritante in n[ri sau
pe trahee
- ad,ic5, atunci cind aceleaqi celule
qi in cazal strrinutatului qi al tuqitului
nervoase senzoriale sint excitate, ca
putem elimina voit particula, impingind
-,
cu forla aer prin aceste cdi, insfl nu putem face aceasta cu aceea;i for{i,, ratrliditate
;i precizie ci, printr-o acliune refleifl. fn acest din urml cazt celuiele rrervons"
senzoriale par sd, excite celulele nervoase motorii fdrir, vr€o irosire de for'![, comu-
nicind. mai intii cu emisferele cerebrale sed.iul con;tiinfei ryi voinlei noastrer.
in toate cazurile pare sri, existe un antagonism - profund. intre'aeeleaqi miryci,ri,dupii,
cum sint ele dirijate de voinld, sau c1e un stimul reflex, in fortrr cu care sint exccutate
qi cu uryurinta crl eAre sint provocate. Dupri curn afirm[ Claude Bernartl, ,,f influenco
d.u cerveau tenrl donc d; entraver les rnonvements r6flexes, i, limiter leur force et
leur 6tenduet' 11.*
Dorinta conrytientS, de a etecuta o acliune reflex5, opreryte sau irrl,rerupe
uneori efectuarea ei, cu to:rte c5, ne-'rvii,qenzoriAli corespunz5,tori pot fi stimula!,i.
De exemplu, cu mulli ani in urmii, am pus un mic r[m[;ag cu o duzin5, d.e tineri c[,
nu vor strd,nuta daczi prizeazd, tabac, cu toate c5, to,ti au declarat c5, strd,nutau in
mocl invariabil; in consecin!5, au luat toli cite o prtz6, ins5,, din marea clorinfd,
d,e a reuqi, nici unul nu a str5,nutat, cu toate ci, ochii le l[crimau qi to{i, f[r5, excep-
!ie, au fost nevoili sd,-mi pl[teasc5, r[m[,;agul.
Sir II. Ifolland" observd, 12 ci, atenlia acordat[, actului inghilirii impiedic5,
mi;c[,rile respective, de unde urmeazfl, probabil, cel pulin partial. cir, unor persoane
le este greu s5 inghit[ o pihrli,.
tln alt exc.mplu familiar al unrri acJ,iuni re'flexe este inchiderc,:l irrvulunt:rrri
a pleoapelor atunci cind" se atinge suprafa!,a och.iului.0 miryca,rer similar:i de clipire
este provocatd, cind se inclreaptf,, o loviturd, inspre obraz; insi aceasta este o ac,tiune
obirynuitl, ryi nu una strict reflexi, d"eoareee stimululeste transmis prin minte, qi nu
prin excitarea unui nerv periferic. inl,rcgul corp ryi capul sint traso in general brusc
inapoi in acelaryi timp. Acc'stediu urm5, miryclri pot, fi insil impie'clicater dacX, pericolul
ro Dr. N'Iauclsley, ,,Body and nlinrl", 1870, p. 8. 12 Olmpters on X'Iental Phgsiologg, 1858, p. 85.
lL Vezi cliscrr[ia foartc interesanti asupra intregului * ,,Influenta creierului tinclc deci si impiedice mi;citrilc
subiect cle c[tre Claude Bcrrnard I.egons sur le.s Propri- reflexe, si le limiteze forta ;i intinderea" (Xr. trctd.).
i.tis rles Ti.s.srr.s Itittants, 1866, p. 353-ll116.
OBICEIURILOR ASOT1IATE FOLOSITOARI'] 25
nu pare irnagina!,iei ca fiind" iminent, lnsi, faptul ci, raliunea ne spune cd, nu exist[,
nici un pericol nu este suficient. Pot menliona un fapt neinsemnat, ilustrind. acest
punct qi care m-a amuzat la timpul sd,u. llli-am pus obrazul aproape de geamul gros
din fala unei vipere * d-e la gr5,dina zoologic5, cu hotd,rirea fermd, de a nu m5, trage
lnapoi dacd, qarpele se repede sd, mi, mu$te; 1ns5, indat5, ce s-a repezit, hotd,rirea
mea s-a topit ryi am s5,rit unul sau doi metri inapoi cu o rapid.itate uimitoare.
Yoin,ta gi raliunea mea erau neputincioase ta\d, de imaginarea unui pericol care
nu fusese niciodatd, resimlit
Yiolenla unei tresd,riri pare s5, depindd, parlial de vioiciunea imagina,tiei qi
parlial de starea obiqnuit5, sau temporar5, a sistemului nervos. Cine se Ya ocupa
d.e tres5,rirea calului sdu, cind este obosit sau cind- este odihnit, va ved.ea cit d.e per-
fectd, este gradalia de la o simpld, privire fugitivd, spre un obiect neprev6"zut', cu o
lndoiald, d.e o clipd, dac5, este periculos, pin5, la o sd,riturd, atit de rapid5, qi violenti,
incit animalul probabil cd, nu s-ar putea lntoarce, in mod" voit, atit de brusc. Sis-
temul nervos al unui cal vioi qi foarte bine hrd,nit iqi trimite ord.inul sistemului
motor atit de rapid., incit nu are timp sd, examineze dacd, pericolul este real sau
nu. Dupil o tresd,rire violentd, atunci cind este excitat ryi clnd singele ii curge ugor
prin creier, el este foarte susceptibil s5, tresar5, din nou ; d.up5, cum am observat, la
fel este qi cu copiii foarte mici.
O tres5,rire din eauza unui zgomot bruse, atunci cind. stimulul este transmis
prin nervii auditivi, este intotdeauna insolitd la persoanele ad,ulte d.e clipitul
pleoapelor 13. Am observat toturyi c5,, cu toate cti copiii mei tres5,reau la zgomote
bru;te, pin5, la virsta d.e dou5, si,ptS,mini cu siguran\Fr, cd, ei nu clipeau intotd-eauna
din ochi qi cred cd, nu o fd,ceau nicicd atil. Se pare c5, tresi,rirea unui copil mai.
mare reprezint5, o vag5 ag5,!are de eeva pentru a-l impiediea s[, cad5. Am scuturat
o cutie d,e carton aproape de ochii unuia dintre copiii mei in virst5 d"e 114 zile qi
nu a clipit cltuqi de pulin; cind am pus 1ns5, citeva acad"ele in cutie, !1ninA--o in
aceeaqi pozilie ca mai inainte, qi le-am scuturat, copilul a clipit violent d.in ochi de
fiecare datd, ryi a tresi,rit pulin. Era evident imposibil ca un copil phztt' cu grij5, sd,
fi invS,tat din experien!5-cd, un zgomot aproape de ochii s5,i reprezinth un pericol
pentru ochi. insf o asemenea experienld, trebuie si, fi fost cirytigati, la o virst5, mai
tirzie, in decursul unei lungi serii de generatii, si, din ceea ce rytim d.espre ereditate,
nu este nimic improbabil in transmiterea unui obicei d"escendentilor la o virst5,
mai timpurie decii cea la care a fost dobindit pentru prima oarTa d.e cd,tre p5,rin!i.
Din observaliile d,e mai sus pare probabil c5, unele acliuni, care la inceput
erau executate conqtient, s-au transformat prin obirynuin!5, ryi asocialie in ac,tiuni
reflexe qi sint acum atlt de puternic fixate qi ereditare, incit sint executate chiar
atunci cind. nu sint nici de cel rnai mic folos 1a, ori d-e clte ori apar acelea;i cauze
care inilial le-au provocat la noi prin voin!d,. Tn asemenea eazuri, celulele n€rYoa-
se senzoriale excitd, celulele motorii fd,r5, sd, comunice mai intii cu celulele d-e care
depind con;tiinla li voinla noastrf. Probabil ci, initial st'r[nutul si tusea au fost
* ,,Puff-adder" vipera africanl I]itis urietans (l{. 14 I)r'. Nlaudslcy observir (,,Body altd [Iintl", 11. 10)
-
trad.). cd ,,miqclrile reflexe, care de obicei servesc un scop util,
13 N{iiller observS. (Elements of Phgsiologg, trad. engl., pot in imprejurdrile schimbate ale bolii si producd mult
vol, II, p. 1 311) despre tresfrire ci e intotdeauna inso- riu, devenind chiar o ocazie de suferinld violenti qi a
titd de inchiderea pleoapelor. unei morli extrem de dureroase".
I)RINCIPITJL
dobindite prin obiceriul rle a expulzar^pe cit do violerrt posibil, orice particull iri-
tantd, din c[,ile respiratorii sensibile. In ccea ce prive;te timpul, a existat mai mult
d.ecit suficient pentru ca aceste obiceiuri s5 fi devenit innflscute sau transformate
in acliuni reflexe, deoarece ele sint comune majorit[lii sau tuturor patruped.elor
superioare qi d.e aceea trebuie sd, fi fost d.obindite inilial intr-o perioadl foarte inde-
p5,rtat5. I{u pretind. c5, pot spune de ce actul d"e a-;i drege vocea nu este o ac{,iune
reflex5, ryi c[, trebuie inv[!at5, de copiii noqtri I putcrn veder] insti de ce suflatul
nasului in batist[ trebuie inv5,!at.
Este aproape d"e necrez'nt cd, miqcfrile unr.i ltroa,ryte decapitate, atunci clnd.
lqi qterge o pic5,tur5, de acid sau alt obiect de pe coapsS, mi;cd,ri atit de bine coor-
d.onate intr-un scop special, s5, nu fi fost mai intli executate in mod voit, devenind.
ulterior ugoare prin obiqnuin!5, indelung continuatd,, pentru ca in cele din urm5, s5,
fie executate inconqtient sau independ.ent de emisferele cerebrale.
Pare d.e asemenea probabil ca tres5,rirea ,q.i fi fost ini],ial doblnditL prin obi-
ceiul de a s[,ri, cit mai repede posibil, departe cle pericol, ori de cite ori simlurile
noastre ne avertizaa. Tresfi,rirea este, d.upit cum am vilzrrt, insofiti, de clipitul
pleoapelor, aqa incit s5 apere ochii, organ,ele cele mai delicate si mai sensibile ale
corpului ; qi cred- c5, este intotd.eauna insolitd, de o inspirqr,tie bruscil ryi puternicd,
care este pregi,tirea natural5, pentru orice efort violent. I'ns5, atunci cind. un om
sau un cal tresare, inima ii bate nebunegte, qi ln acest caz se poate spune cu ade-
vd'rat' cd, avem un organ care nu a fost niciodat,d, sub controlul vointei, luind. parte
la miqc[,rile reflexe generale ale corpului. Yom reveni ins[ la acest subiect intr-un
capitol viitor.
Contractia irisului, cincl retina este stimulat5 cle o luminf vir', este un alt
exemplu de miqcare care pare impo,sibil sf,, fi fost executat5, la inceput in mod voit
ryi apoi fixatS, prin obiqnuinli ; lntrucit nu se cunoa;te ca irisul s5, fie sub controlul
conqtient al voinlei la vreun animal. fn asemenea cazvrr trebuie descoperitd, o
oarecare explicafiie, complet distinctS, de cea din cazul obiqnuinfei. Radialia forlei
nervoase de la celulele nervoase puternic excitate cdtre alte celule in legd,turd, cu
ele, ca in cazal cind. o lumin5, vie pe retind, ar provoca un strinut, ne-ar ajuta poate
s5, inlelegem cum au luat na;tere unele acliuni reflexe. O radialie a for{ei nervoase
de acest fel, dacd, a prod.us o miscare tinzind s[, mic;c]reze iritalia initialS, ca in
cantl contraeliei irisului, pentru a lmpiedica ca prea multf,, lumind, si, cad.5, pe
retin[,, a putut fi ulterior folosit6 ;i modificatd, in accst scop speeial.
Mai meriti, observat faptul c5, ac{,iunile reflexe slnt, d.upd, toate probabili-
ti,!ile, susceptibile de ugoare variafii, dupi, cum sint toater structurile corporale
;i instinctele; ryi orice varialii, care sintfolositoare ryi d.e suficientl importanlI, vor
tinde sL fie pfstrate ryi mo;tenil,e.
Astfel, ac!,iunile reflexe odati, cirytigate intr-ntr unurnit scop ar putea fi
rnod"ificate ultericlr, independ"ent cle 'r'oin!,L sau obirynuirr!fir a$e incit sI, serveascf
vreunui scop clistinct. Asentertea cazuri ar fi paralele cu cele care, clup5, cum a.treu]
t;oa,te rnotivcln si, creclem, au avut loc in cazul multor instincte ; cleoarece, cu toate
cil unele instincte s-au derzvoltat numa,i prin obi;nuin!,a inclelung continuati, ryi
ereditarS,, altele foarte complexe s-au d.ezvoltat prin p5,strarea unor variaf,ii ale
instinctelor preeristente, ad,icd, prin selec,tier naturalii.
Am discrutat dobindirea acliunilor reflexe ctl o ()Arecal'c arnlnuntime, cu
toate c5, imi clau bine seama cd, am f5,cut-o intr-utr mod foarte imperfect, d.eoarece
OI}iCEIUIIII,OF ASOCIATE F'OLOSITOARE 27
clc sint atl"esea puse in joc in leg[,tur5 cu mi;c[,rile erprcsivt-r ale ernoliilor noastre I
ryi a fost necesar sX ari,t ci, cel pulin unele dintre ele ar fi putut fi oblinute mai intii
prin voin!i,, pentru a satisface o dorin!5, sau a alina o senzalie nepld,cut5.
Iligcd,ri obi,gnui,te asoc'iate la animalele 'infer'ioare. - Am d"at mai sus, in
cazal omului, mai multe exemple d.e miryc[,ri asociate cu cliverse stiri psihice qi
corporale, care acum sint inutile, insd, care iniliat erau folositoare qi care inc5 mai
sint utile in anumite lmprejur5,ri. intrucit acest subiect este foarte irnportant
pentru noi, voi da aici un numir considerabil de fapte analcge in legd,tur[ cu
animalele, cu toate c[ multe sint cu totul neinsemnate. Intenlia mea este s[, ar[t
ci, anumite miqcS,ri erau inilial executate intr-un scop bine definit si cL, in aproape
aceleaqi imprejurfi,ri, ele inc5, mai sint persistent executate din obiqnuin!6, chiar
clnd. nu mai sint de nici un folos. C5, in majoritatea urmitoarelor c^zrlrl tendinla
este ereditarS,, o putem d"ecluce din faptul c5, asemenea acliuni sint executate in
acelaqi fel de toli indivizii, tineri ryi bd,trini, cle aceea;i specie. Yom 'v'edea de ase-
menea c5, ei sint excita,ti d"e asocialiile cele mai variater, adesea indirecte qi
uncori gre;ite.
Atunci cind. vor si se culce qi sI doarmS, pe un covor sau pe altl suprafa!,[,
tare, ciinii se invirtesc in general de jur imprejur;i zgirie fd,r5, rost solul cu labele
anterioare, ca qi cind ar intenliona s5, calce in picioare iarba gi s5,-qi sape un culcu;,
d.up5, cum, f[,rd, indoiald,, f5,ceau p5,rinlii lor s5,lbatici atunci cind, tr5,iau pe cimpii
deschise, inierbate sau in p5,duri. $acalii, fenecii qi alte animale inrudite fac la fel
cu paiele lor in gridrrra zaologicS, I este ins[, destul de curios cd, ingrijitorii, nici
d.upd, citeva luni d.e observalii, nu au vhzut pe lupi comportindu-se la fel. IJn cline
pe jumi,tate idiot qi un animal in aceastf stare ar fi in special predispus sd, urmeze
-
un obicei f5r5, rost - a fost obser'vat, de c5,tre un prieten al meu, invirtind.u-se
complet d.e treisprezece ori de jur imprejur, pe un covor inainte de a se culca.
Cind se tir5,sc spre prada lor qi se pregS,tesc sd, se repead[, qi s5, sard, asupra ei,
multe animale carnivore iqi las5, capul in jos qi se tir[sc, parlial s-ar pd,rea pentru
a se ascunde qi parlial pentru a fi gata de a se repezi; $i, intr-o form5, exageratd,,
acest obicei a clevenit ererlitar la prepelicarii qi setterii norstri. Am observat de zecr
d.e ori cd,, atunci clnd" doi clini strd,ini se intllnesc pe un d"rum deschis, cel care vede
mai intii pe cel[,lalt, cu toate c5, sint la o distanld, de o sut5, sau dou[, de metri, d.up[,
prima privire i;i apleac5 intotcleauna capul, in general se las5, pulin in jos sau
chiar se culc5,, adic5, ad.optil atitudinea potrivit5, pentru a se ascund.e qi a se repezi
sau a sd,ri, cu toate cd, d.rumul este complet d.eschis qi distanla mare. De asemenea,
atunci clnd stau atent la pindd, qi se apropie incet de prada lor, ciinii d"e toate rasele
iryi lin adesea mult timp unul dintre picioarele anterioare indoit in sus, cu prud.en,tii,,
gata pentru pasul urmd,tor, ceea ce este d-eosebit de caracteristic pentru prepelicar.
l)in obirynuin!5,, ei se comport5, 1ns5 ln acelaqi fet ori de cite ori atenlia le este stir-
nitii (fig.,4). Am r.tizut un eiine fstind]1ing5, un zicl inalt ryi ascultincl cu atenlie',
(fu un picior incloit in ,qusr la nn sunet din pa,rtea opus[, a ziclului 1 in cazul acesttl
nu putea exista vreo intern"lie d.e a executa o apropiere prud.ernt5,.
Dup5, defercafie, ciinii aclesea fac, cu toate cele patru picioare, citeva mi;c[ri
rle zgiriere inddrdt, chiar pe un pavaj de piatr5,, ca qi cind. ar rtrmd,ri s5 acopere
exc ementele cu pflmint, aproape ln a,ct'laryi mod ea qi pisicile. Lupii ryi ryacalii se
comport[, in grirdirtn, zoologiel, absolut in acelaryi fel; totu;i, anr fost a,sigurat tltr
ingrijitori ail nici lupii, nici ;acalii ryi nici rnrlpile, cum d"e altfel nici clinii, nu-ryi
PRINCIPIUL
acoperd, vreodatd excrementele. Toate aceste animale ipi ingroapi, lnsi, hrana care
prisose$te. Deci, daci, lnlelegem corect insemni,tatea obiceiului de mai sus, asemi,-
nd,tor celui al pisicii, nu poate fi indoiald,cd, aici avem o rd,md,qile f5,rd, rost a unei
miqc5ri obiqnuite, care inilial era urmatS, de cdtre vreun strd,moq indepirtat, al cani-
clelor, lntr-un scop bine definit qi care a fost pd,strat un timp extrem de lung.
Clinilor ryi ryacalilor 15 le place mult s5, se t5,vd,leascd, qi sd,-pi frece gltul qi spi-
na €a de cadavre. Mirosul lor li se pare delicio,sr cll toate c5, cel pulin clinii nu
m[ninc5, mort5,ciuni. Dl. Bartlett a observat pentru mine lupi ryi le-a dat sd, md,-
nince mortdciuni, ins5, nu i-a vd,zat niciodatS, td,v5,lindu-se
pe acestea. Am aluztt afirmalia, pe care o cred. ad.evd,rat5,,
cd, in ceea ce priveqte ciinii mai mari, care se trag pro-
babil din lupi, ei nu se tS,vd,lesc atit de des pe cad.avre,
dup5, cum fac cei mai mici, care se trag probabil din
qacali. Atrinci cind" se oferd, o bucatd, d.e biscuit ci,lelei
rnele d.e ras5, terier, dac5, nu li este foame (qi am auzit d.e
cazrtri asem5n5,toare) ea il arunc5, tncoace qi incolo qi se
joacd, cu biscuitul ca ryi cind" ar fi qobolan sau o alti,
Fig. 4. - C[!el pindind o pisic[ prad5,; ea se td,vS,leqte apoi repetat pe biscuit exact ca pi
pe o masi (dupn o fotografie
flcuti de dl. Rejlandcr). cind ar fi o bucatd, d.e mortd,ciune ;i apoi, in sfirqit, o
m5,nlncd,. Pare-se cd, acelei buci,lele nepli,cute trebuie sd, i
se dea un gust imaginar qi in acest scop clinele ac|.,ioneazd,
ln modul s5,u obirsnuit t ca qi cind biscuitul ar fi un animal viu sau ar mirosi a
stlrv, cu toate c5, rytie mai bine decit noi c5, nu este aDa. Am vd,zttt aceeagi cd,lea
aclionind in acelaqi fel dupd, ce a omorit o pd,s5,ricd, sau un goa ece.
Ciinii se scarpin5, printr-o mi;care rapidi, a undia d.in picioarele posterioare,
;i, cind li se freacd, spatele cu un bd,, atit de bine fixat le este obiceiul, incit nu se pot
abline de a se sc6rpina ln gol sau d,e sol in mod" inutil qi caraghios. Cind cd,leluqa
la care m-am referit mai sus este sc5rpinatS, cu un bd,!, ea ipi aratdu uneori pld,cerea
printr-o alti, mirycare obiqnuit5,, anume lingind aerul ca qi clnd" ar fi mina mea.
Caii se scarpin5, muqclndu-qi p5rlile corpului pe care le ajung cu dinfii,
ins[, mai obiqnuit un cal aratd, unui alt cal und.e doreqte sd, fie scS,rpinat qi atu:rci ei
se mugc5, reciproc cu dinlii. IIn prieten, cd,ruia i-am atras atenlia asupra acestui
subiect, a observat cd,, atunci clnd freca gitul calului sd,u, animalul qi-a intins capul,
;i-a dezvelit dinfii qi qi-a miqcat fd,lcile ca qi cind ar mugca gltul altui cal, deoarece
el nu ,si-ar fi putut niciodat5, muqca propriul s5,u git. Atunci clnd" un eal este tare
gldilat, de pildd cind. este tesilat, dorinla sa de a mugca este atlt de intolerabil de
puternied,, lneit iryi cldnldneryte dinlii si, cu toate cd nu este nd,r6vaq, i$i muqcd, grd,j-
darul. in acela;i timp, din obiqnuin!5, lqi culc5, urecb.ile complet, pentru a le ap5,-
ra de a nu fi muqcate, ca qi cind s-ar lupta cu un alt cal.
Cind este nerlbd6tor s5, porneascd, la drum, calul love;te solul cu copita, ceeA
ce stl a,propie cel ma,i mult de mirycarea obi;nuitd, de inaintare. De asemenea, atunci
cirrd caii sint in grajd pecale de a fi hld,nifi li slntneribdi,tori s5,-qi primeasc5, gr5,un-
tele, ei lovesc caldarimul sau paiele cu copita. Doi dintre caii mei se comportd,
in acest fel clnd vd,d sau aud c5, se dau grd,unle vecinilor lor. Aici arrem insd, ceea ce
15 Vezi descrierea fdcuti de dl, F. H. Salvin, a unui qacal imblinzit, ,,Land and Water", octombrie 1869.
OBICEIURILOR ASOCIATE F'OLOSITOARE
se poate numi aproape o ad,evd,ratd, expresie, deoarece lovirea solului cu copita este
unanim recunoscut5, ca un semn de nerlbdare.
Pisicile iqi acoperi, ambele feluri d.e excremente cd plmint ; ch.iar bunicul
nleu L6 a vd.zut o pisicu!5, trdglnd. cenuqd, d.easupra unei linguri de ap5, curati, v5,rsat5,
pe vatr5,, arya c5, aici o ac,tiune obiqnuitd, sau instincttvd, a fost fals provocati,, nu
printr-un act anterior sau prin miros, ci prin ved.ere. Este bine cunoscut cd, pisicilor
le displace s5,-;i ude labele, datorit5, probabil faptului c[, inilial ele au trdit intr-o
tard, uscat5, trgiptul ; clnd" iqi udi, labele insd,, ele qi le scuturd, violent. Fiica mea a
vd,rsat pulini, apd, dintr-un pahar aproape de capul unei pisicule I aceasta si-a scu-
trirat imediat ld,bufele in mod caracteristic, aqa cd, aici avem o miryeare obirynu.it5,,
fals provoeatd, de un sunel, asoeiat, ;i nu de simlul tactil.
Pisiculele, c5,!eluqii, purceii ryi probabil multe alte animale tinere apas5, pe
rind cu labele anterioare pe glandele mamare ale mamei 1or, pentru a provoca o
secrelie mai bogat5, de lapte sau sd,-l f.acd, sd, curgd,. Or, este foarte obiqnuit Ia pisicile
tinere, ;i cituqi d"e pulin rar la pisicile bi,trlne comune qi de rasi, persan5, (consi-
d,erate de unii nafuraliqti ca fiind specii distincte), ca, atunci cind- sint culcate con-
fortabil pe un ryal ci,lduros sau pe un alt material moale, sd,-l apese pe rind in liniqte
cu labele anterioare, cu degetele desfI,cute ryi cu ghearele pulin scoase, exact ca atunci
cind sug d"e la mama lor. Ci este aceeaqi mirycare se vede clar din faptul cd, ad,esea,
in acelaryi timp, ele iau o porliune din acel ryal in gurd, ;i il sug, in general inchi-
zind och.ii ryi torcind de pl5,eere. Aceastd, miqcare curioasd, este provocatd, de obicei
numai in asocialie cu senzalia unei suprafele cald"e qi moi; am vdr,;rlt ins5, cum o
pisic5, b[trin5,, care atunci cind. se bucura cd, este scd,rpinatd, pe spate lovea aerul cu
labele in acelaqi fel; astfel c5, aceastd, acliune aproape c5, a d,evenit expresia unei sen-
zalit pl[cute.
DupS ce m-am referit la actul suptului, pot ad"d,uga cd, aceast5, miqcare com-
plexl ryi lntinderea alternativi a picioarelor anterioare sint ac!,iuni reflexe, d.eoarece
ele sint executate daci, se pune un deget inmuiat ln lapte in gura unui cd,leluq, a
clrui parte anterioar[ a creierului a fost indepd,rtat6,t7. De curind- s-a afirmat ln
I'ranla cd, acliunea de supt este determinat5, numai de sim,tul mirosului, aqa incit,
dac5, nervii olfactivi ai unui cd,leluq slnt distruqi, el nu mai suge niciod.at5,. La fel
ryi cu facultatea uimitoare a unui pui de g5,ind,, pe care o are numai la citeva ore
de la eclozare, de a culege mici particule de hrand, qi care pare sd, intre in acliune
prin simlul auzului, intrueit,, la puii eelozali prin cildur5, artificiald, un bun obser-
vator a constatat' cd,,,,emi!ind. un sunet prin lovirea unei scinduri cu unghia, imitind
g[ina-mam5,, i-a inv5,!at pentru prima datd, s5,-ryi ciuguleascd, hranrtrl8.
Nu voi da decit un singur exemplu de o m.iqcare obiqnuitd, ryi fd,r5, scop. Ri,loiul
ci,lifar (Tadorna) se h.rdneryte pe nisipul ld,sat d.escoperit de reflux qi clnd" d"escoperd,
o gaur5, tle vierme ,,el lncepe s5, bat5, ugor terenul cu picioarele, ca qi cind" ar dansa pe
dcasupra g5,urii", ceea ce face ca viermele sd, ias5, la suprata\6,. Or, dl. St. John spune
c[,, atunci cind" c5,lifarii sdi, domesticili, veneau si, ceard mineare, ei bi,teau terenul
16 f)r. Darwin, Zoonomia, 179.1, vol. I, p. 160. Gisesc 17 Carpenter, Principles of Comparaliue Phgsiologg,
cd in aceastS. lucrare este de asemenea observat faptul 1854, p. 690; Miiller, Elements of Phgsiologg, trad. engl.,
ci pisicile i;i intind labele qind sint mullumite. vol. II, p. 936.
18 ]Vlowbray, Poultrg, ed. a 6-a, 1830, p. 54.
PFIINClPIU I,
lrr mocl nerflbd5,tor qi rapid.ttle. I)e aceca, aceasta aproape cd, poate fi considt'rat drept
t'xpresia lnr de foame. Ill. Bartlett md, informeazh cd,, atunci cind flamingo qi Kagu
(Rhinochctus jubatus) sint neri,bdd,tori de a fi hr[ni!i, ei lovesc solul cu labele in ace-
laqi nrocl ciudat. De asemenea? atunci cind pese5,ruqul a,lbastru (Alcedo) prinde un
peryte, il loveryte intotdeauna pini, ce il ucicle, iar la gpdd-ina zoolcgie5, ei lovesc intot-
deauna carnea crud.d, cu ca e sint uneori hr[nili inaintt dei A o devora.
Clecl ci, am arirtat acurn iu mod sr-rficient adevdrul primului principiu, auulnt'
c[, atunci cind orice senzalie, d.orint[, aversiune ete. a dus, in clecursul unei lungi
serii de generalii, la o mirycare voit5,, ya exista aproape sigur o tendin![, cd,tre exe-
cutarea unei miqc5,ri similare, ori de cite ori aceearyi senzalie sau vreuna analogd, sau
asociat5, etc., chiar si foarte slab5,, este resim!it5,, in ciuda faptului c5, in acest caz
mirycarea poate s[ rru fie nici de cel mai mic folos. Asemenea miqc5,ri obiqnu.ite sint
ad.esea, sau in general, ered.itare I atunei ele nu se deosebese decit pulin d.e acliunile
reflexe.
Cintl ne vom ocupa cle expresiile speciale ale ornulrri, se va vedea era ultima
parte a primului principiu, clup[, cum a fost enunfatd, la inceputul acestui capitol,
este valabild,, ryi anume ch, atunci cind mi;c5,rile asociate prin obi;nuinld, cu anumite
st[,ri psihice sint parlial reprimate de c5,tre voin,t[,, muqch.ii strict involuntari, precum
;i cei care slnt cel mai pulin sub controlul direct al voinlei, sint predi,"puryi lncd, sL
mai ac\toneze, iar ac{,iunea lor este adesea foarte expresiv[. Invers, atunci cind
voinla este temporar sau permanent sld,bitd,, muqchii voluntari cedeazra in fa[a celor
involuntari. Dup5, cum observd Sir O. Bell 20, r'ste un fapt familiar patologilor c5,,
,,atunci cind apare clebilitatea dintr-o boali, a ereit-'rului,influen! aceamai mare se exer-
cit[, asupra acelor muqch.i care, ln starea lor naturald,, sint cel mai mult la comauda
voinleit'. \rom examina d.easemenea, hcapitoleleviitoare, o altd, presupunere inclusi,
in primul principiu, ryi anume c[,oprirea unei anumite m.iqc6ri obi;nuite necesitd, une-
ori alte miqciri neinsemnate, acestea din ur'rn[ servind ca un mijloc de expresie.
le Yezi relatarea dalti de acest cxcelent observator s0 ,,I)hilosophical Transactiorts", 1823, p. 782.
in ltr'i/rl Sporls of the llighlands, 1846, p. 142.
CAPITOLLTL AL II.LHA
\iom examina acrrnr cel de-al doilea principiri al nostr'u, eel al antitezei. Dupt"l
cum vxzut in capitolul anterior, anumite std,ri psihice duc Ia anumite miryclri
^m care inilial au fost qi irrci, mai pot fi folositoale. \rom constata e[, atunci
obi;nuite,
cind se produce o stare psihic6 direct opus5,,existi,otendin{[ puternic[, ;i involuntari,
ceitre executarea unor miqciri de o natur5, clirect opuse, cu toate c5 acestea nu au fost
niciodat5 cle vr€un folos. Se vor da clteva ex€mple izbitoa e de antitezil atunci cincl
vom Lrata despre expresiile speciale la cm, ins[, cleoarece in aceste caz:urr sintem
deosebit rle susceptibili s[ confunddm gesturi gi expre sii convenlionale sau artificiale
eu cele care sint inn[scute sau universale gi care sint singurele care meriti, s[, fie
eonsiderate dre pt expresii adevdrate, m[ voi limita in eapitolul cle fa!i, aproape numai
la animalele inferioare.
Atunei eind un ciine se apropie tle un alt ciine sau de un om striin si este
intr-o stare agres:ivil sau ostil[, el umbl[ linindu-se drept ryi foarte teapln ; capul ii
este pu,tin rid"icat sau mult coborit ; coada este !inut[, in sus qi foarte rigidii ; plnrl
zbirlit', mai ales rle-a lungnrl gttului ;i al spatelui I urechile ciulite sint indrept,attr
inainte, iar ochii au privirea fix[ (fjg. 5 ryi ?). Acesl,e acliuni decurg, dupi, cum se vu
explica ultelior, din intenlia ciinelui <1e a-;i ataca inamicul ;i sint astfel intr:-o buniu
rnl,surfi, inteligibiie. fntrucit el se pre g5,teryte si, sar[, cu un miriit s5,lbatic, nsupra c1u;-
manului "qii,ur caninii ii sint dezvelili, iar ure chile strins culcate spre spate ; nu ne
ocupfm ins5, aici cu aceste din urm[, ac,tiuni. Sd, se presupun5, acum e[, brusc ciinele
tlescoperl ci omul care se apropie nu este un str5,in, ci st5,pinul siu, ;i sd, se observe
atunci cit de complet si instantaneu se inverseazi, tot comportamentul siiu. [n loc
sd, mearg5, !eap[n, corpul i se lasi, in jos, sau chiar se tird,gte, ryi trece la nriqcd,ri
unduito&re; in loc sd !in5, coada rigid qi in sus, o las5, in jos ryi d5 din ea dintr-o
parte intr-alta; pd,rul i se netezeryte I urechile sint lSsate in jos ;i trase inapoi, insi,
rru aproape cle c&pr iar buzele ii atirni nroi. Din caaza faptului e[, urechile sinttrase
3z PRINCIPIUL ANTITEZEI
lnapoi, pleoapele se lungesc, iar ochii nu mai par rotunzi ;i priveqte fix. Ar trebui
ad.5,ugat cd,, ln asemenea momente, animalul se g5,seqte in stare de excitare din canza
:: r..--:
...-.,. .f .r'
Fig. 5. - Ciine apropiindu-se tle nn alt ciine cu inten[ii ostile (desenat de dl. RiviFre).
t ttt'
',.
:: ,1,,I 1:. r .,'-r1
Fig. 6. - Acelaqi ciine [din fig. 5l intr-o stare psihici umili ;i afectuoasd (desenat de dl. Rividre).
bucuriei, Di for,ta nervoasi esfie produsd, tn exces, ceea ce d.uce natural la o acliune
d.e un fel oareca e. N'ici una din acliunile d.e mai sus, exprimind. atit d.e clar afectiunea,
nu sint de nici un folos d"irect animalulu.i. Pe cit lmi dau seama, ele nu se pot explica
decit numai prin faptul c5, sint in opozilie sau antitezil ta\d, de atitud"inea ryi mi;cd,rile
pntwctpiur, ANTITEZEI
_carer d.inmotive de infeles, sint adoptate atunci cind" un ciine intenlioneazd, sf,, se
lupte pi_care exprim5, in consecinld, minia. Rog pe cititori sd, priveascS, cele patru
sg.hife ald,turate, care slnt pre zentate pentru a reaminti in mod viu aspectul unui
ciine ln aceste $9u5, s!6,ri psibice. Este totuqi destul de greu si, reprezin\i afecliunea
la ciine pe cind iqi mingiie sti,pinul nsi d5, din coad5,, intrucit esenJa exlxesiei rezidh
in mirycirile continue li unduitoare.
Sd, examini,m acum pisica. Cind acest animal este amenin,tat cle un ciine el
i;i arcuieqte spatele in mod. surprinzil,tor,iqi zbirleqte p5,rul, iqi deschide guraqi scuipi,.
Aici nu ne ocup[m ins5, d"e aceastd, binecunoscuti atitudine, care exprim:i spaimri
combinatd, cu miine, ci numai de cea cle furie sau minie. Aceasta nu se poate veclea
cleseori, insd, poate fi observatl, clnd doud, pisici se lupt[, intre ele; ,si am vhzut-o
bine manifest'atd,la o pisicd, irrfuriat6 pe cind era, neci,jitd, de un b5,iat. Atitudinea ei
era aproape exact' ca cea a unui tigru tulburat ryi miriincl asupra hranei sale, ceea ce
oricine trebuie si, o fi v6,zut, la menajerii. Animalul ia o pozilie lipitd, de pf,,mint,
cu corpul intins, lovind. cu toatd, coad.a sau numai cu virful ei ori numai miqcind-o
dintr-o parte intr-alta. Pd,rul nu este de loc zblrlit. Pin5, aici atitud.inea qi miqcfl,rile
sint aproape aeeleaqi ca qi cind. animalul este gata s5, sar5, asupra prd,zli sale atunci
cind. se simte, fd,rd, indoial5,, feroce. Clnd se pregd,teqte de luptd,, se observd, urmd,toa-
rele scbimb5,ri : urechile sint strins culcate spre spate, gura ii este par,tial descbisd,,
ari,tindu-qi collii ; picioarele anterioare ii sint uneori intinse lnainte, cu ghearele
scoase qi uneori animalul scoate un miriit fioros (fig. I ;i 10). Toate sau aproape
toate aceste acliuni decurg, in mod natural (dup5, cum se va explica ulterior), din
modul qi intenlia pisicii de a-$i ataca duqmanul.
,;ils.*f -'"t " ";
,51-ffi
F,
-.al\'--
Fig, 9. - Pisicir infuriatir pregdtiti cle luptl (desenatl dupi naturl cle dl . \Yood).
PRINCIPITTL ANTITEZEI 35
privim acum o pisie[ intr-o stare psihic5, clirect opusi. a,tunci cincl simte
S5,
afecliune $i iqi mlngiie stdplnul ; ryi sd, observinr clt cle opusd, este atitudinea ei in
toate privinfele. Ea se !'ine acum drept, cu spatele uqor arcuit, ceea ce face ca pirul
sd, par5, relativ aspru d"ar nu zbirlit; ln loc si, ,tin5, eoada lntins5, qi s5, loveasci,
dintr-o parte lntr-alta, ea este cornpk t rigirlir ;i finutii, perpendicrtlal in sus I ureclr.ile
ii sint ridicate ryi ascufite, gura este inchisi, qi pisica se freacir, d.e st5pinul ei, torclncl
ln loc sti mirlie. Mai trebuie obser'vat cit de diferit este intregul comportanient al unei
pisici afe ctucase d.e cel al unui ciine, atunci cind, se guduri, pe ling5, std,pin, tirindu-ryi
pi unclrrind.u-qi corpul, djnd din ccad.a ldsati, ln jos qi cu urechile ple cqtite. Ace st
contrast ln atitudinile qi miryc[,rile acestor d.ou5, animale carnivore, tn aceea;i stare
psihie[, mrrlf,umitfi, ryi afectrtoasl, pcate fi, clrrpi, p[,rerea mea, explicat[, numai prin
miqcflr'ile 1or, care sint in completd, antitezrafa\il de cele care sint luate ln mod natural
{-e,30{
36 PRINCIPIUL ANTITEZEI
atunci clnd. aceste animale se simt lntr-o stare d.e nfnie qi slnt pregd,tite sd, lUpte sau
s5,-pi apuce prada.
fn ace_ste caztri, avem toate motivele sd, crerlem cd, gesturile ciinelui qi ale
p_isicii, atit cele d.e ostilitate, clt qi d.e afecliune, slnt inniscute sau ereditare, deoarece
ele sint aproape identice la diferitele rase ale speciei ;i la toli indivizii aceleiasi rase,
atit tineri, clt qi bd,trini.
Yoi da aici insd, un exemplu de antttezd in expresie. Avearn mai de mult un
cline mare, cd,ruia ii pl5cea, ca oric5,rui ciine,si, mearg6,la plimbare. El iqi manifesta
pld,cerea mergind grd,bit gi grav inaintea mea cu paqi mari, cu capul foarte ridicat, cu
urechile relativ ridicate ryi coad.a ridicati, dar nu !eapd,ni,. I{u d.eparte d.e casa mea
se ramifica spre clreapta o cirare , care ducea la sera pe care o vrzrtam ad,esea pentru
clteva momente, pentru a m5, uita la plantele mele de experien!5,. Aceasta constituia
intotdeauna o mare deceplie pentru ciine, intrucit nu ptia &and, imi voi continua
plimbareal iar schimba"ea'cle expresie, cornpletd ryi imediat5, pe care o manifesta
de indatS, ce corpul meu devia cit de pu,tin spre aceapotecd, era amu zantra(qiuneori incer-
cam aceasta ca experien![,). Privirea sa de cleprimare era cunoscutd, de to,ti membrii
familiei qi era d.enumitra ti,gura de serd,. Ea consta din capui mult coborit, din intregul
corp llsat pulin in jos qi rd,mas nemiqcat, urechile qi coada l5sate trrusc in jos, lnsl
nedind de loc din coad5, ; o d.ati, cu ld,sarea in jos a urechilor qi a fd,lcilor, aspectul
ochilor se schimba foarte mult ryi aveam imprcsiacl,eipS,reau mai pulin vii. Aspectul
lui era al unei descurajdri wednicd, de mil5, ryi fd,r5, sperantd ; , i, dupd, cum am spus,
era rid.icol, d"eoarece motivul era neinsemnat. Fiecare d.etaliu d.in atitud.inea sa era
in complet5 opozilie cu linuta sa anterioard,, veseld,, dar toturyi demnd, ; qi ea nu poate
fi explicatir,, d"up5, cit imi pare, in nici un alt mod", clecit pebaza principiului attitezei.
Dac5, schimbarea nu ar fi fost atit de instantanee, aq fi atribuit-o faptului cd, buna
dispozilie mic;oratd, a influenlat,, ca ryi iyt eazui omuJui, sistemul nervos gi circulalia
$i in consecinli, torrusul lntregii sale structuri musculare ; qi poate c5, ln parte aceasta
era caltza.
Vom examina acum modul in care a luat naptere manifestarea principiului
antitezei in expresie. La animalele sociale, capacitatea de comunicare intre membrii
acelciagi comunitzlli si cu alte specii, intre sexele opujle, precum qi intre tineri
-
ryi bltritti -- esl,e do cea mai mare importanli, pentru ei. I-n general, aceasta se rea-
hzc'azh cu ajutorul vocii, insd, este sigur cd, gesturile qi expresiile slnt intr-o anumil,I
rrrd,srtrii reciproc inteligibile. Omul nrr numai cL folose;te strig5,te nearticulate, gesturi
si expresii, ci a inventat vorbirea articulatl; dacii, t1e fapt cuvlnl,ul ,inuentaf este
rrplicabil unui proces care s-a reali zafr, printr-un nunr[,r irrfinit de trepte semiconqtiente.
illof i cei care au observat cu atenlie maimutele nu se lndoiesc ci, ele iqi inleleg perfect
gcstui'ile qi expresiile ln mod- reciproc $i in mare md,sur5,, d-up5, cum afirm5, Renggerl,
;i pc. cele ale omului. Iln animal, clnd. este pe punctul d.e a ataca un altul sau cind. ii
este fric6, d"e un altul, ad.esea incearcd, sd, pard, lnfricoq5,tor zblrlindu-gi pd,rul, md,rin-
cl.u-qi d.^imensiunile, ardtindu-qi dinlii, dlnd din coarne sau scollncl sunete fioroase.
fntrucit capacitatea de comunicare reciprocd, este cu siguranld, d.e mare folos
'rnultor animaler N existd, apriori nici o improbabilitate ca gesturile d.e naturd, evi-
d.ent opusd, celor prin care se exprimi, anumite sentimente s[, fi fost folosite inifial
in mcd voluntar sub influenta unor sentimente opuse. Faptul cd, gesturile slnt acum
lnndscute nu constituie o obieclie valabild ta[d, de pS,relea ch la inceput ele erau fdcute
int,enfionat, cleoarece, daci, slnt practicate timp de multe generalii, pini, in cele din
urnn5, ele d.evin probabil ered"itare. Totupi, dup[, cum vom ved.ea lndatd,, este mai mult
decit lndoielnic ca weunul clin cazurile expuse in capitolul de ta!d, al antitezeL sd, fi
luat naqtere in accst fel.
In cazul ilemnelor conr,-enlionale, care nu sint lnnd,scute, ca cele folosite de
surtLomuli li der s[,lba,iici, principiul opoziliei sau al antrtezei a fost parlial pus ln
acliune. Oilluglrii cistercieni * con"siclc)rau drepl, p[eat a vorbi qi, intrucit nu puteau
evita cle a, intrelinc oarecAre legd,tuli reciproce, ei au inventat o vorbire prin gesturi
la caro se pare c5, au folosit principiul opoziliei 2. Dr. Scott, de la institutul d.in Exeter
pentru surd.omuli, imi scrie : ,,Opazitia este foarte mult folositS, la instruirea surdo-
mulilor, pentru care ei au sim! acut". Am fost tol,uqi surprins de cit de puline exernplc
clare au fost prezentate. Aceasta clepincle parlial tle faptul cd, d"e obicei toate semnele
avuseserfl o oareca e origine naturali,, ,1i parlial de practica surd-omulilor ryi a s5,lba-
ticilor: de a-ryi restringe semnele cit rnai mult posibil, in scopul rapidit[lii 3. De aceea,
a,desea "(rursa snu originea lor naturalii, devine indoielnieir, sau este complet pierdutl,,
dup:i curn este r1r asemenea c:uzul vorbirii articulatc.
De alt1cl, rnulte semne cAlr. stau in mod. evidenl, in opozilie urrul fa,tir, cle a,ltul
par sil fi avut in ambele cazuri o origine semnificativl. Aceasta pare sil, fie valabili,
pentru semnele folosite de surd.omufi pentru luminri ;i lntuneric, pentru putere qi
slil,biciune etc. inl,r-un capiiol viitor mf,, voi str5,d.ui sti a,r5,t cL gesturile opuse de
afirmaiie ,si negalie, amrme dalea verticall clin cap qi scuturarea lui 1ateral6r &u avut
probabil un inceput natural. Agitarea miinii de la dreapta sp e stinga, cale este folo-
sit5, de unii s5,lbatici clrept, negalie, a fost poate inventat'ra oa o imitatie a scutur5,rii
capului I este lncLoielnic inirI, <-l"ac[ mirycarea opus[,, ad.icri a scutur5,rii miinii in linie
clreaptir, de la ta[,il, in jos, carc este folosit[, ca afirmalie, zr, apH,rut prin antitezd,sau
in vreun mcd. cu totul clistinct.
DacS examin5,m acum gesturile care slnt innl,scute sau comune tuturor indivi-
zilor de aceea;i specie ryi care sint incluse in subiectul de faff al antitezei, este extrern
d.e ind"oielnic dacl vreunul din ele a fost mai lntii inventat irl mod" intenlionat qi
executat ln inod. conqtien-1. La orn, cel mai bun exemplu al unui gest stind. in opozilie
directii, cu alte mipc5,ri, ad.optat ln nr,od natural intr-o stare psihic5, opusil,, este cel
rrl <latului rlirr urneri. r\eesta exprim:i neputin!'ir, sau scuzi,, ceva ce nu poate fi fir,cut;
s:i,u ntl 1lozr,te fi evital;. Acest; gest esl,e folosit uneori in rnod conrytient sau voit I este
irrsii extrem cle pulin probabil sil fi forrt invertl,at; la inceput irr mod. tlelibertr,t si ulte-
lior fixat pl'in obiqnuinlir,, intrucit nu nurnai cir, uneoli copiii mici clau tlin utneri in
starcn psihlcl, d-e rnai su.s, tlar rni;carea este lnsolit[, dupir, cum se va ar[,ta intr-un
capitol viitor, de diferite rniqc[ri subord.onate, d.e care nici un om clintr-o mie nu-qi
cli, seama,, a,faria numai dacd, nu s-a ocupat in nrocl special d.e acest subiect.
* Ordinul din Citeaux (N. lrad.). p. 12. EI spune : ,,Aceastd restringere a gesturilor natu-
2 Dl. Tylor di o descriere a vorbirii prin gesturi rale in gesturi mult mai scurte declt necesitl expresia
a cistercienilor in lucrarea sa Researches into the Earlg naturald este foarte comunS. printre surdomuli. Acest
Historg of Mankind (ed. a 2-a, 1870, p. a0) gi face unele gest resLrins este frecvent atit dc scurtat, incit aproape
observalii asupra principiului opozijiei in gesturi. ci i;i pierde toati asemdnarea cu cel natural, lnsi pen-
3 Vezi asupra acestui subiect lucrarea interesanti a tru surdomulii care il folosesc el lncl are for[a expresiei
dr-ului W. R. Scott, TIrc Deaf and Dumb, ed. a 2-a, !870, ini!iale".
PRINCIPIUL ANTITEZEI
Atunci cind. se apropie de un ciine str6in, clinii gi,sesc cd este poate folositor
si, arate prin miqcd,rile lor ci, sint prietenoqi li cd, nu d.oresc s5, se lupte. Atunci cind
la joc doi c6!ei tineri mlriie qi se muqei reciproc de fa!5, qi de picioare, este evident
c[ iqi lnleleg reciproc gesturile qi comportarea. Se pare de fapt c5, existi, un grad clc
inlelegere la cd,feluqi qi pisicule c5, nu trebuie s5,-qi foloseascir, prea mult la joaci, micii
lor dinli ascufili sau ghearele, cu toate ci uneori se lntimpld, aceasta, rezultatul fiincl
un cheld,ld,it ; altfel, ei qi-ar v5,t5,ma reciproc ochii. Atunci cind terierul meu m5, murycl
de mtn5,, ad.esea miriind in acelaqi timp, dac5 m5, mugci, prea, tare qi ii spun ugurel,
ugurel, el continu5, s5, muqte, insi, lmi rd,spunde cl,ind d.e eiteva ori clin coadd,, prin care
pale sd spun5, : ,,Nu o lua in serios, e numai o glumd,". Cu toate c5, de fapt ciinii
r e exprim5, in acest fel sau d.oresc sd, se exprime ta\d, de alli ciini .qau rle om c5, sint
intr-o stare psihicS, prieteneasc5,, este de necreztt, ea ei s5, se fi putut gmdi rrreodatl
irr mocl deliberat de a-qi pleoqti qi de a-qi trage inapoi urechile, in loc de a le line
ciulite, cle a ld,sa jos eoada Di a da din ea, in loc de a o line !eap5,nd, ln sus ete.,
fiindcf, rstiau c5, aceste mi;cd,ri erau in opozilie directi, fa![ cle cele adopta e intr-o
strle psihic[, opusI, si feroce.
De asemenea, din faptul c6, o pisic6 sa,u mai curind" un strlmog inilial al specici,
cintl se simlea afectuos, iqi arcuia pu,tin spatele qi-qi linea coad.a per'pendieular in
sus, ciulindu-qiureehile, se poate oare crede ei, animalul a d.orit ln mod conqtieni sii-,sl
arate in acest fel starea lui psihicl, direct opus5, celei pentnr care, fiind" gata si, sc
lnpte, sau sI, sarf asupra prd,zii sale, a acloptat o atitudine ln care se tiri;te, rll clin
coadzi dintr-o parte lntr-alta gi iqi culcf,, urechile ? Chiar qi mai pulin pot cre de c[, in
tnocl voit ctinele meu a adoptat atitudineasa d.e deprimare;i,,figura sa d"e ser':i", cAl'e
forma un contrast atlt de complet fa!I, d,e atitudinea sa anterioard, voioas5, qi de
intreaga sa comportare. Nu se poate presupune cd, el qtia c5 li voi in,telege cxprcsia
;i cd, lmi va putea muia astfel inima, ficlnd"u-md, s5, renun! de a vizita sera.
Deci, pentru dezvoltarea miryc6rilcr expuse fur prezentul capitol, trebuie si, fi
intervenit weun alt principiu, d"istinct de voin!6 qi de congtiintd. Acest principiu
pare a fi cL fieeare mirycare pe care am executat-o ln mod voit in d.ecursul intregii
no:rstre vieli a necesitat acliunea anumitor murychi ryi c5, atunei cind" am executrrt
o ac!,iune direct opus6,, a fost pus in joc ul grup opus de mu;chi, ca la lntoarcerea
spl'o clreapta sau spre stinga, la impingerea sau tragerea cd,tre sine a unui obiect
sau la ridicarea ori coborlrea unei greut[,fi. Atit cle puternic stnt asociate intenliile
,1i rniryclrile noastre, incit, t1ac5, dorim cu ard,oare ca un obiect si, se miqte intr-o
rlire ctie oa,recare, cu gr€u putem etvita d"e a nu ne mipca corpul i:r aceeaqi direcfie, eu
toate cd, ne di,m perfect d.e bine s€ama cd, aceasta nu poate avea nici o influen{,r-r.
O bun[ ilustralie a ace stui fapt a fost dat6,ln introducere, amme ln miqcd,rile groteryti
ale unui tlndr qi pasionat jucS,tor d"e biliard, h timp ce urm5,rea mersul bilei sale.
Dacd, un om sau un copil, intr-un acces d.e mi:rie, spune cuiva cu voce tare s5, iasir,
afari,, lpi mi;cd, ln general bralul ca qi cum l-ar impinge afard,, cu toate ci, vinovatul
nu este aproape ;i eu toate c5, nu este cituqi d.e pulin nevoit si, erplice printr-un
gest ce inlelegea [prin crtvintele sale]. Pe de alt5, parte, clae5, d,orim cu ard"oare ca
cineva sd, vind, foarte aploape de noi, aclionim ca ;i clncl am trage acea persoan5,
Fpre noi, ;i tot astfel in nenumi,rate alte caziri.
Executarea tle miqcfri obiqnuite de un fel opus, sub influenla unor impulsuli
opuse ale vointei, a devenit obiqnuinlb,lanoi qi la animalele inferioare ; tot CI$&r clnd
acliuni de un anumit fel au d.evenit strlns asoeiate cu rrreo senzatie sau emotie, pare
PFINCIPIUL ANTITEZEI iit)
natural ca acliuni cl.t' un fel t'lirect opus, cu toate ci, nu sint clc nicri rur folos, sir, fie
executate incon;tient clin obi;nuinfzi ryi asociatie, sub influtrrla unei senza,tii sau emolii
clirect opuse. Numai peba,za acestui principiu pot inlelege cum gesturile qi expresiile
care i1tid, in prezentul subiect al antitezer a'u luat na;tere. Dac5, intr-adev5,r ele sint
rle f6lcs omului sau oric5,rui alt animal, i:r ajutorul strigdtelor nearticulate, sau a
vorbirii, €rle vor fi de asemenea folosite in mod" voit;i astfel obiceiul va fi irrtirrit.
ilsii, folositoare sau nu, terrd.infa de a executa mi;cd,ri opuse ca rnijloc d.e conrutticare,
sub influenla unor senzalii sau emolii opuse, va deveni, daeti piltem judeca prin
analogie, erecl.itari, prin practicl, inrlclungat[,; ;i nu poate exista hrdoialir, r]d, mil,i rnulto
rni;ci,ri expresive, clatorite principiului antitezei, sint creclitare.
CAPITOLUL AL III-LNA
PRINCIPIITE GENERATE AtE EXPRESIEI incheiere
u"",ullT;i;,1J"1,i"1':iHil:"1"il':TliJffff ;illlHil,',,1'-"T1"*t.lli?il-
chilor - Secrelii modificate - Transpiralia - Expresia durerii extrcme - De minie,
p r o v oa cd mi ; -
;il ".il::il J'j"l'#i ;,:"J'J::il*:",H:;f #l; "':Hffi #; ""
Ajungem acunr la cel d.e-al treilea principiu, Di anume cd, unele acliuni admise
oa exprimind. anumite std,ri psihice sint rezultatul d.irect al constitu,tiei sistemului
nervos qi c5, au fost de la lnceput ind"ependente d.e voin,t6 li, intr-o mare mi,surii',
de obiqnuin!5,. Atunci clnd" organele d"e sim! sint puternic excitate, se genereazd in
exces forld, nervoas5, care se transmite in anurnite direc,tii, clepinzlnd d.e legitura
celulelor nervoase $i, h ceea ce priveqte sistemul muscular, d"e natura miqc[,rilor
care au fost practicate obiqnuit ; orr dupd, cit se pare, furnizarea forlei nervoase
poate fi lntrerupti. Fiecare miqcare pe care o facem este desigur d,eterminatd, cle
constitulia sistemului nervos, ins5, acliunile executate din ordinul voinlei, d,in obi;-
nuin!5, sau conform principiului atttttezei slnt, pe cit posibil, excluse aici. Subiectul
nostru de fa!d, este foar'te obscur, ins5,, d"in cauza importanlei sale, trebuie discutat
tn oarecare amdnunlime ; $i este intotdeauna recomandabil sd, ne d[,m seama clar de
ignoran!,a noastr5,.
Deqi rar ryi anormal, cazal cel mai izbitor d"e influen![ directd, asupra corpului
a sistemului nervos, cind" este puternic excitat, este pierd"erea culorii pd,rului, care a
fost uneori observati, dup[, o spairnd, sau o d.urere extreme. IIn exemplu autentic
a fost lnregistrat in caztl unui om care a fost adus pentru a fi executat qi la care
schimbarea d.e culoare a pd,rului a, fost atlt d.e rapid.d,, incit a prrtut fi urmd,rit5,
din ochi 1.
Iln all, caz b.un este cel a,l tremuratului mqchilor, care este comun la om ;i
la multe animale sau la nn.ajoritatea lor. Tremuratul nu este d"e nici un folos, ad.esea
1.Vezi cazurile interesante strlnse de dl. G. Pouchet Un caz a fost de asemenea prezentat, acum ciliva ani,
in ,,Revue des Deux Mondes", 1 ianuarie 1872, p. 79, ln fala asocialiei britanice din Belfast.
T'RINCIPIUL ACTIUNlI
3 ltiiller observl (Elements of Phgsiologg, trad.. engl., provoaci o paralizie incompleti sau plni la provocarea
vol. II, p. 934) cd, atunci cind sentimentele slnt foarte unei tremuriri a lntregului corp".
intense, ,,to!i nervii spatelui sint influenlali pin[ ce se 3 Legons sur les PropriCtCs des ?fssus l/iuanfs, 1866,
p. 457-466.
DITTECTIi A SIS:TEN,TUI,UI NEITVOS t3
oled c[, poa,te fi par,tial explica,t[, h urccl ciuclat, prin obirsrruintfi,. \iom fi t1e rls€-.mcrrcA
in m5,sur5 sd, eluciddm, cu toate ci, lntr-o foarte mic5 md,surI,, zbirlirea involuntarh a
p[ruhli sub influenla emoliilor de spaimi,;i minie. Secrelia lacrirnalh depinde, fdr5,
indoial5,, de legdtura anumitor celule nervoase ; ins6 aici putem urmiri de asemen('a
citeva din treptele prin care influxul forlei nervoase a devenit obiqnuinfd,, prin c5,ile
rt spective, sub influen!,a anumitor emolii.
O scurt5, examinarea semnelor exterioare a,le unora dintre senzatiile ;i ernoiiile
mai puternice ne va servi cel mai bine pen,tru a ne ar5ta, deqi vzgr cit c1e complex
este corelat principiul (pe care il examindm) ac,tiunii d.irecte asupra corpului a siste-
mului nerYos exeitat cu principiul miqcirilcr de obicei ascciate si folcsitcar'e.
Atu:rci clnd animalele suferS, o clurere cumplit[, ele se zvircclesc in contor'-
siuni grozave, si cele ca, e lqi folosesc vocea in mcd. obiqnuit scct f,ipete sau gemctr-r
pitrunz[toare. Aproape fiecare muqehi din corp ac,tionea zh puternic. La om, gura
poate fi strins inchisd, sau, mai obiqnuit, buzele sint retrase, cti din!,ii strinryi sau
scriqnind. Se zrcecliniad exist5,,,scriqniread.inlilor" ;$i amaazitinmccl clal scri;niren
molarilor la o vacd, ca e suferea acut de inflamalie intestinali. Femela de hipopctam
d.e la grd,dina zoolcgicS, a suferit grozav cind. qi-a n[scut puii ; €a umbla f[rd, incetalr.
lncoace ryi incolo, se rostogolea pe o parte sau pe alta, iqi deschidea qi inchidea mari-
larele cl6n!5,nind din dinli 4.La om, cehii privesc speria\i ca sub imperiul unei uirniri
tnsp5,imlntate sau sprincenele li slnt strins contraetate. Transpiratia ii scaldS, corpul
ryi broboane d.e sudoare li picurd, de pe fa![. Circulalia ;i respiralia ii slnt mult in-
fluenfate. fn consecinfd,, nflr'ile sint in general dilatate qi ad"esea fream[ti,, sau ro-;-
piralia poate fi refinut5, pin[, ce slngele stagneazh in fala invinelit5,. Dac5, suferinf a
este grozuvd, qi prelu:lgitX, toate aceste manifestS,ri se schimb5,, fiind- urmate clo tr
stare d"e prostralie totali,, cu leryin ryi convulsii.
Atunci clnd. un nerv senzorial este iritat, el transmite o oarecare influet{ir
celulei nervoase din care provine, iar aceasta lqi transmite influenla mai intii la
celula nervoasd, corespunzdt'aare clin partea opusi, a coqpului, apoi ln sus qi in jos,
d,e-a lungul axului cerebro-spinal, iar la alte celule nervoase, intr-o m5,suri, maimare
sau mai mici,, d.up5, intensitatea excit[rii, aqa incit, pin5, in cele clin urm5,, lntregul
sistem nervos poatefi influenlat 5. Aceast5, transmitere involuntard, de for-t5, nervoasii
poate fi sau nu lnso,tit5, de conqtiin!5. Nu se qtie c1e ce iritarea unei celule nervoase g€'ne-
reazd, sauelibereazd' forla nerrroasd,, dar toli fiziologii de frunte, ca Miiller, Yirch.on',
Bernard etc. 6, se pare cd, au ajuns la aceastd, concluzie. Dupi cum observd, Herbert,
Spencer, se poate accepta ,,clrept ad.evd,r indiscuta,bil ci,, in orice moment, cantitatea
existentd, d.e forli nervoasir, eliberatil, cilre in mod" inexplicabil prcduce in noi star(,ll
pe care o nurnim simfire, trebu'ic ,oi fie cheltuiti, intr-o direclie oarecare, tt'cbur,c sil
gcnereze uncleva o manifestare echivalentX de for,td,tt, &$& incit, atunci cind sisternul
ccrcbro-spinal estc foart'e excitat si for{a nervoas[ cste e]iberat5, in exces, ea poato
4 Dl. Baltlett, A)'ole.s ort lhc liirlh ol u IIiltltolto|tunus, 6 Nliillcr (Elenrcnts oI I'ltysiology, tratl. cugl.. vol. II,
,.Proc. Zool. Soc.", 787I, 11. 255. p. 932), vorbind despre ncrvi, spune : ,,Oricc nrodifi-
'5 Vezi asupra acestui subicct, Claudc I3crnard, Legons care brusci a oricdrei stiri pune principiul ncrvos in
str les PropriitCs des ?issus Viuants, 1866, p. 3t6,377 acliune". Vezi Virchorv ;i Cl. Bernard asupra aceluiaqi
;i 358. Virchow se expriml aproape exact in acelagi sens, subiect ln pasajele din cele dou{ lucriri la care nr-arn
in lucrarea sa Aber das Rtickenmark (,,Sammlung wis- referit in ultima rnea note infrapaginali.
senschaft. Yortrdge", 1871, p. 28).
.tl PRINC]PrUL ACTTUNTT
fi cheltuit5, slb formft d.e scnzalii intense, glndirc activf, mi;cilri violente sau acti
vit.,ate sporitir, a gland.elor ?. Dl. Spencer susline mai d.eparte c[ o ,,rev5,rsare d"e f9r{[
nelv()asli nedirij;t5, d.e nici rm rnotiv va urrna, evid.ent c[,ile mai obiqnuite, iar d"ae[
acestea nu sint suficiente, ea se va revfi,rsa in cele mai pulin obiqnuite". fn consecinfd,
rnurychii faciali ryi respiratori, care sint cei mai folosili, sint susceptibili de a fi primii
pu;i in acliune urmeazd, cei ai extremitd,lilor superioare, apoi ai celor inferioare
; 8.
ryi pin5, in cele d.in urmd, cei ai corpului intreg
Deci, o emo,tie foarte puternic5, poate avea insd, o tend"in,t5, redus6 d.e a provoca
miryc5ri d.e orice fel, dacd in mod- obignuit ea a dus la o ac,tiune voluntara, pentru
d.omolirea sau satisfacerea ei, iar cind. slnt provocate miqcd,ri, natura lor este deter-
minat5, in mare m5,surti de cele care au fost executate deseori qi ln mod. voit, lntr-un
Flcop loine tlefinit ryi sub imperirrl aceleiaqi emolii. Durerile mari ind"eamnd, toate
animalele, qi le-a ind.ernnat timp d-e nenumflrate genera,tii, sd, facd' eforturile cele mai
vioLente ryi mai variate pentru a evita ca:uza suferinlei. Chiar atunci cind, un membru
sau o
ahtil parte sepatatd, a corpului este rdnit5,, ved.em ad"esea o tendinli_dg ?-l
scutura t ctu pentru a ind,epdrta caaza, d.eqi acest lucru este evident impgsibil. fn
acest fei trebuie sd, se fi stabilit un obicei d.e a co+tracta cu cea mai mare for,t5, toli
muqchii ori de clte ori se resimte o mare drirere. trntrucit muqchii pieptului ryi ai or-
ganelor vccale sint folosili de obicei, acerytia sint ln special susceptibili d.e a fi influen-
tr"\i;i so \ror scoate gernete sau lipete puternice ryi asp e. Dar qi folosul decurgind din
fipet,e a iltrat aci probabil in joc tn mod important, d.eoa ece puii majoritd,lii ani-
inalelor, cind, sin1, tr situalie grea sau ln pericol, vor chema cu strigd,te puternice pe
pilrinlii lor in ajutor, cum fac membrii aceleiaryi com-uniti,fi, pentru a se ajuta reciproc.
Un alt principiu, anume conrytiinla internd, ci, puterea sau capacitatea sistemu-
lni pervos este timitat[, trebuie s5 fi int5,rit, cu toate c5, intr-un grad. subord"onat,
t,enclinfa cd,tre ao!,iune violent[ sub impulsul unei suferinle extreme. Ifn om nu poate,
concomitent, se llnAeasc5, profund- sd,-ryi exercite la maximum forla musculard,.
;i
DgpS cum a observat inainte vreme }tipocrat, daeh, dou5, d.ureri slnt resimlite in
acela;i timp, cea mai mare o atenueazd, pe cealaltd,. Se pare_c5,, fur ext'azullor religios
arzd,ttor, martirii au rdmas ad.esea insen.sibili la torturile cele mai lngrozitoare. Mari-
narii care rLrrrteazs, s5, fie biciuili iau o brtcati, de plumb in gurd,r pentru a o mu$ca cu
toatd, forla qi astfel sd, poati, suporta durerea. Femeile ca e nasc se pregd,tesc exer-
citindu-ryi muqchii la maximum, pentru a-qi alina durerile.
-Ved.em
astfel cd, rad.iafia nedirijati, a forlei nervoase de la celulele nervoaset
(tirro sint primele infllentate lndelung continuat d"e a i:rcerca s5, scape
-obiceiul
cle (:1\ltza slferinlei luptindu-se -_ ;i conqtiin\a ed, efortul muscular voluntar uDu-
reazil,d.urerea, a,g contiibuit probabil toate pentru a d.a o tendin!5, migc6rilor celor
mai violente, aproa,pe eonvulsive, sub impulsul suferinlei extreme I ;i asemenea
lrirycfl,ri, inclusiv cele ate organelor vocale, sirrt unanim recunoscute ca foarte expresive
penlru
- aeestc st5,ri.
intrlcit o sinrpl5, a,tirrgrrre a, unui nerv sensibil reacf,ioneazh dtrect asupra ini-
r1ii, clurerea plterni.;, oa rea-cfiona evid-ent asupra ei in acela;i mod, insd, mult mai
? I{. Spenccr, Essc1,fs..., selia tt 2-a, 1863, p. 109 rnitl ,,fidgcts" (tteliniqlc), obselv[ ci ea pare s5. sc pro;
qi 111. duci din cartza ,,unei acumuliri a vreunei cartze de iri-
8 Sir H. Holland (Medical lVofes and Reflerions, 1839, tare care necesiti o acliune musculard pentru linigtirea
p. 328) vorbind despre starea curioasi. a corpului denu- et'-.
DIRECIE A SISTEIIIULUI NERVOS 15
e,nergi(r.'I'ol,uryi, nicli chiar in acest cazrru trebuie s[, trecetncu r,rclerea efectelo indi-
rt,cte alc obirynuinlei asupra inimii, d"upi, cum voln vedea cind vont examina semnele
dc furie.
At;unci cind. un om suferS, o d.urere insuportabill,, adcsea sucloarea i so prelingc
pe figur5,, iar un med.ic veterinar m-a asigurat cd, a vrazut' frecvent la ca,i picl,turi
dqr suclo arc cd,zind. d.e pe abdomenul lor, scurglnd.u-se d.e-a lungul interiorului coap-
i'elor, precum qi de pe corpul vitelor, atunci cind. ele suferd, in acest fel. El a observat
aceasta atunci cind nu exista weo sforlare violentd,, ca e ar fi explicat transpira\ra.
intregul corp al femelei de hipopotam, la care ne-am referit mai inainte, era acoperit
cn transpiralie d.e culoare roqie cind" a dat naqtere puilor ei. I-,a fel este ryi in caz de
fric:i extremi, ; acela;i veterinar a, yd.,zttt ad.esea eai transpirind- d"in aceast[, canzd',
dup6 cum a vdzuL ryi dl. Bartlett la, rinoceri, iar la om este un sirnptom binecunoscut.
Caaza pentru care, in aceste cazrlri, transpiralia porne;te brusc este cu tol,ul necu-
noscut5, ; unii fiziologi ins5, cred. ed, ea se afl5, in legiturzi cu capacitatea descrescindS,
a circulaliei capilare ; ryi qtim ci, sistemul vaso-motor, care regleazd, circulalia capilari,.
este mult influenlat de intelect. Cit d,espre miqcdrile anumitor muqchi faciali, sub
influenla unei mari suferinle, precum $i a altor emofii, ele vor fi cel mai bine exami-
nate cind. vom tra,ta d.espre expresiile speciale ale omului ryi ale animalelor inferioarer.
Sri examin5,m acum simptomele earacteristice ale furiei. Sub influenfa acestei
puta:nriee emofii, acliunea inimii este mult acceleratl, e sau poate fi mult tulburatfi.
Ilala se lnroryc;te sau se invinelegte din ca:uzaimpiedie5rii intoarcerii singelui 'q2,r1 poate
tleveni palidf, ca d.e mort. Respiralia este ingreuiatfl,, coryul pieptului palpit5, ryi n5,rile
clilal'atc fream['til. Ad-esea corpulintreg tremur6' Yocea ester d'e a'semenea influen!'ati''
Din!,ii sint incleqtali sau scri$nesc, iar sistemul rnuscular este de obicei stimulat la o
i16r!irure violcnt[, aproape freneticd,. fnsd, gesturilc unui om ln aceast5 stare se clc'osebeslc
cte o'bicci c1e zvircolirile ryi zbaterile fdri, scop a,le celui care suferi, d.e o durere nd,pras-
nic[, intrucit ele reprezintd,, mai mult sau mai pu,tin clar, actul de a lovi un duosma,rt
sau de a se lupta cu el.
Toate aceste sernne c1e minie sint d.atorate probabil ilt bun5, parte, iar altelc,
dup[, cit se pa e, exclusiv acliunii directe a organelor de sim! excitate. Animale d.e
toate speciile, precum qi strS,moqii acestora, qi-au fclosit, fiintl ataca\i sau a,menin,tali
tl.e ci,tre un rluqman, toatf puterea in luptd, qi ap5rare. I{umai atunci cind un animai
p6r!,ioneazd in acest fel ori are intenlia sau cel pulin d"orinla d.e a at'aca rrn duqman,
p.r,, poa,te spune c5, el este furios. Probabil cd, s-a dobindit astfel un obicei ereclitar de
q,fril'turi musculare asociate cu rninia, ceea ce influenfieazd, direct.sau ind"irect diferitc
orgiln€) in uproape acela,qi fel ca ryi o mare suferin,ti, corporalS,.
Ir[ri indoiaki cd, inima va fi de asemenea d"irect influenlati,; ea, va fi insl,
dupi. t,oatc, probabilitH,file, influenfat5, prin obi;nuin!il; cu atit mai mult cu cit nu
cst;e sub colrtrolul vointei. $tirn c5, oriee efort pilternic pe care il facem in mod voil,
irrfltren!,ea,zd inimel clupd, principii mecanice qi alte principii, Fe crtre nrt este nevoie iiii
le exlnrin.I,m ilici; ;i s-a, ardtat in primul capitol cI for,ta, nervonsit se $curge cu u$u-
rinffl prin cilile fo]osite d.e obicei - prin nervii miqc6rii voluntarc' sau involuntare
e Sint foarte lndatorat cl-lui r\. H. Garrod de a rni fi se aratd aici
marea deoscbirc de vitezir qi alte car.acter.e
infoi'mat despre lucrarea d-lui Lorain asupra pulsului, fali de aceeagi femeie in stare normald.
in care se prezint[ o sfigrnogrami a unei femei furioase .
.16 PRINCIPIUI, ACTruNII
priu ctri $('tlzitivi. Astfel, un efort chiar moderat va tincle s[ aclioneze asupra ini-
ryi
rnil; ryi ln. baza, principiulrri asocia!,iei, clin care .,e-ou dat atiteA exemP-ler putern fi
1proapc'siguri cir orice senzalie sau emo!,ie, cum sint durerea mare sau furia, eare clc
obieei ilp clgs la intense ac,tiuni rnusculare, va influenfa imediat scurgerea forlei
leuvcaf o spro inirn[, cu tc,ate c,zi in acel moment poate sL nU exi'*te Yre un efort
rnuscular.
cunt am spus, inirna este cu atit mai uryor infhienfatir, prin asocialii
Ilipir
obiqnuiteT cll elt nu este sub controlul voin!,ei. Atunci cind cineva este moderat d.e
suplrat sau chiar clncl este furios, el lryi poate controla migcirile corpului, insd, nu-qi
poate impie clica inirnfl, "q5 batd, repede. Coqul pieptului se va ridica poate d.e citeva
i;ri. nirrile de-abia vor palpita, intrucit miqcdrile respiratorii sint numai parlialvolun-
tirrc. Ia fel, acei rnurychi faciali care sint eel mai pulin ascultdtori fali cle voin{I,
vor trdda uneori nrrrnai ei o emo,tie uryoar5, qi treeltcAre. Glan.dele de asemenea sint
complet indepentlente cle voinfd, li un om avind o mare rnlhnire iryi va putea con-
trola tri,s[tuiile fefc'ir insi, nu va putea intotdeauna opri laerimile sii-i umple oehii.
I)aeir unui om infometat i se arya 2il, o mincarc ispititcare in falri, cl peate sL nu-;i
arate foamea prin vreun gest exterior, insd, nu poate cpri secrelia salivei.
intr-un acees d.e bucurie sau de plicere vie, exi,qt[, o tenc't.inf5 putemicfl, cle
a exr-,(irita cliferite mirycirri flrri rcst fi der a sccate cliverre sunete. \'ed.em aceasta la
copiii no;tr.i, la, risul lor puternic, la baterea tlin palme ryi la sirriturile cle bucurie I
ta se,riturile ryi l[tratul unui cline, cfurtl pleac:--r, la plimbaro cu st[pinul lui ; la zben-
guirile calului, cincl este lilsat liber irrl,r-un cirnp deschis. IJucuria acct'lereazf,, circu-
lalia si stimlleazh creierul, care la rindul siru reaclioneazh asupra intregului corp.
llirycririle fiin-r scop cle mai sus ryi acliunea sporitl, a inirnii pot fi atribuite mai alcs
stl,rii cie ercit,are ir organelor de sim!to Di, drrpl cum insisti cll. ]Ielbert Sperlcierr reviir-
slrii rczultate ca urm:trrr) :r fortei rervoase nedirijate. Trebuie notat cir, anticiparea
unei pllceri ,1i 1u pl[cerea ins5,;i este mai ale s cea care cluce la mi;c6ri f[,r[, scop Di
extravaga,nte alt corpului,;i la seoaterea d.e diverse sunete. Yedem aceasta la copiii
1orytri .i"A ei se' aryteaptd, la wco rnare pl[cere i au la ceva bun cle mlncare, iar_clinii
care se zbenguie la veclerea uuei farfurii cu mi:rcare, cind. o capltiir ru l;i-arat6 bucu-
r:ia prin w"uo semn exterior, nici chiar dind" d.in coad.d,. De asemenea, la animalele
ci.e ioate speciile, doblndirea aproape a tuturor pld,cerilor, crl exceplia celor d.e cildurir,
;i cclihrif,,i ste asociatd, f i a fost asocia:td timp inaelulSat,_ eu_miryclri active, ca la c[,u-
tareasau vinareahranei s:au la, jocurile lor nupliale.Dealtfel,simplul efort museular,
dupri un repaus sau o izolare indelungate, este prin el insuryi o pldcere, dupI, crtm o
resim!,im noi in;ine ;i dup5, cumveclern la jocul animalelor tinere. De aceear ltuma,i
pc ba'zaaecstui ilin rr"m[,-principiune-am prrt_ea evt'ntual a;tepta, ca plleerea intensii
iri se nranifestr: invcrs, prin mi;clri musculale.
10 (lit itttctts cxc:itir llttcut'iir ct'cit't'ttl qi cunl rcilc-
clt, s-a intors cliitinlntlu-se pc picioare, riziutl zgotttotos,
tiortcirzl"t clcit'rttl asullra cot'pttlui sc vtrtlt: bitle cliu caztrl fiincl iritabil, vorbind fiir[ itrcctare 5i cirlt.irtd [are pe
rar tlc intorica!ic psihicii. Dr'. J. Clichton Brorvtle (,,1{c- stradl. S-a stabiliL cu ccrlitudine ci. rtrt se aLitrscse de
tlicnl \Iilrcr"', 1865) inregistrcazir caztl unui tinlr cu un nici o bduturir alcoolici, cu toatc ci l"oatl lutnea crcdea
'tcrnperanrenL foat'te IILrI'vos, care, aflind dintr-o tele- c5. era beat. Dup[ citva timp a vottritat, iar continutul
gramfl ci i s-a clonat o AVeI'e' mai iniii a devenit palid, pe jum[tate digerat al slomacului sitt a fost examinat,
apoi s-a luveselil, tnattilestind cea mai bunl dispozilie' insl neclescoperindu-se nici un tnilos de alceiol. El a dormit
s-ainro;it; apoi a tlcvetriL foarte nelini;tit. S-a dus pe apoi dus, qi cind s-a degLeptat era bitre, afari nttnlai c[
urnir sir sc plimbe ctt utr priettrtt, petrtt'u a se lini;ti, dar avea dut'eri de cap, greatii qi st sirn{ea slcit de puteri.
DIRECTE A SISTENIULUI NERVOS 41
Faptul r,il principiul obiceiului asociat ajucat un rol impcrtant fir rlcrt,crmirur-
rea miryclrilol exprcsive ale tliverselor emofii si senzalii putcr'nice dc mai rus porrtc fi
cleclus tna,i intii clin cxaminarca unor alte emo!,ii puternice, care der 611i..i nu nect,sitti
pentru potolirea sau satisfacere a lor weo mirycare voluntari, ryi ln al cloilea rind d"in
eontrastul, in nlitur[, dintre arya-zi"sele st5ri de excitare ;i de depresiune a minlii.
l{"ici o emo,t'ie nu este mai puter'nici, decit d.ragostea maternil,, insi, o marnir, poate
re-qimti dragosteaceamai profundd pentrueopilul ei nea,jutorat qi totuqi srinuo arate
prin vr(url serln cxterior Fau numai prin ugoare mi;cdri de mingiiert', cu un srrris
bllncl;i cu oehi afeetuoryi. S[-i vat5,me cineva insir, intenliona copilul, si aturrci F;i-l
vezi sehirnbart, ! Clutrr s(' riclicti, (:u un aspcct amenin{i'rtor, cum li strilu('(,s(j oo}rii ,si
i se inro;e,;te fala, cum ii palpitf pieptul, cum i se dilat[ ntirile'ryi curn ii bate ilillrir,
deoareee nu dlagostea matern[, ci minia, a declaryat acfiunea. I)ragostea irrtre sext'l(r
opuso este cu totul diferitl, de d"ragostea rnaternl I cind lnclrigostilii se intllncse,
;tim c[ inima le bate repede, respiraf,ia le e acceleratzi qi obrajii li se imbujoretzit,
cleoarece aceasti, dragoste nu e,qte inactivdr c& cea a mamei pentru pruncul ei.
Iln om poate avea mintea plin5, cle cea mai neagr6 ur[ sau binuiall snu roasii
de inviclie;i gelozie, insd, intrucit aceste sim!,[minte nu duc imecliat la acliune ryi
deoarece de obicei dureaz[ citva timp, ele nu se manifest5, prin vreun semn exterior,
afard, numai ci, in aeeastl, stare cu siguranfd, c5, nu pare vesel ;i bine d.ispus.Daei cle
fapt aeeste sentimente izbucnesc in acliuni eviclente, minia le ia locrrl ryi se va ma,ni-
festa ix mod clar. Pictorii aproape ed nu pot reda, binuiala, geloria, invid"iti etc.
d-ecit cu ajutorul accesoriilor care evoci, povestirea, iar poelii folosesc asemenerr
expresii vagi ryi imaginative ca,,gelazia cu ochi verzt'). Spencer d.escrie b[,nuiala
d.rept ,,josnicd,, uriti, qi necru!,d,toare, privind totul pieziq, pe sub sprincene" etc.
Shakespeare vorbeqte despre invidie ca ,,avind. fala d-escd,rnat5, in aspectul ei dez-
gustd.tor" I intr-un alt loc : ,,nici o neagrd, invidie nu imi va sd,pa groapa," I ;i
d.e asemenea : ,,la ad.d,post de ameninlarea palid,ei invid.ii".
Emoliile si sen zaf,irle au fost ad.esea caracterizate drept stimulante qi depri-
mante. Atunci cind toate organele corpului qi ale minlii ale rni;cfiri]cr voluntare
-
ryi involuntare, ale percepfiei, senzaliei, gindirii etc. _- i;i exerciti, funcliunile rnai
energic ryi mai rapid decit in mod o'birynuit, se poate spune cL un om este e,xcitat, iar
intr-o stare cotrtrarie, cL e deprimat. Minia ryi bucuria sint prirnele emolii stimulante
ryi duc in mod natural, mai ales prima,la miqc5,ri energice, care reacfioneazd, asupra
inimii, iar aceasta la rindul ei asupra creierului. Un meclic mi-a indicat, cind.va, ca,
dovad5, a influenlei stimulatoare a miniei, c[, atunci cind cineva este excesiv de sur-
menat, va inventa uneori jigniri imaginare qi-qi va provoca inconqtient un aoces
de minie ou scopul de a-;i refaoe forfele. Dupi, ce am auzit aceast5, observatie, am
constata,t ocazional exactitatea ci.
Alte striri psihice par la inceput excita,nte, irrsil, curind. clevin extrern dc clcpri-
rnanl,t'. Atunci cincl o milm[, i;i piercle brusc copilul, ea, iqi iese uneori cliu rnirr!'i rlc'
durere ,si trebuie considerat5, ca, fiind intr-o stare c1e excitare; ea se plimbir, incoacc ryi
incolo in mod. clezordonat, i;i rupe pf,rul sau hainele de pe ea qi iqi fringe miinilc.
Ultima acliurre se explic[, probaUit pe baza principiului irttttezei, trl,dind un senti-
ment interior de neajutorale, cd, nu mai este nirnic de f5cut. Celelalte mirycd,ri dezol'-
donate ryi violente pot fi explieate parlial prirr ugurarea resimfit5, in urrna efort,ului.
muscular, iar parlial prin rev5,rsarea nedirijatd, a fortei nervoase plovenite de lil
organele cle sim! excitate. fnsh,, sub influenla pierd"erii bruqte a unei persoane iubite,
unul din primele ryi cele mai obignuite ginduri care i;i face loc este cd, s-ar fi putut
face cerra mai mult pentru a salva pe cel pierdut. IJn excelent observator 12, d.escriind
comportarea uneifete la moartea subit[,a tatd,lui ei, aratd, cil ,,ea se plimba prin casd,
fringind.u-qi miinile ca o fiin!5, dernent[,, spunind cd, era gregeala ei", c5, rrru arfi trebuit
s5,-l pfri,seascd,", cil ,rdac1,l-aq fi vegheat numaitt etc. Ou asemenea idci in minte se
poate nagte, pe baza principiului obiqnuinlei asociate, cea mai puternicii, tendinlii
c5tre o acliune energicfl, de un fel oarecare.
I)e inclati, ce a,cel care sufer5, este pe tleplin conptient e[ nu se rnai ponte frlce
rtimic, tlesperA,reil,,;i rnihnirea profundli iau locul durerii rksperal,e'. (lel c,a,re sul't'rii,
sadc nerniqrrat sall so leagfni, linirytit incoace qi incolo, circula!,iu, i se) incetine;1,e,
respiralia ii este aproape uitath, qi ofteaz6, adinc. Toate acestea reac!,iorrcaz6, asuprrr
creierulu.i I curind urmeazd, starea d"e prostralie, cu muqchii slei,ti ryi cu ochji firl vier,lir.
fntrucit obi;nuinfa asociath nu-l mai indeamnl, la acliune pe cel ca e sufcrit, el este
imboldit de prietenii s5,i sd, facd, un efort de voinli, qi sd, nu se lase in voia d.urerii,
t5,cut qinemiqcat. Efortul stimuleazd,inima, $i aceasta reaclioneazd, asupra creierului,
ajutind mintea sd, suporte greaua sarcind,.
Dac5, este violent[,, d.urerea prod.uce o d"eprimare extremd, sau prostralie.
La inceput, durerea este ins5, un stimulent qiincitl la acliune, d.upd, cum ved.em atunci
cind lovim un cal cu biciul sau in cazul torturilor aplicate in alte ![,ri boilor de povarS,
extenualir pentru a-i stirni la eforturi reiruroite. Frica este de asemenea cea mai de-
primantd, din toate emoliile, deoarece ea determin[ o epuizare tctali, qi neputincioasd,,
ca $Plarg qi in asocialie cu incercd,rile cele mai violente ryi prelungite de a scipa de
pericol, chiar dac5, de fapt asemenea incerc6ri nici nu au fbst fdcute. Totuqi, .hiut
frica extremd, acfioneazd, adese a Ia inceput ca un puternic stimulent. IJn om sau un
animal ajuns prin teroare Ia desperare este inzeslrat cu o putere uimitoare, fiincl,
dup5, cum se qtie, periculos in cel mai inalt grad.
tn capitolul cle falii, ryi in cel urmi,tor voi dcscrie mirscirrile explesive, in difcritc
st[,ri psihice ale citorva animale binecunoscute, dar numai cu detalii suficie nte pe ntru
ilustrarea subiee.tului nostru. inainte insi, d.e a le examina in succesiunea respectiv[,
vom evita o repetare inutili, discutind. anumite mijloace d.e exprimare coniune
majoriti,lii lor.
Entitere.a de su,nete.
- La multer specii cle animale, inclusiv omul, organele
vocale sint eficace in cel mai inalt gracl ca mijloc de exprimare. Am vrazat, in capitolul
precedent cir,, atunci cincl sistemul senzorial este puternic excitat, muqchii corpului,
in general, sint pu;i intr-o foarte intensi, activitate ; ca urmare, se emit sunete
puternice, oricit de tiicut ar fi in general animalul, cu toate c5 sunetele nu sint poate
de niciunfolos. Cred, de exemplu, ci[iepurii de cimp qi de vizuini, nu-qifolosesc nicio-
clatii, organele vocale decit in stare de suferin,tir, extremd,, ca atunci cind. un iepure cle
r,inip ritnit este ucis de vinii,tor sau cind un iepure d.e vizuin5, tin6,r este prins cle o
nevlstuicl. Bovinele ;i caii suport[, clureri mari in ti,cere, insd,, cind durerea este cxcc-
sivd,, mai ales cincl este inso,tit[ de spaimd,, ei emit sunete ingrozitoare. fn Pampas
este recunoscut adesea mugetul de agonie al bovinelor a,tunci cincl sint prinse cu lasr.ul
ryi li se taie tendonul genunchiului. Se zrce cL, atunci cincl sint atacafi de lupi, citii
cmit lipete caracteristice tLe deznld.ejde.
Contracliiinvoluntare ryi inutile ale mu,;chilor pieptului ,si ale glotei, provocate
in felul de mai sus, au dat poate nagtere la inceput la emiterea d.e sunete vocale.
Vocea este larg folosit[, acum de multe animale pentru diverse scopuri, ryi obi;nuinla
pare sd, fi jucat un rol important la, folosirea ei in alte imprejur5,ri. Naturalistii au
remarcat pe drept cuvint, cred, c[,, clin faptul c6 i;i fo]osesc in mod obignuit organele
vocaltr ctu mijloc de intercomunicalie, animalele sociale le folcsesc cu alte acaztr
rnult mai frecvent decit alte animale. Existi ins5, exeep!'ii bine conturate c1c la a,ceastd,
IVII.ILOACE DE EXPIiESIE
regul[,, ca, de exemplu, la iepurc'le cle vizuin5. l'rin.cipiu] tt'sociafiei, a cd,rei puttrt'
este atit de largfl, a jucat, cle asemenea, rolu] si,u, de unde urmeazd, cd, vocea, prirr
faptul c[,a fost folositd, in mod obipnuit, in anumite condilii care produc plflcere,
durere, minie etc., n fost folositi,oridecite ori acelearyi senzalii sau emotii erau pro\"()-
cate in cond.i,tii cu totul diferite sau intr-o mitsurti mai mic5,.
Sexele multor animale se cheamii necontenit intre ele in decursul perioadei cle
reproducere, iar in mai multe cazurr maseulul se strlduieqte sI, incinte sau s5, excite
femela in acest fel. De fapt, aceast5, (chemare) pare s[, fi fost folosirea inifialn, qi mij-
locul d.e dezvoltare a vocii, d.up5, cum am incercat si, arflt in lucrarea mea l)escenden,!'rt'
omului,... in acest fel, folosirea organelor vocale trebuie sd, fi devenit asociat[ cu anti-
ciparea celei mai intense pl5,ceri pe care animalele sint capabile s5, o resimt[. Anima-
lele eare trd,iesc in societi,li ad"esea se cheamil intre ele cind sint separate qi resimt,
evident, multf,, pl5,cere cind se reintilnesc, dupd, cum vedem la un cal la intoarcerezr,
tovard,;ului s5,u, dup5, care a nechezat. lfama iqi cheamd, neincetat puii pierdu,ti, de
exemplu, vaca vilelul ei, iar puii multor animale iqi cheami, mamele. Atunci cincl rl
turm5, de oi este risipit[,, mamele beh5,ie neincetat clupd, mieii lor, ryi bucuria lor reei-
proc5, la intilnire este evidentS,. \rai de omul care dd, peste puii mamiferelor mai mari
ryi mai si,lbatice, dacd, acestea aud. cumya lipetele de spaim[, ale puilor
lor ! ]finia
cluce la efortul violent al tuturor mu;chilor, inclusiv cei ai vocii ; ryi unele animale,
cind sinb furioase, incearci, s5, inspire spaimS, duqmanilor lor prin forla;i asprim€a
vocii, rLupd, cum face leul prin r[cnet ryi ciinele prin miriit. Deduc ci, scopul lcr este sii
inspire spaimii, d.eoarece in acelaryi timp leul iqi zbirleqte coama, iar ciinele pd,rul t1e
peipinare, ambii incercind. astfel si, pari, cit mai mari qi mai infrlco;i,tori posibil.
l\[asculii rivali incearci, s5, se depi,rseasci ryi sd, se provoace reciproc prin vocea lor-, eeea
ce duce la lupte pe via!5, $i pe moarte. fn acest fel, folosirea vocii trebu.ie si, se fi aso-
ciat cu emolia miniei, oricum ar fi fost stirnitil aceasta. Am vdzat, de asemenea cI,
clurerea intensl, t ctu qi furia, duce la strig[,te violente, iar efortul d.e a !ipa, prin el
insupi, aduce oarecare alinare ; $i in acest fel, folosirea vocii trebuie sd, fi d,eve nit aso-
ciat[, cn suferinla d.e orice na,turi,.
Cauza sunetelor foarte diferite, emise sub impulsul a diferite emolii ryi senza'lii,
este foarte obscurd,. Si nici regula c5, ar exista vreo d.eosebire pronunJatf nu este
intottleauna valabil[,. I)e exemplu, la ciine ]I,tra,tul de minie qi cel d.e bucurie nu sint
prea diferite, cu toate c[, e]e pot ti clistinse. Este pulin probabil eI, se va da weodntii,
o explica,tie pr.eci,sir, cauzei sa,u a originiifiecXrui sunet special sub influenla cliferitelor
std,ri psih.ice. Stirn cd, clupfl ce au fost d.omesticite, unele animale au dobinclit obi-
ceiul cle a scoate sunete care nu le erau fireryti 1. Ciinii rlomestici ryi chia,r ;acalii imhlin-
zif,i au inv5,!at sd,latre ; or, acest sunet nu este caracteristic nici unei specii a g_enuhii, cu
exceplia lvr Can'is latrans din America de Nord., care se pare cd' Tatrd'. Unele rase cle
porumbei domeritiei, de asemenea, au invi,lat si, gingurease5, intr-un fel nou qi cu
totul special.
Oaracterul vocii umane sub influenla a diferite emolii a fost discutat de dl.
Herbert Spencer 2 in interesanta sa lucrare despre muzic[. Dl arat[, clar ci, in condilii
cliferite vocea se schimb5, mult ca putere qi calitate, a,nume ca, rezonanlir, qi timbr'ut
l Vezi dovezi irt accastir privin{r1 in The Yaritiliott Itlatl. rorl]., p.30, 136 Ei 1371.
of Animrtls antl Plnttts trnder Domestication, vol. I,p,27. 2 .li.ssar7s,.., 1tJ58. 7'1rc Ori7irt atvl I;urrrtiort of IIusir..,
Dcsprc ginguritul porttrnlteilor', vol. I' p. 15 t 9i 155- p. l3,ir9.
LA ANIMALE ;).)
3 't'hc I)escent of IIan, 1870, vol. II, p. 332. Ilrarl' a Ol. Tytor (,,Primitive Culture", 7877, vol. I, p. 166),
rorn.., p. 1261. (luvin[elc cilaLe sint ale profesorultti Orven' flisclt.inrl aceasL.i problemii, se referir la sc|elirlIitrrl
S-tr. ar:itat. rccent ci uuelt patrupede tnttlt itrferioare ciinelni.
5 der Stiugelhiere uon Parngttcry, 1830,
ruraiuru{elor, ;i anume rozirtoarelc, sint caltabile sir plo- .v*alttlge.s chichte
tlr-rcrir srrnetc tnttzicale corecLe; vezi tlt'scricrt'tt ttlttli D. 16.
anumite asocialii de sunete au anume efecte este o problemS, ca,re inci, aqteaptil
rezolvarea. De fapt, aceste efecte trebuie, intr-un fel sau altul, sL fie in leglturf
cu binecunoscutele raporturi aritmetice dintre viteza vibraliilor sunetelor care for-
meazd, o ga,m5 muzical5. Si este posibil, aceasta constituindins['o simpl5, presupun€re,
ca ugurinla mecanici, mai mare sau mai mici,, cu care aparaful vibrator al laringelui
nman trece de Ia o stare de vibralie la, o alta s[' fi constituit o cauzratnr\ral5, a pl[,ce riir
urai mare,qau mAi mici, produsd de diferite secvenle de sunetett.
Fdcincl insri abstrac!,ie cle aee ste chestiuni complexe ;i limitindu-ne Ia sunctele
mai sirnple, putem vedea cel pu,tin unele motive d.atoriti, cfl,rora anumite fcluri do
sunete se asociazil ca anumite st5,ri psihice. Un !ipi,t, de exemplu, emis de un animal
tin5,r sau de unul dintre membrji unei comunitdl,i, e.ao chema,re in ajutor, va fi, fire pte,
pnternic, prelungit qi ascu,tit, aga incit s6 fie auzit, de Ia distan!5,,intrucit Helmhcltz
a ar6tat ' cd, datorit5, formei cavit[,lii interne a urechii umane ryi capacit6lii resp€ctive
cle rezonan!,5,, notele inalte produc o impresie deosebit cle puternicd,. Atunci cincl
masculii emit sunete pentru a pldcea femelelor, ei vor folo.ri fireqte pe cele care sint
clulci pentru ureehile speciei ; qi se pa,re ci, adesea aceleaqi sunete sint pldcute unor
animale foarte d"iferite tlatoritd, a,semdndrii sistemelor lor nervoase, tot arya dup5, cum
ne dd,m noi inqine seama e,il resim!,im pl[cere la eintatul plsd,rilor qi chiar la liriitul
anumitor broaqte arboricole. Pe de altd, parte, sunetele produse pentru a inspira
spaimS, weunui du;man vor fi, natura,l, aspre sau nepl5,cute.
Este indoielnic dac[ principiul antitezei a intrat in joc in cazal sunetelcr,
tlupd, cum ar fi fost poat'e de aryteptat. Sunetele intrerupte produse prin ris qi chicotit
de cd'tre om qi de diferite specii cle maimule, atunci cind sint mullumite, sint foar'te
diferite de lipetele prelungite cind aceste animale sint deznddi,jduite. Grohlitul
profund, de satisfaclie emis d.e porc atunci cind este mullumit de hrana sa este cu
totul diferit de guilatul aspru de durere sau de spaim6. fns[,, dup5, cum am remarcrr,t
ceva mai sus, Ia ciine l5,tratul cle minie ryi cel de bucurie se exprimd, prln sunete care
nu sint citu;i de pulin in opozitie unul fa!,il de altul; acelaryi lucru se constat5, ryi in
alte citeva cazuri.
Mai existd, qi un alt punct obscur ;i anume daci, sunetele care sint produse
sub impulsul a cliferite std,ri psihice determind, forma gurii sau dacI, forma acesteia
este determinath, d.e cauze independente, sunetul fiind astfel modificat. Atunci cind
copiii mici !ip[, ei iryi deschid gura larg, ceea ce este fi,ri, indoia]d, necesar pentru a
emite intregul volum al sunetului ; ins5, atunci gura ia, dintr-o cauzra cu totul distinctl,
o form5, aproape patrulateral5,, depinzind, dupri cum se va expliea ulterior, c1e inchi-
derea ferm5, a pleoapelor qi de ridicarea buzei superioare. Nu pot sd, afjrm in ce m[,sur[
a,ceast5, formi, p[,trat5, a gurii modific[, sunetul de tinguire sau de !ip[t ; qtim insir, clin
cercetirile lui Helmholtz ryi ale altora cd, forrna cavit[fii bucale ;i a buzelor deterrninl
natura^qi intensita,tea sunetelor voeale care sint produse.
fntr-un alt capitol se va ar[,ta ci,, sub impulsul sentimentului de dispre! sau
dezgust, exist5, o fendinll, d.in motive de inleles, de a-;i umfla gura sau nd,rile, ceea ce
produce sunete ca pltu sau pf. Atunci cind cineva este surprins sau brusc uimit,
exist5, o tedin,ti, instanta,nee, de asem€rl€a, dintr-o catzil de inleles, anume de a Fe
pregd,ti pentnr un efort prelungit, cle lr, deschide grra, larg, ca pentru o inspira,fic
'7
Tlftorie. I)h11sitilogiq[te rle Iu II rLsique, ['rrris, 1 808, lucrarc prof untlir lapolLul dinl-re lnrnra crvitir!ii grrrii
p. 146. Hclmhollz a clisculat dc irsemnnea irr aceaslrl ;i proclucerea clc sunete-vocalt.,
Ml.J L()i\CIi DE E\I)RESIL:
profund.[ pi gri,bitzi. Atunci cind vine urmirtoar€r] expiratie complet[, gura se inchide
pu,tin, iar buzele, clin c rrzecare vor fi discutate ulterior, sint pulin luguiate qi aceastd
formd, a gurii, c1ac5, voc€a este cit d.e cit emisi, produce, r1up5, Helmholtz, sunetul
vocalei o. Iln sunet profund de oh!prelungit pcate fi auzit cu siguranli de la o mullime
de persoane, imedia't clupi, ce au asistat la un spectacol uimitcr. Dac6, pe ling5 surprizd,
scl simte durere, existi, o tendinf I de a contracta toli mu$chii corpului, inclusiv
cei ai fetei, ryi atun.ci buzele vor fi trase inapoi, ceea ce explici,
poate faptul c[ sunetul devine mai asculit, luind caracteru] de a,!
sau ah,! Intrucit frica face ca toli mu;chii corpului sd, tremure,
natural cri vocea, va deveni tremurat5, ryi in acelaqi timp r[guqit[
din cauza uschciunii gurii, datorit[ faptu]ui c5, glan.dele salivare
rru mai activeaz5,. Nu se poate explica de ce risul omului ryi chie^o-
titul maimulelor constau din.tr-o re peta.re rapid5, a unui sunet. fn
timpul emiterii acestor suneter, gura t,ste alungit[, transversal,
pentru ci, sint trase inapoi ryi in sus collurile gurii ; intr-un capi-
tol viitor se va incerca sd, se tlea o explicalie acestui fapt. Trrtre-
gul subiect al deosebirilor dintre sunetele prcduse sub influenfa
a diferite stlri psihice este insi, atit cle obscur, incit nu am reuryit
sii, A,runc clecit prea, pu,tinri luminti asupra, lui, iar observaliile pe
ca,re kr-arn fricut rru sint dccit rlt' rnicil importanlir.
oa o incintare sau chernare sexuald, ; ea este insii, de asemenea folositfi pentru a ex-
prima d.iferite emolii 8. Tolicei care s-au ocupat de albine qtiu cS,biziitullorse schirn-
bi, cind. sint furioase, ceea ce serveryte ca un avertisment c[, existd, pericolul de a fi
in,tepa-ti. Am f lcut aceste citeva observalii pentru ci, unii autori au insist'at atit
d.e mult asupra organelor vocale qi respiratorii, ca ryi cind, arfi fost speeial aclaptate
pentru expresie, ;i deoarece este recomandabil de a ardta c[ sunetele prcduse in alt
fel servesc tot atit de bine in acelaqi scop.
Zbi,rlirea apendi,ci,lor d,erm'ici,. _- Aproape nici o miqcare expresivd, nu este
zr,tit de generalir, ca zbirlirea involuntarh a pi,rului, penelor qi ridicarea involuntard,
a altor apend.ici derm.ici, d.eoarece aceste miryc[ri sint comune tuturor celor trei mari
clase cle vertebrate. Aceqti apend.ici se ridici la provocarea furiei sau a spaimei, mai
ales cincl aceste emolii sint combinate sau se succedd, reped.e. Ac,tiunea aceasta ser-
veryte pentru a face ca animalul s5, parfl mai mare qi mai infrieo;[tor pentru dugmanii
sau rivalii s[,i ryi in general ea este insolit5 de diferite miqclri voluntare, adaptate
la acelaqi scop, qi de em.iterea de sunete sd,lbatice. DI. Bartlett, care are o experienfd,
atit de vasti, cu animale d.e toate speciiler ru se ind.oie;te c5, aqa se intimpl5; este
ins[, o alti, chestiune, $i anume daci, capacitatea de zbirlire a fost inilial d.obind"itd,
in acest scop special.
\roi da mai intii un num5,r consid.erabil de fapte, ar[tind. cit d.e generalfi, este
acea,std, acf,iune la mamiferer p6si,ri ;i reptile, p[strind ce am de spus in legflturd, cu
omul pentru un capitol r,iitor. Dl. Sutton, un custod,e destoinic al grldinii zoologice,
a observat cu grij[,, pentru mine, cimpanzeul;i orangutanul ; el afirmd, c6, atunci cind.
sint speriali brusc, ca d"e o furtund,, sau cind. sint lnfuriafi, ca dupI, o slciial[, pd,rul
li se zbirle;te. i\m vhzat un cimpartzet: care se alarmase la vederea omului ca e c[,ra
cir,rbunii, qi p[rul i s-a zbirlit pe tot corpul I el executa mici s5,rituri inainte, ca pentru
a ataca omul, f[rd, vreo intenlie de a o face, ins5, ln speran].;a, dupd, cum a observat
custod,ele, de a-l speria. Atunci cind este speriatfi,, gorila, duph, cum o descrie dl. Ford. e
are creasta sa d.e p5,r ,,zbirlitd, ryi proeminind. inainte, nd,rile dilatate ,si buza inferioar5,
1[,sat5, in jos, emilincl in acelapi timp fipi,tul ei caracteristic, destinat, se pare, s5,-qi
infrico;eze ad.versarii". Am vilzrrt, la pavianul Anub'is, cind. acesta era furios, pi,rul
zbirlindu-i-se de-a lungul spatelui, de la git la qale, nu insi, pe crup[, sau pe alte
p[,r!i ale corpului. Am introdus un $arpe impi,iat in cuDca maimulelor, ;i imediat
la mai multe specii p[rul s-a zbirlit, mai ales pe coad5, dupd, cum am observat in mod.
special la Cercoqtr,thecus tti,ct'itans. Brehm afirm[, 10 ch, atunci cind" Midas oedlpus
(aparfinind, grupului d.e maimu,te americane) este excitat, i se zblrleryte coama pentru
ca - adau.gd, el - s[ se fach pe cit d,e fioros posibil.
La carnivore, zbirlirea pi,rului pare si, fie aproape general5, adesea intovi,rl-
;it,zi de miryci,ri amenin!f,,toarc ca descoperirea dinlilor ;i emiterea de miriituri s[l-
batice . La Herpestcs am vdzut plrul complet zblrlit pe aproape tot corpul, inclusiv
coada, iar creasta d.orsali, este bi,ti,tor la ochi d.e zbirlitS, la H'yaena qr ?roteZes. Leului
infuriat i se zbirleryte coama. Zbirlirea p5,rului de-a lungul gitului qi spatelui la ciine
$i pe tot corpul la pisicri, dar mai ales pe coad.d,, este familiarf tuturor. Se pare ci la
pisici, acc'asta se intimpli, nrrrnai sub influenla fricii, la cline sub imperiul furiei ;i al
8 Am clat clclalii asupl'a accstrri snllit'ct irr luclarea e Drrpi curtt cstc ciLat rle l{uxlcr', [')r,idence a.s lo .il/nn's
nrea 'l'he l)escert of IIt,rrt, r'ol. L p. 3ir2 si lSii I Itt'acI. Plaee itt Nalule, 1863, p. I-r2.
I'orn., p. 2:lI 2ljl)1. 1" /l/u.sl, 'l-ltirrlel,ttt, 186"tr, r'ol. T, p, 11t0,
MIJLOACFI DE I!--iPIIESIE
fricii, tlar, in rniisura in care am obseryat, nu al fricii umile, ca atunci cind un ciiue e
pe cale'de aqfibiciuit de un paznic de vinS,toare aspru. Toturyi, dac5, un ciine arat'il ch
e gata s5, lupte, dupi, cum se intimpll, uneori, pf,,ru] i se zbirleste pe loc. Am cbservat
adesea e[ plrul unui ciine este in mod special susceptibil s5, se zbirleasci, dae5, e p€)
jumir,tate furios $i pe jum5tate speriat, ca atunci cind prive;te un obiect oarecare,
care tlu se vede d.ecit nedistinct in amurg.
LTn rncdic veterinar m-a asigurat cI a vraztt, nclesea pi,rul zbirlit la cai ;i bovirr.e
trx' olr'o k' opcrase ;i po car() urma s[ le opereze din nou. Atunci cind. am arltat un
tt3ri'1$
f\rJ.:
r$
.:li-'
' (.r".'i
-:lr'-.
ciine dc la puii ci Fig. 13. - Lcbirrlti altttrgirld un irttrtts (deserlaL dupir naIttra
dl. \Vood). de dl. Nood).
$a{pe impiliat unui pecari, plrul depe spinare i s-a zbirlit inmcduimitor; la fel este
;i cu mistreful cind, este infuriat. Un elan care a impuns de moarte cu coarnele
pe un om in Statele llnite este d,escris ca agitindu-qi mai intii coa nele, mugind de
ftrrie ryi lovind solul cu picioarele i ,,in eele din rtr'rn[, p[,rul i s-a vdzrtt' ridicin.du-se
;i zbirlind"u-se complet" I apoi s-a aruncat inainte la atac 11. P[rul se zbirleryte d.e ase-
menea la capre ryi, clupi, curn am aflat cle la cll. Bl)rth, la unele antilope ind,iene. Am
virzrrt, cle Asernenea pd,rul zbirlindu-,qe la un furnicar p[ros ;i la roz[torul Aglouti'.
Ihtei fermele dt-'liliae 12, care i;i creqtea puii in captivitate, ,,i se zbirlea pirul pe spate
t,ind cineva se uita in curycir ;i mu;ca euferocitate clc.getele care seintrodueeau facolol('.
I'5sIri rrparlinind tuturor ord.inelor principale i;i zbirlesc penele atunci cind
sint, furioase sau speriate. Oricine trebuie s[ fi vd,zat cloi cocoqi, chiar foarte tin,eri,
preg5,tindu-se cle lupt5, cu guleraqul zbirlit ; qi aceste pene nici nu pot ser"vi, cind sint
zbirlite, ca mijloc de ap[rare,intrucltproprietarii cocosi]or de lupt6 au aflat din expe -
rien!5, ci, este folositor s[-i tundd,. ]fasculul fluierarului (Ilachetes pugnan) de a'.qe-
menea iryi zbirle$te grrlera;ul de pene atunci cind se 1upt5. Cind un ciine se apropie
11 ()rrollrbilnl .1. (latorr. C)tllru'rr, ,..,\crad. of Nat. Sci- Irttrl \Vatrrr", 18{i7, p. :ii.
(rnc('s", rnai 186ti. p. :t{.i ;i .J(). l)cntru ()rrytrct ileqflgrus,,I,rtncl l! .,I.ancl and \Vatct"', 20 iulie 1867, p. 65f),
LA ANIMAI,E ,rr1f
(le o gilinii, comund, cu puii ei, ea iryi desface aripile, iqi ridic5 coada, iqi zbirle$te toatc'
penele qi, cu inf5,!,i;area cit maiferoce, se repede la intrus. Coada nu este
linut6 intot-
deauna in exact aceeaqi pozi,tie I uneori este atit de zbirlitd, ca in d.esenul al5turat,
incit apoape c[ atinge spatele. Cind sint furioase, lebedele de asem€nea lgi ridicl
tr,ripile qi coada ;i i;i zbirlesc penele.Elei;i deschid ciocul ryi fac, lovjnd apa cu labele,
rnici sil,rituri ina,inte contra celui care se apropie prea mult de marginea apei. Atunci
cind. sint tulburate in cuiburile lor, se pare cb pdsirile tropicale 13 nu zboard, de acolo,
ci ,,i;i zbirlcsc lumai penele ryi !ip5,". Cind cineva se apropie de bufnila $tri,n flant-
ln()ct,) e^ qi umfl5 imediat penajul, lqi intinde aripile
;i coada,, quieri, qi climpineqte
din cioc cu,,fort5, gi rapiditate"r4.La fel fac pi alte specii de bufnile. Dl. Jenner Weir
rn[, informea'zd' cd, in imprejurdri similare uliii igi zblrlesc d.e asemen€a penele qi i;i
intind aripile qi coada. Citeva specii de papagali lqi zbirlesc penele ; am observat
aceasta la easuar atunci cind" era infuriat la vederea unui furnicar. Puii de cuc in cuib
igi ridicX, penele, igi deschid larg gura, ineercind. si, pard, cit mai insp5,imlnt5tori.
Dup[, cum aflu de la dl. Weir, atun.ci cincl sint furioase, unele pisil,ri mici, cum
sint cliferitelc'fringilitle, presuri qi pitulici, lryi zbirlesc toate penele sau numai pe cele
din jurul gitului ori lqi lntind aripile $i rectricele. Avind penaiul in aceasti, stare,
ele se reped una la alta cu ciocul deschis qi cu gesturi amenin!fl,toare. Dl. Weir con-
chid.e, d,in vasta sa experien\d,, cd, zbirlirea penelor este determinatS, mult mai mult
cle furie decit de fric5. El di ca exemplu un scatiu hibrid extrem d.e irascibil, eare2
atunci cind un servitor se apropia prea mult de eI, lua imediat aspectul unei mingi
d.e pene zbirlite. Dl. Weir crecle c5, dc' regul5, generali,, atunci cind sint speriate,
pd,s5,rile i;i strlng aproape cle corp toate penele, dimensiunea redus5, fiind" in conse-
cinfd, deseori uimitoare. De indat5, ce iqi revin din fric5, sau surprindere, primul lucru
pe care il fac este s5-pi scuture penele. Cele mai bune exemple de aceast[, stringere a
penelor qi de mic;orarea corpuluidefrie5,,pecare dl.Weir a observat-o,au fost la pre-
peli,td, qi la papagali 15. Acest obicei erste inteligibil prin faptul cd, aceste pi,siri slnt
obirynuite, in caz de pericol, fie s5 se ghemuiasc5, pe sol, fie sd, stea nemiqcate pe o
ramurir, pentru a nu fi deseoperite. Cu toate c5, la pS,sdri furia poate ft caaza princi-
pall si cea mai obi;nuitd, a zbirlirii penelor, probabil cd, puii de cuc cind. sint privili
in cuibul lor sau g5,ina cu pui cind. ved.e un ciine apropiindu-se resimt oarecare spai-
md,. Dl. Tegetmeier m5, informeazh cd,lacocoqii de lupt5, zbirlirea penelordepe cap
a fost recunoscut[ de mult in arena de lupti, a cocoqilor drept un semn de laqitate.
;\tunci cind se luptd, intre ei, in timpul jocului nupfial, masculii unor
ryopirle ili umfli punga gular5, sau colereta qi iqi rid.ici creasta dorsa15,16. Dr.
(]iinther ntt cred"e insl c[ iryi pot rid"ica lepii sau solzii separat.
\redem astfel cit de general, la toate cele c1ou5, categorii de vertebrate supr, -
lioitlo si la utrele r:cptile, a,pendicii dernr.iei se ridicS, sub influenla furiei $i africij.
Dupir, culll ;tinr tlin clescoperirea interesantl, a lui Ktilliker, mi;carea este efectuat5,
pt'in contractia rlnor mu;chi involunta,ri nestriali foarte mici 1?, adesea denumili
,pili *, care slnt ataqali cle tecile perilor, penelor separate etc. Prin contlaclia
u,rrector"es
acestor muqchi, perii se pot zbirli imt'diat, dupi, cum vedem la ciine, ei fiind in aceln-si
timp tra;i pulin in afara tecilor lor I ulterior perii sint repe de traqi in jos. Numi,rul
enorm al a,cestor mri;chi minusculi de pe tot corpul unui patruped pd,ros este ui-
mitor. Zbirlirea pl,rului este touryi ajutatf, in unele cazuri, ca de pildd, cel cle la capul
omului, cler muqchii stria,ti ;i voluntari ai panni,culus c(Lrnoslrs, situa!'i dedesubt.
I'rin acliunea acestor din urmi, muqchi, ariciul iqi zbirleryte lepii. Din cercet[rile lui
Leydig 18 si ale alt,ora, se pare c[, fibrele striate se extind. de la panni,culus la unii din
perii mai mari, ca a'ibr'issaela anumite patrupe de. Arrect,ores pi,li, se contract5, nu numai
la emoliile de mai sus ci ;i prin acliunea frigului asupra supiafelei pielii. imi amintesc
c[, atit catirilor, cit ;i ciinilcr mei aduryi d.intr-o regiune mai joasd, qi mai caldd, dupl
ce au petrecut o noapte pe Cordilierii inghelali, li s-a zhirlit p[rul pe tot corpul, ca
la cea mai mare spaim5. Ved.em acela;i lucru ryi la propria noastr5 .,piele de g5,in5,"
in timpul frisoanelor, inaintea unui acces de friguri. Dl. Lister a ccnstatat le, de ase-
menea, cL gidilarea unei p5,r!i invecinate a pielii determin[ zbirlirea si proem.inarea
pilrului.
Din aeeste fapte este evident ci, ridicarea apendicilor dermici este o acliune
reflex5, independent5, de voin,t5,, care trebuie luatd, in consid.eralie, atunci cind are
loc sub influenla furiei sauafricii, nu ca o fortd, dobindit5, in vederea weunui avanta,j,
ci ca un rezultat incidental, cel pu,tin in ma e m[surd,, al faptului ci, sistemul senzo-
rial este influenlat. Acest rczultat, in m[sura in care este incidental, poate fi comparat
cu transpiralia excesivd, din cartza unei dureri sau a unei spaime groza:r'e. Este toturyi
remarcabil c5 o excitare cit d"e neinsemnat[ esl,e adesea suficienti, pentru a, d"eterminil
zbirlirea p5,rului, ca atunci cincl doi ciini se fac ci, se luptd, in joacir,. Am v[zut dc
asemenea cX,, la un mare num5r d.e animale aparfinind unor clase cu totul distincte,
zbirlirea pl,rului sau a penelor este aproape intotcleauna insofitd, cle diverse miqcl,ri
voluntare - gesturi ameninld,toare, deschiderea gurii, dezvelirea dinfilor, desfacerea
aripilor qr a cozii la pd,sd,ri - Ei d.e emiterea de sunete aspre ; scopul acestor mipcd,ri
voluntarel este limpede. Este de aceea aproape d"e necrezut c5, ridicarea coord"onart[, a
apendicilor d.ermici, prin care animalul este flcut s[, par5, mai mare ;i mai teribil
inamicilor sau rivalilor s5,i, ar fi un rezultat cu totul intimplitor ;i fS,rL scop al tulbu-
ririi sistemului senzorial. Aceasta pare aproape tot atit de necreztt, ca qi cincl zbir-
lirea lepilcr la arici sau a lepilor Ia porcul spinos sau a penelor ornamentale la multe
p5,s5,ri, ln decursul jocurilor lor nupfiale, nu a,r fi decit o ac!,iune lipsiti, de scop.
Aici lntilnim o mare dificultate. Cum se poate ca contrac!,ia [mugchilor-l
u'rector es pili, nestriali ryi involuntari s5, fi fost coord.onatl, cu cea a d.iferililor murychi
voluntari in acelaqi scop special ? Dacra am putea crede ci, inilial arrector"es fuseserl
murychi voluntari ryi ci, de atunci ei ryi-ari pierdut striurile ryi au d"evenit involuntari,
cazrtl ar fi fost relativ simplu. N-u imi dau insf seama dac[, existi, rrreo d"ovad.5, in
favoarea acestei ipoteze, cu toate c5, tranzi,tia contrar5, nu ar fi prezentat r'reo mare
dificultate, intrucit muqchii voluntari exist5, in stare nestriat5, la er^:brionii animale-
lor superioare qi la larvele unor crustacei. De altfel, in straturiler rnai aclinci ale pierlii
p[,slrilor adulte, reteaurl muscularl, estc', clupd, Leytlig 20, intr-o sttrrt' dc tlurrzi{it',
fibrele prczentind numai indicalii ale unei strialii transverrsale.
O alth e,xplica,tie pare posibil5,. Putem admite c[ ini,tial s-a acfionat direcrt
in rnod ugor asupra l:ur arrectores pi,li,, sub influenla furiei si a spaimei, pr:in tulbur.area,
sistemului nervcs, dup[ cum se intimpl5, neind.oielnic si cu afa-nlmita ,,pielt'de giinir,t
a noastr[ inaintea unui acces de febr5,. Timp de multe generafii, anima]r'le an fost
repetat proYoeate de furie qi spaimd $i, in consecin!i,, efectele directe ale sistemului
Il.ervos tulburat asupra apendicilor dermici trebuie s[ fi fost cu siguranfri sporite
prin obi;nuint[ i'i prin tendinla forlei nervcase de a trece cu rigurinfl c1e-a lungul
traiectelor olrirynuite. Yom g[si aceast[, ipatezil a puterii obi;nuinfei izbitor ccinfir-
mati, intr-un capitol viitor, unde se va arilta c5, p[rul a,lienatilcr mjn.ta]i este influcn-
,tat in mcd extraordinar datoritS, acceselcr lor repetate de furie ;i spaimi. De inclati
ce la animale capacitatea d.e zbirlire a fost astfel intiritS, sau spcritl, ele trebuie s[
fr vdzut atlesea p[,rul sau penele zbirlite la masculii rivali ;i infuriali ;i vr'lumu] cor-
pultti lcr zrstfel sporit. fn acest caz este posibil ca ele insele sa fi clcrit sri pa,rir mai
mari ;i mai teribile d.urymanilor lor prin luarea in mcd voit a unei atituclini amt'nin-
!5,toare ;i prin emiterea d.e lipete asple, asernenea atitudini ;i suncte cler,-enincl dup5"
un timp, prin obi;nuin,t5,, instinctive. fn acest fel, acliunile executate prin. contracfi:r
mrr$chilorvoluntari s-ar fi ccmbinat, in acelaryi scop special, cil ct,lc' t,,ft,rrtuat(, d(' mrt;ch,ii
involutttari.Este posibil chiar ea animalele, atunci cin,rl sint ercit:rte si vag tronftit'ntt,
tlo oart'cart' tnodificare in starea p[rului lor, s[ ac,tic't]eze asupra lui prin cforturi rt'p(,-
tate ale atenl,iei qi voinlei, deoarece rxvem motir,'e s5, creclem c[ voin!:r t,ste in rnisuri,
sti influenlezo in mod- difuz actiunea unor mu;chi nestria,ti suu involunturi, ca irr
perioada mipc5,rilor peristaltice ale intestinelor ;i Ia contracfia vt,zirrii urinare.
$i nici nu trebuie si, trecem cu vederea rolul pe care l-au jucat poate variati:r .si stlec-
tia rtatural5,, intrucit masculii care au reu;it sd pard mai teribili rivalilor lcr sau cc.lor-
lalli duqmani ai lcr, daed, nu sint d.e o putere copleryitoatre, vor l[sa in medier rnai mulli
descendenli decit alf,i masculi, care le vor moqteni calit5lile caracteristice, orieare ar
fi ele ryi oricum le-ar fi dobindit ini,tial.
(Jtnilareu eor"pului,
;i, alte nfijloace pentru a'inspi,t'u, fr'icd, unu;i lltt;rtru?r. -- Arnr-
mite amfibii ;i reptile, deqi nu au lepi pentru a-i ridica sau murych.i prirr care sir pcatir
fi ridicati, se m5resc cin.d. sint alarmate sau furioase^, inhalind aer. Este bine cunoscut
c5, apa se intimpl5, la broa;te ;i la broa;tele riioase. In fabula lui Esop Boul g,ibt'octsctr,
acest animal este fd,cut' s5 se umfle din vanitate ;i invidie, pinf ce crapri. Aceasti
acliune trebuie si, fi fcst obervatS, din tirnpurile cele mai vcch,i, deoare ct' clupil cll.
Ilensleigh. Sledgrvoorl 21, cuvintul toad (broasc[ riioas5,) exprim[, in mai multe clirttre
limbile europcne obiceiul cle a se umfla. Acest obicei a fost obscrvat Ia citeva rlintre
speciile exotice clin grldina zoologici, iar dr. Giinther estc de p[rere cil el t'stc (ionrul)
la tot grupul. Juclecind prin analogie, scopul inilial a fost probat'il de a face ea eorpul
s[ pard, unui dusman cit mai mare si mai inspdimintir,toar posibil I in.ri, in acest fel,
a fost dobinclit un alt avantaj secundar ;i poate mai important. Atunci cind broalteler
sint prinse de cir,tre ;erpi, cAre sint principalii lor clu;mani, t'le se rnirlcr:c uirnitor',
a;a incit, dupi, cum rnlin.formeazra dr. Giinther', dac[;arpele cste cle tlinreusiuni rnici,
nu poate ingh.ili broasca care in acest fel scap[.
)n I.e hrltttclt tltr II istttlttrlie dcs ).lcttsc:han, 181-r7, p, tl2. 2r I)ictionurg of Iirtolislt Iiltltttologtl, p. 403.
62 MIJLOACI] DE EXPNESII1
Carneleonii qi alte citeva qopirle se umfli, cind sint iritate. Astfel, o specie tri,incl
in Oregon, Tapaya douglasi,li, este irrceat5, in miqcd,rile sale qi nu muqci,, insd, A e un
aspect feroce: ,,Atunci cind. este iritat5,, sare in modul cel mai ameninfd,tor la orice
i se prine in fa!,6, d,eschizinclu-qi in acelaqi timp larg gura ;i ;uierind. clestul de tare,
dup[, care i;i umfli, corpul ryi d5, alte semne d"e furie"zz.
Mai multe specii d.e qerpi, d.e asemenea, se umfld, cincl sint iritafi. Vipera Clotlto
ttri,etans este remarcabiH clin acest punct de vedere I cred insd,, d"upi, ce am observat
cu griji, aceste animale, c[ ele nu acfioneazd, in acest fel cu scopul d"e a-qi mX,ri volu-
rnul aparent, ci numai pentru a in-hala o cantitate mare d.e aer, arya incit sd, producf
sunetul lor quier5,tor, surprinzd,tor d.e tare, aspru ryi prelungit. $arpele cu ochelari
(cobra), cind. este iritat, se md,reqte pulin qi quieri, in mod. mod.erat ; in acelaqi timp
ins5, iryi ridicd capul in sus qi iqi dilatd,, cu ajutorul coastelor sale anterioare alungite,
pielea d.e ambele p5,r,ti ale gitului intr-un d.isc mare qi plat, a;a-numita glugi,. Cu gura
larg deschis5, are un aspect infricoqd,tor. Folosul astfel oblinut ar trebui s5, fie cons-i-
derabil pentru a compensa rapiditatea oarecum redusi (cu toate c[, incd, mare) cu
care, atunci cind sint dilata,ti, ei pot lovi duqmanii sarr prada, d,up5, acelaqi principiu
c5, o bucatd, de lemn latd, qi sublire nu poate fi miqcatd, prin aer tot atit d.e repede cit
un bd,! mic, rotund". IIn qarpe inofensiv, Tropi,donotus macrophthalmus, care tr[,ieryte
in fndia, de asemenea \i dilatd, gitul cind" este iritat ; ryi este, in consecin!5,, adesea,
confundat cu compatrioata sa, teribila cobrd,23. Aceasti, asemd,n.are serveqte poate
ca o proteclie pentru Tropi,donotus. O alt5, specie inofensivh, I)asypelti,s, clin Africa
de sud., se umfl6, iryi ld,rgeqte gitul, ;uierd, ryi se repede la orice intrus 24. llulli alli serpi
;uierI, in lmprejur5,ri similare. De asemenea, limba scoasi, vtbreazd rapicl in afarii,,
ceea ce poate ajuta la sporirea aspectului lor inspd,imint[,tor.
Pe 1ing5, quierat, ryerpii au qi alte mijloace de a produce sunete. Cu mulJ,i ani
in urm[,, an] observat in America de Sud un garpe veninos, Tr"i,gonocephalus, care,
atunei clnd" este tulburat,vibreaz[,raprd, virful cozi.i,care. lovind.u-se d.e iarba uscat[,
;i de crengu,te, produce un zorndtt ce poate ft aazit in rnod. distinct de la o distan!f,,
cle aproape 2 metri 25. Teribilul ryifiorosul Echis car'inata din India produce ,,un sunet
curios, prelungit, aproape quierd,tor" intr-un mod. foarte d.iferit, anume frecindu-;i
,,laturile cutelor corpului s5,u una d.e altatt, in timp ce capul rd,mine in aproape aeeea;i
pozi,tie. Solzii de pe aceste laturi, qi de pe nici o alt5, parte a corpului, sint puternici,
prevd,zuli cu ca ene dinfate, ca un ferd,stri,u, qi,^cum animalul incoldcit igi freacd, lzltu-
rile una de alta, acestea se freacl intre ele26. fn sfiriqt, avem binecunoscutul caz al
qarpelui cu elopofei. Cine a scuturat numai zorni,ito area unui garpe morl, nu-;i poato
face o id"ee justf,, d.espre zgomotul produs d,e animalul viu. Profesorul Shaler afilma, cir,
zgomotul nu poate fi deosebit de ce1 produs cle masculul unei cicacle mari (un honrop-
ter), care tr6ieryte irr acela;i d"istri ct,27 . Atunci cind., la grfdina zoologiczi, ryarpelc cu
clopolei qi vipera Clotho ar'i,etans era,u foarte excitali in acelaqi timp, am fost extrem de
surprins de asemflnarea sunetului produs de ei I si, cu toate c5, cel produs d.e ;arpele
cu clopolei este mai tare qi mai strident d.ecit cel al tan Clotho ar'ietan s, totupi, stind la
o distantS, de ci,tiva metri, d.e-abia am putut d.istinge peunuldecel5,lalt. Oricarear fi
scopul pentru care sunetul este produs de una d"in specii, nu mi, ind-oiesc c5 el servegte
aeeluiaqi scop celeilalte specii qi, din atitudinea ameninfd,toare manifestat5, in aceleaqi
imprejurd,ri d.e mulli qerpi, conchid" cd, quieratul, zornditul ryarpelui cu clopo,tei rsi al
cozii lui Trigonoeephalus, hirqiitul solzilor lui Ec'ltis;i dilatarea glugii cobrei, toate
servesc aceluiaqi scop, anume s[-i facd, s[ par5, teribili duqmanilor lor 28.
La inceput pare probabil[ concluzia ci, gerpii veninopi, ca cei de mai sus, prin
fapbul ci, sint atit de bine api,rafi de dinlii lor veninoqi, nu ar fi niciodat h atacali de,
vreun duqman ;i e[, prin urmAre, ]ru ar avea nevoie s5, provoace o spaim5, srrplimen-
l,arir. Aceasta este d.eparte de a fi a$ar intruclt in toate collurile lumii ei slnt ilr
rnare mdsurd, prad.a multor animale. Este bine cunoscut ch in Statele Ilnite porcii
sint folosi,ti la cur[,lirea regiunilor infestate de qerpii eu clopolei, lueru pe care-l rea-
Iineazra in mod.ul cel mai eficient 2e. fn Anglia, ariciul atach qi devoreazdvipera. Dupi,
oum aflu c1e la c[r. Jerdon, in fndia mai mult,e specii de qoimi ;i cel pufin un mamifer',
Her"pesles, ucid. cobrele qi alte specii veninoase 30 ; la fel este ryi in r\frica de sud. I{u este
de aceea cituqi de pulin improbabil ca orice sunete sau semne prin care speciile veni-
noase se pot face imediat recunoscute ca periculoase si, le fie rnai folositoare lor d.ecit
speciilor inofensive, care, d.ac6 sint atacate, nu ar fi in mi,surd, sd, pricinuiasci, vreun
prejucliciu real.
Dupii, ce am vorbit atita d,espre qerpi, sint tentat sir, adaug clteva observaf,it
despre modul probabil in ea,re s-a d,ezvolt,at zorni,itoarea ryarpelui cu clopofei. Atunci
cincl sint exeitate, diferite animale, inclusiv citeva lsopirle, iqi rir,sucesc sau vibreazd,
din coad,[,. Acelaryi lucru se lntlmpin, qi la multe specii d.e qerpi 31. La grd,dina zoologicd,,
o specie inofensiv[, Coronella Sapf i, vlbreazi, din coadi, atlt de reped.e, incit d.evine
aproape invizibild,. Tri(tonoceTtlr,alus,la care ne-am referit mai sus, are acelaqi obicei ;
extremitatea eo;;ii sale este pufin m5,rit[ si sfirpeqte cu o dilata,tie sferoida]ir.
it.rtl servcEte ca un avertisment ptrntru cei care i-ar de- 2eVezi dcscrierea dr. R. Rroln, in ,rProc. Zool. Soc.",
vora, imi pare mult mai probabilir, deoarece lcagi Ia 1871, p.39. Ill spune ci, de lndatii ce un porc vcdc urr
un loc diverse caLegorii clc fapte. Dac[ acest ;arpe qi-ar Sarpe, se repccle la el iar garpele fuge inrcdiat ce apirrc
I'i rlobindiL zornliloarea q;i obicciul de a zorntii cu scopul Lln porc.
rlc a atrage pratlti, r'stc putin probabil c[ el qi-ar fi folo- 30 Dr. Gilnthcr (Beptiles of Britislt India, p. 3-10) sem-
siL irrstrurnenLul in rnotl invariabil aLunci cind este furios naleazir distmgerea cobrelor dc cirtrc Iclmeumon sau
surr ltrlburat. Prof. Slrtrler atlolltI aproape acela;i puncL Ilerpestes, gi, cintl cobrele sinl pui, de cirtre pisirrile rlin
tle vc<lere ca mine despre modul de dezvoltare a zornir- junglir. Este bine cunoscut cir pt-runul omoarir cu lr-
iloarci ; eu am aceastS. pS.rere tle cincl am obscrvtrL pc doare qerpii.
'l'riqottoceJthalus in Arneric:r de Sud. 31 Prof. Cnpe inriicri un numrir de spt'cii in lucraren su
18 lJin descrierile strinse clc cnrind Xlethotl of Creation of Organic T11pes, citatl in ,,Anrcr.
;i publicaLc in
,,.Iotrrnal of the Linnean Society", de citre cl-na Barber Phil. Soc", 15 decembrie 1871, p. 20. Prof. Cope adoplir
cu privirc la obiceiurile gerpilor din Africa de sud qi din acelaqi punct de vedere ca Ei mine despre folosirea dc
dcscrierile publicale de mai rnulli autori, ca, de exemplu, citre ;erpi a anumitor atitudini Ei suncte. N{-am referil
rle Lawson, despre ;arpele cu clopolei din America de pe scurt la acest subiect in ultirna edilie a Originii spe-
Not'd, nu pare irnprobabil ca aspectul infioritor al ger- ciilor. Cindpasajele din textul de mai sus au fost publi-
pilor, preclrm ;i suneLele produse de ei, sd. serveasci de cate, am aflat cu plicere ci dl. Henderson (,,American
asenrcnea la procurarea plirzii prin paralizarea sau, dupi Naturalist", mai 1872, p. 260) a adoptat un punct cle
crrnr este uneori denumitir. fascinarea unor anirnale mai vedere similar despre folosirea zorn[itului, Anume ,,de
nrici. a preveni ca un atac sir fie executat".
MIJLOACE DE EXPRIiSIIi]
lnt, Luc:h,r:si,s, ciA,r{' r,,ste at,it de a,proape inrutlit cu sarpele cu clopo,tei, incit Linn6 l-a
consid,erat ca apar!,inind aceluiaqi gen,coada se term.ind, inl,r-un singur vlrf r.q&u cll uu.
solz mar'o in fci'rnti cle ac spal,uiat. Dupir cum observd, profesorul Shakr, la unii qerpi
pielca ,,este ma,i imperfect, clesprins[ cle regiunea de la coacli, clecit intr-alte p[r!i
ale corpului". Ot, clacl, presupunem cd, capl,iul cozii unei specii strf,veehi americane
s-a m[rit ;i s-a acoperit cu un singur solz mare, acesta cu greu ar fi fcst lep5,dat la
fiecare nirpirlire consecutiv[. Jn act,st caz) el arfifost p[strat in mod.permanent qila
fiecare pe'rioaclir tle crt,;terre: p(' ni[sur5, ce ryarpele crerytca, un llLru solz, mai lnare
clc-,cit ultirr.ul, s-ar fi format deusupra aeeluia rsi ar fi tost t1e asemenea pir,strat. P.aza
pentru d.ezvolta ea zorni,itcarei ar fi fost astfel pusd, qi ea ar fi fost folosit5, in motl
obirynuit dacd, aceastli specie, ca multe altele, ar fi vibrat clin coad5, ori de cite ori ar'
fi fost iritat[. Nu poate exista indoia]X, e5, cle atunci zorni,itoal'ea s-a dezvoltat speeial
spre a scrvi c?l tln instrumcnt efieace pentru producerea, cle snnete, deoarece c,hiar
vertebrelor incluse in intcriorul ertlen".ita,fii cozii li s-a modificat forma ;i aderir
irrtre ele. insl nu existir nici o indoialii cra cliverse strncturi cum sint zorniii-
toarea ;arpelui cu clopolei, solzii laterali ai lui Er:h'is, gitul cu coastele cervi-
cale ale cobreri ;i lntregul corp al viperer Abfito cu''ieta.ns, au fost moclificate cu scopul
r,le a avcrtizn ryi gonipe clu;mani, speriinclu-i,dup5, cum sepcate vedea ryi la o anumitl"r,
paslre, rniminatul ;oim-secretar (G,typoqerunus), cil,ruia i s-a modifical, intreaga struc-
turi, cu sccipul tte a putea ucicle ;erpi f5ri, consecinle rele pentru el. Judecind tlupil
ce(':I ce am virzut ma,i inainte, este foarte probabil c5, aceast5, pasd,re iryi zblrleStc'
pcrrele ori rle rritc ori atacir un larpe I este sigur ci, atunci cind se reped.e cri furie
perrtru a :rtaea, un garpe, Herpeslrs-ul irsi zbirle;te p.irul pe tot corpul, da,r' mai a,les
c,cl de pc. coadii 32. Am observat de asemenea cL unii porci spinrlryi, atunci cincl sint
irita!,i sau alarrnati la veclerea unui ,sarpe, vrbreazl rlpid diu eradd,, producind astft'l
urlsunet,rlt,ost:bitprinlclvirearah.isurilorgoaleintle ele,a;a incit atit atacatorii cit li
atacalii se strirduiesc sir parii, cit mai infricoryi,tori posibil unul, altuia ; ambii posedri,
in acest scop, m.ijloace speciali zate, care, destul de ciudat, sint aproape acelearyi
irrtr-nnele 61in aceste cazr\rt In sfirryit, ne putem da seama ci,, dac[,, pe d.e o parte, la
ryerpi acei inclivizi care au fcst cei mai in md,surir, s5, sperie ryi s[-;i goneascd, du;manii
au sclpat rle a fi clel'ora{i qi dacii, pe cle alti, parte, acei indivizi tlintre duqmanii
irt:rcatoli care arl supravieluit in numI,r mai ma e erau cei mai bine inzestrali pentru
scopul periculos c1e a ucide ryi a devora lerpi veninoryi, atit intr-un caz,cit ;iin cel:il:rlt,
viu'ia,t iik, lolositoare, plesuliunincl eil aceste caraetere l'e.qpective 'variaz[, trt'lnrit' ri-r l'i
fos1, tlt' obir:r,i pir,strate prin supravicluirea celor mai ap,ti.
'L'xtqtrttt ti.nupoi gi liyti,rea u,rechilor de cep. - Prin mi;ca,rea lor, urechilc
sint foarte t'rpresive la nnrlte animale I la unele insil, ca la om, la maimulele superioare
;i la multe rumegirtoarer, ele dau gre$ in aceastti privin!,f,. O uqoard, d.iferenld, de pozi!,ie
serveryte pentru a exprima ln rnodul cel mai elar o stare psihicd, diferit[, dupl curn plr-
tern vedea zllnic la ciine ; aici nu ne ocupim ins5, decit d.e cazurile in care urechile
sint trase strins inapoi gi lipite de cap. Se manifestf astfel o dispozilie agresivi. insl
rrumai in cazul animalelor care se lupt[, cu dinli] 1 iar grija cle a impiedica ad.versarul
si le apuce de urechi explic5, aeeastf pozi,tie. In consecin![, ori de cite ori se simt
irr d.ispo nrtie eit de cit agresivd, sau se fac, in joaed,, e5, sint agresive, din obi;nuinfi,
sau prin asoeiatie, cle ili trag ureehile inapoi. C5, aeeasta este adevi,rata explicaf,ie, se
poate deduce din rapoltul care existi, la multe animale intre motlul lor de lupti,
;i tragerea inapoi a urechilor.
Toate carnivorele luptd, cri caninii;i toate, pe cit am putut observa, iryi trag
urechile inapoi atunci cind. sint furioase. Aceasta se poate vedea in mcd permanent
la ciini eind se bat serios ;i la c6!elu;i cind. se luptd, in joaci. MiFcarea acczt,sta este
cliferitd, de cea cind. un ciine, satisfd,cut ryi mingiiat cle sti,pinul s[,u, are ure-
chile cd,zute ryi uior trase inapoi. Tragerea inapoi a urechilor poate d.e aseme-
nea f i obser vatri l a pisiculele care se luptd, in j oac5, ;i la pisicile mature
cint sint realmente furioase, dup5, cum s-a ari,tat mai inainte in f igura 9.
Cu toate ci in acest fel urech.ile sint aplrate intr-o mare md,sur[, totu;i adesea ele
sint puternic sfl;iate la cotoii ni,tr'ini in timpul luptelor dintre ei. Aceeaqi miryea e
este foarte b5,t5,toare la ochi la tigri, leoparzt etc. atunei cind. miriie asupra hranei
in menajerii. Risul a e urechi remareabil de lungi ryi, cind cineva se aprcpie d"e curyca
lui, tragerea urechilor inapoi este foarte b[tltoare la ochi, fiind deosebit d.e expre,qivii,
pentru d.ispozilia lui agresiv5. Ch.iar una dintre focile urech.eate, Otaria pusi,llu, eare
are urechi foarte mici, le trage inapoi atunci eincl se repecle in mocl agresiv spre
picioarele ingrijitorului ei.
Cind. se lupt[, intre ei, caii isi folosesc incisivii pentru a mu;ca Di picicarele
anterioare mult mai mult d"ecit pieioarele postericare, pentru a lovi cu copita inclli-
r[,t. Aceasta s-a observat atunci cind, arm5,sarii au sc[pat ryi s-au luptat intre ei ryi se
poate cle asemenea clerluce din felul rd,nilor pe care ;i le pricinuierc reciprce. Oricine
recunca;te aspectul nirr[vap pe care tragerea inapoi a urechilor il d[, unui cal. Aceastri
mirycare este foarte clecsebitri de cca eintl el asculti, un sunet venind. din spate. Dacil
un eal nd,ri,va; are trndinla in grajd de a lovi cu copita ind[rd,t, urechiler i se trag
inapoi din obi;nuinfi,, cu toate c[ nu are nici o inten,tie sau putinli, si, mu;te. Cind
insi, un eal isi aruncd,, in joac[, ambele picicare postericare in sus, ca atunci ctntl
intrir, intr-un cimp deschis sau cind a fost de-abia atins cu biciul, el i;i lasi, in general
urech.ile in ios, tlecar€ce atunci nu se simte n[r[va;. Guanaeii se lupt5, silbatic cu
rlinlii si prcbabil c[, o fac ad.esea, intrucit am g[,sit pielea mai multora, pe care i-am
impurycat in Patagcnia, adinc zgiriatil. Si tot arya fac ryi c5,milele ; ambele aceste
animale, cintl sint ir'itate, lryi trag urechile strins inapoi. Dupi, cum am observat,
atunci cincl nu inten,ticneazri s5, muryte, ci numai s5,-;i scuipe saliva, insulti,tor, der la
tlistan!,zi asupra intrusului, guanacii i;i trag urechile inapoi. L'hiar ryi h.ipopotamul,
atunci cincl amenin{ri alt hipopol,am, cu gura sa enormri la,rg cleschisir i;i trage m.icikr
lu i ureeh,i inapoi, intocma,i ea un eal.
Or, ce contrast existri intre arrimalele cle mai sus ;i bovinele, oile sau caprcle,
care nu-;i folosesc clinlii in luptd, ;i nu-;i trag niciodat[ urechile inapoi cind sint
infuriate ! Cu toate cd, oile ;i caprele par animale atit de blinde, ad.esea masculii se
angaieazh in lupte furioase. Intrucit cerbii fctrmeaz[ o familie strins inrud.it5, qi deoa-
rece nu qtiam ca ei s5, se fi luptat vreodat5, cu din,tii, am fost foarte surprins d.e de-
scrierea fd,cutfi tle maiorul Ross King despre elanii d.in Canada. El spune c6, atunci
,,cincl se intimpl5, ca doi masculi sd, se lntilneascd,, iqi trag urechile inapoi qi, scrlqnincl
clin dinli, ei se repetl unul la altul cu o furie de ned.escris"33. Dl. Bartlett mf, infor-
meazra ins5, ci, unele specii de cerbi se luptf sd,lbatic cu clinlii, aqa incit tragerea inapoi
a ureehilor de ed,tre elan este in concortlanll cu regula noastrri. Mai multe spccii de
:t:r 'l'he S',tortsmun urtrl Nalrrralrsl iu Corrarln, 1866, p, 5i3.
ut) MIJLOACE DE EXPRESIE
6-c,30{
{ ifi
foarte sus. Chiar vacile, cind se zbenguie de plfcere, i;i aruncl coacla in sus in mocl
ridicol . La fel este si eu djferite animale d.e la grfldina zoologicl. in anumite cazttyi,
pozi\ia este insi, determinati, d.e lmprejuri,ri speciale ; astfel, de inclatl ee un
-cozri
eal o ia la galop cu toatzi viteza, el i;i lasd, intotdeanna e<-,acla in jos pentru a opune eeir
mai miel rezistenli aerului.
Atunci cind urr ciine este pe punctul c1e a sdri asupra atlversarului s[,u, el
scoate trtL miriit stilbatir', urechile ii sint strins lipite ;i l5,sate pe spate, iar baza
superioar[ (fig. 1.4) dezgole;te din,tii,
mai ales colfii. ,\ceste m.iqciri pot fi
observate la clini pi la c[,!ei eincl se
+
;oae[. Insi, dacd, un ciine devine re-
almente furios la joac[, expresia i
se schimbi imediat. Aeeasta se da-
toregte numai faptului cd, buzele qi
urechile ii sint trase inapoi cu mult
mai multd, energie. I)acd, un cline mi-
riie numai la un altul, buza nu li
oste retrasir declt intr-o partt', anumc
spre du;man.
IIi$e[rile unui ciine atunei
cincl iryi arati, afec,tiumea fa!i[ cle stir,-
pinul s[,u au fost descrise (fig. ti ;i 8)
in capitolrrl al ll-lea. ]lle constau
tlin cobolirea capului ;i a intr.egului
corp, care executi, miryeX,ri serpui-
l,'ig. I 1. -- (iap <lt: ciintr nririind (dcserrat. rlrrpi nul rrrri rlr. toare ryi clin intinderea ryi rniryearea
dl. Woocl). aozri. Ilrechile i se las5, in jos si sint
trase puf,in inapoi, ceea ce face ca,
pleoapele si, i se lungeascii si intre-
gul a,sptlrrt al fetei sti se sr,himbe. Buzele atirnir, iar pzirul r[mine lins. ffoatt aeeste
trli;citri situ atitutlini .\o pot t'xplica, cred, prin faptul ed, ele sint iu contple1ri
antitezti faJ,ri tle rrelt' rnnuifestzrtt' in mod tratural rle un ciine infuriat, intr-o stare
psilricil dircct' opusti. Cincl ut] om ii vorbe;te numai sau de-zrbia flL at,entie ciilelli
s:1u, vedem ultimul vestigiu al aeestor:rtitudini intr-o uryoar[ miryearr'2r, (:,azti, flrir
Yreo altl mi;care a corpului si chiar fririi pleorytrilea urechilor. Ciinele i;i aratzi clt' ase-
metlea afecliunea prin dorinfa, cle a se freca de stiipinul silu ;i cle a fi se[,rpinat ,si rnin-
giiat uDor cu palmel rle efltre acesta.
Gratiolet explicir gesturile c1e afecf,iune cle mai sus in modul urmritor, $i citi-
torul va putea judeca dacri erplica!,ia pa,re satisfie5,toare. Vorbind clespre ardmale
in general, inelusiv ciinele, el spun€': ,,C'est toujours la partie la plus sensible d.e
leur corps qui recherche les c:rresses ou les ctonne. Lorsque toute la longueur cles flanes
du corps est sensible, 1'anirnal selpente et rampe sotls les caresses ; et ces onclulations
se propageant le long cles museles analogues des segments jusqu'aux e'xtr6mit6s de
Maid.a, celebrul ogar al lui Sir Walter Scott, avc.a acest obieei, care este conlun
la terieli;i pe care l-am-observat cle asemenea la un $pi,t qi la un ciine cicblne sc- Dl.
Rivi0r:e, e,are s-a ocupat in mod. special d.e aceastfl expresie, m5, infotmeazra c[ ra,reori
* ,, iuLotclcauua partea cea urai ser-rsibili a corpulLli onclullri propaginrlu-srr de-a lutrgul trlu;e ltil0r tlltalog
cstc cea care cauLi rningiit'rilc satr le acordzi. ALunci ai segtnent.elor ltinir lt extl'errrit ir !ile coioanei vt't'tt'lrt'ltlt',
cinrl cot'pul csLe scnsibil 1tc toatir lungitnca lui, uni- coacla "" itrgs\'oAic 5i se agiti " ( N. 1t'rtt1.;.
rrurlrrl st'r'prricste si so Iirisle srrll rningiicri : ;i lrt'r'stt'
este manifestatd, in mod des[virqit, irr"s[, intr-un grad rnai mic e a cste fcarte obirsnuitir.
Atunci clnd. rinje;te, buza superioar5 este tras5, inzipci, ca la niir'iit, a;a incit canjnii
sint clezveli!,i ;i urechile sint de ar.ernenea trase inapoi, insi aslr€c:tul gt'ncral al anirna-
lului arati, clar ci, nuresimte minia. Sjr C. Rells observfl : ,,i\t'unci cind c'xprim5, afe c-
fiune, ciinii au o uryoard rdsfringere a buzelcr, rinjerc si adulmecir, printre zbenguieli,
intr-un mod care amintegte risul". IJnele persoane vc'rbesc d.espre rinjet ca despre un
zimbet, insii, daci, ar fi intr-arlevI,r un zimbet, ar trebui s5 ved.em o rnirycare a buzelor
gi ureehilor, cle;i mai prririun!atra, ca:rl,unci cincl clinii latr[ cle bucurit', ce€a ce
rru este c,azrtl, cu toate ci, ad.esea un litrat de bucurie urmcazL unui rinjet. Pc de altii
parte, atunc:i cind se joacd, cu tcivzrrlryii sau st[pinii lor, ciinii irrtotd.t auna se fac ci,
murycri ;i apoi iryi trag inapoi buzele ryi ure chile, clesi nu pr€a tare. De ace ea bzinu.iesc cd,
la unii ciini existd, o tendinf5, ca, ori de cite ori resimt o pllcere intensS, combjnat5 cu
afecfiunc., sir, aclioneze prin obiqnuinlil ryi as:ccjatie asupra acelcra;i murst'hi, ca ryi t'ind
s-ar rnu;ca reciprcc in ioaei, sau ar mu;ca miinile st[pinilor lor.
In capitolul al II-lea am clescris mersul ;i aspe ctul unui c,iine cincl cste vcscl
ryi:rntiteza pronun!ata, prezentati, d.e acelaryi animal cind e"ste cleprirnat ;i dczamtigit -
(itl ca,pul, urechile, corpul, coada, ryifiilcile cirzute;i cu cchii posornorili. In asteptarca
vreunt'i plirceri mari, ciinii salt[ ryi sar in tr;ate prir'{,ile irr rnr.rl extravagant si latlir dc
lrncrrrie.'J'endin!:r, de a ll,tra in :reeaslir, dispazille t'ste et'ctlitari sutt st' irttiltx'rytt'
lll :rnumitr'fits(-': ogarii lareor'i l:rtrir, irr r.r'('nlc ('o ;pi!ul latrir at,it, t.lt'trt'itt1t't't'ttpl,
ir,l,urrci cind pleac[ la, plinibart'en stlipirrul lui, incit rlevino o pitottst,t'.
O durere insupcrrtabilii cstc t'rprintati'r rle triini aprcape in act'laryi lcl c:t ;i tttttltt,
alte animale, arlume urlind, zvircoUndu-;i ;i rd,sucindu-;i tot corpul.
Atenfia se rnanifestir, prin ridicarea capului cu urechile ciuliter;i cn cchji
inclreptali fix spre obiectul sau in djreelia in care se uit[,. I]ae5, este vor'ba de rin sutret
a cilrui sursi, este necunoscutS,, aclesea capul este intors oblic clintr-o parte intr-altzr,
intr-un mod. ertrem de semnificatil', pentru a apre eia, se pzlre, cu mai multir, exacti-
tate din ce parte vine sunetul. Am vrazut; in,cd, un ciirre, foar'te surprins r1e un llou
zgomot, intorcindu-;i capul intr-o anumiti parte din obi;nuinlit, cu tcate eil i;i dticlezr
bine .qeanra de unde l'ine zgomctul. Ilupi, curn s-a arirtat mai sus, atunci cind atenlia
este stirnitir, in vrcun fel, in t,irr,p ce cbservi c:u ate nJ,ie vreun cibiect, sau sint ocupa{i
ascultind vreun sunet, ciinji aclesca riclicir o labii (fig. 4) li o !'in incloitil, ca ;i cintl s-ar
llpropia, inctt ;i pe furi;.
I:a o spairnil grozavii, ciitrcle F,e ar:tlncl la plntitrt,, ur']ii si i,1i ovil(itlcltzit cxel'e-
tiile I crcrl in-sai, eil p[rul nu i se zbirlcstc, afat'ri nurnai tlar'ii t'esirnte minie. Arn vitznt'
un ciinc. foarte inspeiimintat de o fanfal I ('are ciuta zgomott,s itt veciniltatca casei ; tof i
rnurychii eorpului ii tremurau, inima ii palpita atit cle repecle incit bltzii]e aprozrpt,cit
rlu so puteau nurn5,ra;i gifiia cu gura larg cleschisd, din lipsf cle aer, Ia fel cum face
un om ingrozit. Toturyi, ciinele nu era oltcsit I eI nu ficuse de'cit ,.[ umble prin camerl,
cle colo pinl colo, incet si nelini;tit ; zrua) cnrr]cra era r[corcasd.
Chiar un neinsemnat gracl tle fricf se mzinife,sti invaliabil prin ecada care este
strins5 lntrcr picioare. Aceastri stringere a cazit (intre pieicare)este inscfitd, de tragerea
inapoi a urechilor; ele nu sint insri strins lipite cle eap, ea la miriit, ;i nu sint li,sate
in jos ca atunci cind ciinele este mullum.it sau afectucs. C-rind doi czilei tineri se fugir-
resc reciproe in joacri, cel ear€' r'ste fugi,rit tine intotcleaunA coacla intre picioare. frir
fel este atulci cild lu ciilr.r'. in cea nlai bulir dispozific, gcneste ca utr tlebu[, clescriincl
cerrcgri sau opturi in iurul stzipimrlui siru. El procedeazl atunci ca ;i clnd un alt cline
l-ar f uglri. Acest fe] curios d.e joac[, care l rebuie sL fie tiunoscut tuturor celor care s-au
ocupat de ciini, poate fi provocat mai ales dup5, ce animalul a fost pu,tin surprins sau
spefiat, ca atunci cinct st[,pinul siu s?tle brusc spre el in semiob'qcuritate a amurgului.
in acest cazt ca ;i atunci cincl tloi c[,,tei se fug[resc reciproc in ioaeir, s-ar prirea cii cel
rirm[,rit, se teme sti nu f ie apucat cle coacLi, insir, pe cit am putut afla, rareori ciinii se
prind reciproc in acest fel. Amintrcbat o persoitnri care a linut toatl viala eiini pc'ntru
vin[,toarca rle r.ulpi ;i care s-a intt'resat, la rindul s[u, la alfi vinzitori cu e'xpcrienlai
dac5, au vlzut vreoclatfl ciini cle vintiloale apuclnd vulpea d.e cr-adzi I ei nu au v:izut
nicioaclfl,tfl acest lucru. Se pare cii, atunei cirrd. un ciine este fug[rit sau este in pericol
de a fi lovit din spate ori s5, cadi, ceva pe el, in toate aceste cazltrr el dore;te s[-ryi
retrag5, cit mai repede posibil tot trenul pcsterior ;i c5,, dintr-o oarecare simpatie 'qau
teg5turi, intrc rnurychi, coada este atunei trasi strins spre interior.
O mirycare asern[ni,toare cu cea dintre partea posterioarit a corpului qi coadil
poate fi observatri ryi la hieni,. Dl. Rtrrtlett mi, informeazh c[,, atunci cincl cloud, hiene
ic lupti, intre ele, acestea sint reciprcc con;tiente tle teribila putere a f[,lcilor lor ryi
sint ertrem de precaute. Elc' ;tiu prea bine c[, clacit unul clin picioarele lcr ar fi apu-
cat, ar fi irnediat zclrobjt in buciitcls I c1e ace ca ele se apropie una cle alta ingenuu-
chelte, cu picioarele irrtcarse cit mai mult pcsibil spre interior ;i cu intrcgul lor colp
lpleca,i;, arylfincit sir, nu prezinte nir,i un punct prceminent, coacla fiincl in acelaqi timll
strlns b[,gat5, intre picirxrrr,. in aceastir pozi!,ie, hicnele se apropicr una t1e alta cu corpul
expus lai,eral s:r,u chiar pllrJ.ial g11 .sprlteltr intols.l)e asenlettea la cerbi, atuncj cind sint
furloqi si se luptl,, mai multe specii lin coada intre picioart'. Cind un eal lncearoir,
f iind pe-clmp, sil rru stt' in ioacii, partea posterioa,rri it unui a lt cal sau cind. un bd,iat bruta"l
loveqier un md,gar pe la spate, partea posterioarf ryi ccada sint trase ina,poi, cu toate
cL acest act nu pare sX fi fost fricut numai pentru a sa,lva coada de a nu fi vd,tl,matti.
Am vd,z;git qi contrariul acestor miDcriri, lntrueit, atunci cind un animal merge repede,
cu paryi vioi qi elastici, coacla este ,tinuti, aproape intotcleauna in sus.
Dupfi, cum am spus, atunci cind un ciine este fug[rit ryi se ind.ep5,rteazh' f_rrgintlt
el lpi line urechile indieptate inapcri, clar intoarse in afarir cu scopul, in mod clar, der
aLtzr paryii urmfiritorului. Din obirynuin!5, cl line urechi]e adesea ln aceasti pozilie
^qi coatla intre picicarc atunci clncl pericolul este evident clin fa{[. Am rema cat d'e
repetate ori la c5,1e,aua mea terier, timiclzi, ci, atrurci cind ii era fricfi de r,-reun obiect
clin fa!,a ei, a cinri natur5, ii era perfcct r.,uncscutri ;i nu avea tteYoie si, o cercetezer
sa iryi finea totupi timp inclelungat urcc,hile si coada in a,eeastir, pozi!,ie,. exprimitrd tr
stare der nt'lini;te. Nelinirytca flrr-lfricil o erprimu La, fel; astfel, intr-o zL amic;it din
casl exact atunci cind. acee:rryi clfea qtizr cir i se va :rduce rnincarea. Ntr arn ch.emat-tt I
ea linea foartc mult s5, mir instoleasc5, ryi in acela,:ri tinrp iryi dorea rnult mincarerar ?r$tt
c; st,[,tea pe loc, litindu-se mai intii intr-o parte, apoi intr-alt,a, cu coacla itrtre picioare
' cu urechile
ryi trase inapoi, erprimind vldit nedumerire ;i neliniqte.
Aproape toate mi;c[rile erpres.ive d,cscrise pini acum, cu excepfja rinjetului
4e bucuti", sitrt innir,scute sau instinctive, intrucit r:le sint comune tuturor ind"ivizilor,
tineri;ib*irini, d.in toate ra,sele. Ilajoritatea lor sint cle asem.enea comune strlmo;ilor
inclep5,rtali ai ciinilor, antulie lupului ;i ryacalului, iar ttil"c'le din ele altor specii din
aceearyigrup5,. Atunci eind sirrt; rningiia!i rle stripiniiIor, lupii;i ;acalii imblinzi{i sar cle
bleurie, Orr.r din coirrlt"r., iqi pleo;te,sc urechile, ling miinile st:lpinilol' lot, i:e tir[se ;i
12 UXI)IiESll SI'11CIAl,E
chiar se arunci pe jos cu bulta in sus a. Am v[,zut' un $acal african din Gabou,2rserrrir-
nfl,or ctl o r-ulper care iryi lti'sa urcchile in jos cind c'ta mingiiat,. Cind sint speria{i,
Inpii gi;acaliii;i bagil coacla intrc'picioare, iar un $acal imblinztt a fost descrjs cunr
zllt'rga in cerc sau fircincl opturi, ca un ciine, in jurul st[pinului s5,u, cu coada intre
picioare.
S-a afinnut 5 cli vulpile, oricit tle inrblinztte, r)u executa nici ulta din miscfri]e
t,xpresive ck' ntai srIS, ceeri .. nu este insii absolut exact'. in urml cu mul.ti airi anr
obscrvAt la grricl.iua z<lologicir - 1i irnl nr-rtat faptul la timpul s[u -' crurn o
vulpc cnglezeasc5, perfect imblinzitir, atun"ci cincl er'zr rningiiat5 de ingrijitorul ei
ctir,dezr din ccarlir, i;i plt'ostt'tr urechile ;i apoi se trintea la primint cu burta in sus. \'ul-
pea nezrgrir clirr America de }iorcl i;i pleoryte;te ryi ea urechile intr-o rnici mdsur[. Cred
insir cir r.ulpilc' tru ling nicioclat[ rniinile st[pirrilcr lor ryi am fost asigurat c6, atunci
c,irrcl sint infrir,ofat,e, rm-;i bagir tticit;ilatti coacla itrtre picioare. I)ar,:i se admite expli-
ca!,ia p(' (:ar(' irtn tlat-o tlt'spr'(' ('xpt'('sia rtft'cfiunii 1a triini, atulrci s-Ar pi,rea ci, anima-
lelc'care lnr rrll fost ttit'iotlitt:i rlotrtcsticitt', al]ult]e lupii, sacalii si chiar vulpile, au
d.obindit tot,u;i, pt' buza print'ipiului autitezei, anumitt, atitudirri expresive, deoarece
nu este probabil ca a,ceste anirnale, captive in cu;ti, sii le fi invafat imitincl pe ciini.
Ilisict. -----,\nt descris mai sus ac!,iunile urrei pisici (fig. 9), atunci cincl este
f uliousii, si nu inspd,infntatX. Iiit se lipe;te de plmint, intinzindu-ryi din cind in cind
piciotu'ele anterioare eu ghearele scoase gata de a, lovi. Coada o !,ine intinsi,, iincloitir
la virf suu o arnnci clintr-o p:rrte intr-alta. Plrul nu ii este zbirltt, cel pu{in nu era
tr;a in cele citcva cuzuri observate de m.ine. Urechile sint strinse inapoi;i dinlii sint
dezvelil,i. Ille miriie incct ;i srilbzrtic. Putem intelege de ee atitudinea acloptatl, de
pisicir cind s6. pregiite;te sri se Iuptc cu o alti, pisicl sau eind este iritatl, in vreun fel
()rll'(,crrre este at'it c1e diferitS, de cea a unui ciine care se apropie cle un alt ciine crrr
intt'n{ii ostile, deoarece pisica isi folol:t'rste piciozrrele anterjoare pe ntru a lovi, c€ea ce
t,xplicir pozilia lipitti, cic' pirrriitit, conv()nabil;r sarl necesard,. Ea este cle aFtemen('a
rnult rntri obi;nuit,ir decit ciinele si, stea ascun"qI, ;i s5, sar[, brusc asupra prdzii sale.
Il u se poate atribui cu siguranlir niei o cauzir faptului cd, coada este indoit5 sau mi;cati,
clintr-o parte'intr'-rrlta.;\ecst obicei este ccmurl multcr animale, de pildi pumei
rrtunci cincl se preg[teryte sir sar5,6, ins[ nu existi, nici la ciini, nici la vulpi, dup5, cum
rletluc tlin tlescrierea ficut,ir, cle t1]. St. Job,n unei vulpi stind la pindi, pi apucincl un
icpult, rte cinrp. ,\m v5,zut mai sus c[, unele specii d,e ;opirle ryi diferi]i ryerpi vjbreazl
lzrpitl rlin virful cozii atunci cincl sint excitali. S-ar p[rea c[ la o excitare putcrnjcir
e-xistir o tlorinfii, nt'controltrbi]ri cle zr fa('t' mi;clrile. celc' rnai diferite, datoritd faptului
t,ir ftirfa nervoasi, este Uberatir in exces clc centrelelsenzitivc excitate I decarcce eoada
riunrine libc,rii ;i rni;r'tirilt' ei nu tulLrrrll pozilia generalir a eorpului, ea este irit'ioitl
,\rlrr nri;catil in toute pft'file.
ll}rate mi;cLrile, unt,i pisici atunci crilcl t'ste in dispo zi,tie afectuoas[, sint in corn-
plt'tr-u antitezi, cu cele pe care tocmai le-am d.escris. Pisica st[ in picioare, cu spinarea
ngor arr,uitir, t'u coada ridicatir, vertical gi urechile ciulite li ili freac[, obra,jii qi laturilt'
I (irrclrlcrrstzictt dri rnultc dctalii in tlescrict'e:r gacalultti fticuL ntrmeloAse cercet.irri in lcg'itur[ cu lupii qi ;acalii
irr ",Nov. Comm" r\cad. St'. Irtrp. Petrop.", 1775, vol. cle ltr grdclina zoologic[, pe care i-arn obselvat pct'sottal.
\X, ir, .l 19" \Iezi de ascnrcrrca o altir t'xcelenti descri- 5 ,,I-and and Water", 6 noicnrbt'ie 1869.
crc a rilriceirrrilot'si ir joculrri acestrri atritnirl in ,,l,ancl and 6 Azara, Quad.rupides rlu Pcu'aguctp1, 1801, vol. f, p.
\\iatci"', 18fi9. Locot. .\nnesler'. din nt'tilct'ie, mi-a comtt- 1 36.
r"ricat clc asernenea ciLeva detalii in privin{a ;acalului. Am
T-A I'ISICI
corpuhri de stirpinul sau st,ipina sa. l)orinfa de :r se freca r1(, ceva estt' atit de putenricir
in aceast[ clispozitre, furcit ad.esea pisicile'pot fi vlzute frrcilrclu-Fe tlt'picioarele ,s(,au-
nelor sau ale meselor sau de pervazurile uqilor. Acest mcd de a exprima afeetiurx a
tr luat probabil n"a;tere prin asocia,tie, ca Ui in cazul ciinilor, din faptul cri mama i;i
rrliipteazzi ;i rlezmearrlzi puii ;i poate rlin faptul cir puii se iubesc si se ioacfi intre ei.
0 alti, atitudine cn totuldiferitir, expri-
mind plircere a fost descrisit mai sus,
;i arrrlme morlul curios in care pisicik,
[inere sau r,hiar b[trlne, cin.d sint mul-
lrrmite, i;i intind alternativ picioarele
ilntericare cu flegetele ra,sfirate, ca ryi
cind ar apirsa ;i ar suge rlin sfircrrrile
rna,mei lor. Aeest obicei este unalog
aceluia cle a se freca de ceva in mir-
sura in care ambele se deduc din
a,cfiuni executate in perioada aLip-
t,d,rii. Nu pct spune insi, cle ce pisi-
cile ili aratir, afecliunea prin frecare
mult mai mult clecit o fac ciinii, cu
t,oAte c5, ;i acestora le place eontactul
(iu stripinii lor, ;i de ce pisicile tlu
ling clecit intimpl5tor miinile priete-
ruilcr lor, pe eind clinii o fac intottlt,a-
utra. Pisicile se curiiti lingiirclu-;i blarra
rnri des tlecit o fac ciinii. Pe de altir r ,t.2.)
parte, limba lor pare' mai pufin potr:i- lr
- ^\ "
' t-* '.^ \" ^ ."
vitzi pentru acest lucru decit lin:ba rnai ,
*'' ':- ?'\
:
. .,q
lungir, ,1i mai flexibiki a ciinelu j. ,^-f'-'
'
l.'isicile isi folor:csc vocca ciL rnijlcc cl"e exprimare, erni{ind, sub impulsul a
cliferite eruolii sau d.orinfe, cel puf,iD gase sau gapte sunete deosebite. IInul d.intre
cele mai curicase sunete este cel produs cind. toarce d.e sa;tisfaclie atit in timpul inspi-
ratiei, cit ;i :rl erpira,tiei. Purna, ghepardul qi ocelotul [tigru] din lVlexicl t,orc de ase-
rnenea, ; tigrul insir, cirrcl este mullumit, ,,emite un freamd,t scurt, caracteristic,
insojit rle inchiclereir plccapelcr"T. Se pare c:i icul, jaguarul qi leopardul nu torc.
(lai. Cfurd sin"t infnriali, caii i;i trag rircchile st,rins inapoi, iryi intind. capul
-
hrtrintc ;i l;i dcscripcrl parlial incisivii gata sti mu$te. Cind sint gata s[ lor-eascf
azvirlind rlin copite, ci iryi trag in gencral, din obirynuin![, urecb.ile ind5,r[t, iar ocbii
sint intlreptirli inapoi intr-un rnod foarte ciudat 8. Cind sint mullumili, de pildl, cind.
li se acluce in grajd vreo hranii preferatd,, ei lqi riclic[, qi ili lntind. ca,pul, i$i ciulesc
urech.ile ryi, uitinc.iu-se atent la prietenullcr, ad.esea necheaz6,. Ner[bda ea este expri-
matl riciincl p5,mintul cu copita.
Acliunile unui cal sint foartc. expresive cind este foarte spe'riat. Odati, calul
rneu s-a speriat tare tle o scrmirnS,tcare acoperitl cu oprelatriryicare,oeaflaintr-un cimp
desch.is. El ryi-tr, rirlicat capul atit cle sus,in.cit gitul a clc,venit aproape vertieal, ceea
ce a fir,cut din obi;nuinli,, cleoarece maryina se glscamai jos pe o pantl ;i nu putea fi
vii,zutir, rnai clar: prin ridicarc,a capului. I)aeil ar fi venit vreun sunet d.e la ea, nici
acel sruret nu ar fi putut fi atrzit rnai clar. Och.ii ryi urechile calului erau intreptafi
aterrt inuirrt;c; ii putearn sinrti prin 5a, llritfiilt'inirnii. Fcnt[irtd violent prin nirile
lopii, dilal,atu ryi irrtoltrirrr[u-se l)nrs<,, t'l s-ar fi in.clcpitrtat, cu toatii viteza, clacri nu l-a$
fi intpierlir,irt. Nriri'lt' llll Fro r'lilatl (]u scopul rlo a rnirosi surstr, pericolului, in.trucit,
atuuci cirrcl rur ctrl rnirouse atent vrelln obiect ryi nu este alarmat, erl nu isi dilat[, n5-
rilr'. Dut;oritll prt'zen{,ei rurei val'nrle in git, cintl gifiie, calul nu respirti prin gura
rlcschis[, ci prin nirri I in ccnsecinf ii zrecstea au clobindih o marc capacitate d.e dilatare.
,\cea,st[ clilatare :r, nririlor, precum fi fonrir,itul, cra ryi biitlile inimii, sint acliuni care
au devt'nit strins a,sociate cu erno{,ia, spairnei ln decursul unei lungi serii de generalii,
deoarece cle obicei frica silezr calul s[-;i incordcze toate puterile pentru a se indeplrta
de snrsa prricolului cu cea Inai mare srttezh,.
Ru'nteqiitoat'e. -- Bovinele ryi oilc sint remarcabilc' prin faptul c[, iqi manifest[,
in foarte micri m5,suri, emoliile sau senzaliile, cu exc€plia d"urerii extreme. Cind este
infuria,t, taurul nu i;ri manifest5 furia rlecit prin modul in care iqi line capul aple-
cat, cu n5,rile clilatate ryi prin mugerte. Adesea ei scurmd solul cu copita; aceast5, miq-
care pare lns:i cu totul clifcritil cle cea a unui cal nerlbd-[tor, intrucit, dac[, solul este
afinat,, el riclic[ nori de praf. (-'rcd eL t,aurii acf,ion ear,h in acest fel cind" sint iritali
drr muste, pentm a lo goni. li,a,st,letnai silba,tice de oi ;i caprele t]egre, cintL sint speri-
.lt;t,, lo\.(fs(i T)r-lrnitil,rrl
ryi ;rrit,rti po tf as, c('ea c() s()l'v('ryte rlrept semnal cle alarml,
pentru
senrenelt' lor'. IJoul lrursrrr:rt; rlirr nrgiunile arctiee de astrntenca,lor-eDte soJul eu pieioarele
cirul so intihrrrsttr cll lllt rluqnlan e. Nu-mi pot inchipui citlm a luat naqtere aceast[
lovire a soluhii, tleoarccer din cercet[rile pe care le-am filcut nu reiese c[, weunul din-
trc aceste animale se lupt[ cu picioarele antericare.
Iinele specii de cerbi, crinrl sint infuria,ti, rna,nifesti, mult mai multi, expresie
decit bovinele, oile sau caprele, rleoarece, dupi, cum s-a afirmat mai sus, ei \i trag
?.,Laucl and \\'aLer"'. lE(i;, p.657. \:czi de asel)lenea ecl.:t 3-a, p. 123. Vezi de aselnellea p. 120' despre caii
,\zara despt'c l)r-litra, irr lucrat'et cilati nlai srrs. ctrt) nu t'cspiri pe gurir, cu referirc la nirile lor dilatate.
8 Sil C, Beil..lnalorrtrl trirrl PhiLosoltltLl of Et:prttssiott, e..Llttrcl attrl \\r:tlet"', 1809, p. 1ir?'
LA NUMEGATOARE
urechile inapoi, scriqnesc din dinli, lqi zbirlesc pdrul, !ip5, asculit, lovesc solul cu copi-
tele gi \iagiti,furios coarnele. Odat6,, la gr[dinazaolcgic5,, cerbul de Fcrmaza (Cerau,s
pseudanzs) s-a apropiat de mine lntr-o atitudine curioasd, cu botul ridieat atit de
sus, incit coarnele erau apd,sate pe git, capul fiind tinut pu,tin oblic. Dup5, expresia
ochilor sd,i, eram sigur cd, era infuriat I el s-a apropiat incet, qi indat[, ce a ajuns llngfl,
gratiile d.e fier, nu qi-a ldsat in jos capul pentru a mi,lovi, ci l-a aplecat brusc spre in-
terior qi a lovit gra;tiile cu mare putere cu coarnele. Dl. Bartlett mh informcaz[ cii
alte citeva specii de cerbi, cind sint infuriali, iau acr,earyi atitucline.
Mairnule. Diferitele specii ;i genuri d.e maimu{e i;i exprirnd, sentirnentele
-
in cele mai diferite feluri, qi acest fapt este interesant, d.ecarece se refer[, intr-o oare-
care m5,suri, la prcblema dacI, arya-numitele rase umane trebuie ccnsiderate drept
specii distincte sau varietili, intrucit, dupd, cum vom vedea in capitolele urtnltcare,
cliferitele rase umane iqi exprimi, emoliile ;i senza,tiile in toatd, lume a cu o uniformi-
tate remarcabil[. Unele d.in acliunile expresive ale maimulelor sint interesante dintr-
un alt punct d.e vedere, si anume ele f iind foa,rte analoge cu cele ale omului. Decarece
nu arn avrrt acazia s5, studi ez o anumiti, specie d"intr-o grup[ in toate imprejur5,rile,
diferitele mele observalii vor fi cel mai convenabil aran.jate dup[, diferite stflri psih.ict'.
Pld,cerc,bucur"i,e, afecli,unc. -- Nu este posibil de a distinge la ma,imule expresia
1|c pliicere sau bucurie c1e cea cle afecliune, fd,r5, cel pulin o experienlri mai marc
cleeit am avut eu. Puii de, cimpanzeu) atunci cind sint mullumili cle revenirea cuivzl
rlo ciAre slnt ata;a!i, em.it un fel de lii,trat. La acest zgomot, denumit de ingrijitori
ris, buzele sint !,rrguiate, cunl sint insir, ;i sub impulsul a diverse alte c'mofii. Am putut
toturyi verlea c[, atunei cind sint mrllfumifi, forma buzelor se deoseberyte pulin tlct
cea adoptat5, cincl stnt furio;i. Daei, un pui de cimpanzeu este giditat
- pi subsuorile
sint deosebit cle sensibile la gidilat, ea ;i in cazal copiilor noqtri -, el emite un chico-
tit sau un ris mai pronunlat, cu toate c[, uneori rlsul este tdcut. Col,turile gurii sint
trase atunci inapoi, iar uneori aceasta face ca pleoapele infericare s5, se increleascii,
pufin. Aceastd, lncretire insi, care este atit t1e caracteristicd, pentru risul nostru, se
r,ede rnai clar la alte citeva maimule. La cimpanzeu, din!,ii de pe maxilarul superior
nu sint expuryi atunci cind rid; in aceast5, privin!5, se deosebesc d.e noi. fnsi, ochii
stri,lucesc qi clevin mai vii, d.upd, cum afirm5, dl. W. L. l\fartir to, ca e s-a ocupat in
mod special d.e expresia lor.
Cind. sint gidilali, puii c1e orangutan de asemenea rinjesc ;i chicotese, ;i dl.
llarbin d"eclard, cL ochiile clevin maivii. De indati, ce risulinceteaz5,, se poate observa
o expresie care, clup5cum m.i-zr comunicat dl. Wallace, poate fi derntmit5 suris. Am
obscrvat ceva rlc acest fel ryi la eimp anz,err. Dr. Duch.enne m6, informeazd, - ryi nu pot
cita, o a,utoritatc rnai eonrpctcntir'- c[, a J,inut in casd, timp cle un an o nraimuJir,
foilrtrr rkrrnesticitf l cincl, la vremea mesei, ii ddclea r'reo bucd,lici, aleas6, el observa
cri collurile gurii li erau prr!,in ridicate ; astfel se putea veclea clar la acest atrimal o
expresie cle satisfaclie de natura unui surls incipient, semi,nind cu cel ce se observX
aclesea pe fala omului.
Atrrnei cind este bucuros cle a revedea o persoan[, iubit[,, Cebus aza,rae 11 entitt'
un chicotit eiuclat (,,kichernden"). El exprim6 cle asemenea senza,tii pld,cute, trlgin-
10 it-at. I-Iist. of Mammalia Animals, 1841, vol. f, p. 11Rengger (i,iaturgeschichte der Stiugethiere uon Paru-
383;i 410, p.46) a linut acest animal ln captivitatc
gual1, 1830,
limp de 7 ani. in lara lni cle ba;tin:i, Paraguav.
E:{ITNUSI] SPECI,\1,N
rlu-;i inaltoi colturill, gulii friri a. pluducc. vreun srnret. Ilenggt'r' llrin)este rrt:easti-r
rni;r,art, r'is I czr al fi clenurnitS, in.sir mai potrivit suris. I,'olma gulii t'stc diferitzi cirul
t'xprinrir, durere.sau spainti;i se scot, lipete ascu,tite. O altzi specie de ('tb'Lts clin grtitliua
zooltrgicri ((,t. lttlpok:uctts) emite repetat o noti, stridentl cind este' rnuilumitl li
trage de usemerlea inapoi colfurile gurii prin contraclia, r,[upir, cit se pru'(', a acelora;i
mu;chi ca la noi. llot aryu face, intr'-o milsur[ extraordinarl, mairnrr]'a I nuus ec&u-
tlatu,s; an] ob,servat 1a acreast,ir maimulir, ci, pielea pleoapelor inferioare st' increleryte
foarte nrult. In acela;i timp, ca iqi mi;c[ rapicl mandibula inferioarir sau buzele in
rnod spa.cmoc[icr, dezvelind astfel tlinfii, insir zgorncitul prod.us c1e-abia s]e poate tlt'ost'bi
de ceezr ce Durnim un ris tilcut. Doi clintre ingrijitori au afirmat cL acest, sunet altia
pt.rccptibil reprezintf risul animalului, Ei, cind rni-am exprirnat o oarecare indoialir,
in nct'astir privirrji (neavincl pe al,unci nici o experien![), ei au flcrtt ca maimu,ta s5,
rrtace sau mai bine zis sii ameninle o:iltir^rnaimuli, Pithe(nt,s enthell'us, care trdia in
acelaqi conlpartimcrit, si 1le cr:r,l'r'o d"ettsta.. Intn,irga expresie zr ht lttutts s-a schimbat
imediat, gura i s-a cleschis rnuit mai larg, caninii i s-au dezvelit mai mult si a scos
un lS,trat riigu;it.
Pavianul Anubis ((',ynocephul'tts arrubi,s) a fost rnai intii insultat, si fricut sti se
infurie ingrozitor, ccea ce s-a ob{,inut; u;or de citre' ingrijitorul s[u, cu care apoi s-a
impircat, clind mina. Dupri impricart , pavianul isi mi;ca rapid fllcile ;i brizcle' in sus
;i in jos ;i plrea mullumit. Atunci cintl ridc'm rlirrtoat5,inima, o migcaro sau un tre-
murat similar se poate oltserva niai rnult sau mai pu,tin distinct la fr-r,lcile noastre I
la rlrn sint pu;i in u,cfiune mai :rles nru;chii toracelui, pe clntl l:r act'st pavian ;i la altc
citeva maimule se misci, spasmodic nru;chii f[lcilor ;i ai buzelor.
Am avut ocaziil s[, rnetrlionez mai sus mctlul curir;s in crare tlouit sau trt'i sllct'ii
r[c nrrrcac;i C'yno'pi,thac,us ni,qtr isi trag urtrchik, irtupoi ryi em.it un ufor suru't bolbttlcsit
a,turrci cincl st'bucur[ r,L sint rningiiali. La CynoTtith,cc'LLs (fig. 17), crclturilc'gurii sint
trase in acela;i tirnp inapoi ryi in sus, a,;zr incit tlinlii sint dezvt'li,ti. In consecirtfl,
rrct'astii erpresic ll"ri ar fi niciodatir recunoscutir, de un strd,in ca fiiud. una de' pllcert'.
Orcasta de peri lungi c1c' pe frunte t'ste lti.sat[ in jos ;i se pare cir toat'L pie'lea, capului
este tras5 inapoi. Sprincenele sint astfel pu,tin riclicate, iar cchii ad.optri o privile
fix[. Plc,o:rpele inferioare se incru,fesc pu,tin, insl aceasti incre,tire nu este birtirtoalc
la ochi, datoritri zbirciturilcr transverr:-ale permanente clc' pe fafil.
Iinr,olii,;i sr:nzali'i du,rct'oese. - La maimule, expresia unei dureriugoare sau a,
unci erno!,iiclureroase, ca mihnirt'a, erlervarea, gelozia efc.r llu se poate clistinge ugor'
de cea de minie mocle'ratl, I aceste stirri psihice trec ugor si repede ur]a intr-alt:r. La,
unele specii insir, mihnirca este rn:rnift,statil cu siguranli, prin plinset. O femeie czlre
a vinclut gradinii zoologice o nra,imuli, dersprer care se credea cil provinc d.in Borneo
(Macaotrs .nt,e,lu"tts silu II. tttor,natus (lray), spunea cra maimula plingea adesea; $i
cll. I3artlett, prc)cum qi ingrijitorul, dl. Sutton, au v5,zut-o de repetate ori, cind erA
nrihnitl, sau chiar cincl era foarte compltimit[, plingincl cu atita foc, incit lacrimile i
ser rostogoleau pe obra,ji. Ihistti toturyi ceva ciudat in legiturfl cu acest caz, dcoart'ctt
doui, exemplare linute ulterior la grd,d,ina zoologicS, ;i despre care se credea cl, apar-
lin aceleia;i specii nu au fost v[zute niciodat5, plingind, deqi au fost observate atentrr2
cle ingrijitor gi cler mine cinrl erau foarte ind.urerate ;i tipau tare. Ilengger afirm:i
cit ochiilut Cebu,s az&ra,e se urnpleau de lacrim.i, insd, nu suficient pentru a sc' r('vr-IrsA,
le Renggtr, op. cit. 1't. lii. I Iurrrlrolrlt. Personul NAllrrtrt'e, tratl, t'ngl., vo]. I\:, p. 527.
LA N,T^,\IMUTE
irt,unci crinrl t'r'a irnpitrclicrirt; tle a obfiue yreun obiect rnult clorit sau ciucl ela foaltt,
spt'riirtai. Ilunrbolclt tle asemenea afirmi, c[ ochii lui Culli,thri,r sc'i'ureus ),se untplu
irnecliat tler lacrimi ciud. este speriat[,tt, iusi, cincl aceasti, rna,imu!5 micl si clrigu![ tlirt
grldirrrl zoologicfi, era siciit[. apa incit s[ lipe cu putere, ea nu plingca. Nu vreau
totu;i sii arunc nici cea mai micd indoiald asupra veracitl,fii afirmaliei lui llumbold.t.
I1ig. I ti. Cgttopillrcurs nirtcr in stalc lini;titir Ii . - Accla;i Idin fig. I til, rrr rrlIrrnriI
(rlt'srrtaL tlttpir naLurir rle dl. \\'ootl). rlctrfintinqiiat.
Infir{i;ur:t,a, rlcr rleprinrtrre la puii rlc orangut,art si citnpalrzcu, ciltrl rirrt bohl?rvi,
tot atit rle evicleltil ;i aproape tot atit de rni;c[toare ca ;i in cazu] propriilor'
(,st,('
no;tri copii. Aceastil stare sufleteasc[ ;i corporal5, se vede din mi;clrile apaticr',
exprcsia felei cleprimatl,, or:hii stinryi;i infi,fisarea schimbatl.
)I6nia. - Aceastl emolie este adesea manifestat5, de multe specii de maimule
;i estc erprimut[ d.upd, curn observ[ dl. ]tartin 13, in multe feluri cliferite.,,Cind sint
irita,te', unele specii fuguiazf buzele, se uit5, la du;manul lor cu o privire fixir .si feroee
si execut[ porniri scurte si repetate, ca ,qi cind. ar fi gata sL sar5, inainte, emif,incl in
tucela;i timp surete guturale in[bu;ite. Multe lsi manifestir minia inaintind brusc,
exccutincl porniri brusce, deschizin,d in acelaqi tirnp gura, luguind buzele pentru a-;i
ascuncle rlinfii, in timp ce och.ii sint fjxali cu indriznealra &.supra d.uqmanului ca intr-o
sficlarc' sd,lba'tici,. ,\lte maimufe clc' tr,\rem€llea, ;i in primul rind. cele cu coada lungir,
ili zrrati dinlii ;i intovirr[,;ersc rinjetril lor r[,ut5,cios cn lipete ascufite, brusce ;i
repotate". Dl. Sutton confirml afirmalia cd,, atunci cind sint infuriate, unele spccii
isi clescroperri clin!,ii, pe clnd. altele ;i-i ascund" prin luguierea buzelor, iar altele lqi
trag urechile in.apoi . Cglnopi,thecus niQer,la care ne-am referit cerra mai srls, proce-
deazi, in acela;i fel, lir,sind.u-si totcdat5, in jcs molul de p[,r d.e pe frunte ryi ard,tindu-ryi
tlinlii, arya incit miryclri]e tr5,sfi,turilcr felei la minie sint aproape acelea;i ca ryi la pl[-
cer(', iar cele clcuti erpresii nu pot fi d.eosebite dccit de ceri care' sint familiarizati cu
r,lcrc'st animal.
Pavianii i;i
manifest5, aclesea furia ryi lqi ameninli, duqmanii intr-un mod foar'te
ciud.at, anume desehizinclu-ryi larg gula, ca qi cind. ar ci,sca. Dl. Ba,rtlett a vl,zrrt ade-
sea cloi paviani care, pufi pentru prima c1at5 in aceearyi cuqcd,, sed.eau tafrh in fa!d, des-
chizind alternativ grtra, 1i aceast[, acf,iune pare c[, ad.esea se sfirseste cu un ci,scat
adevl,rat. Dl. Bartlett crecle ci, ambele animale d.oresc sd,-ryi arate unul altuia c5, au
dinf,i fornridabili, cum este ;i aclevi,rat. Deoarece cu greu putem da crezare realit[lii
gestului de a c5,sca, dl. Bartlett :r iritat un pavian bi,trin ;i l-a a!i!at, provocindu-i
tr furie violenti,; aproape imediat majmu,ta a c5,scat. Iltrele specii de Mucacu,s ryi
Ocrcopi,thecus la se comportd, in acela;i mod.. Pavianii iryimanifesti, minja si intr-un
alt' fel, d.upi, cum a observat' Brehm la cei pe care ii linea vii in Abisinia, ryi anume
lovind. solul cu o min[, ,,ca un om furios care lovepte masa cu pumnul". Am vhzut
aceast5, mi;care la pavianii din gr[dina zoologicfl,, ins5, uneori acliunea pare s5, repre-
zinte mai degrabl cd,utarea unei pietre sau a vreunui alt obiect in a;ternutul lor de
paie.
Dt. Sutton a vilzttt adesca fa!,a unui Macacus rhesus inroqindu-se cind era
foarte furios. Pe cind. imi menliona acest fapt, o altfl maimulra a a:tacat un rhesus
ryi i-am v6,zut fa\a inroqind.u-se tot atit de v5,dit ca la un om intr-un violent acces de
minie. La, citeva minute dupi, lupt5,, fa\a acestei maimule qi-a recd,pfi,tat culoarea
natural[. in acelasi timp in care titra se inroryea, partea posterioar5, golary5, a corpului,
carc' este intotdeauna rosie, p5,rea gi ma,i roryie ; nu pot 1ns5, sL afirm ci, era chiar a$a.
Atunci cind. mand.rilul este alilat in weun fel oarecare, se pare ci, p[rfile golast',
str[,lucitor colorafe, ale pielii d.evin ryi mai viu colorate.
I-ra multe specii de paviani, arcada sprincenelor proeminttrzh tnult c1t'asupt'it,
ochilor, avind ciliva peri lungi, oare reprezint5 sprlncenele ncas,trt'. Aceste animale
privesc intotrleauna in jurul lor, iar pentru a so uita in sus ele trebuie sir,-ryi ricliccr
sprineenele. Se pare cd, au dobindit in acest fel obiceiul de a-;i m.i;ca frecvent spril-
eenele. Oricum ar fi aceasta, multe specii d.e maimule, ma,i ales pavianii, cind. sint
furio;i sau irita.ti ln vreun fel oarecare, iqi miqc5, sprincenele rapid, ryi fir5, incetare
in sus ryi in jos, ca qi pielea pd,roas5, de pe frunte 15. Deoarece asociem, in cazul omului,
ridicarea qi coborirea sprtncenelor cu st5,ri de spirit bine definite, miqcar€a aproape
neintrerupt5, a sprlncenelor la maimuld, d5, acestora o expresie f5,ri, rost. Am observat
oclatd, un om care avea ticul de a-ryi ridica incontinuu sprlncenele fhrd, r'reo emolie
corespunzd,toare, ceea ce ii di,dea un aspect ridicol, cum este;i cu unele persoane
ca e lin collurile grrrii pu,tin trase inapoi ryi in sus, ca intr-un surls incipient, cu
toate cd, in acel moment ele nu sint nici amuzate ryi nici mul,tumite.
O tini,rI femelf de orangutan, geloasl, pentru faptul c[, ingrijitot'ul ei ser o(itiT)it,
rlcr o alt[, maimu!?i li-:l d"escopt'ritpuf,in dinlii ryi, emi!,ind un sunet ar!,tigos, r:ati;-gr,xt,
i-a intors spatek'. Tnsir, cind. sint pulin mai minio;i, ora,ngutanii ryi cimparzrrii \i !ugu-
ia,zra consiclerabil buzele ,si fac un zgomot aspru, ca d.e l[,trat. O femeli, tin5,rd, d.e cim-
pan'zou, intr-un acces puternic d,e minie, a prezentat o curioasi, asem5,nare cu url
copil in aceeasi stare. Ea lipa tare, cu gura larg d.eschis5, buzele fiind trase inapoi,
arya incit dinlii erau complet dezvelifi, \i arunca violent bralele in toate plrfile,
uneori irnpreuninclu-ryi miinile deasupra capului, se rostogolea pe jos, ba pe spatt',
la Rrelrm, Illtrst. Tlierlelten, vol. I, p. 84; despre pavi- 15 Breltm (Illust. 'I'hierlel:cn, p. 68) observit ci sprirt-
anii care lovesc solrrl. vezi p. 61, ccnelcr la lnutr.s eccutdatus sint frccvent. tniscale in slts
si ln ,ios cinrl arritttalrrl estc inftrriat,
LA N{AIMUT E t\t
ba pe burt5,, ryi mu;ca tot ce-i c5,dea la ind"emin.i,. LTn tini,r gibon (Hylobates syndac-
trllus) a fost d.escris 16 comportindu-se aproape in acelaqi fel intr-un acces cle furie.
In diferite imprejur5ri, puii de orangutan ;i de cimpanzeu lqi ,tuguiazd, uneori
buzele in mod. uimitor. Bi aclionea zh in acest fel nu numai cincl sint pulin suph,ra,,ti,
imbufnali sau dezam6,,Si!i, ci ryi cincl sint alarmali de ceva intr-un c^'z la ved.erea
unei broaqte testoase r7 qi tot aqa cind sint mul!,um.i!i. tlred - insd ei, niei graclul cte
-
luguiere ;i nici forma gurii nu
sint eract aeelearyi in toate cazuri-
le, iar sunetele em.ise atunci sint
cliferite. Desenul aldturat (fig. 18)
reprezintd, un eimpanzert cate s-a
imbufnat pen.tru cd, i s-a oferit o
portocalf, eare i-a fost luat5, dupir
ilceea. O proerninare sau .tuguiere
similari, a buzelor, cll toate e[ ,
expresive ca cele ale ttnor alte specii cle maimule. Aceasta se poate atribui in parte
faptului ci, urechile lor sint imobile ;i in parte lipsei sprincenelor, ale clror m.i$eriri
devin astfel mai pulin bd,td,toare la oehi. Totu;i, atunei cind. lqi ritlic5, sprincenele,
frurrtea li se incre,te;te, ea ryi la noi, in mod. transversal. in comparalie cn omul, figura
le este inerpresiv5, d"atoritl, mai ales faptului cL ele nu se incruntd, la nici o emolie
sufleteascri - ln m5,sura in care am putut obser'va ;i m-rrnr ocupat cu grijti cle acest
subiect. incruntarea, care este una clintre cele mai importante din toate t'xpresiilc
*,
omului, r'ste datorati, eontracliei lut corru,gator suTtercilii prin care sprincenele sint
coborite qi apropiate, aqa incit sd, formeze cute verticale pe frunte. Se pare 18 cI, atit
orangutanul, cit ryi cimpanzeul posed5, acest muqchi, care in,qi, numai rareori este prrs
in acliune, cel pulin in mod b5,t[tor la och.i. lVli-am fd,cut d.in miini un fel de colivie
;i, punind in ea un oarecare fruct arlemenitor, arn permis atit unui pui de orangutant
cit pi unuia d.e cimpayrzerr s[ facl tot posibilul s[-l seoat[, afari, in.si cu toatc t,li s-au
supilrat oa ecum, ei nu au prezentat nici o urml tle incrnntare. Nici cind erau infu-
riali nu se incruntau. De d.ouX, ori am luat doi cimpanzei din carnera lor relativ
intunecoasS, sco-tindu-i la lumina puternicd, a soarelui, ceea ee pe noi n.e-ar fi fticut
cu siguranli, sL ne lncruntim;ei au clipit rsi s-au uitat cu eoacla ochiului, insi, numai
o singurl dat[ am vd,zut o incruntare foarte uryoarfl. Cu o altir actrzie ttrn glrlilitt, utt
eimpanzeu la nas cu un pai ;i, in vreme ce iqi increlea fa,ta, au aplrut u;oare cuto
verticale intre sprincene. Nu am vrazut nieioclatii vreo ineruntilre pe fruntc'zt oratl-
gut:r,nului.
Cind, este furioasd,, gorila este d.escrisi, ca zbirlindu-5i mr;ful cle pir', llsintlu-st
irr jcrs buzainferioari,, umflindu-;i n5,rile ryi emilind" lipete ingrozitcare. I)-nii Savage
;i Wyman'o afirml cd, pielea capului se poate miryca liber lnapoi ryi ina,inte, si cit,
atunci cind" animalul este iritat, pielea se contract'6 puternic; presupun ln'sil cil prirl
aceast5, clin urmil erpresie ei vor s[, spuni cii, pielea capului este trzrsl in jos, cleoarecre
vorbesc r1e a,semoneA rlespre un pui cle cimpanzeu cA e, atunci cintl urlzr,,,aveA sprin-
cenele puternic contractate". llarea capacitate de mirycare a pielii eapului la gorilir,
la rnulli paviani;i la alte maimule meritd, atenlie in legeitrlrr-l cu capacitatetl rttnri
rnic numir cle oameni de a-;i mi;ca in mod voluntar pielea capului, f ie tltrtorit5, lev('r-
siunii, fie rlatoriti, persistenlei (acestei capacitirli)'".
Ili,rure, sqtai,,md,. - La cererea mea, o broaseri lestoasil r1e apti rlulce :r fost
plnsatir, ln a,cec'api inc5,pere clin grfidina zoolcgic5, impreun.ri cu multt'ntilintutt', cal'e
a1 aritat o uimire fird, margini, precum;i o oarecare tearn:i. Aceastrl s-it mltnifestat
prin faptul c[, au rimas nemi;cate, privind fix, cu atcnlie, cu oe]r.ii litlg deschiryi,
mi;eintl cles sprincenele in sus ;i in jos. Fa,ta lor pflrea pufin alungitir. I)irr cintl in cittd
' La om poat'tI acelaEi llutllc latittesc; irt t'ottrAne;te czrle afirrnf cir corrrrgalor superctlii este inseparabil de
csLe clenumiL .,spt'incellosul" ;i arc ctl f ttnc!ic itrcrutt- orbicttlur is pril pebr ar unt.
talca fruntii (\'. trad.). le ,,Roston .Iournal ol \uLrrt'al Ilistort,", 184ir- 1816,
18 Prof. Orven despre orangutatt, ..Ploc. Zool. Soc.", vol. \:, p. 421t. Dt'sple ciurpitnzett , ibirlent, 1"843 18'l l,
1 8130, p. 28. f)esprc cimpatrzert, r'ezi ltrof . llacalistcl'" vol. I\-, p.l36i-r.
in ,,Ann. ancl llag-.. of Nat. Hist.", vol. VlI,.l87l, p.3'12. 20 \;czi asupra aceslui subicct 7'he I)cseent rtI lIttt,
1'ol. l, p. 2() ltra<I. r'on)., l). 20 si 2l l.
I,A NT,\ iI,TTI'IB lJ1
ele se ridicau ht picioar() (ra szi r."acll nta,i bine. Adesea se retrzigeau clf,iva pa$i ;i apoi,
intorcinrlu-;i capul perste umir, priveau iar fir si cu aten,tie. Era intcresant de obser-
vat in ee rnirsurd erau mai pulin infricoqate de brcasca te.qtcas5, decit rk' ryarpele viu
pe eare-l pusesem odatir in incd,perca lor 21, clet;nrece' in decurs r1e citeva nrinrtte uncl('
maimule au eutezat sir str apropie de brcilsca festoasii ;i s-o atingri. Pe cle altzi parte,
unii paviani niai mari erau grozt\\t rle infriccqali si rinjeau ca si cinrl ar fi fost pe
pnnctnl d.e a urla. ['incl arn a,r5,tat o miezi pirpriqir, impcdobitir unui C rlnoTt,ithecus
'n"ic1er, el a reimas nemi;cat, a privit-o fir, cu atentit,, r,u cchii nrari cleschi;i qi
ryi-a tras
pufin urechile inainte. insl atunci crinc.] broasealestoasirafost pusir in inciiperea lui,;i
:tceasti, maimu![;i-:r rniqcat buzele intr-un mocl eiudat, rapid, mormdind, clupri spusele
irtgri jitorultri, ca ryi cind ar intenticna si-i se impzrce. sarr s:i fie pe plac.ul blcaltci lestoase.
Nu am fost nieicclatir in mlsurir si,-rn.i dau scanla tlac:i sprin.cenele maimn-
lelor uim.ite eratt perman.ertt riclicate, cu toate ci cle ('rau fre cvent mirycate in sus si
in ios. Atenfia earepreeed:i uimirea este cxprim:rtii ck'om printr-o uFCarI ridicare
tl, sprin.eenelor. I)r. I)uchenn.e mir informe azit c'ia, atun.rli cincl a clat rnaimrrfei men-
tiotrate atrterior unelc'alimente cu totul n.oi, ea ;i-a litlic,at puf,in spr'incenele, expri-
mlnd astfel o state dc aten,tie incoldatri. TJzr a luat apoi hranlr cu degt,'tt'le si, Li,sfurrl
sprincenele in jos sau in. pozitie orizontalir, a zgiriat, a mirosit si a, t'xnmirnrt hrlrrrir,
prczen,tinrl astfel o erprcsit' ginrlitiraro. Unc,ori irsi clirdca pulin eapul pe spatc [i,
(ill sprittcenelt' brrt.*c ridicnter Teexanlirra hralla, pe car'(' irt r.e'le tlin urnrir o gustil.
in rlici ull (:Az, trit'i o m:,ritnufir nu a linut gura tlesch.isl cind era uirnitii. I)1.
Sutton a c'xaminat pentru nrin,e timp in,tlelungat un pui rlt'oraugutatr ryi unul de cirn-
piinzeu ryi, oricit rlt' mirzrti erau sau clacti ascultau atent vreun sunet neobi,;nrrit, r'i
tnr i;i tineau glua deschi,sti. Acrr:st fapt este surprinzdtor, deoarece la om aproapo
ttici o expresie nu t'ste mai gerrerali ca gura larg rlesehisih sub irnpul-*ul sentirnentului
tle uirnire. [n rnirsrira tt care anr putut observa, nriiirnufe,le respirir nttti u;or prin nirr.i
tlt'cit txunt'nii, ceeA ce poate'explicu faptrrl r'ir nu i;i rleschitl glu'a clnd sint miralt',
intnrr,it, rlrtpii ctlm vorrl vetlea intr-un alt cupitril, onrul pare sri acfitirrezt. in ilt,ost
l't'l t'itt.tl estc surprins, rnai intii cu scopul dc a in.spila lppt'rk' si atlirrr, ;i ultelior' (ru s(,o-
prrl rlt' a respira pe cit dr, liniltit posibil.
Spaitttit t'ste erprirnatii t1e nrulte spccii tlc' nraimult prin ernitcrc:r dt' tipctc
sl,r'itletrte, lluzele fiintl trase in,a,poi, a,)a irlcit rlirr!ii sirrt, rlezvt,lili. I'irlul se zbirlest('
tttiti ales t'intl st' t'criitnte' si o oaretirrt'e nrirft'. Dl. Sutton ir l'irzut in rnrrtl clar fala urnri
J[urnr:ns[lt,(8,u'Spirlirlt1t1efricir.},I:linrufr:1c'deilst,tn('II{'2ltr.emttr.r-r,t'flir.|l
i;i t'vitcueazir feealele. -r\nr r.itzut o tnuirnulir cat't', utrurr.i cirrrl a {ost ctrptnr':rtir, a,proa-
p(' r'ir a le;irrat tle spainiir.
r1 \"t'zi asnpra lcesttti subiect 7'he Descent of ),Ian, )2 :lnrrtorrttl tLntI I)hilttsrtltlttl ol'Il .tltressiorr, erl .u li-a,
vol. I, p. 4ii. 1811, p. 121 si l3li.
EXPRESII SPECIi\t,I,l
,,se pot raporta, mai mult sau mai pulin clar, la actele lor d.e voinlh, sau la instinctele
n.ecesare". Cel care va privi uncline ce se pregd,teqte s5, atace unalt ciine sau un om
$i pe acelaryi animal gud.urind.u-se pe ling5, std,pini sau va observa f izionomia unei mai-
mulecindeste jignitS, qi atunciclnd estedezmierdat5, de ingrijitorul ei va fi forlat szi
admiti, cri migcd,rile trd,sS,turilor felei ryi gesturile lor sint aproape tot atlt de
expresive ca qi cele ale omului. Cu toate c[, nu se poate da nici o explica!'ie
unora d.intre expresiile animalelor inferioare, majoritat'ea lor sint explicabile
in conformitate cu cele trei principii inclicate la inceputul capitolului I.
CAPITOTUL AL I,'I.LEA
0,,",,,l'i"'li;llJll*liil-;;iffii.'filli,:lYlllH,"'l'i,;Jli.J;l,il'l"T;:x:
liei tnu;chilot'din jurLrl ochilor in tiurpul !ipitulrri - Cauza secle!ici lncriurilor.
in capitolul cle fa!i, si irr cele urmS,toare se vor clescrie ;i explica, in mdsura
posibilitd,lilor mele, expresiile manifestate de om in diferite stiiri sufleteqti. Obser-
valiile mele vor fi prezentate ln ordinea pe care am considerat-o c€a mai potrivitd,
a;a c5, ln general se vor succeda emolii qi senzalii opuse.
9u-ferinlcL corporatd, gi sufleteuscd,: ptLnsu,l.
- in capitolul zrl Uf-lea am descris
tlestul de aminunlit semnele clurerii extreme, dupd, cum se manifestS, prin lipete
sau gemete, prin zvircolirea intregului corp qi prin incleqtarea sau scriqnirea dinfilor.
Ad.esea aceste semne sint insolite sau urmate de transpiralie abundentd, paloare,
tremur5,turi, prostralie totald, sau le;in. Nici o suferin!5, nu este mai mare d"ecit cea
produsd, de frica extreml sau de groazd,; aici insd, intri in joc o emo,tie distinctd,,
care va fi examinatd, lntr-alt5, parte. Suferin,ta prelungit[, niai ales cea mintald,, se
transformd, in proastd, dispozilie, mihnire, deprimare ryi clesper'are, teme care vor forma
subiectul capitolului imediat urmd,tor. Aici mL voi limitn aproape numai la plins
sau !ip[,t, mai ales la copii.
Atunci cind. suferi, dureri chiar u;oare, o foamer rncd,eratS, sau neliniryte, suga-
ciul emite lipete violente ryi prelungite. Cintl lip5 astfel, ochii sint strins tnchiqi,
a;a incit pielea d.in jurul lor se increleqte, iar fruntea i se contract[, incruntindu-se.
Gura este larg d.eschis[, cu buzele retrase intr-un mod curicrs, lulncl o form5, oa ecum
, pd,trat5,, gingiile ryi dinlii fiind mai mult ,qar fil?,i pulin expu;i. Respiralia se face
aproape spasmodic. Este ugor de a observa sugacii cind. t,ip6 si am constatat, cd, foto-
grafiile instantanee sint cel mai burr mijloc cle observalie, intruclt permit o analjz6,
rnai aminunfit5,. Am strins dou[sprezece instantanee, nrajoritatea executate special
EXPRESIA SUFERINTEI :
pentru mine I toate' alatir acelea$i caracteristici g€nerale. De accea aln r('pl'ctlus irrle
din ele prin nrctoda h.eliotipit'i 1 (planrya I).
Inchiclerea strinsl a plecapelr;r ryi, ca drmare, comprimarea globului ccular' -
aceasta constituinrl un. ek,rnent c1e o rleosebitri importantri in tlirerst'lc expresii -
folosr:sc sir apere ochii de o prea mare congesticnare cu singc', drtpir cunl vom explica
intlat[ in mod tlt'taliat. irr legr-'rturil cn otclinea in care rlJferifii mu;ch.i se ccntt'actt'l
t m
1'l,.t.\'s.l t-tt
cind. se comprinrii strins cichii, sint in.rlatorat d-lui tL'. Iratt.gstaff din Southamptr:11
pentru citeva obserr n{ii, pe care le-am repetat tler atunci. Cel mai bun plan pentru it
observa orciinea estt' sri fat'i ca o persoan[ s[-ryi ridice mai intii sprineenele, ceea ce
prod.uce creturi transver',qale po fr'nnte, iar apoi, treptat, sir,-;i contractei cu toat.i
for,ta toli mulch.ii d.in iurul ochilor'. (lititorul czrre rlu curlo:rpte anatontia fefei trebuie
sir se uite lu p:lgina Ii ;i sir privt,ascir figttrilt' .1 ;i 3. i\lu;chii spritrccnelor (aor"r'tt'
1 Ct'le nrrri bunr l'otogrtrlii rlin colr:c{iil rl.ti'il sitrL cxectt- 5i (i sint fircuLe tle pt'itttul, inr figtrrile 2;i 5 tlc cel ttirt
Latc cle critlt: rll. Ilt'illarrrlcr tlirr Yictot'ia Strcet, [,tttt- rrrnrir. Figtrra 6 esLt' rlatit pentt'tt :r aritta tttt ltlitrs lllo-
clra ;i de tll. Iiinrtelnrann tlin IIatttbrrlg. l.'igtrlilt' l, :\, 'tr rlelaL al untri conil nrai in virstL
PLiNSUI,
gator supet'd,li,i) par sil f ie primii mu;chi care s:e ccil,tt'zrctit, iar accrytia trag sprinccnele
in jos ;i spre interior, spre baza nasului, d.eterminind apa,rifia unor cute verticale,
adic5, auneiincrunti,ri intre sprincen,e. In acela;itimp, acestea pro\-otlc[ d.isparifia cute-
lor transversale ale frunlii. llu;chii orbiculari se ccntractir aprtiape sirnultan cu mug-
c|ii sprin.cenelor ryi prcduc creturi de jur impreiurul ochilor. IJi par: totu;i capabili
s[ se coltracte c1 mai multfl fcrli,deindatice contrac,tia rnu;ch.ilol sprincenelor le-a
clferit o oarecare suslinere. ln cele d.in urm[, se contractl urrilch.ii piramiclali ai na-
sului, iar acetptia trag sprincenele ;i pielea frunlii si mai jos, ploclucincl creluri scur'-
te transversale ale bazei nasului 2. Mai pe F-,curt, str va volbi ir. ge n.eral despre ace;ti
mu;chi ca mugchi orbiculari sau mu;ch.i care incrrnjuri t:r'hiul.
Atunci cind. ace;ti mu;ch.i sint puternic ccntracta,ti, r:ei calc ntiorcit buza supe-
rioari, se contracti, de asemenea ;ri ridicd, btlzzt supericarz-t. :\{rcst fapt era tle a;tep-
3
tat d1n morlul in care cel pulin unul d.in ei, mrtpchiul nt,alnri,e. este legat de orbiculari.
Oricile i;i ra contracta treptat mu;chiul din jurul octrilcr vit r*irn{i, pe rn5,sur5, ce
mi,reryte forla, cir buza superioaril ryi aripile n.asulrti (asuplll ciircra se acfioneazd,
par,tial cler cftre unii d"in. aceiali mu;chi)sint aprcape lntottlc'itutt:t tt"ase pulil ln sus.
llac1 i;i lin.er gura strins in.ch.isi, in timp ce i;i contractii rnursch.ii clin jurril ochilor
;i apoi iqi clestint{e bru,qc buzc'le, el va simli cir prcsit.nr{ a er:tlpra tichiicl sporel;te
imecliat. De asenlenea, atunci cind. pe o zi lumin"caFt"i. <,it"bitr;at't', cinc\ra vrca s5, pli-
veascfi, un obiect incletpii,rtat ryi este obligat sir-;i inchidir, parlial plccapc'le, aprcape
intot4eaun.a se va pdtea observa ci, riclicir pulin baza supt'r'icltr'[. Gura url.ol'persOane
foarte rnioape, care de cbicei sint obligate sir-;i reclucil rlesclrizirtur'a cch.ilur, va avea
din acr'lasi motiv o cxpresie de rinjet.
Il,irlicarea buzei supericarc' tragc' in sus rnu;ch,ii pzir'l;ilt,r' t,'upcr"icarc: ale cbra-
jitor ryi procluce o cuti, puternic pronunlatzi pe fiecare obrltz, cuta nazo-lerbiaki,
care incepe d.e lingl, aripile n.irilor qi merge pin.d, la coltutile guiii q;i ch:ar ruai ics.
Accast[ cuti, sau zbircitur5, pcate fi vdzu.tir in orict-r fol,cgrafit'si este fcar.te carac-
teristici, expresiei unui copil care plinge, cutozrte cit o cutl'qirnilatI t'stt'prcdusil cin.d
se rlcler sau se zimbepte a.
in vre,me ce buza superioard, este trasir, rnult in sus in timpul llctului d"e a !ipa,
aga cum s-a explicat ceva mai inainte, murych.ii deprcsori (carc trag irt. jos colJ,ul gulii)
I Ilenle (IIurttlltuch der sqstentcrtistltett Artutomie tlcs 4 (lu toate crir dr'. I)uchcnuc a studiat. cu aLila gri,iit
Xlenschen, 11158, vol. I, p. 13!)) este tlt acot'tl c'tt I)rtcht'tr- contrac{ia difci'i!iior mtt;clti irt Iiirlltul plitisrtltli, pl'ecuIn
r-rc, si ilnr.rllle cir act'sta estc tfectrtl contt'lctilt'ii tttrt;cltitt- 5i cutclc rle pc fa!."r plorittsc lrstfcl, ltarc sir exisLe ceva
Iui 7;tTrurttirlalfs rtast. irrcorrrlllt'I irt tlr'st't'it'i'('.r sit: ('(' i.Illtllll(' ]Itl lloL slltrttc. El
prczintri o {igurr'r (iilirtLtrt, fig.'18) rtudc pc o juntittltc a
'\cc;tia constau tlin lettulor lultii superioris olueqtLe
3
nrrsl (riclicrirtortrl bttzt'i srtpcrioarc ;i al alipii trnstrltti), ft'tei este plovocitt trtr zirtrbcL ltritt cxcilal'ea cLl culeut
lettelsv IaItii proprirr.s (ridicirtorul propt'itt :tl buzei), malu- galvanic a ntuschilot' r'cspcctivi, pe cirtcl cealallS" jtttnit-
ri.s qi zggomutictts minor, sau rnuEchir'rl zigomatic tnic. tate cslc rleteltninatir sI inccaqtir si ltlinga pl'in acelaqi
Acest ultirn nru;chi ntclge paralel ctt ;i cletlstrpra zi3orna- nrijloc. Aproape toli cci citlot'u (acticir 19 din 21 de pcr-
licr,rlui nrare si cstc fixat cle partea extcrioarii a buzei soune) le-:rnt arit [aL jtttttitltcu surizirtoalc a Ie lci au
strpelioare. lll cste reprezentat in figura 2 (p.77) nu insir rt'cunoscrtI irnccliat e-r1,t'csia, ittsli itr priviu!a cclerilalte
in figtrrile 1 Si 3. Dr. l)uchcnne (fuIicanisme de lu Plttlsi- jumirtii!i ttiunai Eastl l)crsoatrcr clin 21 att rccttttoscttt-o,
onomie HunuLirte, album, 1862, p. 39) a ari.taL pctrtrtL daci acceptiirn Let'tttctrii clt',,l1lihllirc", ,,sttferin!l-t",,,supit-
prinra datir impoltan!a contrac!iei acestui nuqchi itr ralrr" ca fiincl cot'ecti, itr vlcrttc ccr 15 pcl'soellt au gi'c9it
explicarca f ornrti lttatc c1e trtisir turile f c\ei la plins. Iletrle I oalte nrult. uue lt sputtinti cir f ig,-ura cxprirni ,,lraz",
consirlerir mugchii tle nlai stts (:rfarit cle ntcilaris) clrepL .,satisfac!ie", .,r'icletric". .,tlezgttsL" ctc. I)uleur cleduce
strlrrlit,izirrni ale ltri quudratus lcrlrir srtIeriolis.
EXPRESIA SUFERINTEI :
:ri collurilor g,,".ti (fig. 1 li 2, k) sint puternic contractali pentll 1 tine gurrl larg
deschisd,r e$a inclt intreg vohimul sunetului s5, poatd, fi emis. Acfiun€:l acestor muqchl
opuqi de d.easupra qi d.e d.edesubt tinde s5, dea gurii un corfiur alun.git, aproape p5trat,
clup5 cum se poate ved.ea din fotografiile insolitcare. Descriinrl un sugaci-caie
lipli
cind este hr5,nit, un excelent observator 5 spune : ,,$i-u fi,cut gura ca un. pritrat-ryi
a l5sat terciul de ov5,z s[-i curgd, din toate cele patru collurit'I crecl in.oirr ,1fvom re-
veni la aceastzi problenrd, lntr-un alt capitol, ci, muqchii rlepre-sori ai collurilor grrrii
1lttt mai pulin sub controlul separat al voin.tei decll, mu,lchii invecinafi, arya incit,
dacf un sugaci tinde numai si, ,tipe, acest murych.i se con.tract[ in. general primul ryi e
ultimul care inceteazi de a se contracta. Atunci cind- copiii mari licep si,,tipe, mu$-
chii care merg spre baza superioarf sint adesea primii care se contractzi, beea ce se
clatoreaz6'poate faptului ci, copiii mai marinu manifesti, otendin.!fi atit cle puterlicii
sd, lipe tare ;i, in consecin![, .*il-fi,tin5, gura larg desclrisrir n$a ineit mu;chii cleprescri
cle mai sus nu slnt supuqi unei acliuni atit rle puter'nice.
La unul din propriii mei copii, cind" era sugaci,amobser'vat arlesea,cle la a optu
zi ryi ceva tnai tirztu, c5, primul semnal al unui acces tle !ip[t, atunci cind acest acce s
putea fi viizut venincl treptat, era o micd, incruntare, datoritir, contractiei ri6.ic[to-
rilor (corrugatores) sprincenelor, capilarele capului ;i ale fetei nude inro;indu-..ter
in acela;i timp, prin afluxul de singe. De in.dat:i ce accesul d.e lipete incepea realmen-
ter toli nrurych.ii clin jurul cchilor se contractau puternic, iar gura se desch.id.ea lar.g
in modul ar5tat mai sus, a$a lncit la aceastii, pericad5, tjmpurie tri,s[turile au luat
aceea;i formi, ca, la o virstri mai inaintatir.
Dr. l'irlerib 6 insi"stf mult asupra contractiei anumitor muqeh.i care trag nasril
in jos qilngust'eaziln5,rile ca fjind cu totul caracteristicir expresiei lipatutui. Dupir, clrn
a,m vd'zut mai inainte, mu$chii d,epressores anguli, or'is " se contractS, cle obiceri in
acelaqi timp ;i, dup5, dr. Duchenne, ei tind indirect sd, aclioneze ln acela;i fel asupr.:r,
nasului. La copiii suferind de raiceli grave, se poate remarca un aspect similar al
nasului subliat, care se datoreazd,celpulin par!,ial, dup[ cum mi-a comunieat dr.
Langstaff, permanentei smiorci,iri ryi presiunii atmcsferice asupra celor dorr[ laturi.
Scopul acestei contrac,tii a ni,rilor la copiii rd,cifi grav sau care ,tipi, pare s[ fie de a
opri scurgerea ln jos a mucozit[lii;i a lacrimilor;i dc a lmpicdica rirspindirea accstor
lichide pe buza superioar5.
Dup5, un acces grarr si prelungit cle !ip[t,pielea caprrlui,fafa ;iochii se inrogesc
datorit5, faptului cir, revenirea slngelui cler la cap a fost impieclicatf de violentele efor-
turi expiratorii, ins[ roryeala ochilor iritaJ,i se datoreazil mat ales li,crimi-"rrii bcgate.
Diferifii mu;ch.i ai felei care arr fost puternic contractali se ma,i crispeazir, inci, pu!,in,
iar btlza superioarii mai este trasri incd, pu!,in in sus ryi intoarsri in afarir, ?, cn colf,uriler
din aceasta c[ cstc ceva gresit in cxprcsia re'spectivi. ,,{lurcrc"r,.tocrnai inccpe si plir"rgir",,,supoLtarca rirn'c-
Unele din ccle 1ir persoane au putuL Ii, poate, inrlLrsc rii" ctc. f)e de alLir partc, g pcrsoanc, lic cit nu;i-arr
parlial in eroare, neagtcpLinclu-se sa vadir un bitlin forrnat o pdrere, fie cir g-r'cscau cu totul, au rirsplrns :
plingind gi lacrirnile nefiind secretate. In prir.in!a unei ,,viclenie", ,,priviLe chiorisl", ,,iovial", ,,privinrl la o
alte figuri a t1r. Duchenne (fig. 49), la carc mu;chii nnei luminii inLernli", ,,privincl un obiect indepiir'taL".
jumltdfi a felei sin[ excitali cu curent galvanic pentru s ]lrs Gasliell, Mctrg ]]arton, etlilic nouri, p. 81.
a reprezenta un oln care incepe sir plingir, cu sprinceana 6 ll',ssenschaftliches Sgstem cler Xlintik ttrtrl Plttlsio-
rlc pe acea parLe in pozi{ie oblici, ceca ce esLe caractc- 11nomik, 1867, p. 102. Duchenne, Ilticanisn'te de ln phrl-
risLic suferintei, aceastl exprcsie a fosl lccunoscuti. dc sionomie Ilttmaine, album, p. 34.
rtn numir relativ mai mare de persoane. I)in 23 de per- " Depresorul unghiului g=urii (N. trad.).
soAne, 71 au riispuns colect. : ,,tt1ihnirc", ,rindulalc", ? Dr. Duchentre fact' accastir ollsclva{ic, o1t. cil., p. 39.
PLINSUL 87
gurii lLsa,te uDor in jos. Ilu insumi am simlit si am observat qi la alte persoane adulte
ci,, atunci clnd" lacrimile sint retinute cu greutate, cala citirea unei povcstiri patetice,
este aproape imposibil c1e a impiedica diferilii muqchi, care la copiii mici sint puternic
aclionali in timpul acceselor lor de {,ipilt, de a se crispa sau a tremura u$or.
Cind" sint prt,a, mici, sugacii nu varsf lacrimi;i nu pling, fapt binecunoscut
de doici ryi dc. medici. Acest fapt nu se datorerste exclusiv glanclelor lacrjrnale, care sint
incir, incapabile de A sc.creta lacrimi. Am observat pentru prima d"at[ acest fapt cind
in mod accidental am atins ugor cu rnall.;etrt hainei ochiul desch.is aI unuia din copiii
rnei in vtrstri cle 77 de z1k:, fricindu-l sir, lfcrimeze rnult, ,si, cu toate cir, miculul ,tipa
violent, crelirlalt ochi a rlmas uscat szru era numai ugor rrmezit de lacrimi. O ase-
rnenea riryoari, li,crimare a amllilor ochi zr artrt loc cu zece zile mai lnainte, in decursul
dnui acces cle fipat. Lacrimile nu s-au rer,"Irsat pe pleoape pen,tru a aluneca in jos
pe obrajii acestrri copil pe cind lipa violen.t atunci cind. avea 122 de ztle. Aceasta s-a
intimpla,t cu 17 ztle mai tirziu, cind. a implinit 139 de zile. Alli ci,tiva copii au fost
observafi pentru rnine, ryi perioada tle plinset abundent pare sI, fie foarte variabilii.
Irrtr-unrtl clin c:rzuri, ochii s-au umezit ugol la virsta c1e numai 20 cle zile1, intr-altul
La,62 de zile. La alli doi copii, lacrimile n.u au curs per obraz la virstele de 84 ryi 110
zrle,in.,qil launaltreileacopil au curs la virsta de 104 ztle. Dup5, cum amfost asigurat,
irrtr-un caz s-a observat curgerrea lacrimilor pe obraz la virsta neobirynrtit de tintpurie
clrr 42 de zile. S-ar plrea c[, glanclele lacrimale necesitd ]a orn un oa ecare exerci,tiu
ittainte ca ele sil fic u;or puse in funcliune, carn in acela;i fel dupl cum cliverse nri;-
cii,ri si gesturi erreclitare coordonate neccsiti, un oarccare cxerciliu inainte rle a fi
fixate si perfecliontrte. Acensta este cu atit mai probabil in ca,zul unui obicei ca plin-
sul, care trebuie s[, fi fost dobindit dupi, ce omul s-a clesprins de strdmo;ul comun aI
gennlui Ho'm,o ;i al ma,imufelor antroponrorfe, cale rru pling.
Faptul cai la o virstti foarte timprtrie nx se vars5, lacrirni r1in. cauza d.urerii ,qau
vre'unei emolii m.intale este rema,rcabil, intrucit mai tirziu in viafd, nici o expresie
rrrr este mai genelalzi sau mai puternic pronuilltrtd, decit plinsul. O c1at5, ce acest
obict,i a fost dobindit r1t'c[tre sug:rci, el exprimi,in modul cel mai clar suferinfe de
toate fclurile, atit rlurer(' corporal5,, cit ;i suferin![ psihicI,, chiar clac:i sint intovdr5,-
;itt' r1e alte cmolil, ca frici, sau furie. Caracterul lip[tului se sch.imbd, in,szi la o vit'stzi
ft.rarte timpurie, dupi cum anr observat la proprjii mei copii, fipltul cte mlnie deose-
bindn-se de cel cle suferin.tn,. Ocloamn[ rnd, informeazh c5, copilul ei, in virstii rle nciui
luni, lip[ pritrunz[tor cin.cl este infuriat, insd, nu plinge I el varsi totu;i lacrimi atun.ci
cind este pedepsit priu intcarcerea scaunrtlui sd,u cu spatele la masi,. Aceasti, deose-
bire poate fi atribuitil faptului cr"r, plinsul este st[pinit, dup[, cum vom vedea irnediat,
la o virstl mai inaintat[, in majoritatea imprejurlrilor, cu exceplja mihnirii, ;i de
asernenea faptului cir, posibilitatea unei astfel de std,piniri este transnris5, intr-o peri-
oad5 mai tirnpurie a vie{ii decit cea la ca,re a apd,rut pentru prima dat[.
La aclulf,i, mai ales la cei de sex masculin, pllnsul inceteazd, sii rnai fie provocat
cle o durere corporilld sau sL o exprime. Aceasta se poate explica prin faptul c[ b[,rbalii,
rutil, ct'i rlin rasele civilizate, cit ;i din cele barbare, consiclerzi ea un semn cler sldbiciunc'
si ca o lipsti c1e birrbir,!,ie ,qi, manifeste d.rlrerca corporaki prin vrelrn semn exterior.
L-'u aceastri exceplie, s[lbaticii pling abundent d.in motive foarte neinsenrnate, dupi,
cum relateazd Sir. J. Lubbock 8, prezentind" unele exemple. IJn ;ef clin l{oua Zeelandd,
,,a plins cit^un oopil peritru cri marinarii i-au stricat pelerina favcr'it[, prifriincl-o
cu f[irr[". In Jlla dtr Ifq:ci am vizut un bl1tinary care pierduse cle' curinrl un frate
si c:rrr',inmcci irll.rt'nativ,plingea cuo violen![ istericir si riclea din tcatri, ininra la
oricc il:rmuza. l,a ruifiuniie civilizate tljn Europa exjst5. rle ase men(a (' rflare clecse-
bire in fi:ecvenfa pllnsului. Ilnglezii pling rarer;ri, afari numai sub preriunea ct'lei
mai zrcutc rlurer"i,in vrc'rri{'c('in unele pirrli ale ecntinentrilni brlrbalii varsri lacrirri
muit mai Ll,qct' gi l"uai abunrlent.
I)upir curir sre ;tic., alicnalii mintali rlau drumultuturor erncliilct lor, cu pu!in5,
retinerr: sau nici una. T)t. J. []richtcn. Brorvne mL informeazil c:it nimic nu cs1,e mai
canrctt'ristic sirnplei ntclancolii, ch.iar la serul masculin., ca ten,dinfa la plins in cele
rnai neiusr.mnzi.trr acazti san ch.iar ll"rlii uici uil. rlr,tiv. Alienalii pling der aremenea in
mocl cl.isprcpoliicnat cind ?rpar€, \'r'€o cauzri real[ de suferinfn,. l)urat:r plin.sului la
unii pacienti t l,t'e rLirnitsllire, clilpii t,utn cste pi cantitate a r1e lacrimi pe) care o var.qii.
O fatii, melancllicir a plins o zi intreagzi ;i ultcrior s-a spov'edit, clr. Brou'n(' ci, nrotivul
era ci, ryi-a achis an..int(, cunl i;i r'[rese cclati sprincrnele ca s[ le grzibcascri cre;terea.
ilIulfi pacit ntj dirr :lzil rtau timp indelungat leglnindu-se in,ajnte si inapoi, ,,si, clat'il
le vor"br;ti,ei lryi {)prcsc aceste rniryctiri.igi string cch.ii, iqi lasf ccllurile gurii in jos
qi izbucn.€sc iri. plirr.s". Tn. unclr: rlintrc ace,ste cazari, faptul cle a li scr aclrcsa srau cler
a-i saluta prict€niis par'(' sii ,q'ugpr€Ze vreo n.ofiune fantasticl, sau de intristare I in.
alte cazuri inl:i" oi:ict, fcl ric cfclt provo?rcir. plin.s, inclepe ndent cle vreo idee. Pacien,tii
suferincl de rnan,jc tcut:i au rir' I,s{rp.rlt':} paroxi,qme vicle nte de plins sau cle scincet
in mijk;cul qk'linirilr r lcr inccercn.te.'J'c;t,rrryi nu trebuie s[, insistdm prca mult asupr?r
viirszirii abnn.clcrte r1e lzrcrimi dc ciitre alienntji m.jrtali, e a fiinrl clatcrat5 lipsei ori-
cl,rci retineri, ci.eoare(ie anunrjte bcli ale creierului, ca hemcplegia, ane mia cer€bra]i.
dcgcnelc'sccrfa scnilil, iin o tenclinfd, spccialI d.e a provcca plin.sul. I'lin.,.ul cste cbig-
nuit la alicnafi ch.iar riupir cc s-a ajun,s l:rostare complet[ dr. imbecilitate cu pierderea
capacitirtii dt, v'orbirc. Irrrs:cane idicate cJ.in rraltere de asemcn€a plingn;sc, pa,re insir
cd, nrt tot aga ;i crul,irrii.
Plins:ul pa,r(,r.ri fie expresi:r inilialii ;i nat'uralri, dupl cum vcdem la copii, a
suferinfc'i tlt'c'ric('ftl,fit'ct-r este Vol'ba de o d11ere ftzicra aproplath de chinrtriextre me,
fic do o sdferint,tl*uilrteasc:iprofund[. ]'apteie der mai sus ;i experie n,fa ncastrir obits-
nuit[ ne arat,r"r in.si=r c:i un efort frccv'ent repetat cle a n,e refine de la plin.s in. asocialicr
cr1 anurnite stirri .cufle tc;ti are un cfect importart in stipinirea acestui obicei. Pe de
alt,5, partr'7 s(. parc cir facultatea rle a plinge pcate fi sporit[ prin obiqnu,injri; astfel,
Rev. Ii. Taylortn, ('iir(.a lccuit, timp inclelnngat in l{cria Zeelandir, afirn[, cti fcmei]e
pot r-Irsir iu mctl rcit lncrimi rlin abunrlenfi;in ac€,qt Fccp ele se int,runesc pentrrt:r
jeli rnor'tul ryi se minrlrrsc ",clr mcdul cel mai indu.ioqltcr de a plinge".
Ijn mic c'fr:rt rl*r t'cprinrale, aclicninrl asupra, glanrlclcr lacrimalt'. are pu{itt
efect ryi de fapt acit'st it 1111',' sii tlucl la un. rezUltat oI,Us. L-'n me d.ic bitrin si crl cxpe-
rien.J5, mi-a rpus c5" cl a cr,nstatat c[ intotdeaun.a .'ingrtrul rnijloc cle a r pri plinrul
anrar'n.ic, intiniplStt,rr al cloatln(,lr-r care il ccnsrrltau gi care iryi d0r€au ele inselc'.si F€
opretlscti rlin plins cla s,ir I(' rcage insiste nt s[ n,u inceteze, asigurinciu-lt, c[ njmjcr
nu le-ar putea ahner mai bin,e suferirrla ca un pllns prehingit;i abunclent.
e Vczi, rle txcmlrlu, rlcscriclca fircritii dc dl. llar- scl'Lctftliches Sgstern der hlintik urtd Pltgsiogtrcnik, 7867,
sltall, a unni idiot, in ,,Philoso1-rliical Transactions", 1867, p. 61.
p. 521. Irr lcgiiturit cn crctinii, r'czi clr. Piclcrit, lVrssen- 10 Nep Zealand and. its Inhabitants, 1855, p. 175.
PLiNSLIL .sg
Murychii clirr jurul ochilor nu slnt puternic contractafi, dupd, cum afirmf Sir
C. Bellqi dupil, currr am. observat adesea sieu, numailn timpullipatului, risuluiputer-
nic, tuqitului ;i strirmrtatrrlui, ci ;i in timpul mai multor alte acliuni analoge. IJn om
iqi contractd, accst rnuqchi atunci clnd iryi sufld, violent nasul. Am cerut unuia d"in
fiii mei s6, strige pe cit il line gura Ei, de indat[ ce a inceput, el qi-a contractat puter-
nic muqchii orbiculari; am observat aceasta d.e repetate ori ryi lntrebinclu-l d.e ce de
fjeeare d.atd, \i inchidea atit d.e ta,re ochii, am constatat c5, nu ;i-a dat cltqi cle pulin
seama d"e acest fapt, el actionincl ln mod inconqtient sau instinctiv.
Pentru a provoca contraclia acestor murychi, nu este necesar ca aerul si, fie
realmente expulzat, cltn. piept, ci este srrficient, ca muqchii pieptului qi abd-ome-
nului sd, se contracte cu mare putere, in timp ce prin inch.iderea glotei nu ^r scap5, d.e
loc aer. La voniitare sau la oticnirea v'iolenti, diafragma coboard, decarece cu;catora-
cic5, se umple cu aer ryi diafragma se men.line in aceastd pozi\ie prin inch.id"erea glotei,
,,precum qi prin contrzrclia propriilor sale fibre"tt. Mu$ch.ii abdomin.ali, contractln-
du-se atunci puter'nic, apasi, asupra stomacului, ai ciruj proprii mu;cl-r.i se contracti,
qi ei, astfel lncit con,tirrutul stomacuhii este evacuat. In. d.ecursul fiec[rui efort de
vomitare ,,capul ,qe colrgestioneazh foarte mult arya incit \u\^ este ro;ie ;i umflati,,
iar vinele mari ale felei qi tlmplelor sint vizibil dilatate". In acelaryi timp,'dup5, cum
qtiu din observa!,ie, muqch.ii din iurul ocb.ilor sint puter'nic contractafi. La fel se in-
timpl5, qi atunci cind" muqchii abdominali aclioneazdin.jos cu forfi neobi,snu'itd,, eva-
cuind" conlinutul tractului intestinal.
Dacd, murycrhii picptului nu sint puqi in acliune puternicd, expulzin.d, sau com-
primlnd aenil clin plflmini, cel mai mare efor't al murychilor corpului nu poate c^aza
contraclia muqchilcr din jurul ochilor. Am observat pe fiii mei cind d"epuneau un
mare efort fizicla exercilii cle gimnastich, ca de pildX, ridicarea repetatd a corpului
suspend.at numai cu ajutorul braJ,elor sau rid.icarea unor greu1,5,!i mari d.e pe sol,
dar nu s-a constatafr, aproape nici o urm[, de contraclie a murych.ilor in jurul ocbilor.
intrucll, contraclia acestor muqch.i pentru protectia ochilor in limpul expi-
raliei violcnte constituie, dup6 cum vom vedea ulterior, irr.d.irect, ur element funcla-
mental al mai multora d.in.tre expresiile noastre cele mai importante, eram extrem d"e
nerdbd"[tor s5, stabilcsc in ce misur5, pd,rerrea, lu,i Sir C. Bell putea fi confirmat5.
Profesorul I)cndcrs, din. Utrecht 1a, binecunoscut ca una din cele mai mari autoritflli
din Europa asupra veclc,rii ryi structurii ochiulu.i, a arut marea amabilitate de a face
pentru mine aceast5, cercetare cu ajutorul numeroaselor mecanisme ingep.ioase ale
qtiinlei mod.erne, pubiicinc}u-;i rezultatele 15. El arat5, cd, in timpul expiraliei violente
vascle externe intraoculare si retrooculare ale ochiului sint toate influen,tate in doul
feluri, anume prin presiunea sanguind, sporit5, din artere ;i prin faptul cX revenirea
singelu.i in vine este impiedi catd. Este de aceea sigur cd, atlt arterele, cit ;i venele
ochiului slnt mai mult sau mai pulin l[,rgite ln timpul expiraliei violente. Dovezile
13 Vezi descrierea datd de dr. Brintor-r actului vomi- foarte indatorat cl-lui Bownran pentru c[ mi-a dat cu cea
tirii, Tocld's Cgclopaeclirt of Anrdomg antl Phgsiologly, ntai rnare amabililate infornratii asupra nrtrlLor problcnte.
1859, vol. 5, supliment, p. 318. 15 Accst mernoriu a apirtrL pentru prirna dat5. in
,,Ne-
la Sint foarte inclatorat cl-lui Borvrnan penlru faptul derlandsch Archief voor Gences en Natuurliuncle", 5
ci m-a prezentat prof. Donders qi pentru ajutorulslu de dccembrie 1870. El a fost tradus de dr. W. D. Nloore
a convinge pe acest mare fiziolog si intreprindi cerce- sub titlrrl On the Action of the Egelids in determination
tarile in legirtrtr;i cu subicctul de fa!i. Sint de aserncnea of Blood from erpiratorg effort, ,,Archives of lIedicine",
editat de dr. L. S. Beale, 1870, vol. V, p.20.
PI,INST]L
sint prezetfiate amrinln.lit in. memoriulvaloros al prcif . Donclcrs. Efectele asupra vene-
lol capului se manifest[ prin prc,em.in.en.la 1or, prin culoarea, purpurie pe care o ia
fa,ta omului carc turyeryte violent, d.eoarece se sufocir, pe jumirtate. Pot menliona, dupri
aceearsi autoritate, cir ochiul intreg iese prr!,in in afar5, in timpul fieciirei expira!,ii
violente. Accasta se datoreryte dilatilrii vaselor retrooculare, ceea ce ar fi fost cle pre-
vhzut clin ca,uza legfi,turii intime dintre och.i ;i creier, fiind. ;tiut c5, creic,rul se ridici
;i coboarir, cu flicc:are respiralie, cind o porlirilre a craniului a f o,.t indepi,r'tat[,, dup5, curn
se poa,te vedea, de-a lungul suturilor neinchise ale capului s;ugacilor. Presripun c[,
acesta este drr asemenea motivul pentru care ochii unui om sr.rgrumat par ca ryi cind
ar ie;i din orbite.
In legd,turir cu protectia och.iului plin presinnea pleoapelor iu. timpul efor:-
turilor expiratorii violente, prof. Donders concbide din tliversele sale observatii ci,
aceastl ac,tiune cu siguran![, cd, limiteaz6, sau supriml, complet clilatarea vaselor 16.
El ad.augil ci in asemen€a rnrrmente Ved"em d.estul de frecvent cum mina estc pus5,
involuntar pe pleoape ca pentru a suslin.e ;i aplra globul ccular.
Totursi, in prczent nu se pot adrlce multe clovezi care s5, probeze ch de fapt
cchiul este lezat dinlipsa rle suslin.ere in.timpul expiraliei viole nte ;existi, in'-s[ citeva.
Este un ,,fapt [;tiut] cil efcrturile expiratcrii fcrfate la tu,ce a sau.vomitare a violentir,
$i mai ales la strlmttat produc uneori rupturialevaselor mici (externe)ale ochiuluf)17.
in leg5turli cn vzrsc'le in.tc,t'ne, dr. Gunning a inregistrat rccent urt ca,z d"e exoftalmie,
ca urmare atusreiconr,"ulsive care, dupilp[,rerea .qa, & depins de ruperea v'aselor mai pro-
funde, iar un alt, caz analog a f ost de asemenea in,rcgistrat. Dar chiar simpla senzalie
d.e incomodare ar fi prc;babil suficientd, sri ducfl la obiceiul asociat al protejd,rii glo-
bului ocular prin contraclia mu;cb.ilcr inconjur6tcri. Ch.iar persp€ctiva r'au posi-
bilitatea unei vltimdri ar fi probalril suficien.td,, in acelaqi mcd, d.upri cum un obiect
mi;cindu-se prea aproapc cle ochi determ.in.L clipirea inv'cluntar5, a plecapelor.
I'utem deci conchide fzirh, grii[, d.in observaliile lui Sir C. Bell ryi mai ales d.in cerce-
tflrile mai u"tente ale prof. I)ondels, c[ inch.idereil strirr.si, n plecapelor in timpul {,i-
patului copiilor t,ste o acliunc pliri r1e inleles ;i de real folcs.
Am vilzrrt, m:ri in.ainte c[ contrac!,ia mu;cb.ilor orbicu]ari d,uce la tragerea iu sus
:r, buzei superioare ryi, in- consecin,lii, dac[, gur:r este !inut[, larg d,eschisil, la tragerea ilr
sus a collurilor gurii prin contracf,ia muqch.ilor deprcsori. I'crmarca cutei nazo-labiale
pe obraji clecurge de asemenea d"in tragere a in sus a buzei superioare. Astfel, dup5, cit
se pare, toate mi;clrile expresive principale ale felci in timpul plin"sului rezultl clin
contracfia murychilor din -iurul ochilor. Vom constata de asemenea c5, vilrsarea lacri-
milor d"epinder sau cel pulin este intr-o oarecrare legitur'5, cu ccntraclia acestor
rnu;chi.
16 Prof. Doncle'rs (op. cit., p. 28) obsclvir ci, ,,dup[ numeslc of talnrie scrofuloasii la copii, atunci cintl lu-
leziunea ochiului in urrna unci opet'alii Ei la unelc for- rnina cstc atit rle dureroasii, incit tiurp clcr sirlltdrnini
nle tlc inflatna[ie ( r, inflantzrlia > itnplicind un proces sau ltrni ca cstc pe'r'manent exclusir prin iuchiclet'ea crr
irrfec!ios, Darrvin a inIelcs probabil congeslic D - N. tratl.)
<, cea mai tnatcr putcrc a pleoapelor; tlesflcind pleoapelt',
intcrni aLlibr,rin o rnare irnporLanfi srrslinelii unifolurc crl n fosL izbit de ltuloart'lr ochiulrri
- llu o paloarc nirt.rr-
a pleoapelor inchise si o nrlrim in m-rrlte cazuri prin apli- ralir, ci abst-nla rogc{ei calc ar li fost de prev[zut. dacit
carea unui bnnclaj. In atnbele cazuri n(l stliicluitn si suprafala at fi fost pufin inflamatir, dupii cnm este de
evitrim cu grijti o presinne expiratoric nrrrr, al cirrei deza- obicei cazl:rl, si tll. Bolnran cstc tenLaI sir alribuie aceas-
vantaj este binc cllnoscuL". IJl. Bowman n-ri. infolmeazii tI paliditat.e inchiderii for'late a pleoapelor'.
ci la f otof obia excesivir care inLovirti seste ccea ce sc 1? Dondels, r,,;r. cit,, p. 36.
EXPRESIz\ SIIFERIN'I.I-I :
ltt uuelc diri.tre cazurile de mai sus, in spccial irr cele cle strinutat pi tu;it,
t'ste posibiJ ca contracfia mu;ch.ilor orbiculari si, serve ascd, in plus la protejarea cchi-
ior contra unui srtnet striden.t sau ul)ei vibralii prea violente. Cred acreasta pe ntru c5,
lotrftiintl oase tari, ciinii ;i pisicile in.r:hid" intr,tdeauna, pleoapele ea ;i rrinfl strdnrrt[,
t'u toate c[, :rtunci cincl latr[ puternic, ciir-r.ii nu le inchid. Dl. Sutton a, obser.vat cu
griiir pentru minc, cite un prli de orangutan ;i der cimpanzeri;i a constatat cti ambii
irrch,id ochii cinrl str5n.rrti, ;i crn.d tu;esc, ntr insi, cin.d ,tipri violent. Am clzrt o prizh
ntici, dc tutun unei maimuf,e tlin. grupul american., si anume unui (tebust cAre si-u
in.chis pleoapele cincl strinuta, tle;i ulterior, intr-o situa!,ie diferitri cind emitca tipett'
lirsunir,toare, nu le-a inch.is.
(lauea sern"e,!'ie'i lacri,ntul(.
- in orice fieorie asupra secretiei lacrimalc-' provocate
tlcr s afecta're a psihicului trebuie luat in con,qideratie un fapt impor'tart, ;i anume
c[,, ori de cite ori muqch.ii din jurul och.ilcr sint puternic ;i invohintar contracta,ti
cu scopul de a cornprima vasele sanguine, aplrind" astfel ochii, sint secrel,ate lacrinri,
aclesea in cantitate suficientl, pentrll a se rostogoli in jcis pc obraii. Aeeasta se intim-
plil atit ltr emof,iilc' cele mai opuse, cit li la lipsil totalir, rle emolii. Sirrgura exccpfie,
;i a,ceasta numai pa,rfialii,, la cxistenla unui raport intre contractia in.voluntarS, li
putenricS, a aeestor ntu;chi si secretia de lacrimi este aceea, zr sugacilor, care, cind. !,ipir
violetnt cu pleoapele st,rins in.ehise, de obicei nu vars[ lacrimi pinii ce n.u au ajuns la
virsta intre dori5 ;i trei sarr patru luni. Ochii lor se acciper[ toturyi crt lacrimi la o virst5
rnult mai tirnpurie. Dup5, cum am observat mai srls, se pare ci, la o perioad:i foarte
timpurie a, vietii glanclele lacrimale nti a,jung in.ci, clin lip,si, de erercitiu sau din vren
alta, eaazit, la deplina lor activit:rte fun.ctionall. La copiii cle v'irsti, ccva mai in.ain-
t'atra, lipirtul sau geamir,tul d.in cauza vrcl7nei suferinte ester insolit atit cle frecr,"crrl,
tle vitrsarea de lacrimi, incit plinsul ryi !,ip6tul sint ternre ni sinonimi 18.
Sub imprrlsul ento,tiei opuse, al marii bucurii sau al pld,cerii, atita t,irnp cit,
risul este ntoderat, nr1 ex.istl aproape nici o contrac,tie a mu;chilor din jurul ochilor,
a;a ci, nu existzi n.ici o incrumtare latunci cind se emit h.ohote de ris, cu erpiralii rapide
,.si violcttt spasmodice, lacrimile cttrg
;iroaie pe fa{L. Am observat de multe ori fafa
unei persoane dup5, un paroxism de ris violt nt ;i am putut ved"ea cL mu;chii orbi-
culari ;i cei ai buzei sriperioare incI, mai erau parlial ccntractaf,i ryi care imprr,un[ crr
obrajii scildali in lacrimi dld.eau jumltn,tii superioare a felei o €xpresie care nu putea,
fi deosebitd, de acce a a unrri copil care mai plinge inc5, cu h.oh.ote. Dup5, cum vorn vedea
intr-un eapitol viitor, faptul cd, lacrimile se scurg;ircaie pe fa,!i in timpul rlsului
violent este comrin tuturor raselor unrane.
La trtsea violentd,, mai ales cincl o perscan[, este pe jumltate sufocat[,, fa!a,
se invine,te;te, venele se dilatl, mu;chii orbiculari ser corrtract[, putcrl,.ic, iar lacrimi]e
('urg pe obraji in ios. Chiar clupi un acces obiryn,uit de tuse, aproape orilicine trcbuie
sii-si ;teargi och.ii . La vornitare sau oticneal[, viole nt[ d.upzi cum am incercat cu in-
sumi;i am vd,zttt-o;i la alfii, muqch.ii orbiculari sint puternic ccn,tractali;i un.ecri
lacrimile se scurg din abun.den!5, pe obraji in ios. lli s-a sugerat c5, aceasta se poate
rlatora faptului cd, r'reo materic iritantl, s-a introclus in niri ryi cil prin. acliune reflexil
s-it tlet,ermin.at secre.t,ia lacrirnilor'. (la urrnar(', rlm rugat pe rtn chirurg s[ sc ocupe c1c
1' l)1. I lenslcigh Ncdgrvoocl (Dictionary of' English lcs ini!ial cste stligliL (in englezcstt:,,1o cLy" inseuurnir
LltyrnloryrJ,1859, vol. I, p. 410) spune:,,Verbul <,to wcep ,i atit a plinge, cit gi a -tipa - .\'. lrad.).
a plinge.l r'inc de la anglo-saxonul ( wop D al clrui in!c-
I'LiNSUL
t'fectele oticnelii, atunci cinrl din stomac nu a fcst expulzat n.imic ryi priltr-o coinci-
rlenf[ ciutlati, a sufcrit el insu;i in d.imineafa rirm5,toare cle cticnea]i, iar trei zile
mai tirzirr :r ollservat o tloamn.i, suferind de un. atac similzrr ; si el este sigrtr c[ in nici
unul t'lin aceste dour-r cazriri nici o f[,rimii de materie nu a fost expulzatX O.in stomac I
totu$i mu;trhii orbicrrlari erau puternic contractali, iar lacrimile ail fcst abundent
secretzrte. Irot vorbi de 2,ssmenea in mcd pozitiv d.espre contractia, e n.ergici, a ace-
lora;i mu;chi tlin jrrrul ochilor ;i rlespre o coinciden!.d a secretiei abul,detrte a lacri-
milor atutrci cincl murychii abdom.inali ac!,icne a zd, elt f cr![, neobirynuit[,, apdsind
?rsupra tractusului intestinal.
Cristra,tul lncepe cu o inspiratie profund5 urrnati de o expirn,tic prelrtngf li
forfatti ryi in .acelaryi timp aproape to!'i murych.ii corpuhii sint puterriic contraclali,
inclusiv cei clin jurul och.ilor. fn timpul acestui act se secre1,5 adesea lacrim.i;i le-am
vraztt chiar rostogolindu-se pe abraz in jos.
Am vtizut frecvent cir, atunci cind c-rame nii se scar'pinri intr-rin puncrt Uncle
sirnt o tnitrciirime intolerabila, ei inchicl cu putere plccapele, insii, dup5, ..rm crc,cl, nn
inspilir rnai intii adinc pentru a t'xpira apoi cu foifri .sl nicicclatf nu am obser.vat ea
ochii sit se dmplo t1e lacrinti, nu sint insir gata sii afirnr cii aceasta nu se intimplrir.
ineb.ictrerea cu puterc a pleoapelor este poate num:ri o partc din1r-o ac,tiune gelcialii
plin carc aproape tofi rnrr;ch.ii corpului devin in acela;i timp rigizi. Ace astd, inchi-
dere :l plcoap('lcr cste cu totul diferiti, de inch,jderea delicat5, a ochilcr care adesea
in.so-te;te, tlupir cum observzi Gratiolel, le, mirosirea unui pnrfum delicics sau gustar€ir
unei mincl,ri delicioai{e, care ia probabii na;tere din dor^infa de a excllder oiice im-
presie tulburitoare ce ar putea surveni pe cale vizaald.
Profr"sordl Dcnders imi scrie urm[,toarele : ,,Am obser,vat citeva cazuri ale
nnei boli foarte curioase cind, dupii, o freeare ufoaril (,,attouch.ement"), c1c. excmpll
frecarca tlttt'i h.aine, care nu a provocat nici rani, sau contuzie, au utrt lcc spa,sme
ale rnu;ch.iului orbicular cu o secretie laerimalri fcarte abundenii, .or" a durat cam
tt oril,. I-llteri{}r,-utreori dupl un interval de mai multe ,qlptdmini, reap[,reau spasme
violente ale acelora;i mu$ch.i insotite c1e' secretie lacrimal[, impreunl cu o inrcsire
primarl sAu secundariL a och.iului". l)1. Ron,mAn mi informeazh-ci a observat intim-
pliltor cazrrrt foartc' a,semrn[,toare ;i cr in un.elrr cuntre ac€stca nu ap[rea nici o inro-
sire sau inflamzrtie a ochilor.
Am fost nerlbdi,tor "qi st:rbilesc dacir, existri l:r vreunul dintre animalele infe-
rioare l1n rapolt sirnilar intre contractia murychilcl orbiculari irr. timpul expiratiei
violente ,si secrefitr lacrirnalir ; sint in'si foarte pufine animale car€, i;i ccntractl aceryti
tttu;chi in tnOd prelungit, sau care rtarsii lacrirni.Exemplarul de Jlacacus,ptel.tylts)
care_plingea, alttitlatti ntit c1e rnult la grirclina, zoolcgiczi,-ar fi fr:st un excelent caz,
cle observal;ie, irrsi, cele cloui, maimule care sint acum acolo ;i care par sL aparfili
aceleiaEi specii nu pling. Totu;i, atunci cind au fcst cbservate cu gri;e de cfi,tre dl.
Bartlett Si de mine, pe cind tipau zgomotos, ele pS,reau cd, lqi contraclil ace;ti muqch.i;
deoarece F,e mirycau insd, incoace ryi lncolo atit cle rapicl in cu;tile lor, .tu, gr"u ie t.
observi cri cer.titudine.
I)upir cit:rnr putut stabili, nici o altri nraimuJI nu i;i contractir rnu;ch,ii crbi-
culari atunci cirrcl !ipi,.
. ls De Ia Phgsionomie..., 1865, p. Zl7.
EXPRESIA SUFERINTEI :
Se rytie elefantul indian uneori pllnge.I)escriiilcl pe cei pe (iare i-a vilzut cap-
crii,
turafi si legaf,i in Cerylon, Sir tr. Tennent spune cir unii ,,zilceau nerniqcali p" sol cu
rdci o altri inrlicaf,ie tle suferinlii a,faril d"e lacrimile care le scrildau ochji ;i care cur-
geart ftiri, lncet:lrt"'. Yorbincl d"espre un alt elefant, el spune : ,,Cincl a fost cloborit
;i inc5,turyat, rlnrt'rea, sa era extrem de mi;ciltoare I r.'iolenfa sa s-a transformat in
t'otaki prostnrfie si zricea la p[rnint sco!,in.d tipete iruibrr;ite cu lacrimi picurin.du-i
pe obraiji in jos ')2o. La grl,dina zoologicri, ingrijitorul elefan.lilor in.dien.i afirmri cu ti,ric
cit, a vEzlut clc rn:ri multe ori la,crimi ;iroind pe fa{a unei femele bitrine, care era nefe-
licit[ clin cauzrr, rrrutririi puiului ei. Ca urmare, eram extrem de neriibdi,tor sri stabilerscr
(iA o extintler() a raportului dintre contracfia, murych.ilor orbiculari;i vzirsarea drr la-
crimi Ia om, rl:r,cil elefan'(,ii cin.d mugesc sau lip[ zgomotos i;i contractil ace;ti mu;chi.
L& c€r(rrea cl-lui llartlett, in.grijitorul a ordonat celor doi erlefanti, tinl,r ;i b[,trin,
sii, mugeascit, ryi anr v[zut t1e re',petate ori, cti exact cind incepeau rnrrgetul, murych.ii
rrrbiculari, mai ales cei inferiori, erau vizibil contractali. Intr-o ocazre ulterioarir,
ingrijitorul l-a fircut pe t'lefantul bltrin sir mugeascl mult rnai tare ryi atit mu;ch.ii
orbiculuri superioli, rrit ;i cei inferiori erau invariabil puternic contractali acum in
t'gali"t, mlisurri. Un fapt neobi;nuit este cei elefantul african, a,tit cle diferit rle specia,
indianir,, incit :r fost considerat cle unii naturali;ti drept un subgen rlistinct, atunci
clrrd in dou[ ocazit a fost flcut sd, mugeascl, tare, nu a prezentat nici o urm[ de con-
trtr,cfie rnu;chilor orbiculari.
^ tliversele cazuri c1e mai sus in legd,trrrf cu omul rezultl, cred, cL nu poate
Din
exista vreo inrloialil cri contraclia muqchilor d"in jurul ochilor in timpul expiralici
violt-:nte sau citrcl torace'le tlilatat este contractat forf,at este intim legati, intr-un
rnocl oarec&re rle sercrcrtia lacrimal[. Acest fapt este valabil atlt sulr influen,ta uno]
t'rnolii cu lotul clifcrite, cit ,si intleptndent de orice emolie. Natural c5, prin aceastir
tru so inlelege c5, nu pot fi sccretate lacrimi f5r5, contraclia acestor mu;chi, rleoifreco
esl'e uotolirr si1 6rlp sint ildesea abuudcnt vd,rszrte cu pleoapele depirrtate ;i cu frunte a
rreirrcrctitri. Oorr.tracf,ia trebuie sL fie' atit involuntari,, cit si prelungiti, ca, in tirnprtl
unui rrcces rle sufocare, sau energicir, ca in timpul strlnutatului. Simpla clipire inro-
luntari zl pleoapelrlr, de;i cleseori repetatii,r nr aduce lacrimi in och.i. $i nici ccn.trac,tia
voit[ ryi prelungitil, iu diferifilor ntu;cl,i inccnjur[tori nu cste suficiert[. Intrucit,
glandelc lacrimale alc copiilor pot fi ugor excitate, am convins propriii mei copii li
pe al,ti ci,tiva clr: diferite virste s5-qi contracte repetat ace;ti mrrrych.i cu maximurn de
firrlir, ryi sil corrtinue tirnp cit mai indelungat posibil ; aceasta nu a produs iusf aproape
20 {)et1lort, ccl. u lj-a. 1tiir9, vol.II[, p. l:l(iI si l]7(i. ll-iurr pozitivit a ingri.iitorului dc lrr gri<linir zool<tgicir. Ilste
irtlresuL d-lui'lltrvailes din Ccvlon pentt'tr infot'malii sigul cii cei rloi elefan!i tlc la g-t'irclina zoologicl isi con-
srrplirrrentarc cu plivirtr la plinsul elefitntului ;i, drept tlactau invariabil tttu;chii tlt'biculat'i cind incepeau sir
urlnare, anr prirnit o sclisoale cle la Rcv. cll. Glt'nie, mugeasci puternic. Nu pot ilnprica accste afirrnalii con-
t'arc impreunir cu al{ii art :rtrrL arnabiliLaLea sir obsct've trarlictot'ii decit prcsupunintl cri in Ce5'lon elefanlii t't'-
pcntru nriner o tulrni. dc clcfan{i rectrnt captura{i. Cind cent captura!i, clin carrzir ciL erirtt intirrita{i sart ittft'ico-
t'r'arr iri Ia{i, acr5tia l]lugoilrr violcnt : csLe insir lcrnarca- ;a{i, rlorcau sir observc pe cci cat'tt ii pet'sccutir ;i in con-
lril cir, irtrrnci cinrl tttr.rgearr astfcl, ei nu isi contritctatt secinIir nrr ipi conLructtru rnu;cltii olbiculat'i,:tqit ittciL
nicioclrrLi nru;chii din jurul ochilor. $i ci nici nu virrsau vederca sil nu lc fic impiedicilti. Ccri pe care Sil If. 'l'cn-
llrcrirri, iat' r,iuitot'ii indigcni arr afirnrert. cd nu an obser'- nent i-a vtiztrt. plingintl erau in starer de proslratie 5i clin
vrrL niciodalir cir elefanlii sir plingir. Lrri pale totugi im- disperare lenun!ascrI la lupli. Illcfantii care Intlgeau
ltosibil tlt'a 1e indoi dc detaliile clale ale lui Sir E. Ten- Ia comandl la grridina zoologicd, nu erau, dc sigur, nici
nt'nL rlt'spre plinsul lor, intiirite de altfel de afirma{ia alarma{i Ei nici infuria[i.
PLINSUL
nici un efect. Urreori ochii sr-'umezeau pu!,in, insii, nu ntai ntult decit s-ar putea ex-
plica prin stoarcerea lacrimilor secretate clin interiorul glandelor.
Natura raportului dintre contraclia involuntar5, qi energic5, a mugchilor din
.iurul cchilor rsi secre,tia lacrimald, nu poate fi stabilitii in mccl pozitiv, ins[ o ipotezir
probabild, poate fi sugerath. Func,ia prirnordial5, a secreliei lacrimale irnpreunti cu
pufine mucoziti,!,i este de a unge suprafala cchiulni, iar ceA seclltnclarl, este, dupir,
cum crecl unii, de a menline n5,rile umede, arya incit aerul inhalat sI fie umed 21, qi de
asemenea sii favorize ze capacitatea cle a m,irosi. O alt[, funclie a lacrimilor, cel puf,in
tot atit de irnportantfl,, este insf de a spd,la particulele de praf, sau alte obiecte mi-
nuscule, care ar putea intra in ochi. C5, acea,sta este de mare importanfi reiese clar
tlin cazririle in care corneea a devenit opaci, prin inflamareA * cavzatd de faptul cri
particulele cle praf nu aufost incleprirtate, ca urmare a faptului ci, cch.iul ,si plcoapa
ttu mai pot fi mi;cate 22. Secre,tia lacrimal5 provccatil de irita,tia eauzatl de orice corp
sl'riiin in cchi este o acliune reflexd, adic[ acel corp iritf nerr,'ul periferic car'(,
-
trimitc,' o impresie anumitcr celule nervoaFe s€nzoriale; aceF,tea transmit influenJt
lor altor celule nervoase iar acestea la rintlul lor glandelor lacrimale. Influe rrJa trans-
misd, a,cestor glande determini, d.up5, cum avern motive valabile de a crede, relaxarea
inveli;rrrilor musculare ale arterelc,r mai mici I aceasta permite ca o cantitate rnai
mare d.e singe sL pd,truncli, in lesutul glanclular, ceea ce clett'rmin[ o secrctie lacri-
mal5, abund"entri. Atunci arterele mici ale fetei, inclusiv cele ale retirrei sint relaxate
in lmprejurS,ri foarte ttiferite ryi anume, in timpul unei irrroryiri intense a felei, gland.ele
lacrimale sint nneori inf luentate in mocl asem[ndtor tleoarece ochii sint sclilda( i
in lacrimi.
trste greu cle presupus cit de multe a,cliuni reflexe au lnat nastcrr', in-'ir, in
leg[tnrfl ct.- cazrLl de fa,!d, al influenlei asupra gland.elor lacrimzrle prin iritare a supra-
felei ochiulrri, merit5, poate observat c5, de ind,at[, ce o for'mi, primitiv[ a del-enit
semiterestrri in obiceiurile ei ,si ln situalia de a-i intra in ochi particule r1c pr:rf, dacir
praful nu era spilat complet, el ar provcca o puternieil iritalie ; ;i pe baz:r principiulrti
raclia!,iei forlei ner'voase e5,tre celulele ner'vcase invecinate, glantlele Jacrimale ar l'i
frrst stimrrlate sit .qecrete. Deoarcce aceasta se repeti adesea ;i hrtrucit forfa nervorr.sir
treee ugor de-a lungul c5,ilor obiqnuite r o uryoard, irita,tie va fi suficietrl ir pinir in eele
tlin urmd, pentru a provoca o bcgatii, secrelie lacrimal5.
De indatfl ce, prin accst mijloc,qau prin altul, o ae!,iune reflexr-r, r1e acest fcl
fuscse stabilitri ryi se prcrlucea ulor al!'i stimuli aplieali pe supra,fa{a cchiului
- cunl
ar fi un vint rec(), o a"cfirure inflarnatcrie ince at5, sau o lovitur5, pcr pleoape _- va, pro-
voca, dup[ cunr stinr cir, este cttzttl, o bcgatii, ld,crirnare. Glandele sint dt' ascn]cncil,
stimulate la acliune prin iritarea pi,rfilor invecinate. Astfel, atunci clncl nitrile sirfi
iritate de vapori eaustici, se secret[ lacrirni abund.ente cu toate cir, och.ii pot fi strfirs
inchi;i, si aceasta urmeazit de asemen€a unc'i lovituri pe nii,s, rle exernplu cu o rninu;ir,
<le box. O loviturir rtsturl,toare pe fafn cu o nrria prodrree, rlupir, eun] am vrizut,
acela;i cfect. in aceste clin urmf caztrisecretia lacrimal5, este un lezultat incidental
ryi nu este t1e niei un folos direct. intruclt toate aceste pd,rli ale felei, inclusiv glandele
lacrimale, shrt previrzute cu ramuli ale aceluia;i ner'v, anume al cineilca, r:c, poate
21 Bcrggsl1. citaL iu ,,Journal of Anatornl' an<l Ph5'- 22 Yezi rle exemplu un caz citat dc Sir (1. Bcll, ,,Plri-
siology", noiernblic 1 871 , p. 23.-r. losophical Transactions", 1823, p. 177.
' congeslia ( N. trad.).
BXPRE.SIA SUFERINTITI :
inlelege intr-o oarecare mfsur[ c1e ce efectele excitririi oricdreja djntre ranrnli F,e
ertinrl la celulele sau rd,dicinile nervoase ale celorlalte ramuri.
P5rlile interioare ale ochiului aclioneazil de asem€nca, in anumite condilii,
in mod reflex asupra glandelor lacrimale.. Informaliile urmeitcare mi-arr fost ccn'uni-
cate prin amabilitatea d"-lui Born.man, insd, subiectul este foarte complicat, cleoarece
toate pi,rfile ochiului sint in.tim lega e intre ele ;i foarte sensinile la clivcr;i stimuli.
O lum.in[ putern.jc[, ac,tionind asupra retinei cinrl este in stare norma][ are o tcndin!5,
foarte slaba de a produce lii,crimare Ila copii netinltc;i, cale au in,s[ m.ici lcziuni ve chi
pe cornee, retina clevine excesiv cle sensibili, la lumin[ si erpuncrca chiar ]a luminI
obirsnrrltir de zi determ.inri o inch.idere fortata, ryi durabilir a plecapelor ryi o llt'rimare
abundentii,. Atunci cind persoanele care ar trebui si, inceapi, si, poarte ochelari ccn-
vec;i iqi f orle azra de obicei puterea descrescinda, de acontcdare, sc procluce o secretie
Iacrimald, excesiv[, iar retina t].evine exagerat cle sensibil[ la lumirrir. in general, afec-
liunile morbide ale supra{c,tei och.iului ryi ale structurilcr ciljare in cursul acliunilcr
cle acomodare sint insolite de o secrelie lacrimalir c'xcesivti. Crestetc'a presiunii glo-
bului ocular, neajungind pinl la inflamalie * dar implicincl o lipsir r-ler cchilibru intre
lichidele elim,in.ate si reabsorbite de vasele intracculare, d.e obicei nu este insofit:l
rle vreo li,crimare. A unci insri cind echilibrul este de cealaltzi parte ;i ochirrl clevine
prea moale [scad.e presiunea intraccular[,] existS, o nai mare tendinfi, rle lircrimare.
in. sfir;it, existil numeroase sti,ri morbicle ;i modificiri structurale ale cchilcr si chiar
inflamalii extrem d.e puternice care pot -sir nu fie insolite derrit cle pulinii san fls lrici o
secref,rt' lacrimail.
NIai trebuie men!,icnat in leglturii cu subie ctul nostnr cti cclrirrl ;i pitr'file
invecinate sint supuse unui num[r extraordinar [cle mare], der tniscirri refle re ryi aso-
ciate de senzalii;i acliuni pe lingl cele in leg[,turd, cu glandele lacrimale. Atunci cind
o luminfi, vie love;te'retina ilnui singur ochi, irisul se contracti, in'sil irisul celuilalt
cchi se mi;ci, dupfl ut] anumi* interv'al de timp. Irisul se mi;c[ de asernenea acomoclin-
clu-se la ve-tlere^ap"opiatii, sauinclepilr'tatil,precdffiryi atunci cincl.ceicloiochi converg23.
Oricine stie cit cle irezistibil sint trase in jos sprincenele la o luminf fcarte int'etrs[.
Pleoapele de asernenea clipesc in motl involurttar atunci cind un obiect' este rni;cat
in apropierea ochiului sati cind. se aucle brusic un sunet. Cazul binc'cuncscut al
luminii vii care face pe unele persoane sd, strlnute este chiar ;i mai curios, deoarc'ce
aici forfa nervoasil radiazri c1e la anumite celule nervoase in legilturil cu letina, la
cel1lele nervoase senzoriale ale nasului, provcrcind o giclilare ;i tltt la acestetl la
celllele c?:l,r,e comandir, diferilii mu;chi respir'atoli (inclusiv cei orbicrrlari ) cAre ex-
pvlzeazii 1erul intr'-un mocl atit c1e rleosebit incit el rir,llufrte;te trurnai prin uirri.
Sti revenim la, problema, noastrir, : de ce sint secretate lacrrni in timpul unui
a,cces de {ipat, sau u ultor efolturi cle expiralie violente. intrucit o lovituri, uryoarf
pe pleoape provoacii o secrelie lacrimalS, abuntlent5,, este cel pulin posibil ca contrac-
gi* *pu*mod"ic[ a pleoapelor prin api,sarea puternicl a globului ocul:tr sL proclucl in
rnod. asem5,n5,tor o oarecare secretie. Aceasta pare posibil[ cu toate cL contraclia
voitd, a aeeloraryi mu;chi nu prorluce un asemenea efect,. $tim ci un om nu poate str[-
*,\rlicr-r colgestie c&rcr n11 cster rle patrrrii ilfeclioasir 23 Vezi asupra acestor difcrite puncLe, pt'of. Doutlct's,
ci l)rrr rrrecanicir (N. lrarl.). Ort tlrc ilnomalies of AccontmotltLtittrt artd lle/rtrrtictrt ol
the Eqe, 1it6tr, p. 573.
PI-INSUL Q'
nuta, sau tu;i irr mod voit cu aceea;i for{ir, ca atunci cincl o face automat qi la fel este
in cazul contractiei mu;chilor orbiculari. Sir C. Ilell a experimentat pe ei;i a consta-
tat, c5, inchizind brusc cu forfa pleoapele in intunc'ric, se v[d scintei lumincase ca
cele' provocate prin lovirea u;oar5, a pleoapelor cu clegetele, ,,srtriinutind insii ccmpri-
nlarea c-'ste ryi mai rapiclii ,,si mai puternici,, iar scintc'ilc. sint nrai strllucitcarc)'. Este
clar ci, aceste scintei se datoresc contractieiplecapelr,r, decarece dacri ele ,,sfurt tinute
cleschise in timpul strinutatulrri nu se va prccluce nici o senzafit'de'lurujnli,". in
cazurile cleosebite, la care se referil profesorul Dcnders qi cll. Bournan, am vlizut crir
la citeva s[,pt[mini ctup5, ce ochiul este u;or v[timat ur'meazil ccntraclii spasmadice
care sint insotite de o scurgere abunclent[, de lacrimi. La c[scat lacrin'.ile par st'r fier da-
torate numai contractiei spasmodice a mu;chilor din jnrul cchilcr. In poficizr acestor'
din urmh cazan, este gr€u de crezut cil presiunt:r plecapelcl asupra suprafefei ochiu-
lui cu toate c[, efectuat[ spasmcclic ryi cleci cu mult rnai niu]15, fct![ cle cit se poate
face in motl voit, este sufieientii, pentrrt a cletcrrnjna prin acliune'rcflexi secretiir
lacrimi.rlir in numercas.ele caznri in care ace asta are lcc in timpul cfcrrturilt,r de erpi-
rzr!,ie violentri.
O altf caazi, poate intra simultan in iocr. r\m vlzut ci,, in :tnumite corrcli!,ii,
parlile interioare ale ocb.iului ac!,icneazi, in mocl refler asupra glandelor lacrimale.
$tim cir, in tirnpul eforturilcr violente de expiralie presiunca sitrgelui arte'rial dininte-
liorul vaselor oculare este sporiti, si cir, revenirea sin,gelui rr€nos este impiedicatir.
Pare tle zsesa, probabil cil dilatarea vaselor oculare astfel prcdusir, poate a,ctiona in
morl rc.flex asupra glanclelor lacrimale - sporincl astfel efcctele tlatoriteprr.siunii
spasmotlice ale pleoapelor asupra suprafetei ochiului.
Examinind in ce md,srrr[ aceastd, ipotezi, este probabilir, trebuie s:-r :rrrcm irr
vedere cS, asupracchilol sugacilor s-a act,ionat in acest mocl dublu in clecurs de nenu-
mlrate generalii, ori de cite ori ei au lipat ; qi dupd principiul cir, forta neryoasit trece
ugor de-a lungul c[ilor obi;nuite, ehizrr o comprimare moderat5, a globului ocular ryi
o clilatare moderat5, a vaselor oculare vor rjunge, pind, in cele din urtni, tlin obi;nuin-
!ir, sil :rcfioreze asupra glandelor. Avcm un cazanalog in faptulczi mu;ch.ii orticulali
sint aproape intotcleauna contractali intr-o rnicti, mitsurir, chiar in decursul ruui rreces
sl:rb cle plins, cind nu poate erista nici o rlilatare a vits('1or sAu \-r('o st'trzlltit' ucpl[-
cut ir provocatti in interionrl och.ilor.
I)e altfel, a,tunci cind ac{,iuni sa,u mi6cilri complcxe au fost cxecut:rte irr st,r'insir
a,socialie, timp indehtngat, si cin,tl acestea din vreo calrzi'r sint impietlicutt', nrai infiil
voit, iur ultt'rir r clin. crbi;nrtinfi, si clacil cr;ndiliile potrivite clt-' ex€cutarc apar, orieArt'
parte a acfiunii sau a rni;clirii care eltc cel rna,i pulin srtb controlul v'oinfc'i vn, fi
cleseori executatil inv'olrtntar. Secrelia rtnei glande este cleosebit cle inclepenrlentir
de voinf[, de Aceea, atilnci eind cu ina,intarea in lirstil zr,incliv'idului sAu crl prcgresul
crtlturii rasei obiceiul de a tipa sau de a plinge cu urlete este stzipinit ;i in ccusccin![,
nu apare \,"reo dilatare a vaselor ,'sanglline ale' ochirrlui, se poate totrtryi intimpla si,
mai fie incd, secr'etate lacrimi. Dupa cllm am obser'va,t mai sus, putern vedea mrirychii
din jurul ochilor dnei persoane care eiteryte o povestire emolionantI, crispindu-se
sau tremrtrind intr-o rnhsurzi atit de uryoari, incit s[, treaci, aproape reobservate.
irr acest c,az) nrt a eristat nici un ,tipi,t ryi nici o dilatale rl, r'aselor sangriiile ryi totu;i,
rljn obi;nuinfi,, anumite celule nervoase trimit o rnic5, cantitate de forfa nervoasi,
la, celulele care comancl5, mu;chii clin jurul r:chilor, pr€crtm;i celulelcr carc ccmanclit
glandele lacrimale, cleoarece in acest tirnp ochii se umezesc prt{in. I)aeir erisparea
EXPRE,SIA SUFERINTEI :
mu$chilor din jurul ochilor ryi secrelia lacrimald, ar fi fost complet impiedicate, ar fi
existat touqi, aproape sigur', o oarecare tendin,tn de a transmite o for{d, nervoasd, in
aceleaqi d,irecfii iar deoarece glandele lacrimale sint remarca,bil de independente r1e
controlul voinlei ele inc[ vor fi predispuse sI, aclioneze, tri,clind astfel, cu toate cii, nu
existl, nici un alt semn extericr, gindurile emo!,ionante care treceau in aeel moment
prin mintea persoanei respective.
Ca incd, o ilustralie a ipotezei pe care am preze[tat-o aci, pot nrerr,tiona cti
dacI, intr-o perioad[, timpuric' A r'ietii, atunci cind obiceiuri de toate feluri]e se for-
meazd, u$or, copiii noqtri resimlincl mul,tumire s-ar obirsnui sir, ernitzi hohote zgomot'oase
de ris (in timpul cd,rora vas:ele oculare se dilatd,) la fel de frecvent ;i de continuu dup5
cum se dedau acceselcr cle ,tipete la suferin!5, atunci probabil c5, mai tirziu in via!5
lacrimile s-ar secre-'ta tot atit de a,bundent ;i de frecvent in oricare d.in ambele st[,ri
sufleteqti. Un ris delicat sa,rl uu zimbet sau chiar un gind plir,cut ar fi fost suficient
pentru a provoca o secre!,ie moderati, de lacr'imi. lle fapt existti o tendin!i, evitlen{,[
in aceastd, d.irecfie, dupd, cum se v'a vedea intr-un capitol viitor'. cittcl"vorn |rata d.espre
sentimentele duioase. Dup5, l'reycinet2o,la inctigenii din insrrlele Sanclwich lacrimile
sint recunoscute defapl, ca unsemndefericire ; ar fi necesare toturyi d.ovezi mai valabile
as,upra acestei probleme d.ecit cea a unui cii,ld,tor in treeere. De asemenea, dac[, copiii
nogtri timp de multe generalii qi fiecare dintre ei timp d.e mai mul!,i ani ar fi suferit
aproape zilnic de accese prelungite d.e sufocare, in timpul c[rora va".ele ocula,re sint
dilatate ryi lacrimile secretate in abunclenf5, atunci probabil puterea obiceiului aso-
ciat ar fi atit de mAre incit in timpul restului vief,ii simpla id.ee a unei sufocilri fir,rti
vreo suferrinfii, sufleteascl ar fi suficienth, pentru a provoca lacrirni.
Pentru a rezuma acest capitol, se pcate spune eX plinsul este probzrbil rezul-
tatul vreunei inl5n{,uiri de evenimente, cum sint celcr ce urmeaz:i. Atulci cind. sint
fli,minzi sau suferi, in .v-reun fel oarecare, copiii !ip5, tare, ca ryi puii majoritd,lii altor
animale, in parte ca o chemare cle ajutor c[tre p6rinlii lor ryi in parte pentru c5 orice
efort ma e acluce o ugurare. lipatul prelungit cluce in mocl inevita,bil ]a congestiona-
rea vaselor sanguine oculare, ceeA ce trebuie "qi, fi dus, mai intii con;tient ryi pinir in
cele clin urm5, din obignuin{i,, la contrac{ia mrrqehilor tlin jurul ochilor pentru a-i
proteja. in acela;i timp, presiunea spasmodici, pe suprafa!,a cchiului ryi d.ilatarea
vaselor intraoculare, friri sL implice neapir,rat vreo ,senzalie conftientzi, trebuie si fi
influen,tat prin acliune reflexI,, glandele lacrimale. fn sfir;it, tlatoriti celor trei prin-
cipii ryi anume : al for-tei nervoase care treceugor de-a lungul cd,ilor obirynu,ite -- al aso-
cialiei cuinfluenla ei atit de larg r[,spindit5, ryi a] unei mai mari subordcnflri controlu-
lui vointei a unor acliuni decit a altora-- suferin,ta a ajuns sil provoace ugol secre,tia
Izrcrimalil flra, o-[, fie neapilrat insoliti, de weo altd, acliune.
Cu toate cL in conformitate cu aceast[ ipotezi, trebuie sii consiclerdm plinsul
drept un rezultat intimpltitor tot atit cle lipsit de scop ca ryi secre!'ia lacrimalS, in urma
unei lovituri pe suprafafa cchiului sau ca un strinut catzat de acliunea tinei lumini
vii asupra retinei, totuqi nu ne va fi greu s5, inlelegem in cel fel secre,tia lacrimilor
duce la uqura,rea suferinlei. ,i, pe mi,sura in care plinsul este mai violent sau mai is-
teric, cu atit mai ma e va fi r4urareer pe baza aceluiaqi principiu, dup5, care zvirca'
lirea, intregulu.i corp, s:crirsr11,tul tLintilcr ryi lipetcle pitnrnzdtoare adrrc usurare in
caz cle durels puternicl.
2a Citrit rle Sir J. Lubbocli, ,,Prchistoric Timcs", 1865, P. 4l-r8"
CAPITOLI]L AL VII-LEA
1t.232),carea tratatbilcacest intreg subiect. Vezi de ase- piralic, vezi mai ales Sir C. Bell, Anatomg and Philoso'
rnenea I-{uschke, Illimices et Phgsiognomi.ces, Fragmen- phg of Erpressiott, ed. a 3'a, 7844, p. 151'
tum Phgsiologicum, 1821., p. 21. Despre expresia ochi-
SPRINCENE OBLICE 1r) 1
ambelor sprincene este trasd, in acelaryi timp in jos qi netezitd, prin contraclia porliunii
exterioarea muqchilor orbiculari. Sprincenele sint cle asemenea impreunate prin
PIA.V^.S'1 A ll-rt
central5 qi ridicatd,. Unirea acestor cute verticale cu cutele centrale ryi transversale
(vezi fig. 2 $i 3) produce un semn pe frunte care a fost comparat cu o potco avra ;
rnai exact ins6,, aceste cute formeazd, trei laturi ale unui patrulater. Adesea ele sint
evid.ente pe fruntea persoanelor adulte sau aproape ad.ulte, atunci cind sprincenele
lor devin oblice, ins5, la copii, datoritS, faptului c5, pielea nu li se increlegte ugor, ele
rareori se pot ved.ea sau nu se pot d.escoperi decit simple urme ale acestora.
Aceste cute ciudabe sint cel mai bine reprezentate in figure 3, planqa If, pe
fruntea unei tinere care are capacitatea de a acliona voit asupra muqchilor respectivi
intr-un grad. neobiqnuit. intrucit era absorbit[,-d"e aceastd, sfor{are, pe cind era fotc-
grafiatd,, exp esia ei nu era cituqi de pulin una de mihnire, de aceea nu am prezentat
decit numai fruntea. Figura 1de pe aceeaqi planqi, copiati, din lucrarea dr. Duchennea,
reprezint5,, la o scari, redusf fa\a, in starea ei naturald,, a unui tinfi,r care era
uri actor bun. in figura 2 eleste afafr,at simulind mihnire, ins5,, dupi, cum am menfio-
nal, mai inainte, nu a aclionat in mod egal asupra ambelor sprineene. Se poate d.ed.uce
cd, expresia este adevi,ratS din faptul ci,, din 15 persoane c5,rora li s-a ardtat fotogra-
f ia original5, fd,r[ sd, li se d.ea weo indicalie de ce intenfioneazd, sd, reprezinte, 14 au
ri-r,spuns imediat ,,d.urere d.eznd,d5,jduit5,", ,,r5,bdare cu suferinf5,", ,,melancolie"
;i aga mai departe. Procurareafigurii 5 este oarccum curicas5,: am v[,zat' fotografia
intr-o vitrini, qi am d.us-o la dl. Rejlander pentru a d"escoperi cine a fd,cut-o, spunindu-i
eit tle nri;ci,toare ii era expresia. IJI mi-a rd,spuns : ,,Eu am fi,cut-o $i era probabil sir,
fie miqei,toare, deoarece dupl citeva minute b5,iatul a izbucnit in pllns". Jtl mi-a
ar'[,tat apoi [fotografia] aceluiaqi b5,iat in stare liniqtitd,r pe care i-a'm cerut s5, mi-o
reproducir, (fig. 4). In figura 6 se pr,t ved.ea sprincenele foarte pu,tin oblice I aceastl
figuri,, precum ;i figura 7 sint prezentate pent'ru a arita col,turile gSrii trase in jos,
subiect la care m5, r'oi referi indatI,.
Pulini sint cei care fd,r'd, oarecare exerciliu pot ac,ticna ln mod voluntar asupra
muqchilor lor [care redau] mihnire, ins5, dupd, incercfl,ri re petate foarte mulli reugesc,
pe cind. allii nu o pot faee niciod.afr,e. Gradu] de oblicitate al sprincenelor, care este
rlobindit in mod voit sau inconqtient, se d.eosebeqte mult Ia diferite persoane. La unii
cale par sd, aibd, muqchi piramidali " neobiqnuit de putemici, contrac,tia fasciculelr t'
merliale a,le mu;ehiului frontal, cu toate eL poa,tcl fi energici,, clup5, cum se vede ditr
chif or t:orrugulor supercilii, orbicularis, pgramiduli.s nn.si tlc f)uclrcttnc. Asrrpt'a acestni strbiect vezi de Asemenetl
gi fronttrlis. Dr. Duchenne crede insit cir fiecare conclu- observa!iile prof. f)outlers ln ,,Archives of Ilt'tlicitrt"',
zie la care ajunge merit[ o examinarc scrioasir, ;i anurne 1870, vol. Y, p. lt4. DI. J. \Yood, care cste aLiL de birrtr
cii mugchiul sprincenelor (corrugator), pe cal'e il numeEte t:unoscub pentrtt studiul situ temeinic asupra tnttqchilot'
stturcilier, cste cel care ridici collul interior al sprince- corpului ulnan, mi infolnteazir cd, dupi plrel'eA sa, des-
nclor gi c[ esLe ln antagonism fali de partea superioarl crierea ac]itrnii mu;chiului conttgator supercilii, pe carc
qi interioari a mugchiului orbicular, precum ;i fa{i de am dat-o, este corectl. Aceasta nu are insd nici o ittt-
pryramidalis ncrsi (vezi X[icanisnrc cle Ia Phgsionomie portanlI ln ceea cc prive;te cxpresia care esle deterltli-
Ilumaine,7862, in-folio, art. Y, text ;i figurile 19-29, nati de pozilia oblicti a sprincenelor gi trici penlru teo-
crli[ia in-octauo,1862, 43 p.). El admite totugi ci mugchii ria originii ei.
sprincenelor lmprcuneazl sprincenele, provocind cute 4 Sint foarte indatorat dr. Duchenne pentru permi-
verticale la baza nasului, adicii o lncruntare. El crede siunea de a reproduce aceste fotografii (fig. 1 ;i 2), prin
rnai departe c[ mugchii sprlncenelor in unire cu mu$- heliotipie, din lttcrarea sa in-folio. trIulte dintre observa-
chiul orbicular superior ac[ioneazl in zona celor clou5. {iile anterioare asupra cutdrii pielii, atunci cind sprin-
treirni exterioare ale sprincenei, aici ambii fiind in anta- cenele devin oblice, sint lurite din excelenta sa discrt-
gonism fati de mu;chiul frontal. Judecind dupl desenele lie asupra acestui subiect.
Irri Henle (gravura in lernn, fig. 3), nu pot lnlelege * Leuator alae nasi (N. lrad.).
cqrn poate acliona muschiul sprincenei in modul clescris
SI'RINCI]NE C)ET,ICN I0:i
tracliei obiqnuite sint caractieristice fizionomic,i alie na,!ilcr m.intali aparf,irrir1c-l aocstol.
tlou5, categorii. Dr. Brown.e a observat cu griji, perrtru'm.intlr in det,uirsul unci peliczrcle,
eonsiderabile de t1[P, treri cazuri dc h.ipcconCrie, in ca,re mu;chii niili.rr.irii r,]au p(,r,-
sistent contractali. fn unul din. ele, o vdcluvi, in virsti, c1e 51 de ani, isi in.ch.iplia rr[
pierduse l,oate viscerele qi c5, tot ccrpul ii era gol. tra ayea o expresie cle tnate supii -
lge qi iryi lovea ritmic, timp de ore in.tregi, una de alta miinile pe irrmdtats inchise.
)Iu;ch.ii mihnirii erau perman.ent ccntracrtali si plecapele superioare arcuite. Aceast:i
stare a durat hinj de zile, apoi s-a insd,n5toryit, iar exprcsia felei ryi-a rellat aspectul
ei natural. lln al d.oilea caz a prezentat aproape acelea;i particlla,ritflJ,i, uoio..l i1.
plus collurile gurii ld,sate in jos.
DI. Patriclr Nicol a a'rut a,mabilitatca s5, observe pentrn mine ma,i niulte
t,azurila azihl de nebuni dir Sussex ryi mi-a eomuniea.l, cletalii complrte irr. lcgdturi,
cril trei clintre
_ele ; nu este in"qd, n.evoie s5, Ie dau aici. Din observaliile snle is.rptu
pacienlilor melancolici, dI. Nicol ccnchicle c6 extrem,itil!,ile intericare'ale sprincenelo1
sint apr_oape intotdeauna mai mult sau mai pu!,in ridieate, cu cr€lurile d6 pe frunte
mai mult sau mai pulin eviden.t pronunfate.. Tn. caztl unei femei tinele, ac.sfe cretrrri
au fost observate ca fiind in mcd constant in u;or joc sau mi;eale. in rlnele e,aznri,
collurile grrrii sint cd,zute, adesea ins5, numai intr-un grad. nein.semrr.at. Se plte a cth-
serva aproape intotdeaun.a o oarecare deosebire in, expresia m.ai multorl paciep!,i
melancolici. in general, pleoapele sint tisate in jos, iar pieiea din apropierea ctillurilcr
lor exterioare ryi de sub ele este incretit5. Cuta naza-lahiall, eare, dlce tlei la lrripilc
nd,rilor Ia collurile gurii ryi ca,re este oiit A" b[ti,tcare ]a cchi la ccpiii care pling i1
hohote este adesea clar pronln.fatd, la aceryti pacienfi.
Deryila a,lienafii m.intali murych.ii mih.nirii ae{ic ieazd aclcl-ca, in mc.d pt,rsist(,n.t,. t;oturyi
in cazuri obiqnuite ei sint uneori puryi incon,rytiint in. ac{,iune pe scnrti cturatl 4e ca,uzg
ridicol de neinsemna,te. lln domn a recompen.sat o tinir5, dcamn.d, printr-rin caclcu
cle mic5, valoare ; ea a pretins cf,, este ofen.,qatd, qi l-a dojenit sprin.cerr"t" i-a1 clevcnit
I
extrem d.e oblice, cu frurltea complet in.crelitd,. O alti tin,iri, clcamnd ryi rrn 1inir,
amind.oi in cea mai bun5, dispozifie, vorbeau impreunfl cu pasiune
ryi cn o rapiditate
extraordinar5; am observat cil, ori d.e cite ori tind,ra dcanrn.i, era invinsi, ryi curjntele
nu-iputeau ieryi destul clerepede din gur5,, sprincenelei seridicau oblic ryi pd frlnto i stc'
formau cute dleptgngh.iulare. Ea ridica astfel tLe fiecare ctatil steagul clisper[,rii,
ceea ce a fd,cut d.e o jumitate de duzind, de ori in d.ecurs de citeva minrtte. Nu am fi,cut
nici o observalie asupra acestui subiect, insi; intr-o acazie ultericarS, am rugat-o sir,
acf,ioneze asupra murychilor ei de mihnire, de fa!5, fiincl altd, fat|,, care putea sir, faci,
in mod.voit acestltlcril, ari,tindu-i ce seintenticna. Ea a in.cercat irt mcil repcta,t dar.
in zadar; totu;i, o cauzd, afiit, de neinsemnat5, d.e neplflcere cA c€a cle a nlli fcst irr
stare sd, vorbease,S, destul de repecle, a fost srrficierrtl pentlu a, prlne in aclirrnt (,1er,-
gic5,, in mocl repeta,t, ace;ti rnurychi.
Expresia de mihnire datorit5, cori.tracfiei mrt,,schilcr de niihnilc n.u (,stt, rrituusi
de, pulin limitatS, Ia europeni, ci pare fic comrin6 trrt,uror last'lor unlailo. Am pr:ilrit
',qri
cel pu!-rn descrieri demn.e cltl incrcdere in privinta lrindrtqilcr', a clh.ang2,lilor lrrnU A;n
triburile indigene de munte djn Iqd.ia qi d.eci aparfin.ind urrei ras:e cu tc,tu] distjn.ctr.
cle trindu$i), a malaiezllar, a negrilcr ;i a australie nilor. in privinfa, acestora clin. urm5,
cloi observatori au r5,spuns afirmativ la intrebirile mele, n.eintrincl insfi, in nici un de-
tlr'liu. Totuqi,^dl. Taplin adaugd, la observaliile mele descriptive cuvintele: ,,aceasta
t'ste exact". fn priv'infa negrilor, doamna caxe mi-a vorbit despre pictlra 1li Fra
SPRINCENE OBI,ICE
Angelico a vrazut un negru remorcind o barc5, per l{il si, cind a intilnit un obstacol,
ea obselvat murych.ii s5i de mihnire in ac,tiun.e putemic[, cu mijlccril fr'un,lii fcar'te
^
increlit. Dl. Geaeh a observat in, Malacca, un malaiez cu ccllurile gurii traEe mult in
jos, cu sprincenele oblice ;i cu dungi scur'te ryi atlin.ci pe frurlte. Acea,std, exprcsie n.u zl
d.ura,t decit un timp foarte scurt; dl. Geach. observ5,: ,,Era cittdat, seminind foarte
mult cq o persoand, gat'a s5, plingd, clin cavza unei pierderi ma,ti".
fn fndia, dl. Erskine a constata,t c5, iudigenii erau familiariza\r cu aceastd,
expresie, iar d.l. Scott de la Gr[clina botanic5, din Calcutta mi-a trimis o descriere
am5,nunlitil a d.oui cazari, pentru care ii sint indatorat. El a observa,t citva timp,
fiind ascuns, o femeie dhangari, foarte tin.[rl, din Na,gpore, solia unuia dintre grd,d.inari,
care iqi ald,pta pruncul muribund, ryi i-a tdzttt in mod distinct sprincenele ridicate la
col!,urile interioare, pleoapele cdzute, mijlccul fruntii increlit, gura pulin desch.is[, cu
collurile mult l6sate. El ieqi apoi din dosul unei perdele de plante ;i v'orbi sdrmanei
femei care tresd,ri, izbucni intr-o rev5,rsare amar5, de lacrimi qi il implord, si,-i vindece
pruncul.Al d.oileacaz afost al unui bd,r'bat h.industanez ca,re, din cauza bolii qi a sir6-
ciei, a fost silit s5,-ryi vindd, capra favoritf,,. Dupd, ce a primit suma, el s-a uitat repetat
la banii din mina sa qi apoi la capri,, ca qi cum ar fi lrut sd,-i in,apareze. El s-a dus Ia
caprd, care era legatd,, gafr,a sd; fie du.s5,, qi animalul s-a rid"icat in doui, picicare ryi i-a
lins miinile. Ochii si,i ryovd,ir5, dintr'-o par"te intr-alta, ,,g"ura ii era par!,ial inch.is5 cu
collurile h.otd,rit l5,satr: in jos". Pin,[, in cele din urmii, s5,r'manu] om p[ru s5, se decid5
ci, trebuie sd, se clesparti, de capra sa ryi atunei, rlupd, cum vdzu dl. Scctt, sprincenele
ii devenir5, pulin oblice cu increlitura sau umflarea c racteri,qtic5, la capetele inte-
rioare, insd, fdr5, ca frun.tea sd, i se increteasci,. Omul rdmase a-rya timp de un minut,
apoi oftind adinc iztrucni in lacrimi, iryi ridic5 ambele miini in sus, binecuvint[, capra
se intoarse qi f5r5, s-.o mai priveasci se ind"eph,rt5,.
Despre ca,rrao, oblicttd,li,i, sTtri,ncenelor la su,f ertnld.
- Timp de mai mulli ani,
nici o expresie nu mi-a pd,rut atit cle nein.,teleasci, ca cea pe care o examin[,m aici.
De ce mih.nirea sau nelini;tea s5, cletermine contraclia fascicu]elcr mediale numai ale
muqchiului frontal imprertn5, cu a celor d.in jurul ochilor ? Aici se pare c5, avem o
miqcare complex5, cu singurul scop de a exprima mih.nire, ryi totuqi aceasta este o
expresie relativ rar5, qi ad.esea trecutd, cu vederea. Cred c5, explicalia nu este atit de
grea pe cit pare la inceput. Dr. Duclr.enne dd, o f otogra,fie a tin5rului la care ne-arn refe-
rit mai inainte, care, uitindu-se in sus la o supratald, prtternic luminat6,, i;i ccntract5,
in mocl involuntar,qi exagerat, muryc,lr.ii sili d.e mihnire.Uitasem complet aceastd, foto-
grafie cind, intr-o zi faarte luminoas6,, fiind c[,lare, cu soarele in spate, am intilnit
o fatd, ale cd,rei sprincene au devenit, pe cind se uita in sus la mine,extrem de cblice,
cu cutele corespunzdtaare pe frnnte. Am cbservat aceearyi mi;care in cc'ndilii similale
in nrai multe ocazriulterioare. intorcindri-md, aoas5,, f5,r5 a da vreo indicalie a,qupr&
scopulu.i meu, am filcut pe trei dintre copiii nrei si, se uite cit mai inclelungat qi atent
posibil la, virful unui arbore inaltr ca e se profila pe un cer extrem cle lrrminos. La to!,i
trei, mupchii orbiculari, muqchii sprincenelor si piram.idati erau puternic ccntractali
prin ac!,iurre reflex5, din cauza excrtf,,rii retinei, a;a in.cit cchii si, le fie apd,rali d.e lu-
"mina vie. Ei au incercat ins5, cu tot dinadinsul sd, se uite in sus, qi acum s-a putut
observa o luptfl, curioasd,, cu contraclii spasmodice, intre intregul muqchi fronta] sau
10(i BX}]HESIA D!: IIIIIINITII] r
in virstil, s-a observat aceea,;i pozilie oblicii, cu extremitlfile interioale alt' spllncc-
nelor evident increlite qi in acelaqi timp cu ccl,turile gurii lisate in jos. De indati ce il
izbucnit in plins, toate tri,s[turile felei s-au sehimbat qi aceast6, expresie specificI a
dispd,rut. De asemenea, unui b5,ie!el, dupi, ce a fost vaccinat, c€€a ce I-a ficut ri
tipe qi,sd, pling[ violent, i s-a clat o portocald de cdtre medic, c€€a ce a f[cut pllcere male
copilului, dcoarece erls-a oprit d"in plins ;au putut fiobservatetoate miqc5,rile calac-
teristice,inclusiv fcrmarea crelurilor dreptunghiulare clin mi jlocul frun,tii. ln sfir;it,
am intilnit pe clrum o feti!5, in virst5, cle trei sau patru ani, care fusese speriatir clcr
un ciinc I cind am intrebat-o ce s-a intimplat, ea s-a oprit din scincet iar sprilrce-
ttele i-au devenit imediat oblice intr-o rnisuri extraordinard,.
Nu m5, pot indoi c5 aici avem explicalia problemei pentru ce fascicule'lc
med.iale ale muqchiului frontal qi muqchii din jurul cchilor se contracti, anta-
gonist unul ta.d, de altul sub influenla mihnirii, daci contraclia lor este prelun-
gitd,, cala alienalii mintali melancolici, sau de moment, d.in vreo cauzd, nelnsem-
nat5 cle suferinld,. Noi to!i, ca qi copiii, ln mod repetatr &n contractat mu;chii
norytri orbiculari ai sprlncenelor qi cei piramidali cu scopul de ne apd,ra cchii
pe clnd. lipam ; strd,moqii noqtri au fd,cut acelaqi lucru timp de mai ^ multe gene-
ralii; qi cu toate cil, inaintlnd in vlrstd,, putem ugor s5, ne stdpinim la trcclrz
ryi s[, nu !ipH,m, nu putem clin cauza obiqnuinlei lndelungate sL impicclicd,m lntot-
tleauna o ugoar5 contraclie a mugchilor d.e mai sus ; qi de fapt niei nu observir,m
contraclia lor ;i nici nu incerc[,m si, o oprim dac5, este neinsemnat[. Mu;chii
piram.idali par a fi ins5 mult mai pu,tin sub comanda voinlei decit ceilal,ti mu;chi
inrudi,ti, si, dac5, sint bine clezvoltati, contractia lor nu poate fi impiedicat[, dccit
prin contraclia antagonistl a fasciculerlor mecliale ale mu;chiului frunf,ii. Ilczul-
tatul care d.ecurge neapd,rat, d,acd, aceste fascicule se contract5, energic, estc
tragerea oblic5, in sus a sprincenelor, lncrelirea extremitd,filor lor interioare ;i
formarea d"e creluri d.reptunghiulare in mijlocul frunlii. Deoarece copiii qi feme-
ile pling mult mai ugor decit bi,rbafii qi intruclt persoanele ad,ulte de ambele
sexe rareori pling, afard, numai d"ac5, au o suferint5, psihicd,, putem inlelege d.e
ce mugcbii mihnirii se v5,d. mult mai cles in ac,tiune la copii si femei, d.upd, cum
cred. c5, este cazul, decit la bXrbali, iar la adul,tii de ambele sexe numai in caz
de suferin!5, psihic6. fn unele d.in cazurtle men,tionate mai sus, ca in cel al s5r-
manei femei dhangare sau al hindustanezului, ac{,iunea muqchilor mihnirii a fcst,
urmat5, reped.e de plins arnarnic. Tn tcate ca,zurTle de suferin!5,, mic[, sau n].are,
creierul nostrri tinde, din obiqnuinlI indelungath, s5, trimiti, un ordin anumitor
muqchi si, se contracte, ca qi cum ar fi incd, copii pe punctul de a !ipa; ins[,
acest ord"in, prin puterea miriunati a voinlei qi prin obiqnuinfir, 1l putem con-
tracara parfial, cu l,oate ci, aceasta, in ceea ce prive;te mijlocul de contracal'ar'(',
se efcctueazd, in mod inconqtient.
I)espre cobori,rca collu,ri,lot' quri,i. AceastI, ac,tiune cste cxecutal,L rlc
-
cr[,tt'c ilepressorcs u'nquli oris * (fig. ] ;i 2) K). Fibrcle acestui murychi clivelg irr
jos qi capetelc supcrioare convcrgente se inseri, in jurul collurilor gurii qi dc btza
inferioarl la o micii distarrf,S, de interiorul col,turilor 6. IJnele dintre fibre par
a fi in antagonism ta!il de marele muqchi zigomatic, iar altele ta\d, de clifc'rifii
* Este vorba tle tttr glup lunctional alctit.uil. din rnu;ehii 6 Ffenle, Hcutrlbuch tler sgstentatischen ^{natctmie tles
triurrglriLrlrlli ai iruzci si rlirr ri:orirts (\'. frnrl.), .I[enschen, 1858, vol. I, p. 148, fig. G8 ;i 6t).
EXPRESIA DE MIHNIRE:
cifiva, copii mai mari ryi femei, pe cind, ou oarecare lupt[ de impotrivire, se apro-
piart treptat de punctul de a tzbucni in plins, ryi amind"oi observatorii erau corl-
vin;i cir, clepresorii incepuserd, si, aclioneze lnaintea oricdrui alt mu;chi. Or, deoarece
deprcsorii au fost puDi repetat in actiune puternic5, in copil5rie, timp de multcr
genera!'ii, for,ta, nervoas,i, va tind"e s5, se scurg5, pe baza principiului obi;nuinfei
inclr:lung asociitt5 la ace;ti muqchi, precum gi la diferi{,i al!,i muqch.i faciali, ori
de cite ori mai tirztu in via!5, se incearcf,, chiar un ugor sim![min.t de suferinli.
insri, .deoarece depresorii sfnt oarecum mai pulin sub controlul vointei aecit
majoritatea celorlalti mu;chi, ne putem aqtepta c^ ei sh, se contracte adesea
u$orr per cintl ceilalli sd, r5,mini, pasivi. Este remarcabil cum o cit de neinsem natd,
coborirc a colturilor gurii poate sd, dea fizionomiei o expresie de prcastd, dispozilie
sau cle deprimare, aqa in.cit o contraclie extrem d.e micd, a acestor mugchi ar fi
suficientd, pentru a reflecta aceastd, stare sufleteasc5.
Atunci cincl estc intensfl, bucuria provoaci, rni;cd,ri fi,r5, rost - clatrs
tlezordonat, b5,taie din palme, tropd,it etc. - $i ris zgomotos. Risul pare s5, consti-
tuie in primul rind expresia simplei bucurii sau fericiri. Yedem clar aceasta la
copii cind se joac5,; atunei ei rid aproape fd,r5, incetare. Persoanele tinere, trecute
de virsta copili,riei, cind sint bine d"ispuse rid intotdeauna mult qi f[,rd, rost. Risul
r,etlor este descris de Homer ca fiind ,,exuberanfa bucuriei lor cereqti dupf ospd,lul
zilnic". IJn om surid.e -,1i surisul se transformf treptat, d.upi, cum vom ved.ea,, irt
lis - atunci cind intilne;te pe stradi un vechi prieten, d.upzi culn o face la orict,
plir,cere neinsemnatri, de pildd cind miroase un parfu.m pld'cut 1. Laura Rriclgtnatt,
cAre, din cauza orbilii ;i a snrzeniei, nu a putut d.obindi vreo expre'sie prin itnitare,
totu;i, atunci, cincl i s-a comunicat prin limbajul gesturilor o scrisoare de la utt
prieteir iubit,',,a ris ,si a bi,tut din p*Im", iar obra;1i i s-au imbujoratt). inl,r-altri
oeazie', L'a a fost vd,zut[, tropriind rle bucurie 2.
Persoanele iclioate ;i imbecile ofer5 d.ovezi convingi,toare c5, risul sart
surisul exprim5, in prirntrl rind simpla fericire sau bucurie. Dr. Crichton Rrowne,
clruia ii sintindatorat, ca qi in atlt d"e multe alte ocazir, pentru rezrlltatele vastei
sale experienle, m[ informeazd, c5, la idioli risul este cea mai general5, qi mai frec-
veut5, d.in toate expresiile emofionale. Mulli idioli sint posomorifi, sup5,r[,cioqi,
nelini;tili, intr-o stare psihicd, d.e d.urere sau complet nep5,sd,tori; aceqtia nu ritl
nieiod.atd,. Altii rid ln rnod. frecvent absolut f5,ri, rost. Astfel un bd,iat icliot, inca-
1 llerbert Spencer, /:ssnys..., 1858, p. 360. 2 F. Licber, desprc sunetele vocale ale Lattrei Bridg-
nrAn, ,rSmithsonian Cotrtributions", 1851, vol. II, p.6'
EXPRESIA fJUCURIEI :
prlbil sd, vorbeasc5,, s-a plins prin semne doctorului Browne ci, un alt bf,,iat din
azrl r-a invinetit ochiul; aceast5, plingere a fost insofiti, de ,,bufniri de ris, fala
prezentind. cel mai larg surls". ExistS, o altd, mare categorie de idioli care sint
irr mod. persistent veseli qi blinzi qi care rid sau surid" in mod constant 3. Adesea,
fizionomia lor prezintd, un suris stereotip, ,i, ori de cite ori li se ofer5, mincare
sau sint mingiiali sau li se aratd, culori vii sau aud muzic5,, veselia le este sporit5,
;i zimbese, chicotesc sau rid. pe infundate. Unii din ei rid. mai mult decit cle obicei
atunci cind. se plimb5, sau incearcd, s5, faci, vreun efort muscular. Dupi, cum observ5,
dr. Browne, veselia majoritd,fii acestor idioli nu poate fi in nici un caz asociat[
cu vreo idee distinctfl ; ei resimt pur ryi simplu pld,cere $i o exprimf prin ris sau
suris. La imbecili, situali ceva mai sus pe scara evolu,tiei, vanitatea personal5,
pare si' fie cNJZa cea mai obiqnuiti de ris, iar imediat rirmd,toare este pll,cerea
izvorind. tlin aprobarea purt5,rii lor.
La persoanele aclulte, risul este provocat din motive foarte cliferite d.e cele
care sint suficiente in copild,rie ; aceast5, observalie cu greu se poate aplica insh,
la suris. in aceast5, privinJS,, risul este analog plinsului, c-are la adulli est^e aproape
limitat la suferin!5, moral[,, pe cind. la copii el este provocat de d.urere corporald,
sau de orice suferin!5,, precum $i de fric5 sau furie. S-au fd,cut multe considerafii
asupra cauzelor risului la persoanele ad.ulte. Subiectul este extrem tle cornpler.
Cauza, cea mai obiqnuitS, a a risului pare sd, fie orice intimplare nepotrivitii qi
iuexplicabilS,, provocincl srtrprizd, ryi un oarecare sim! de superiolitate, insf impli-
cind. $i o stare psihic[ fericit5,. Imprejurd,rile nu trebuie s5, fie prea importante ;
nici un om s5,rac nu rra rid.e sau surid.e auzind. brusc c5, i s-a d.onat o mare avere.
Dac5, gind.ul este puternic excitat de sentimente pld,cute ryi intervine vreo intim-
plare neinsemnatI, sau v-reun gind neaqteptat, atunci, dup5, cum observS, dl.
Herbert Spencer 5, ,,o mare cantitate d.e energie nervoasd,, in loc si, fie cheltuiti,
in producerea uqei cantitd,li echivalente d.e noi idei qi emolii care erau in stare
n5,scind.d,, este brusc opritd, in cursul ei. Exced,entul trebuie s5, se d.escarce in vreo
alt5, direcfie, qi de aLcL rezult5, o scurgere prin nervii motori la diferite categorii
de muqchi, produeind" acliunile pe jumi,tate convulsive pe care le numim ris". O
observalie in legd,turi, cu acest subiect a fost fS,cutd cle un corespondent in timpul
recentului ased.iu al Parisrllui, anume c5, soldalii germani, dupd, puterniea exci-
tare provocatd, de expunerea la pericole extreme, erau in special predispuryi si
pufneascS, in ris zgomotos la cea mai micd, glumfl. De asemenea, la copiii rniei
care sint pe punctul de a incepe s[, plingfl, uneori o intimplare nea,1t,epta,1,ri le vA,
transforma brusc plinsul in ris, care pare s[, serveascl, tot atit de bine Itl r,heltuileru
energiei nerYoase de prisos.
Se pare ci, urreori imaginalia este ,,gidilat[," d.e o idee caraghioasi, ,li aceastir,
ala-numitd,,,giclilare" a min$ii este curios de analog5, cu cea a corpului. Oricine
;tie cit de excesiv rid. ccpiii ryi c5, tot corpul li se zvircoleryte cind. sint gidilafi.
Dupd, cum am v5,zut, maimulele antroprid.e, cind sint gid"ilate, mai ales la subsrlori,
scot d.e asemenea un sunet repotat, oare corespund.e risului nostru. Am atins
3 Vezi, de asetnenea, dl. n,Iarshall ln ,,Philosophical Vezi, de asemenea, Nlandeville, The Fable of the Bees,
1'ransactions", 1864, p. 526. vol. II, p. 168.
a Dl. Bain (The Emotions and tlrc lViil, 1865, p. 247) 5 The Phgsiologg of Luughter, eseuri, seri:l tr 2-a, I 863,
are o lungi gi interesanti discu[ie despre ridicol. Citatul p. 714.
de mai sus despre risul zeilor este luat din aceastd carte.
Risui 713
cu o buc[ficd, d.e hirtie talpa piciorului unuia din copiii mei in virstd, de numai
qapte ztle, qi el s-a tras brusc in li,turi, iar degetele de la picioare i se ri,suceau in
toate pd,rfile, ca la un co_pil mai mare. Asemenea mipcd,ri, ca si risul din gidilat,
sint, evident, acliuni reflexe, ceea ce se ved.e d.e asemenea la muqchii n6striali
minusculi, care servesc sd, zbirleasc5, fiecare fir de p5,r sep arat de pe corp qi care
se contract5, in apropierea unei suprafete gidilate 6. Totuqi, risul provocai de o
-numit
idg.. carqghioasi,, cu toate c5 este involuntar, nu poate fi o^ acliqne strict
reflex5,. fn acest ca ryi in cel al risului provo.^t d" gidilat, mintea trebuie s5,
_caz,
fie intr-o stare pl5,cut5,; da95, un copil mic este gictilat d. oo stri,in, el va lipa cle
fricd,. Atingerea trebuie si, fie uqoar5,, iar o idee sau intimplare, pentru a fiiara-
ghioasir ru trebuie s5, fie de o mare importantd.Ps,rfile corpului c.t" mai sensibile
la gidilat sint cele care nu sint atinse de obicei, d.e pildd, de subsuorile sau pd,rfile
d.intre degetele_de la picioare sau tS,lpile picioarelor, care obiqnuit vin in cbntact
cu o suprafald, largd,, ins5, suprafala pe oare qedem oferd, o exceptie evidenti, de la
aceast5, regul5,. ?,
Pope Gratiolet anumili nervi sint mult mai-sensibili la gidilat
decit allii. Din faptul cL un copil cu greu poate sd, se gidile el singur sau frtr-un
grad mult mai mic decit atunci oind este gidilat d.e o alt5 persoand,, pare si, rezulte
cd, punctul precis de atins nrt trebuie cunoscut dinainta; tot aqa-ryi cu mintea,
cgv? neaqteptat o idee noud, sau absurd5, care strfl,bate prin firul obi;nuit a,l
gindurilor pare- sd, fie un element puternic in favoarea comicului.
-
Risul este prod.us de o inspira!,ie adinci,, urmatd, c1e o contraclie scurtfl,
intrerupti,, spasmodicS, a pieptului ryi in special a d.iafragrnei 8. Ca urmare , arrzrm
cd',,rid.e de se line de burtd,". I)in ca:uza scutur5,rii corpului, capul se mi;cd, intr-o
par-te qi intr-alta. Adesea, maxilarul superior tremurd,, [miqcindu-se] itr sus ryi
in jos, dupd, cum se intimpl5 gi la unele specii de paviani cind sint foarte
mullumili.
in timpul risului, gura este mai mult sau mai pulin larg deschisi,r cll colfu-
rile mult trase inapoi, precum qi pulin in sus, iar lnia supe"ioari, este pulin riai-
cat'[,. Tragerea inapoi a collulilor se ved.e cel mai bine la risul mod"erat $i mai ales
la un suris larg, acest d.in urmd, epitet ar5,tind. cit d.e mare este gura. tr'igurile
al5turate (planqa III, fig. 1-3), reprezint5, diferite grade d.e ris ryi de suris rnoclerat.
Figura fetilei cu p5l5rie a fost executat5, de dr. Wallich, ;i expresia este veritabill ;
celelalte dou5, sint de dl. R,ejlander. Dr'. Duchenne insistri in mod repertat e cir,
sub impulsul ernoliei de bucurie se aclioneazd, asapra gurii exclusiv de crit*e marii
murychi zigomatici, care servesc sd, tragl collurile gurii inapoi ;i in sus ; jrrclecinrl
insi' dupf,, mod.ul in care dinlii de sus sint expu;i in timpul risului ryi al surisului lar,g,
precum qi din propriile mele senzalii, rrrr m5, pot indoi c5, unii clin mq5chii care
merg la buza superioari, sint de asemenea puqi iu ac,tiune mod.eratf,,. in acela;i
timpr muqchii orbiculari slnt mai mult sau mai pulin contractafi, qi, dup[ cum s-a
explicat in capitolul despre plins, existd, o legd,tur5, strinsS, intre orbiculari, mai
ales intre cei inferiori, qi unii dintre mugchii care merg la buza superioar5. Henle
6 J. Lister, ,, Quarterly .Iournal of N,Iicroscopical Sci- p. 747) face unele observalii asupr.a rnigclrii cliafragrnei
ence", 1853, vol. I, p. 266. in timpui t'isului.
? De Ia Phgsionomie..., p. 180. s Mdcanisme de Ia Phgsionomie Humuine, alburn,
8 Sir C. Bell (Anatomg and. Philosophg of Erpression, Iegenda IV.
lrt EXPRESIA BUCURIEI:
observ5 r0 in aceasti, privin!6, e6,, atunci cind. eineva inchicle strils un oehi, el nu
poate evita de a-ryi trage inapoi, c1e aceeasi parte, buza superioar5 qi, invers, dacd,
.iricisivii
cineva iqi pune degetul pe pleoapa inferioai[, ;i apoi igi cliscoperii cit de
pul! posibil, acea persoani o^ sirnf,i cd, muqchii pleoapei infeiioar{. se contractd,,
in timp ce baza superioar5, este tras[ puternic in sus. in desenul lui Ifenle din
gravura pe lemn, figura 2, muscu,l,us malar'is (II), care merge la huza superioard,,
poate fi virzut formincl o parte aproape integrali, a mugchiirlui orbieqlar inferior.
I)r. [)uchetttre il clat o fot;ogrrrfic lnal'c (r'e<lusi irr 1rl:ln;a, Itf, fig.. .l) a qrlri
bftrin in sta,r'crt stl pasiv5, obirynuiti, ,si o alta a aceluia;i oiir (fig. 5) sqriZilci in nr6cl
nat[ral. Acest clin urm5, sulis a fost irneclia,t lecunoscul, ea fiinrl natura,l rle toti
e['rora li s-a ariitat fotogra,fia. El a clat de asernenea crl, exernplu de sqris neniltural
sau provocat o altl fotografie (fig. 6) a aceluiaryi bftrin, c1 crillqrile glrii puternic
trase inapoi prin galva,nir,area marilor mtr;chi zigomatici. 6videp,t c[, erpresia
nu erste naturali, deoarece arn ard,tat a,ceast5, fotografie la 24 c1e persoale, din
care trei nu au putut spune citu;i tle pulin ce inseamn[,, pe cincl ceielalte, cu toate
ci iryi dirdeau seama cL exprcsia era un fel de suris, au r[spuns prin i ,o glum[,
rtiutd,cioasf", ,,incercind sa ricl5,t', ,,uu. ris rinjit", ,,ris pe junr[Cate limit]t etc.
Dr. I)ucllenne atribuie iipsa de naturalete a expresiei faptului ci murychii orbiculari
r0 Iltndltrtch rler Sgslenudischen ,lncr[omie tles Xlenschen, 18118, r'ol. I. ]). 1'[1, r-czi grayllra tnca pc lemn
(iis. 2, II).
RlSUi,
ili pleoa,pei inferioare nu sint suficiernt cle contracrtafi, insistinrl,, pt, drept cuvint,
toarte mult asupra contracliei lor in expresia cle bucurie. lhistri, fa,rd, indoial[,,
rnult irtlevirr in aceast'zi ipotezzi, insii, drrpa pi,rerea nteA, ea nu explic[, totul.
Contra,ctia orbicuLlr'ilor inferiori este intotcleiluna inso,tit[, dup[, cum am vtizut,
de tragerea in slls a buzei superioare. Dac[, s-ar fi aclionat in mic[ mS,sur[ in
acest fcrl asupla buzei superioare (fig. ti), curbur:l e'i ar fi fost mai pu,tirr rigid5,,
cuta nazo-labilarri ar fi fost u;or diferitir, ;i tozltzi expresia al fi fost, cred, rnai
naturalii,inrlependent cle efectul mai b5,t[,tor la ochi, din cauza contr:r,cfiei pleoape-
lor infierioart'. De altferl, in figura b, mu;chiul col'ruqator este prea contractat,
provocincl o incruntare, si rru ac!,ioneaz[ niciotlatir, sub influenfa bucuriei, a,f'arir
rnrmui in timpul risului puternic sau violeni.
Prin tragerezr, inapoi si in sus a collurilor gurii, prin contraclia marilor
rnu;ciri zigornatici si prin rirlicalezl buzei superios,l'Lrr obrajii sirrt tra;i in sus. Se
formeazt-r, astfel liduri sub ochi, care la persoanele britrine sint situatc. la c,t-rlturile
lor exterioare ;i sint fuarte czlructeristict' risului ;i sttrisului. -['e mfsurii ce ulr
suris delicat se transformii, irrt,r-unul puternic san iu. ris, orieine va pute:r, sinrli
;i veclera,, clacii t'a obser'vu, propriile sale senz:l,tii si se va privi in oglindi,, ci, in
timp ce baza superioarl este tras5, in sus, iar orbicularii inferiori se contractir,,
riclurile de la, pleoapele inferioare ;i cele cle sub ochi sint mult intirrite sau sporite.
in acela;i tirnp, dupil cum am observat cle repetate ori, sprincenele sint pufiu
coborite, ceea, ct' iltnti:r cir, atit, orbicularul superior, clt ryi cel inferior se contractil
cel puliu intr-un ottrclczrre grarl, cu toate c[ acest fapt trece neobservat, in miisuru
irr care prive;te senzatiile noastre. I)acir, fotografizr iniliala, a bt'r,trinului, cLr frzi<t-
nomia sa in starea ei obi;nuitii,, lini;titri (fig. 4), se compa,ri"r cu cea (fig. ir) in crtrr('
suride in nrotl natural, se poate vedea ca la aceilsta clin urmilr sprincenele sint
pnf,in coborite. Presupun crzi aceAsta se datoreazit faptului cri orbicularii superiori
sint obligali, prin forta obiceiului inclelung zrsociat, s5, aclioneze intr-o anumitii
mir,surr-r, in c,oneordanfil cu orbiculalii inferiorir (trdre se contractir, in leg[turzi cu
trageleit, in sus a buzei superioare.
Tendinta la mu;chii zigomatici cle a se contracta, sub influenfa emoliilor
plir,cute st-' vc,:de tlintr-un fapt ciudat, care rni-a fost comunicat de dr. Brorn'rrr', irr
legir,turri cu alienalii mintali ll, suferind det paralizic genera,lii. ,,Ir2I rlc€astX boalii se
rn:rnifestir, aproape invrr,riabil optimism, amd,giri in privinta averii, rangului, griln-
ilolii - r'eselie, bunl,voin,ti, si ertravagtrn!5, nebutresti, pe cind sitnptomul fizic cel
nrai tirnpuriu esto trernuratul colf,urilor gurii ;i al colturilor ext('rioure ale ochilor.
;\cestzr, este un fapt unanim lecunoscut. O agitafie ;i ul] trenturat constant al
murychilor palpebrali inferiori si al marilor zigomatici sint patognomioe in fazele
tinrpurii ale pai'aliziei generale. !'izionomia are o expresie pkicut5, qi binevoitoare.
Pe mrisur5, ee boala progreseazh, alti mu;chi sint implieri{i, pin[ ce se ajunge la,
imbeeilitate complet5, erpresia predominantf f iind eea u unei bunirvoin{,e cle
rte bil tnintal".
D.'oarece la ris si la surisul larg obrajii si buza srtperioarti sint mult riclicate,
nasul pir,re nrult scurtat si pielea cle pe puntea nasului prezint[, cre,turi fine trans-
'\'ersa,l(r, t,n a,lte linii oblice longituclinale pe latr.rri. Dinfii anteriori [rri rnaxiltrruluil
1r Ylzi obsclvlIii in rtcelagi sens rle rh'. ,1 . (lrichton 1t. 1.1{) (1ttu'alizia genelalS. este exprcsia leziunilor cronice
Illos nr in .,.Ioru'nlrl ol' lltntlrl Sr:icrtct", aplilic 1871. lrrovocaI e rlc sif ilis in st'oitr'lu ct,r't'ltralir \'. trrrd.).
I * c,Sii{
116 EXPRESIA BUCURIEI:
superior sint d.e obicei dezgolifi. Se formeazil o cut[ u^zo-labiald, bine pronun\at'ra,
care merge d.e la aripa fiecd,rei n5,ri la collul gurii, iar la bi,trini aceastd, cutd, este
adesea dubl5,.
Iln ochi viu qi strd,lueitor este tot atit de caracteristic unei st5ri psihice
pl5,cute qi amuzante ca qi retragerea collurilor gurii pi a buzei superioare, cu rid.u-
rile astfel produse. Chiar ochii idiolilor microcefali, care sint atit de degenerafi,
tncit nu invaf5, niciodatd, s[, vorbeascS, se lumineazd, pu,tin cind sint mullumifi t'.
ln cazul unui ris foarte puternic, ochii sint prea mult scildali in lacrimi pentru a
mai strilluci, ins5, umiditatea stoarsf, din glande in timpul risului mod.erat sau
al surisului poate ajuta sd, le dea strd,lucire, cu toate c5, aceasta trebuie si, fie d"e
importan!5, cu totul subord.onatd,, d.eoarece ochii se intunecd, d.e mihnire, qi atunci
sint ad.esea umezi. StrS,lucirea lor pare si, fie produs5, in primul rind de incord.are rg
clatoriti, contracliei muqchilor orbiculari qi presiunii obrajilor ridicali. Dup5, dr.
Piderit insi,, care a studiat aceastd, problemd, mai complet d.eclt oricare alt aut,or la,
aceastd, incord.are poate fi atribuitd, in mare m[,suri, faptului c5, globii oculari se
umplu cu singe qi cu alte lichid.e, prin accelerarea circula!,iei, ca urmare a excitd,rii
de pli,cere. Bl comenteazd, contrastul dintre aspectul ochilor unui pacient agitat,
cu o circulalie [sanguin[,] rapidd,, qi al unui om suferind. d-e holerd,, cu aproape
toate lichidele corpului scurse dJn el. Orice cauzh care scade circulalia [sanguind,]
sl5,be;te luminozitatea ochiului. imi amintesc cd am vd,zut un om complet i,stovit
de un efort violent qi prelungit in timpul unei zile foarte cd,lduroase, ryi un trereiit,or
i-a comparat ochii cu cei ai unui peqte morua fiert.
S[, revenim la sunetele prod.use in timpul risului. Putem ved.ea in mocl vag
cum emiterea sunetelor d.e un fel oarecare s-ar asocia in mod natural cu o stare
de spirit pl[,cut5,, intrucit la o mare parte din regnul animal sunetele vocale rsi
instrumentale sint folosite fie ca o chemare, fie d.e unul din sexe pentru a-l incinta
pe celd,lalt. Ele sint de asemenea folosite ca un mijloc c1e intilnire veselii intre
pf,,rinfi cu descend.enfii lor qi intre membrii legali de aceea;i comunitate sociali,.
Nu ;tim ins5, d.e ce sunetele pe care le scoate omul atunsi cind este mullumit au
caracterul curios, repetat,, al risului. Putem totuqi vedea cd, ele sint, natural, cit
se poate de d.iferite de lipetele sau strig5,tele de suferin!6 ; $i, deoarece la procluce-
rea acestora din urmi, expiraliile sint prelungite gi continue, iar inspira,tiile seurte
qi intrerupte, ar fi fost poate de aqteptat ca sunetele produse de bucurie sti f ie la
iel, adic5,^expirafiile sil fie scurte qi intrerupte d.e inspira,tii prelungite. intr-adevfr,
a,$a este.
ryi
O probleml, tot atit cle obscuri, este d.e ce collurile gurii sint trase inapoi, iar
buza superioarl este ridicatd, in timpul risului obiqnuit. Gura nu trebuie deschisti
la maximum, d"eoarece, cincl accrasta se intimplii, in cursul unui paroxism de ris
excesivr ru se prod.uce aproape nici un sunet sau [sunetul prod.us ] iqi schimb:i
tonul ryi pare s[, vin5, din str[fund.ul gitului. Muqchii respiratori ;i chiar *9i ai
membrelor executl in acela;i timp mirycI,ri vibratorii rapide. Aclesea, maxilarul
inferior particip5, la aceasti, miqcare, ceea ce va tincle sL impieclice ca gura sL fie
12C. Vogt, Mimoire sur les Microciphale.s, 1867, p. 21. 1a ll'rssensclruftliches Sqstem der ]Iintik ttrtrl Pltgsio-
13 Sir C. Bcll, Anatomg antl Philosophg of Erpressiort, gnomik, 1867, p. 63-67.
p. 133.
RiSUL lri
larg deschisi,. I)eoarcce insl este necesar s5, fie emis un volum deplin de sunet,
orifieiul gurii trebuie sd, fie mare ;i poate cd, pentru a atinge acest scop collurile
gurii sint retrase gi buza superioari, este ridicati. Putem explica cu greu forma
pe care o ia gura in timpul risului, care duce la formarea cle creluri sub ochi,
precum ryi sunetul caracteristic repetat al risului ;i tremuratul filcilor ; putem
totu;i deduce c[' toate aceste efecte sint clatorate vl'eunei anunrite carrze cornune,
intrucit toate sint caracteristice ryi expresive pentru o stare psihic5, de mul{umirei
la diversc specii cie ruaimu,te.
Poate fi urmd,rit5, o treeere treptatd, de la risul violent la cel moderrat, la
url suris larg, la unul delicat qi la expresia sirnplei bucurii. in timpul risului exce-
siv, intreg corpul se apleac5, pe spate qi se scuturd, sau aproape c5, se zvircole;te,
respiratia este foarte tulburat5, capul pi fala se congestioneazd,, vinele se dilati,
iar murychii orbiculali sint contractali spasmodic pentru a proteja ochii. Lacrirni
a'bundente sint v5,rsate. I)eci, dupri cum s-a observat rnai inainte, este &,pro&po
imposibil sir, indici \rreo d.eosebire intr-o fafi ud.[, d.e lacrimi a unei persoane dup[,
un paroxism cle ris excc'siv ;i clupi, un acces cle plins amarnic t5. Faptul cd, pacien-
lii isterici pling qirict alternativ in mod violent ryi cii, copiii niici trec brusc de la una
din st5,ri la cealaltir, se datoreste probabil asemfni,rii strinse a rniqcd,rilor spasmo-
d.ice proyocate d.e aceste emolii f oarte diferite. Dl. Swinhoe md, informe azra cra a
vdzat deseori pe chinezr izbucnind in accese isterice de ris atunci cind suferS, de o
rnihnire adinc[.
Am f osl, nerribd S,tor si, af lu clacf in timpul risului excesiv majoritatea
raselor umane vars5, lacrimi abund.eu.te I unul d.in coresponclen!,ii mei m-a informa,l;
cL aqa este. {Jn caz a fost observat la hindu;i, iar ci inqiqi alr spus cL asta se intirn-
pli, adesea. Acelaqi lucru se intimplS ryi la chinezi. Femeile unui trib s[,lbatic t.lt'
malaiezi din peninsula Malacca varszi uneori lacrimi cincl ricl din toati, inima,
cu toate cd, acea,sta se intimpli, rar. La daiacii din Borneo, faptul trebuie sd, scr
prod"uc5, des, cel pulin la fernei, d.eoarece aflu cle la rajahul C. Brooke ci, la ei
este o c'xpresie obirynuit5, a "spune:,,aproape ci, am ris cu lacrimitt. fndigenii din
Australia iqi exprimri liber emoliile;i sint descri;i de corespondenlii mei s5,rintl
ryi bi,tind clin palme rlc'bucurie ryi aclesea rizind. cu hohote. Nu rnai pu{'in de patru
observatori le-au virzut ochii lii,crimind. abundent in asenrerlea ocazri, iar intr-un
oaz lacrimile li se rostogoleiau pe obraji. Dl. Buhnerr rr misionar dintr-o regiune
inck'pir,rtati, rlin sta,tul Yictoria, observ5 : ,,Ei au un sim! asculit al riclicolului,
sint excele'nf,i mimi qi atunci unul d.in ei e.ste in stare sri imite ciucl5,feniile vtennui
membru absent al tribului; estc ceva foarte obi;nuit, sir,-i vezl po to,ti clin tabir,r'ii
tlivflinclu-se de rist'. La europeni, rrploapo nirnic nu provoaci, risul :r,t'it' tl(' usor'
ca mimica ; ;i este oarecum curios sir constali acela;i fapt la, sillblrticii rlirr Arrsl,r't,-
lia, care constituie una d.in rasele cele rnu,i rlistincte din lume.
in Africa d.e sud, la d.ou[ triburi rle cafri, qi mai ales la, femeri, li st' urnplu
a,desea ochii cle lacrimi cind ritl. Gaika, fratele ;efului Sandilli, a rlspuns intrebirii
mele in uceast5, privin,td, prin cuvintele : ,,Da, asta este practica lor obiqnuit^".
15 Sir .1. llrl'noltls (Discorrr.ses, XII, p. 100) observl : rrrici lalia{ii, prin aceea;i acliune". El di ca exemplu
,,IisLe crrrios rle oSt"ruuL ;i estc cu siguran!I adevirraL lnrculia flcnetici. a unei bacante gi durerea llariei llag-
ci extrenrolc llasiunilor contliu'e se crxprimS, cu foarLe claJcnir,
E\PRtrSI:1' B{ICUnIEI :
Sir Antlr()w Smitb. a v'irzut fa!,a pictrrtif a uuei fernei hoterrtote brftzclatf cltr lucrinri
dupl un ?t,t,oes de ris. in Afriea di] nord, la abisinieni sint r.[,rszr,te lacrimi in a,celea;i
intpreiuriri. in sfirsit, in Anrt,rica, de Nolcl, acelasi fa,pt a fost observat la llll
trib remarcabil de s[,lbatic si izolat, inszi m:r,i :l1es Ia fenrt'i ; la urr rllt tlib, acest
obicei nu a fost observat decib intr'-o singuril ocazie.
I)upri cum s-rl ara,tat mai inainte, risul ercesiv trece treptat, intr-un ris
1l1sdst'at. [n acest, din urrnii caz) murychii rlin iurul ochilor sint mult mai pulin
contractafi ;i rlrt se constat[, decit pufinfl iucluntare sau clr,iar de loc. Nu eristri
:r'proape nici o dcost'bitt' inttt' un ris delicat si un suris larg, a,faril numai cri la
suris llu se emite nici un srulet rcpt'tat, cu toatc cii la inceputul unui suris adese:r,
51r ponte aluzi o singurir, expira,tie relativ putr'rnic:i situ un uior zgornot
- r'utlimen-
tul unui rirr. Pe o fizionomie oare[erprimti un] zimbet rnoclc-rat, contracfia mu;chi-
lor orbiculari superiori de-abia poate fi urmftritir, printr-o upoarir coborire a sprin-
cenc'lor'. Oontracfia'murychilor inferiori orbicul:lri;i p:rlpebrali este mult rnai
clzlrzi ;i se vecle dirr trrcretirea pleoapelor inferioart' ;i a pielii de sub t le impre rinri
cu o u;oarl traget'tr in sus a buzei supeririar('. De la surisul cerl mzri larg trecenr
prin cele ma'i mici t'repte la surisul cel m:li clelicat. in a,cest clin urrnit, caz, tri,,q[,tu-
r:ile felei sint rni;cate intr-un grad mult mai rerdus si rnult mai incel,, iar gura este
fittutit, inclrisil. Curbura eutei nazo-lur,biale este de itrsemelre:I pulin cliferitir, in
cele douil ca,zuli. \'edem ilstfel (rti, nn se poats tlilge ri linio dc dernarcatie abruptil
intre rrri;eeirile trirsilturilor letei irr timpul risului ce'lui rnai r:iolt'nt ;i alt' urmi
suris foartc' slab 16.
De aceL'zr se poate spurle cL surisul este prirna fazh in dezvoltnrea ristrlui.
Se poate insl sugera o rrlt[ ipot,ez:i, rnili probabilil, 5i a,nurne cil obiceiu] rle u scoa,te
sunete puternice ;i repet:rt,c' pornite rliritr-un sentiment cle pleicere a, clus mai
intii la retragered col,tur:ilor gulii li a buzei supelioan: si la contractia nru;crhilor
orbiculari, iat apoi prin asociatie ;i obi;nuinfir iurlelung continuati,, aceia;i tnug-
chi sint pu[i in a,c!,iuno usoitril oli de ci1,e ori vtet) (]auzi-I, oareciiro prolroacr"l in noi
un sentintt,nt ciue, tlacri :r,r fi fost mai tare, rlt' fi rlus 1rr, ris, 1i rezultatrti estc'
nn suris.
Dacir, consirlerilnt risul ('rr, tlezvoltill'ca tleplirra ir nnui sut'is sllu, cutu estt'
rnai protlabil, daci-r consitlt'riint surisul rlelic,a,t t'it, ultilna ut'rn:i ir uttt.i olti;rtttinlt',
putelnic firatir in decurs cle rlru]te gernela{ii de rt t'irlo.'ori rlt'tritt'oli sittlctu bucu-
ro;i, putt'rn urrn:--uri ltr, sugar'ii no,ltri tle'cerezr trept:rl,ir, tle lit suris la, ris. Eslt'lrinc
(lllnoscut tlt' cir,ttt' ct'i tr:rre ingrijesc suga('ii cr'-r rm poli fi sigur cinrl anumite tttiscilri
rlin irtnrl gtrlii sint rt':rlntente expresi\.('si cintl st'sulide irttr'-arl'virr. Ca, lll'ntar(',
arn obs('rvut cu griiir propriii mei copii. LTnul tlin ei la virstit, ile ilir tle zt\t', f iintl
in a,cel mome'nt intr-o stAre psihic.il fericitirr it, suris, a'dicir, eolfurile gurii s-au
retras qi oorlcomitent ochii i s-an luminat in tnocl hot:irit. Accl:rsi lueru i -am
obserl.at in ziuit urmiltoal'(', insri ir, treia zi copilul nu s-a siuttit prea bine si n-:t
existat trici urmii rle suris, (,r'ell e{, clovt'clt';te' prob:r,bi1 cir sulisul anteriot' or'il
real. Iilterior, tirrrp de clouui sriptimini €rrl remareabil in c(' nrlsurii octr.ii i se
luminau ori de cite ori surirk'tr,, ia,t'in a,r'elzr;i timp nasul i st'itrcletea trzr,usversal.
,'\cestea erau rl,cunt insofite tlc un rnirr zgornot ea lul ltt'htiit, (iare rcprezentl't, poatt'
utr ris. Lil virsta de 11:l zile, acrrstrr miei z{:,ott}ott', ('?ll'(' ('ritu intotdeaun?I tzicute
r6 [)t'. [)irlt'ril a airrtrs lll ltct'r'ltsi cottclrrzit', rt1t. t'it, p. 111).
I Ili
in t,inrpul erpiratici, uu luat u1r ('ilr':lctel uf or cliferit,fiintl nu.li frinte sau intrelupte,
cit, la plirrsul in hoh.ote, pi :rcest:,r c'l'a, lirril incloial[, risul incipient. Schimbart'tl,
tonului inri p[rcil utunt'i ln legiturii, cu ertinclerea lateralir mai n]are a gurii,
pe utlsurri ce surisul rleveru,rit nrai lar:g.
La al rlriilt.l ,\ug'aci, prirnul suris real a fost clbservat cam la a,ceeasi vir-
sl,iir irdicri la 4it tl(, zile, iar la utr al lreilea la o virstf cc'l-a mai timpurie. Ltr
virsrta de (iJ rk' zi\e, r.el de-al clqrilea sugaci suriclea mult mai larg ;i mai evident
dt'cit o friceu r:el rnenfionat mai ir-.'.tii la aceea;i virst[,, si ch.iar la aceastl virstei
tirnpulie t,l scctea sultete foarte rrsernr'rniitcart' risului. Lzr aceastil dobinclire
trept,atii, ck' c[tre sdgaci a" r;lliceiului de a ride, a vem u]l caz analog intr-un
trndnrit glarl', ct,l al plinstrlui. intrucit praetica este necesarii pentru mi;ci,rilcr
obisnuiter :rlt'crirpuhii, crlm estr-' mersul, la fel pare,si, fie ;i clu risul ;i plinsul.
Pe de altfl partt', i]rtit ,tipatulrri, fiirrtl rrtjtrir sugrttrilur'' fl-a cle'zvoltat bine clin
primele ziIe.
Ilutrri tlispo:i,!it,,,t'o[o,yit,. t.'tr onl binc'dispris, chiar cincl rril sulide,
prczirrtir dt' obicei o ()al'('cru'(, tcnt'linfii tle a tragt' inapoi collurile gurii. Prin
provocarea plirccrii, c,ir:rrulat,it.. [s:rnguin.ri ] rievine rnai rapiclit, och.ii sint lumino;i,
jtrr criloarea fe,tei se intensificir. I,'iirril stimulat cle ciitrt'debitul sporit de singe,
rrrc.,ierul reacfioneazii itsllpr:r farrultiltilol mintalc;irleile vioaie tt'ec si mai reperlc'
prin minte, iirr afer,.tiurrilt' clevin rn:ri inten,se. Am auzit, utr copil itr virstzi de mzri
pufin tlt'p:rtlrr:rni., ('iu'(', intlebat, I'iinrl c'r'itrtelt'gc-'prin a fi bine dispus, a r[s-
punN:,,Sii lizi, sii vorbt';ti si sir,siii'r,iti". r\r'fi greu sir tlai o definilie mai a,dtl-
virratri ;i rnili pract;icir. in acrt,zlstir staror ornul sc'lirie clrept, ctl ca,pril sus si cu
ochii deschisi.'frr"rsziturile fclei rlrt sint crizutr'1i sprinccnele rlu sint cotrtractate.
l)in contrir, dupir (,tllr] obser'\.i-r ,\lorc'au17. rntlltlriul frontal tjnde sL stt cot-ttt'atrttr
1lut,itr, (r(,ea (,(' l].rrtt'z{,;tc f t'ritrtt'a. inliiturir orice urmir tle irtc,rurlttt,r('. at"tltlit'st'e
lrufirr sprincerrele ;i litlir.ir pleoapr lt'. Ile aici ;i expresia latinir t't:Ttot"riqa're lrolt-
t?'tt't ,, a ilescrefi 1'r'rtntea, c,,rrir irrs:eltrntti-t, ?l fi vioi sartr vesel. intreagtr t'xpresie ll
lnllii onl bine dispu,s estc eriic't rroutrur[ celei a 'un.uia suferintl tle tlurc're. T)uprl
Sir tl. Ilell, ,,li t,otrte emotiik' imbucurritoare, sprincerrc'lc', plet-rapele, nlrile ;i
collurile gurii sint rirlic,ate. La erpresiile deprimante t'ste conl,t'ariul". Sub influ-
cnfa acestora djn urmth, frtinte:r este inciirclttii, plt'oitpelc', obrajii, gtlrzl ;i ca,-
pul sint ltisat,c' in jq*r, ochii sint posomolili, fizionomia p:rlictl ;i respira!,ia ineetttii.
Ir?) bucurit', 1':r!:r s(' luminettzit1 la trtih.nirt', ['t] se lunge';te. Nu prt'titrtl t'ir
principiul lrrrtiteze,i jntrir sarl lnl lritri in jor,, prodrtcind atrestc ertrlrt'sii opust,, itt
irjutrlnrl canzt'lor tlirt'ctt,., cirr(, all tctst spct,ifictrtt';i caro sint suficietlt (l('
rr.idente.
I-,?l l,olttc ritsele ltlluul(', t.xpl't'sla tlt, llunit tlispozific palt'sit fjt' acoLLRSi si
(,st(' ugo1r ('l(' rocrltlosclit. Infolrnirtorii nrci din diteritc pir,rfi alt' lunrii vechi ;i
noj r':ispurrcl in mocl afirm:rtiv Ja ?ntr"cbirrile,rncle r).supra acestrii subit'ct ;i imi
clau rulel{' rrmiinuntc in privinfa hinclu;ilor, m:rlaiezilor' ;i rteozeelatrd.ezilor- Strti-
lricirt'n oc.h.ilol australienilol a impresionat patlri observatori ; a,cela;i lapt il
fost renrirrcut 1i la hindu5i, tx)ozeelanclezi 1i lu tllriacii din Borneo.
Silbaticii iqi explim5, urreori satisfaclia tlu numai surizincl. ci qi priu ges-
turi decurgind clin pl[cerea c1e a nfnca. Astfel, dl. V[edgwoodls cit'eazh pe Pet-
herick, relatind cd, atuncj cind. ;i-:t, etalat mirgelele, negrii cle pe cuprinsul
superior al Nilului au inceput cu t,olii s[,-qi frece burta, iar Leichhardt spune cra
austraUenii plesneau din hnrb5, qi cllmplneau gura la veclerea cailor ;i a bil'o-
lilor sd,i, mai a,les la vederea ciinilol pentru vinitoarea cle canguri- Groenlandezii,
,,cind" afirrnri ceva cu pllcere, inghit aer cu rlt] anumit sunet"le, ceea ce poate
reprerzenta o imitalie a inghili rii unt'i nrinciri gustoasc' .
Risul este reprirnat prin cont,rac{ia fermi, a murychilor orbiculari zri gurii
oa,r'e impiedicS, marii muqchi zigomatici ryi zrl!,i mu;chi de a trage buzele inapoi
ryi in sus. IJneori, hlza inferioar[ este c1e asemenea finutd, cu clinlii, ceea ce dd,
fe!,ei o expresie poznaqi, dupi cum s-a observat la Laura Bridgm&n'0, care
era mutd, ;i oarbd,. Ilneori, marele murychi zigomatic este variabil in traseul si,u;
am vizut o tinird, Ia care depressores anguh, or"ts erau puryi in ac!'iune puternicf
pentru a reprima un sulis, ccea c€r datorit5, str[lucirii cchilor, nu a dat cituqi
de pulin fizionomiei ei o expresie melancolicl.
Bisul este ad.esea fok.;sit in mccl forlat pentru a ascunde sau iI masca vreo
a,ltd, stare psihici, chiar d"e nrinie. Aclesea vedem persoane rizind pentru a-$i
irscuncLe ruqinea sau timiclitatea. Atunci cind cineva i;i fuguiazi, buzele, ca pentru
a, impiedica posibilitatca unrti suris, cd toatrr cii, ttu t'xist,i, nimic carr-' sir-l pro-
voacc sau nimic (rar(' sir-i impicclice libera satisfacerc', se prezinti, o cxpresio
a,fecl,at5,, solemnd, sau pedarrtir ; ilu estc nevcricr de a mai spune aici ct'va clesprtr
:Lsern('nea expresii hibritle. in caz de, zeflemca,, un ,qnris sau ris real ('ste atlest'a,
contopit cu expresia specificir disprefului, ryi aceasta se poate t,ransforma itr clisprel;
nrinios sa,u ind.ignare. in asemenea cazrrri, risul sau surisul aratl persoanc'i
care ne-a jignit c5, nu a reuryit clecit sir, ne amuze.
Dragoste, sent'imente a-fectu,oase etc. -- Cu toate ci, emo,tia de clragoste,
de exemplu cea a unei mame pentru copilul ei, este una d.intre cele mai puter-
nice de care psihicul este capabilr cu greu se poate spune c[, [aceastI, emolie ]
are vreun mijloc firesc si caracteristic de expresie, iar accasta se poate inlelege,
tleoarece in mod obi;nuit nu a dus la [d.ezvoltarea] vreunei [direcfii] cle acliune
speciali,. Fhrii, indoialI c5,, intrucit afec.,tiunea este o senzatie plicut6, in general
('l pr'ovoaeir, un suris delicat qi o ctrrecare stri,lueirc a ochilor. Dc obicci scr sinrto
o rlolirr{ ir putelnicir, cle a atinge pelsoana iubitl, ;i dragostea ('ste exprimzr,tii
1rt'irr :rcest rnijloc rnai clar rlecit prin orieArr. altulzr. Ard.em cle accea clo dorin!,a
rle iL cuprindc in brale pe cei pe carr) ii iubim cu cluio;ie. Aceast5, clorinlii,
o clatorlm probabil obi;nuinfei ereditale in asocialie cu irrgrijirca ;i cre;terca
copiilor noqtri;i cu mingiierile reciproce ale indrlgostililor.
La animalele inferioare vedem acela;i principiu al plzicerii dccurgind d,in
t'ontact in asociaf,ie cu iubirea. Ciinii;i pisicile se bucuri in mocl evident cle a
ls I)icli.ottary ol' Lrtyllish Etgrnologg. cr[. a 2-a. 1872, :1 ifl. Bain (JlcrtttLl urtd IIoral Scieru't:, 1868, p. 2it1))
irrLrotluccrc, p. Xl,IV. obsclrrri : ,,I)uiosia cstc o crntlfic pllcutir, variat stitrtu-
10 Crantz, citaL de Tvlor, ,,Prirnitivc Culturc", 1871, lati, al cirui cfort este sd atragri fiin!e ourcnc;ti la itnbra-
r-ol. I. I,. 1(i!). !i;are 1'eciprocr"l".
r0 l'. Li('brrr,,,snlithsoniarr (lorrtributior-Is", 1851, vol.
I I. rr. 7.
BXPIiI]SIA DRAGOSI-EI ETE.
se freca de stlpinul sau stl,pina lor ;i de a fi minglia,ti sau bd,tu,ti u;or cu palma.
Dupi, cunr m-au informat ingrijitorii de la gr5,dina zoologic[, multe specii
de mairnuf,e se delecteaz5, dezmierdincl ;i f iincl tlezmierdate in mod" reciproc,
precum ryi de persoanele de care sint ataqate. Ill. Bartlett mi-a descris compor-
tarea a doi cimpanzei, animale ceva mai b[,trine d.ecit cele importate in general
ln Anglia, atunci cind au fost pu;i impreunS, pentru prima dat6. Cimpanzeii
qedeau unul in fala altuia, atingindu-se reciproc cu buzele luguiate mult in afarl
iar unul ;i-:l pus laba pe um5,rul celuilalt. Apoi s-au strlns reciproc in brafe.
Ulterior s-?ru lid.icat fiecarc cu cite un bra! pe umd,rul celuilalt, qi-au ridieat
capul, au tleschi s gura ryi au urlat de bucurie.
Noi, europenii, sintem atit de obitsnqlli cu s[rutul ca un semn de afec-
fiurre, incit ii-ar putea crecle ci, este innd,scut la om, ceea ce nu este cazul. Steele
a greryit atunci eind. a spus : ,,Natura fost autorul lui; el a inceput cu prima
curte f5,cut5, unci ferneit'. Fuegianul ^Jemrny Button mi-a spus cra acest obicei
era necunoscut in lara sa. Tot atlt de necunoscut este ;i printre neozeelandezr,
tahitieni, papuaqi, australieni, somalienii din Africa ;i eschimoryi 22. El este insi,
innl,scut sau natural, ln mlsura in care pare sd, depind5, d.e pl5,cerea contactului
apropiat cu o persoan[, iuhit5,, si este inlocuit ln d"iverse p[,r!i ale lumii prin
frecarea nasurilor', ca la neozeelandezi ;i laponi, prin frecarea sau lovirea uqoar5,
cn pahna pe brale, picpt sau stomac sau prin lovirea propriului s[u obraz cu
rniinile satr picioart'lc' celuilalt. Obiceiul cte a sufla pe diferite p[rfi ale corpului
cir sornn dtr afc'ctiunc tlepintlc poate rle acelaqi principiuzs.
Scrntirnentele cal'() sint clenumite afcctuoase sint greu de analizat ; ele par
sii, fie compusc rlin afecfiune, bucurie qi mai ales simpatic'. Aceste sent,imenle
sirrt in ele insele cle o naturil pld,cutd,, afar[ numai clncl mila, nu este prea pro-
fundfl, sau cind groaza este stirnit6, ca Ia auzul ffipetelor] unui om sau al unui
animal torturat. Din punctul nostru de ved"ere, sentimentele afectuoase sint re-
marcabile prin faptul ch provoac[, atit de ugor secretia lacrimali. ]Iulfi tali
;i fii au pllns clnd s-au intilnit d"upd, o lungd, separalie, mai ales daci, intilnirea
era nearyteptat5,. Fi,r6 indoiali ci bucuria extrem5,, prin ea insi,;i, tinde si, aclio-
rreze asupra gland,elor lacrimale ; insir, ln acazii ca cea anterioar5,, gind.uri vagi
de mihnirt'a, cAre ar fi fost resimlitl dac[, tatil ;i fiul nu s-ar mai fi intilnit nicio-
datir, trrrbuit' sir, lc fi t,r't'cut prirr rnirrte, ryi rnlhnirea ctucc in rnod tra,tural la secrc-
{,itr Iuorinrlll. Astft,]r lir irttoal'o('l'ea lui IIlisc :
,,'f t'lt'lllilc,
Riclicinclu-st', lllingitrd, tatitl li-l inrbrir!i;i,
I'ot amalu-ngrirurircliL clc ci tloi se reval'si-t.
De nrili demni, boceau ;i-n gt'iji allrare
Au tot plins cit ziua a fost de lllare,
Si nrrtnai dupir ltrngl ciu[at'c
'l't'lcttracr vor'ba-;i gitsi" *
22 Sir .I. Lubl.rocli (,,Prehistoric Titnes", ed. :t 2-a, 1869, T5'lor (Reseurches into the 1)arlg Ilistorg of Xlankirttl,
p. 552) tln rlclrlini rttttori tutt' rtccstor lrfirtrrir!ii. Oit:r!ia ed. a 2-a, 1870, p. 51).
drrpii SLeele cstt' lLtatrr tlitt ltc't'ltsti lttt'r'lttt'.
* 'ft'ucltts tlul-rii tt'-xtt-rl englcz al Odistii ltti Ilottlt't' r1e
3l lezi tl rlest'tiere c'rtrttliltlli ('ll t't'lt'r'inlt'. rltr 11. []. crr trc \\'ot'slet' (,Y. trurI.),
EXTJfi L]SIA DIi:\GOSTEI I'IC.
Arnin.tir€ra vier a fostuhii nostru c;l,min sau a zilclor ferice cle mult tr(,(,ute
ftrce ulor ca ochii sii ni se umple de lacrimi ; aici in.s[, de asemenea, survine in
mod natural ginclul cii, acele zrle n.n v'or mai reveni niciodatir,. Se poate spune
crii in aselnenea (:azrri ne sirrrpati zd,m pe noi inryine in starea noastri, actuali, in
compara,tie cu starea rtrtustrti anterioar[. Simpatia pentru suferinlele altora,
chiar pentru suferintele imaginare zlle unei eroinc' clirrtr'-o povestire patetic5, pen-
trri carcr nu rc'simtim nici o afec,tiune, provoucil u;or lacrimi. Toi ala fi cu feri-
t:irc:r altora, curn ar fi cea a unui indrlgostit clintr-o poveste bine istorisit,l,
(ia,r'e, clup[ grc.le incercairi, pin[, in ce'le din urm[ reu;eryte.
Simpatia pare sd, const,ituie o emolie separatd, sau clistinctl ;i este in spe-
t'ial susceptibil:i sii exeite glanrterle lacrimille. Aceast:r se aplicil fie cd, acorcLi,nr
simpatia cuiv:t, fie cI sintem obicctul c'i. Oricine trebuie s[ fi observat cit ckr
u|or izbucuesc copiii in plirrs claci-r ii compir,timirn pentnr vreo mic5, ranir. I)upil
cum mL informetrzit" tlr. Crich.ton Brou'n.e, la ialienafii mintali melancolici o vorbir,
bunit lei va pro\rocn adersea trn acces de' plins nestS,vilit. De inda,t[ ce rre exprimlnr
cotnpltintirt'it, pentru nocazrll'ilc unui prieten, l]e vin actesea lacrirni in ochi. Sen-
tirncrnt,ul dc simpatie' esto explicat der obicci prin presupurerea, c[, atunci cind
vt'dent strll auzim clesprc suferirrf'a altuia, idet'rtr de suferin{ti l.to cste evocatil at,it
rlt-. viu itt minte, incit noi insine suferim. .r\r:r,nstr-r erplica,tie cste insii oarcounl
irtsuficientl, d€'oarc,ce nu dezviiluie krgir,tura intimi, cliutre simpatie ;i afecli-
trne. l(u incape indoialir, cir noi simpatizhm mult mai profund o persoanl iubitir
decit una [care lre est,e.] incliferentl, iar simpatitr, primei ne procuri, mult mai
multf alinare clecit c€'ir a ultirnci. 1'otusi, putem ,qimpatiza cri siguranfl ;i pe
cei peutru cale nu simtim nici o afectiunc.
llotivul pc'ntru care suforinfa, atunci cin"d cste cu adcvlrat sirn{itl cle
ruri, prrivoacri plinsul, lr fost rliscutat intr-un capitol unterior.. in c,eca cc priverytc
l)ltcul'iit, erltrcsin, t'i ttttt,uralii ;i unaninrir, rrstc risul I la toatc rasrrle ulnan(r, lisul
gitlirg'itts tluctr nrai n[or la, st'crctitr laclirnalt]r, tlt'cit olicare altt-r, c,anzi\, in afaril dt'
sttfcritt{i"t. St,rilrlart,a ochilor in lacrrirni, ('illo ilr'(. loc firri, indoialii sub iufluerr{a
ttttt'i rnttli but:ut'ii, tle;i lru "q(' proclucrr ;i risul, poate fi explicatir,, rlupil milLr',
1tt'itr oltisnuin,til ;i usociutic, dupii ac,elca$i principii ca si vilr"qarea ckr lacrimi din
tttihnire, cu toate cii nn so produce vreutr !ip[t. Ester totuSi deosebit cler l'omar'-
tabil faptul c[ simpatia pentr:u suferin.tele altora poate sd, ne provoace lacrirni
tntti ugor clecit propria noastrl suferintil, fapt indiscutabil verificat. ]Iulf,i birr-
ltrrti din ochii ci,rora niei o suferin,tl prriprie nu a putut stoarce o lacrim[ rrn
r-iit'sut lacrimi pentru suferintele unui prieten iubit. Si mai remarcabil este ca
.iurpatia pentnr fericirea sall noroeul eelor pe cAre ii iubim cu tluiosie si duci, la
['r'rrritrs rlrrpa tt'xtrr I t nglt,z trl ()rlisrii lrri tlorrrel rlt' t,ljtrt' \\'or.sler..
!.,XP}iUSIA DL]VO'IA IlI]N']-tI L,U T
ttcela,$i r'(tzultat, 1)(' ciitrrl u ft'r'icire sinrilarti resimlit,:i rlt' noi insine sit, 1e lirse gr,hii
ttsc,ati. -\t'tre'bui insr-t sri lincrnseailla c[ cibiceiul inrlt'lung continutrt al retint'rii,
('are se rnatrifestir atit cle puternit: lrt oprirea vi'lrstirii irbundente tle laclirni pr.o-
vocatit rle o (iut't'l't' (rorporal;r, rlu intrri in ncliune perntru a prevcni o vzirsanr
tttodcratit tle lat'rimi tle simp:rtie pt'ntru riuferintele stru ferieireil altora.
I)upt"r cutrt rt-alrl strtltiuit, sti rrri"rt intr'-altri partc2a, ntuzica itre o putt'r,t,
tnitrunatti rle ?I r('antinti in mod vag ;i ut,clefinit acele emof,ii puterniee cal.(, etlll
resirnt,itt'intinipuri clernult apus(f, cind, dupi, cum este probabil, strlrnosii rros-
tri primitivi i;i flceau curte reciproc cu aiutorul sunetelor voeale.Dj, intrucit
mai multe tlirttre emo,tiilt' noastro cele rn:ri puternice rnih.nirea, rnarea bucu-
rie, dragostea ;i -*irnpatiii - rluc la seeretie lacrimalir,-abundent,5,, nu este ,!ur-
prinziitor ca muzit'A sii fie itr mlsurzi sri ne provoace lacrinri, nrai ales cind srintenr
in prealabil incluiosafi dt'sentimente mai afectuoasc. lluzica prccluce arlcsca url
alt efect ciudat. $tim cii fiecare ,*enzatie, emotie sau excitare puternicir -- durer.t',
f trric, groazh, bucurie mnrjmir sau rlragoste pasionatzi au toate o tendin.{il
specialti tte' zr provoea tretnuratul nrurycliilor I si fiorul s'itu - tremuratul n5or, crr('
coboarit cle-a lungul sirii spini:rr:ii;i al membrelor multor perscirne atunc,i r:inrl
sint puternic irnpresiona,te dt' mnzic[,, pare s[ aibir acee:t;i legirtulit cu 1,remu-
ra,tul corpului rnentionat mai sus, intocnrai cum () ugonrir vrirsare rk. lacrirni (,all-
zttt,it cle putt'reil muzrt.ii t'ste lcgatri tlt' plinstl provocat de oricitrc crnofir, r,calii ;i
putet'u i cii.
I)r:rrfiu,ttlt'ttt. --- l)t'ortr'('('(' tltrvottltneutul est,e inrurlit intt'-urr ()ar('caro gr:arl
<tu itft'tttiuttctA, clu totrtt'cil, trl t:onstii mtri rrlcs tlin rt'sptrcrt,:rdcs(,itr (,()rlrllirrat t,u fricri,
t'lprt'silt accstt'i stiiri psihicc poate fi senur:ll:rtir aici p('suurt,. I-iil nrrclc scct,r,,
rrtit ditr tret'ut, cit ;i itcrtnirle, r'eligiu, ;i rlragostt'a au fost ciudut rrornbinal,t'I s-ir
trfit'mat chiar, oricrit tlt' trist poa,tt' 1i acest fapt, cir sii,rutul sfint al tlragosl,t'i lnr
s('(leos(rbes1,c dt'cit pulin tle ct'l pc oaro un llirrbat il dir, uut,i fenrei snu o fcrncit.
urnri biirbat2s. r)evot:rrnentul cster erprimilt rnai ales prirr faptul ch fal a estc in-
tlrcptatii spt't' ceruri, cu globii oculuri intor;i in sus. Sir C. tlell obscrvil cL la
tlpropierca sttrntrului, it unui lcsin stru rt mortii pupilele srint intoarse in sus
;i sprc itttcricr: si cretler cir, ,,atunci cind sintern cufunda.fi iu sc.ntirnr,nte pioasc
;i llu sc ]ittt's('?Inla, tlt'itnplt,sii t'rtc'ri()arre, ochii se lirlicii prirrtr-o ilcliuncr (.i,l,ro
lrtl t's1e nici irrvtit:rtiL li nici tlobinrlitIt', li ('r"t, trct'a,stll se rlatort';to acclt,ia.si
('tlliz('c?1, ;i itt t'ttzttlilt'tit'tnai srls26. I)upir, clllll trflu tlt, la prrif. l)ondtrrsr estc
sigtrr t'ir itt timpul sorrutrtlui otrhii sint intorsi in sus. Irir sugaci, atutr[,i rrinrl srrg
lrr pieptul trtttrnei, iIt,t':tstir rni;cart' :r globilor oculari lt, dir trrk,s('il utr aspt,trt ab-
sttt'tl tle irtcintare t'xt,aticii, si n,ici se poatc vc'(k,itr clat' cL se clir o luptil inrpotrir,'ir
ltozitit'i luatt' tttrt,urul in tirnpul somnului. insr"r t'rplic:trtitl uct,stui tapt rl:rtir
tlt'c'zitrt' Sil'0. Bell c:rre sc, bazea,zhpe presupuncrea cri anumi{,i rnuqch.i ,sint lrrrri
tttult sub controlul voinlei decit al,tii, este, dupi prcl'. I)onders, gre;it5. Dec:rrece irr
tinrpul ruglciunii ochii sint :rdesea intorsi in sus, fa,r5, ca rnintea sL fie atit
tlc iibsot'bitit in gitrdirt', incit sir sr) a,propie cle incortrytienfn sumnului, rni;carea
2'r 'l'ltt I )tst't'ttl ,,1 .1 lttrt. r'ol. ll. p. l3li(i ltratl. l'{)llr.. sa ,.[]orlt' rrntl \lirrrl". I|i70, p. liir.
l). ltl:J l. !6 ,ltrtrlrtrrrtl trtttl I)ltilosoltlul ttf' li.t'ltressiotr. l). l():t ;i
j; l)r'. \llrrrrlslt'r' rrt t' o rli'r'rrtit' irr irt't'sl st'rrs irr ltrcl t|'t'it .,1)lrilosoJrlricrrl'l'r'arrsar'tions", Ilt2it. p. 1lJ2,
EXIJRESII\ DEVO'IAMI'NTULUI
este probabil convenfional6, fiind rezultatul credin,tei comune e[ cerul, sursa puterii
tlir ine la care ne rug5,m, este situat d,easupra noastre,.
O pozilie umild,, in genunchi, cu miinile indreptate in su.s ryi cu palmele
lipite ne pare, clin obiqnuin![ lnd"elungat5,, un gest atit d.e potrivit devotamentu-
lui, ineit s-ar putea crede ca este innd,scut; nu am intilnit insd, nici o dovadd,
ln acest sc'ns la oameni din cliferitele rase ertraeuropene. in tinrpul perioadei
cla,sice a istoriei romaner se pare, d.upd, cum aflu d.e la un excelent clasic, ci,
sd, rru fi fost astfel lipite ln timpul rugi,ciunii. Se pare cd, dl. Ilensleigh
rrriinile
\\redgwood"27 a dzlt ad.evS,rata explica!,ie, cu toate ci, ea presupune c[, atitudinea
t'ste manifc-'starea unei supuneri de rob. ,,Atunci cind cel care implor5, lngenun-
chiazd, qi iryi l,ine rniinile ln sus cu palmele lipite, el repre zintd, un captiv care
doved"eqte totala lui supunere, oferinrlrr-;i mlinile pentru a, fi lncS,tuqate d.e cd,tre
invingS,tor. Reprezentarea picturali, a expresiei latine dare ma,nus inseamnl
supunere". Nu este deci probabil c^ ridicarea ochilor sau lipirea palmelor sub
influenla sentimentelor pioaser sd, fie inn5,scute sau sd, fie acliuni cu ad.evS,rat
expresive, ceea ce cu greu s-ar fi putut imagina, deoarece este foarte incloielnic
ca sentimentele pe care acum le consid"er5,m drept pioase si, fi influenlat inima
oamenilor ln timpul epocilor trecute, cind. se aflau tn stare necivilizatYa.
2i ()n the OriQin of Lurtgttage, 1866, p. 1,16. Dl.'fylor 1870, p. .{8) dii o origint tttai corttJrlexi pozi{iei nriinilor
llrtserlrrhes irtta the Ilurlu Historq of IIonkind. ed. a 2-a, in timpul rrrg.iciunii.
CAPII'OLUL AL IX-LEA
,,",,,*,.i,",\i"-'T::'i.il';,li;:',:,i:';,J,:,0;1:;1"':";:"1,:1;::'j'i,,:,;;i;l,,Jl::"1' ;l:
lrufrrarc ;i Iugrriclca buzclor * Ilot.irrirc si.ru tlctclnrinnle - Irrchirlerc:r stt'insir :r gttt'ii.
L-l.rt orll pe iumzitate mort tle foztntt'poate fi absorbit rk'gindul oum sti obfiriri
hranl; prtlbabil insir cit ltu se t,r inc,runta, rrfarti numal dacri ltrl intimpinii,
irl giild sau in iune, \rt'eo dificultate r:au clacir constati, ca, hrana obtinutii^ t'ste
2arf
desgustiltoare. -\rn observat czi aprorrpe fit care [om I se incrunt:i imeclirit ce simtt'
un gust ciudat sau reiu la mincare. Am cerut mai multor persoatle, fzira sir lt'
ctrplic st,tlpul nI€u, sti tlsculte cu:rtenfie o loviturriu;oarri rcpetatir, a cirrci laturri
;i sursit, erau tuturor bine cutlcscute, li nici una nrl s-a incruntlt ; insir,
atunci cind s-A certlt ttt'eastzr ;i tluei persoane oare ni ,se al5turase ;i care nu i;i
putea inch.ipui clc' f'acem cu to,tii irt tiicere profrrnd[, ea s-tl, incruntat tare, (]1
tttitte cL nu clin proastii dispczifie si a spus cL nu poate inlelcge citusi cle puf,il
('et'2t c(' troi to,ti voiam. Dr. Piderits, carc a publicat observatii in acelasi s.,ns,
aclatigzi cit in getreral gingavii se incruntir cind" vorbesc. Ch.iar cincl face un luur.u
rrtit de tteinsernnat ca atutrci eincl iiii incalfi o gh.eatir, omul se incrruptir clac[
oonstatl c:i e prea strinitti. Unele persoane se incruntl irr mod utit cle gbisnuit,
inclt simplul cfort cle d, vorlti facei aproape intotdea,utla ca sprincenc.le si, i .qe
c'otttracte.
Dupir cum ttm dedus ditt rispunsurile primite la intrt,biiri, onmeni ck'totrte
rasele se incruntli irtrinei cintl sint neclumerifi in vreull fel oa,recarer in ginrluriitr
lcr ; arn inc:rtlrilt faceste riispun.suri ] gre;it, confun.clincl clgetarea arlincl cu
nedu"merit'eil. Itrste totu;i clar cir australienii, malaiezii, b.induryii si cafrii ciil
Africa cle sud sc' inr:runtl cintl sirtt netlumeri!,i. l)obritzhoffer observi-l cit, irr
acazti asenriitrltottre guarartezii dirr ,\meriezr de Sud ili incluntri sprincelelea.
Dirr 2rc('st(' cotrsiclerafii putem conchide cii incruntarea nu cste erpresia lnt'i
simple rlhibzuiri, oricit tlc profunclt'I, ,s:lLr a, attuj,iei, oricit rle incordat[, ci exp1.si1
a ce\'a dificil stltl neltlitcrtrt, intirnpinat inir-o snccesiutre tle idei s:ru in ac"tiurrt'.
insir rztrerori t,hibzuirlcit profund[ poatc' fi contirrua,t[ tirnp intlelungat firrii o
oirrecarL) dificulttrte, ag?l incit' ea vil fi insofitl irr gencral tle ilcruntare. I)eci
incrruntill'otl,estc ilceea, cAre tlir tle obice'i fizionorniei, clupL cum observa Sir C.
llell, un aspt-'ct tle c'nergie intelectuall. Pentru a pr'ccluce ins|, acest efecl,, ochii
trebuie sit fie clari ;i ne'clintiti iJatl l[sa!,i in jos, dupl cum atlcsea se intlnr-
pla, la o ginrlile profrrndir. I"izionomia, rru trebuie altfel tllbura,t[, g1 in cazvl ulei
persoalle irascibile ori artlgoase sau :rl urreia lzr care se vlcl efectele uuei sufe-
rinltr prclungite, r:u ochii st,in;i ;i maxila,rul r:iaztlt,, sau cat'e isi cfui st'amil dg grs-
tul prost el,l rninclirii salt'sau g[sc';te'cir t'ste gl'eu sr't erccltc vreulr n,ct leirr-
st'tttnat, ca, ittt,rtltlttct'rctr atei ltttr-un ztc de cusut. in a,ceste cazul'i se poatt' vgtlt'rr
o itlcrutttare, insotitei itrsit tltr vleo altir erplesi(,, cAre va impicdica cornlllt'1,
il(1('s('il,
ezt frzrttnttmia slir ia trspecrt,ul unei encrgii irrtt'lectuale snu al unei ginrliri pro11rrcfu,.
Ilutem a(itlnl rterct'ta cum se fact' (fa o irrrrrnntare sit, t'rprirne percopereiL
:I ce\':tr tlificil sau neplilcut in gindire sau in ac!,iurre. La fel cunl nirturali;tii gir-
s('sc c[ este recomandabil tle a urm5,ri clezvoltarea, embriologica a unui orgalr
pentru a'-i intelege structura, tot atit de recomandabil este, pentru studiul
ttti;eitrilor errpresit't', sit se foloser-rscit cit rnai indeaproap(' aet'ea;i metoclt'r. Ceir
'r ll'r,sscrrrr/ruflliclres,SrTslcnr tlcr .l/urrrI trrtrl. Itltylsirt- I IIislorLl oI lhe ..lltiltortcs, Ir'arl. r'ngl. r'ol. I l, ir1f .
11.
,':,,lltil:, l). l(i, rlrtlrit t'rtttt t'stt' t'itirlit rlc i,trlrllor.li, ()i'it1iu ttf Oiuilisuliort,
lfi70. p. ltir,:r.
CI{IEZIJIRE
nrai tinrpurie ;i tlpl'oirlx, singura erpresie vlzutil itr" printelt' zile a,le copiltirrei
;i apoi aclesea manifestatl este cea, din t'impul lipltului ; fip[tul est,e provocat,
at;it la inceput, cit ;i citva timp mai tirziu, de orice' se'rtza,titt sau c.mn,tie tlttrt'-
roasl ori neplircutir - de foame, durere, minie, gelozie, fricti etc. In asemenea
mornente, muqehii din jurul ocb.ilor sint puternic con.tractali ceeA ce erplicil,
cred, in mare rnirsur:i actul lncruntirrii pe tot rcstul vielii noastrc. ,\m observat
de repetattr ori ln propriii rnei copii, tle la virsta de mai pufin cle o slaptziminir
pinir la douii sau trei luni, c[, zltunci cind ulr acces de J,ipitt sc] apropia treptab,
primul s('nul erit contraclia corrrg&torilor, carc proclucea o u;oarti incruntare,
urmatir repede de contracfia eelorlalti nlusch.i din iurtrl och.ilor. Atunci cind
un eopil este nelini;tit sau suferind, st' pot ved.ea, clupt'r cum am inregistrat, in
notele mele, mici incrunt[ri treeindu-i eoutinuu, cA niste umbre, pe fa!a, acesttrzt
fiind irr general, nn insir, intotdeauna, urntate, mai devrenie sau mai tirziu. de
un acces cle plins. ;\nr privit, de exemplu, un eopii in virstil tle ;apte satl opt'
sir,ptirmini suginrl un lapte care era reee ;i care de aceea ii era nepl5cut ; copilul
ir riirnas tot timpul usor incruntat. ;\ceastl incruntare tlu s-il, trzrnsfclrmat tle
loc intr-un acces do plins, cu tc:rte cri uneori st' putea, obser'l'A ficcare statiiu dupi
cAre acel acces era g,:rta si izbucnetailcii.
I)eoarece obiceiul dc a contracta fruntea, l-au avut copiii in decurs de 9('-
neralii filrrir numirr, el a rlevenit indeaproape ascciat, la inceputul fiecilrui acccs
tle plins sau fiprit, cu sirnlul incipic,rrt a ceva dureros sau nepl5,cut. Ilrin tlr'mar(',
obiceiul r,-a tincle sir fie continuat in inrprciulriri similare in decursul matr.rritti!,ii,
c.n tozrte ci-r, atunci el nu se vrtr t,ran,qforma niciodatl intr-un acces tle plins. 'f ipri-
t,rrl s:au plinsul inccpt'n fi stir,piriit in. rncd r,'oluntar la o perioadil timpurit':t, r,'ie!ii,
pe cinrl incruntarea nu este rlprotlpe nicicdatii, stirpiuiti, la nici o virstir. ilIeritil
pcate sri fie notat ci, pe copiii care pling foarte u;or tot ce le neduntere;te rnin-
tea, ;i care pe majoritatea altcr copii nu i-ar face .1s6rit sir, se ittcrunte, ii face
imetliat si, plingir. Astfel orice eft,rt rnintal, orieit cle neinsemnat, care la o p€rr-
soand, ce se irrcruntit, in mcd cbi$nuit trn va produce clecit o uqoari, incrunl,aret
p('anurnite categorii de alienzrli mintali ii lil face s5, pling:i in mccl ne'st[,pi-
nit. Nu est(r rnilj sruprinzhtor (.?r obiceiul tle u,-;i contract:t sprineenele ltr
plinra perceper'o a ce\rA supilrltor, obicei tlt,bindit in copilirric, sil fi fosl
plstrnt toatri r.ia,t:r srrrl ca multc' alte tttticeiuri itsr.it'irtte, dobinclite la, o virstl
tirnpurie. sL fi fr.st, permauent piistratc' a,tit rle clnl, cit ;i cle animalele irlferiottlt'.
I)e ereniplu, pisicile adulte, cind sint lrl ciildurl, ;i F;e simt rnulfurnite, ili pits-
treazil :rdc'st'a olticeiul tle a,-;i intintle altt'rnativ picioarelt' antetic:ire ('u tlcgetelt'
desfricute, obicei pe eare l-au practicat intl-ur) scop bine definit pe cintl sugeilu la
mama lor.
O altir, eauzii tlistinctl a intir,r'il, probabil obiceiul incrutrtlrii oli clt' cilt'
ori rnintea este absorbitzi cle rrrerln subiect oarecare fLintimpinf, vreo dificultatt'.
Vedt'rea t-'str. cel mai impor'tant c1in. toate simlurile. In timpurile primitive. ('(':l
nt:ri tltilrc a,terr.,ie trebuier sir, fi fost indreptatil firi incetare lpre cbiecte inrlt'piir'-
tutt'(,ll seopul de a ob,tine pradir,;i c1e a evita pericolele. trmi antinte.t't'it. iti
tinip r.e t.iiliitorr.am prin unele locuri trlt' ,\mericii rle Sricl, (fart'(rl'tlll 1tt'r'icrtltttls('
clin pric,inzi prt,zr.rrtt,i inclienilor, anr fost iztttt cu citif asitluit:ttt'. rlt'si s(' pitrt'rt
r,ri incon5tit,nt. g^allr.ho;ii, pe jumritate sirlbal,ici, scrutau ('11 griiir irrtrcgril olizrtttt.
Or, atunci cinrl (,inr,\-ir i'rr-irtrl c,apul tlescopt't'it (r,unt trelttiit'srt f i l'trst itii{irrl cttzttl
1.)( MEDITATIE
omnlui) se strd,d.uie;te Ia maximum ziua in amiaza mare, qi mai ales clac[ cerul
este lurninos, s5, disting5, un obiect indepdrtat, el i;i va contractainvariabil sprin-
cenele pentru a irnpiedica si pd,trundd, in ochi prea multi, luminfl, pleoapele ]nfe-
rioare, obrajii qi buza superioar'5 fiind in acelaqi timp ridicate pentr.u a micqora
deschiderea ochilor. Am rugat inadins mai multe fersoane, tinere $i bi,trine, sir,
priveasc5, in condiliile de mai sus obiecte indep5,it ate, f[,cind.u-]e si, cread5, cra
nu voiam decit s5, Ie incerc puterea vtz:uald, qi toate s-au comportat in felul toc-
mai d"escris. Unele din ele qi-au pusr d.e asemenea, palma intinsd, d.easupra ochi-
lor pentru a impiedica lumina excesiv5. Dupd, ce face citeva observalii aproape
in acelasi sens, Gratiolets spune : ,,Ce sont lil des attitudes cle vision 'difficile't..
El conchide cd, muqchii din jurul ochilor se contractd, parlial cu scopul sil evite
prea mult5, lumini, (ceea ce imi pare a fi scopul cel mai important) qi parlial
sd impiedice toate razele de a lovi retinao in afar5, de cele care vin direct cle Ia
obiectul examinat. Dl. Bowman, pe care l-am consultat in leg6tur[ cu acest su-
biect, crede ci, contrac\ta mu;chilor ce inconjurd, ochiul poate d.e asemenea,,sprijini
migch,rile coord"onate ale celor din ochi, acordinclu-le o suslinere mai solicl[,,
in timp ce globii sint aduqi la o viziune biocular5, de c5,tre propriii lor murychi".
Deoarece efortul de a privi atent pe luminS, vie un obiect indepd,rtat este
atit d.e dificil qi de sup5,r5,tor ryi deoarece acest efort a fost insolit d.e regul[, timp
de generalii fd'rd' num5,r, de contraclia sprincenelor, obiceiul incruntirii trebuitr
s5, fi fost astfel mul1, int5,rit, deqi inilial el a fost practicat in copild,rie clintr-cr
cauzk cu totul independ.ent5, qi anume ca primul pas pentru proteclia oclrilor in
timpul fipatului. Existd, de fapt mult5, analogie, in ceea ce priveqte starea psi-
hicd,, inbre examinarea aterrtd, a unui obiect inclepd,rtat ryi urrniirirea, unui $ir
obscur de idei sau executarea vreunei lucrS,ri mecanice rni,runte ryi anevoioase.
Plrerea ci, obiceiul de a contracta sprincenele este continuat chiar atunci cincl
nu mai este nevoie de a exclud.e prea multl, Iumini, este suslinubri de cazurile
la care ne-am referit mai sus, in care in anumite imprejuri,ri se aclioneuzd,, in mod
inutil, asupla sprincenelor ;i pleoapelor, prin faptul cra ele au fost folosite in
mod similar, in imprejur5ri analoge, intr-un scop folositor. f)e exemplu, inchid.em
in mod voit ochii atunci cind nu dorim s5, privim vreun obiect rsi sintem gata
s5,-i inchiclem cind. respingem vreo propunere, ca qi cum nu am putea sau nu
am vrea s5 o veclem, sau cind, ne gindim la ceva oribil. R,idicd,m sprincenele cind
rlorim sd, privim repede d.e jur imprejurul nostru ryi adesea facem la fel cincl clorim
in mod serios s[ ne reamintim ceva, acfionind. ca ;i cind. ne-am stri,dui sL veclern
[a,eel lucru ].
Abstracli,e. Iledi,tat"t.
- Atunci cind" cineva est,c dus pe ginduri. a,bserrt
srrll, dupi, cum se spunc uncori,,,chalt pc ginduli negre", el nu se incrurrti"l, ins[,
ocbii par pierdu,ti. ?n general, pleoapele inferioare ii sint ridicate ;i incre!,ite la
fel ca atunci cind un miop incearc5, s5, disting5, un obiect indep[rtat, iar mug-
chii orbiculari superiori sint, in acelaryi timp, ugor contracta\i.Incre!,irea in aceste
imprejurd,ri a pleoapelor inferioare a fost observatl Ia unii sil,lbatici, de pildn,
tle dl. Dyson Lacy la australienii din Queensland gi de mai multe ori d.e dl. Geach
5 lte la Phgsionomie..., p. 15, 1-14 ;i 146. Dl. Her- luminl vie; Principles of Psgchologg, cd,. a 2-a, 7872,
rrcrL Spencer explicii incruntarea exclusiv prin obiceiulp. 546.
dt a contracta sprincenele pentru a umbli ochii intr-o * r\ccslca sint gesturi pe care te faci cind veclerea este
irnpierlicati de ceva (r\'. trad.),
PROASTA DISPOZITIE
d Gratiolct (De la Phgsionontie..., p. :t5) observir : lia este fixatir asupra unei imagini interioalr,, ociriul lrri-
,,Quand I'attention esL lixde sur quelque image int6ri- vest.e in vid Ei se asociazir in tnotl arrtontaL conternpla-
eure, l'ceil regirrcie dans lc vide et s'associe autornati- liei spiritului " - N. trad.).
quemen[ ir la contemplaLiou de I'esprit". Aceasti ipo- 7 Miles gloriosus, actul II, scena 2,
tezd cu greu meriti a fi nurniti'r explicalie. (,,Cind aten-
PROAS'iA DISITOZITIIi
itctirtile, i:rr cel il ciit'ui tttint,t'est('desc.ori ;i u;or iuflucn.!,atil irr :rccst fel cst,e tr)r'(,-
rlispus sii {ier ilascibil sau pu!,in supirrat sau arfagos, ceea ce se va ari,ta rle
obicei prin incrunt:Ixe. insil o expresie cle supir,rart datorati, unei incrunt[ri porrte
fi contra,carat[, clucl, gurn este intinsir in.tr-un suris si ochii sint lurninosi si ve-
st'li. Tot aga va fi dacir, ochiul este luminos ;i ferrn ;i daci, existf, aspectul
de ch.ibzuire set'ioasir. TncruntArea cu o oareciire cldere rr colturi]or gurii, oare
este url senln de mihnire, dzi un aer de posomorire. 1)acii un copil se incrunt[ mult
(vezr plan;il l\-, fig.2)8 in tirnp cc plinge, ins[ nu i;i contracti, puternic, itr mo-
dul obi;nuit, mu;ch.ii orbiculiili, el manifestii o t'rprt:sie ltine pronunf,at[ de minie
sAu chiar de furie impreunir cu suferin!,a.
Dacii intreaga frunte incluntati est,e trasd, mult in jos pi'in contrac{ia rnu;-
chilor piramiclaii ai lasului, care produce crelrrri ,qalr cui,e transver.qale de-a cunrle-
zisul baze'i nasului, ex.presia tlt-''vine unzl de poFromorire. .Dupzi Duchenne, con -
traclia, acestui rnuqchi filrl r.leo incruntare d[ aspectul unei asprimi extremc' si
:rgresivee. lla, indoit'sc insir mult dae[, aceasta este expresia adeviratir, sau na,tu-
ral[. Am :lritta,t la l1 persoilne, inclusiv' citorva pictori, fotografia (executatii de
I)ucheune) a, unui tinirr cu acest mupchi puternie,cnntractat cu a,irrtonrl unde-
lrrr ga,lvanice ;i rr"ici una dirr ele n-a putut inlelege ce intenfionr.r, (.s[, r'eprezi'nt,e),
afarii tlt' o fata care a, rrispuns corect [c[, ea reprezint:i oj ,,rezervil morc'cil-
noas[,tt. Atunci cind am privit pentru prima dat[, a,ceasti, fotografie, cunosctind (,e
intenlion:r, sL reprezinte, irnagina,tia mea a ad5,ugat, cred, ceea ce era necesar,
;i anume o fruntc' incruntatri fi, in consecinti, expresia mi-a pirrut arlevirrntir ;i
extrern tle morocir,no:lsi,.
O gurrl, strius inchisir, la ciLre se a,daugri o frunte cobolitir, ;i incruntatr-r,
dir expresiei hotririre sau o poilte face incir,pir,finatir, ;i ursuz[. Vclm discuta
indatir, cunr se face c[, inch.idere:r, strinsl za gurii da aspectul de hotl,rire. O ex-
presie cle incapafinare ursuzI, a fost clar r"ecunoscutri cler coresponden!,ii rnei lrr
indigenii din lase regiuni diferite ale Australiei. Ea, este, clupei dl. Scott, bine
prorlurllatil la hindu;i; zr, fast reounoscutii, la nral:rrezr, ch.inezi, cafri, abisinieni ;i,
clupti tlr'. lloth.rcck, intr-un gratl renlarcabil la intlienii s[lbatici din America tle
Nortl, ia,r tlupti tll. D. Irorbes, lu aymarirpii din Bolivi:r,. r\m observa,t-o de asemerlolr
la, araucitno;ii din (lh.ile tle sutl. I)1. I)yson lrao$ observir, cii, atunci cinrl sirrt irt
aceAstilt, stat'e psrihicir irrdigenii riin
'\ustruli:l itli incruci;eazit, uneot'i trrat,t'1e p('
piepl;,:rtitutlittt'(ra,re poute fi vitztrtir,;i lu, noi.f)llotilrire fermii merginrl pirrir
lrt incir,pir!,ittttrt' ('ste de a,serrlen('iu t'rprimat,ir, rtrreoi'i prin tinerea :rtnltilor urnt't'i
litlic,itl,i, scrrtnifitrati:r, gt'stului urmintl sir, fie explicatf in capitolul urrniitor'.
Lrr copiii tnit,i, imbufrtarea se curroa;ter dupii, fuguierea, buzelor sa,u, (ll1l1
t'ste trumitil utteoli, ,,lungimrra botuluit'r0. Atunci cintl collurile gririi sint tra,se
tntrlt irr jos , htrza, inferio:ui, este pu{,in r"ilsfrinti, ;i proeminentl, ceea ce se numest,c'
tle rlsern('nea, !,uguic're. insir f,uguierea la (iare ne refelim a,ici consti, in pro-
t'minenta ambelor buzc intr-o formzi tubularzi, uneori itr asa mtisur[ incit proe-
tttinea,zS, pinir la virful na,sulni, dat'l--r, trcestrr estc scult. Tuguierea buzelor este in
' liotografia <lliginalrt e)i('(:uIatli tle cirtlt' rll. Iiinrier- t' )Itit:ttttisrtte rle. ltt l)ltrlsirttttintie IIuntoirrc. albunr, lc-
lrilnn cstc rntrlI rrtai t,r1l'csivir rlccit aceitslir c,oltic, tlt'- gcnrla I\'. l'ig. l(i-- 1li.
{}rlr'('('(' lrt'atii ntai clat' incnrnIaletr I|rrrrtii. r0 Hensltigir \\-erlgl-oocl, Ort the Oriqirt of Lrrnrltrrtqe,
I fi(i(i. 1r. 7ti.
TMBI,TFNANIi 131
general insrif itii d.e incruntare qi unerori dc interjecliile hoo sau huu ! r\ceastil ex-
[resie este .i,nrarc,abil6 ca fiind unica, dupd, cite ;tiu, care este rnanifestat'h mult
irrai clrrr.in t,inrpul rropilirriei, cel pu!,irr printre etlt'openi, clecit in tintpul maturi-
l,li,l,ii. I1xis1[ l,ottisi irr :rrlult,ii t1e tolrte raselc' o orrrecAro tendinlir ,],' a^ lugui:r,
brizt,lt, sub irr[lut,rr{t, ruu'i f'urii telibile. Unii copii ili luguiazit, buzele citttl sitrl;
l,irrrizi ryi u,1,url(,i ('lt gl'('tl Se poate Spune cit, sint imbufna!i:
Di1 tr('r,ceti-r,r'ile 1lt'cal'€'le-arn ficut la ma,i multe familii numer'oase, fugu-
igl.zr brrzt'16r. r1r par'(, l'oarte obisnuitl la copiii europeni ; este insir, ri,spintlitri in
1;olr,tir, 111rt'lr, si trebtrie sir, fie rrbi;nuiti, ,yi pul,ernic pronnnfat5, Ia rnaj0ritatea }asclor:
sirlbal,ict', intr,ucit zr, utras atenf,ia rnultor observatori, liind. remarcat5 in opl, ciis-
tr.ict,t-' dilter.ite din r\ustrali:r, I rrnul dintre coresponden!'ii nrt'i ollsel'vti cit tlc, coll-
sitler,llril pr,gt'nrinenzri utuncj buzelc-' copiilor'. I)oi tilrst't'Ylttori atr vhzrr!, lttgu-
ir'r.t,r buztJlrlr. la colriii lrinriuryi, tlci la, cei ai cafrilor'ryi fin.grle;ilot', tlin Africa tlc
s1rl, ;i rltr hoteutoli, illr doi la copiii intlienilor: sir,lbatici tlirr Atnetit'tl rle Noltl.
ifggrric,r(,tL bllz(,lor ir l'usl, tle aserneDea observatit, la chint'zi, abisirlieni, rnalaiezii
,Lri"ltt,rIirrsula,,\[alacca,, rl:r,iacii din Borneo ryi rtclesell la nettzeelatttlt'zi. Dl. ]\[an-
st,l Wt'rllc rrrir, irrfgr.rnelr,zl"r, r,L a vi-l,zut br,rzele prot'rnitrintl tttult nu numai ilt C0pii
rlo c:rfri, ci si lrr arlullii r[r'u,urbt'lc sexe atrrnci cind sint itrtbttftttr]i, ilrr'-tll. Stlrt'li
lr el)st'r.r'1r1, lrgt'llr5i l111rru uncori 1a, b:irba,f,ii;i folrltt'tl€,s ltt fenlcilt'tlirr,NtilliI Zett-
llrurli. O rp.nrl-t 1 lrct'leia;i erpresii poa,te fi uttcttt'i clt'sctlperil,li r'hiltr lit, ('lll'o-
1rt'trii :rrirrlfi.
\'('rl(,ln ltst,l'trl trir proentiturrct, l)uzelclr, rnai ales la' ctlpiii rttic,i, estc cat'1lc-
l;c,risl,icir, inrbufrrir,r'ii irr r,e?l nr:ri rnrrlo parte ir lutnii. -t\t,casti, rniqeal'c pltre sit, rezttlte
tlirr pi1stlur.r'tr, rnlli alt's irr t,irtrpul tiueretii, a, unui obir,ci prirnortlia,l i'tlrt cl"irit,r'-tr
r.c\.t'r.sinr,.,, ,ra,iriorrrrlir. l'uii de orrirlguta,n lsi rlc cimpltttzeu i;i proetninettzit bttzt'lt'
irrt,r.-1rr gr.ac1 oxtnl,ortlinar, drtpi cum s-:r tlescris irrtr-un ca,lritol prcct'dt'ltto
:rt;rrrrci c,iirtl silt rrennrl,turnit '
i, puf,in nririla,ti satl imbufnaf,i ; _de aselrencAr citrtl
sirrt surpr.insi ,1i pu!,in spcr;itu!,i li chial citttl sint, pu!,irt_ rnullumif i. Gura .li so
pr()(,lrliri,uzir, ,i,r1xu cit sti prrrc, pentru a scoate tlil't't'itr'le sunctc cil,t'aotet'istirx'
:rst's1,gr.stirr.i psiliico;i, rlrrpir, currl a,nr observat la cimplll]zc'tlr fol.rtllt ('i is('(1e0s('-
Irt'st,tr p1lirr rlirpir (lillrr'Nc enlitc !,ipitul tle plir,cele s:tu ccl c1c minit'. I)t' intl:ttli tit'
rro(,$t,tr urrjrnrrlt,-sr' lrrfrrie, forrrra, gurii sti schinibir, corriplttt ryi diDfii li i(l
(l('sz\'('-
It,s(r. St' p2r,t, [,r-1, ltutrci cinrl (,st,e rirnit, olrtngutilnul adult scoate ,rull tipit, ]l(ro-
bi;1ui1,, i31s1i1ti nrai irrtii tlirr note ritlical,e, care ('lt tintpul se ingrrra'1li itrtt'-tttt
pr.in_l
,rrll,'1, fr;rprirnat; -at'ar"a note joase. in tirnp cc'crnite notele riclicate, ol-i;i.prot'nti-
rreazir, buzcle in in fblma unei pilnii l cind insri scoate notele jolrse, ('l
iryi !,irre gula larg dcschisir,"lr. Se pare c[, ]a gorill buza inferioari, poate fi rnult
a,lurigitirl Dacii Jtr:imoqii noqtri semiurnani iqi proemina[ buzele cind. erall imbuf-
nrr,fi-sr1,, pulin minioqi, la fel cum fac maimulele antropoide actuale, atunci nu
t'stt' '11rr fiipt anormal,-tlepi e curios? ca $i copiii nogtri si, prezinte, cincl *i}t simi-
11,r.i1l'l1t'rifl!,i, o urmri a a,celeiaryi expresii impreunl cu o oareearo tendinfir rle
rr, (,1rit,t' 1p zgsmot. Nu este d.e loc neobirynuit pt'ttt,ru animale sti pitstreze, mni
rnult sirll lrrrri 11rii1 pelfect;e in timpul primei tinert',ti, qi ultt't'i0t'sri, piarclti, carac-
i;r'rc1, IX, (,rrl.('sli.irrio;ii lol adulli le post'clau ini!,itrl qi cilt'o trtlti sirrt incir pli,s-
tt'itte tlt' citlt't' t'tttlt'lt' lor lpropi:lte din specii rlistinctt'.
ll \lii.l lt'r'. rlrrlr;i t'llli r':ii
i0 - c. :104
I.IO'IAITiNE
Ll j)e la plrysi,trtttitlie. . ., p. IIS - 121 5 ll'l.s,serrsllmftliclns StTslcnr rltt' ilf irnil: ttrtd I'lrtlsirt
* ,,Aici rezitli lrtlcvirrrta teot'it n cfot'tLrltti t.Onlitttttl" lltmniL', p. 71).
(I. Irttt.).
()-LPM'OL(i I' jlL X-I'l!;l
URA $I MINIE
t'l'tt't t'l tl ci irsrrl)r'ir sistttttttltti I)czl'clit't'tt rlirrlilor -* Uttt'ilr l:r
Ilinic ;i iltligrurt'c - trlorlrtl itt carc sittI t'r;lrittr;ttc ]tt tlilet'itt't'ltst'
si slirlrrrt' - I)czvt'lit't'lt cattittttltti pt ttttlt tliir ltit'(ilt'lt'tt'i,
l)rrcir :ull iJrr{t.r.il rrrrr n(r ir,s1,r)Iltiirn $i'l Nltf('l'iItI v-t'eutt I)t't'itlclit:irt voit' t[itt llar-
l)et'soln() s:l,u rlrt(,i"t, (,a, IL() est,o rteplir,trtrtti irr. vJ'('ttlI fel
Ir,:r plr(,i ()itl.cca,l'(" eiu tlc
r[ovirur lr,ntipa,t,iur"r,, si :urtr illat,ilr N(] t t'lttsifonnI ugcl in lu'ii. -l)acrI sittt, 1'1';ri111{'i{tr
itrlr-o rlri5slrfl In(l(l('r'irtirr ll,s(,lrI('lt(,it serlt,itrtt'ul,t'1llr $int trlitr'oxpllilnitttr pI.ill \"1'('{)
riris(1iu.o a corpului l\:nr r, lriisii,lurilru'I'el,ei, a,falr"t poill;e clo o altllrnit,ir, gravit:t,t,tl
irr. (ionUxrr't;arri slrrr (lr,{) ()?lre(1at'('it'it,stnibjlilitt;r'. I'r.r!,ini intlivizi Ilot totuqi sli se
girrrlr,:lx,ir, rlprll; tirrrlr lr, o lx,r',{oa,rLi fx'(rar(} o ttt'risc lrirti iL resinr!,i ;i a ma,IIitcslrl
i..(,tlltI{'r[e indign:rr.r, srllt rlc J'urit'.,l)at,i insii persoattlt, (iiire ll(' jigtrer;tt'ast;e (]tt
1otrrl ru'irr.st'tntu]1ti, rnl r'{'silrrlinr rlt,cit dislrre!,..l)n1,2f,, pe de lllti, I)alt(,, ('tl o$t(l
ltl,gll)rrt,(i1,1]icli, ur.lr, str t,r'ir,lrsl'orrrri iu spaintit, (14 atnltoi ciltcl url sclav stl gillr-lelto
llr ,,ir st,lipirr rr('nlil()i{ $a,lr lur. silllla,t'ic lll o divrnitate lriutl,clioitr-,?i li iilst'tatL tltl
sirrg,,l. [Ilri6r,ita,{;t,l (rrn{)liilol rroastt'e sirrl; l,t,it, r[tr st,rinri lt'ga,te t1o t'xprt'si:l l0t', irt-
1il, lr1rr.rl1IX, ci tLu :1,r. oxi.\1i1, rlitci-I, oorltul ltr rittttitte J)il,siv, natur_a, expl'('sit'i dclrirr.-
zirrrl irr ori:r, rrr:ri rnar'o llar'1tr rlc trat,ru':r, a,oiiunilor caro lltt {tist, de oltictei executat,t' itt
rrr,t'lls1ir, stlurr psilr.ir.;-1, 5111.1rirrlir.'[-]rt r)tIl1)oate ryti, tle exelllptrtlr c?i vinJa ii
(';!t(f itr
(,r,1 rllri lll1t.(| 1lt'r.irrol ,1i llrr:rt,r,rlori irtterts sii tie slllveze t,ttturyi, rhipii ctll]l a spus
lr6r[gr"ic rll X\"1-le1 t.i1tl r'r1 irlcotrjural; r1o o g'loatir, intlirjitti: ,,Mi-o 1'l'it'ii, ]ttit-
f i-r1i 1rulsul,t. 1f6t a11 tlnornlx)ilto uri tlin
toatir, inirnzL pc lul alt,ul, irrs:i,. pinli t't:
st,r,pctrp.ll l.iil, corporalir, nu r,st,e infllcn!,ittfi, nu Sc poate spune.cit este infuri:rl,.
.Ilrln"ie . -- lm avut, ocazia s[, tratez despre aceasti, emolie in capitolul al
I I I -lt,ir, in cArc zr,m cliscltat clespre influenla directl, a simlurilor cxcit'ato a,suPr?t
t,pr'1ru1,ii. ,,,rrnbinat.'r, cu eft'ctele u,c!,iunilor asociate din obirynui]1,t[. FuritI se tlt:l'nj -
[t,stir jrr rrrorlrrl cel nuri tliforit. Inirna ;i circula,tia sint irrtotcleanl]tl, itrfluenfa,lt';
fu!,a s1 il.roscs1o, iar vinele rk.pc frunte ;i git se tlilat5,. inroryirea pielii a fost oifst't'-
MINIE
\"rrt,i"t lu,irrtlicnii a,rlruii din Arnericlt, do Sutlz l sc zice cir, chiar ltl ut'gri se int't]s('s(l
sisrr,l,rict-'le u,lbe lir,sato cle rii,ni vechis. Ilainru!,elc tlt' asenlctrott se inroryesc tle frtr:it'.
l,,it ulnll dirrtro propriii rnei copii, irr virst[, cle rttiti puf,in tle patru ]uni, an] ttbst't'-
r.irt, rle rcpeta,tc ori cir, primul sirnptonr al furiei cure,so a,ptollie era litlicarea lalri-
tlir, :r, singelui irr pielea gola;i, a scalpului. Pe tltr :lltir, partcr, acfiurlea, iuimii t,st t,
rrrlcori at,it, tlc rnult irnpiedicatl cle o mat'c' fulie, irr.cit fala clevine lividd,a I rnul!'i
oir,rneni bolnavi c1e inimil, au chzut, rrror'li sub irnperiul accstei emolii puternice.
Respiralia t'sto de asemenea irrflucn!,atd,, pieptul palpitf,, qi nd,rile dilata-
to trernurd,s. DupL curn sorie'It'nnysou., ,,ritsuflirri aspre de minie au umflat n[ri-
rile ei d.e zi:nit". Avem d.eci expresii ca ,,respirirrd" rfzbunaret' qi ,,fumegind" clo
rniniet'd.
Creicrul cxcitat d[, puterc mu;chilor ryi in acela;i timp energie voint,ei.
l)c olrioei, corpul este linut verticzrl, gata 1tt'ntt'u at,tiune imed"iatti, insii, ttttt'ot'i
cl t'slt, inclina,t ina,inte spr'o perso?tna, ofcnsrrtoa c, (lu rnembrele mai rnult stnr nl:ti
prrllirr rigicle. Gura este in gcneral stt'iu.s inchis[,, at'i"ttinc1 hot[,rire fermit, ial tlinJ,ii
sint incle;tali sa,u scri;ne.sc. Gesturi ca lidicalea bralelol cu pumnii strinryir (liL
pentru a lovi pe ofensator, sint obi;nuite. Puline persoane in stare d.e furitl
violent[,, atunci cind. spun cuiva si, disparir pot rezista s5, nu reaclioneze ca
;i cum ar intentiona sd, loveasci, sau sL ind.eprart'eze persoana respectiv5,, impin-
gintl-o violent. I)e fapt, dorinla de a lovi devine aclesea atit cle intolerabil tlc
puterrfc[,, incit obiecte neinsuflelitc sint lovite qi zclrobite de pilmint, insi, ges-
l,urilo clevirr. atlt'sea total lipsite de scop qi parcd, nebuneqti. r\tunci cind silrt;
intr-o furie violentl,, copiii mici se rostogolesc per jos, pcr spate ryi pe trurt[r 1,i-
pind, k-rvincl cu picioarele, zgiriintl qi muqcinrl tot cc ]e cacle la indeminf,. Dupir,
(1urrr anr aflat cte la dl. Scotb, Ia fel se intirnpliu li cu copiii lr.in.duryi $ir a$a clllll
rr,ul viazt:.lt',, c[ puii rnairnu,te]or a,lt,r'opomot'fe.
Sistc'rnul muscular este lns[, adesea influen.tat intr-un mod cu totul dift'-
r.it, cltroarece tremuratul este o consecin!,a, frecvent[, a furiei extreme._Buzcrle para,-
lizata refazh atrinci si, asculte r-le voinli, ,,si vocea se opreqte ln git,"? sau clevincr
ta,re, aspr5, si rliscordantS,. Dacd, se vorbeqt,e mult ryi repede, guraspum€g5,. tTneori,
pillul se zbirleqte I voi reveni insi, la erci'st subiect in alt, capitol, cind" voi trata
ile*1,te crrrofiiki ame,qtccato ale furit'i ;i spairttei. in nrajoritatca cazurilor scpro-
j litrttljget', A'rt/ttryt'st:lticltlt: tltr SiittltL'lltitre ttrttt I'ttrrL rlrrlot'itiL t'otttrrtcliti obi;lrrrilc u nttt;clrilot' elcr"atot'i lti
tltl(ttl, 7liil0, p. l'i. irrilrilrrl n:rsului. Iixplit'aIia th'. Piderit, (ll'issclt.sc/ttrl'llicltcs
:t Sil C. Ilcll, rtlrulottty tttttl Philttsoltltg of lr:tl,trtssirtrr, Sry.slrnr der Minil; untl l)ltgsiogtrcmik, p. 82) itt lcgittrt'i
p. 90. Pc tlc altii paltc, dr'. Ilttlgess (,,Plt1'siologv ol []ltt- crr lirrgirca rtirrilot', ilnullttr pcntru a pcrmite o t'cspit'a{ic
slring",18139, p. 31) volbc;Lc despt'c irtlo;irea trttei cica- uSoarir in tiurlr cc gura cste iuchisl 9i dinlii lrtclegla!i, ntr
Lliccla o ncgresI ca fiind pror,ocatir in lcgitut'ir ctt iurbtt- l)al'c pe rlcpattc alil tlc colectit ca cea a lui Sir C. Bcll,
jolarea felei de rugine. cirrc o utribuic sirnpatici (adici acliurlii comune obiqntr-
a Moreau qi Gratiolet au discuLal- desllre culoalea fc!ei ite) a tuLuror ttru;chilot' r'espiratori. Nirrile unui om furios
sub influenla furiei intensc; vezi dc ascrtneuea edilia ditr pot fi vitzttttr (:lllll se tlilaLI, deqi gura ii este tleschisir.
1820 a lni Lavater, De la PhgstotTontie, vol. l\', p. 282 6 i)1. \\'ctlgloocl, Ort the Origlirt of Language, 1866' p'
;i 300, ;i GraLiolet, De Iu Phgstottorttitt..., p. 315. 76. Itl olrsct'r,ir rlc asentt'trea cit zgotnotnl riisuflirt'ii grclrr
t' Sir. C. Bell (Anatonry arul Philosolthg of Erltressittrr, ,,cst.c t'ctlaL 1lt'in silabelc r,pttff, hufL, s'hiff u, tlc tttttlc
p. 91 si 107) a discutat pe larg acesL subiect. Iloreatt in cnglcrzi ,,httff ,r inscatnttii un acces de ilascibilitatc",
trbservl (in edilia din 1820, La Phgsionontie, de G. Lava- ? Sil C. tsell (Analomg and Philosophg of Erptession,
ter, vol. IV, p. 237), cilind gi pe Portal ca o coufirnlalc' p.95) facc elteva excelente observalii despre expresia
cir la pacienlii asmatici nirilc devin pt't'tuancnt lirrgitc fu liei,
MTAIIE 1:17
lra Iurier'brrzt,lrr sc lugtrilrzi"r lur(,ori irrt;r-rrtr fel a, t,Lrui scrutrrilioat,ic ltlt i"{'
poitte inlelege clt'cil, r[c
qlrrcir, st, lt':-rgil
rlescelrcl('tltit, t).oitstrl din vroun a,nirlltl,] ll,Fi('-
rrrirniitor mairtnrlt'i. lj-iru olrservat :r,settteneil cllztui tlu numai la europeni, ci ryi
la a,us1,r:r,lieni qi hiutlu;i. liuzele sittl, totu;i rnult utai obi;nuit t,rase inapoi, tlirrtii
rinjili sau incleql,al,i fiinrl astfel expll$i. Acesl, fapt a fost remarcat cle aploa,tr)L'
toli cei care &u scris rlespre exprcsiee. Asltectul este ca $i cind dirtlii ar fi dezvelili,
gata de a aprloa si sfiyirr, nrr durymanr ctr toate c.i nu existd, poate nici o inten-
tio rle a, lrctiot't.:t, il[ :l(',{,st, l'cl. l)1. |)yson Tr&o} a, vhz:ut, actlast5, (lxpresie t1e riniel
la tr,ns1,r'a,lit-rni cincl s{r (1r'itft,[,, t,ot, u,;ir, (iil $i C]ilili:r Ia cafrii in Africa dtr sttr-1. Vor-
llirrrl. r[r's1lt:o llrL:tsa,sitr l't,r'('](1(,, (r:t,ro lro<-lrnit,i fttst'stl 1lt'itts si care ela, iucODiurat rltl
ri glolrtii, Iurioasir,, -lli(,lir'nsr('(lt,scric po oarncni oA t siiritr.cl unul itr spa,tele all,ttitt,
rirriintl qi rcpezincltr-se la c,l czl fiarele s[,lbaticctt. Oine a avut rnult d.e-a I'trce olr
gopiii rrrir:i trclrrritr sir, fi v:izrrt; ci1; tlc na,tnt'al esttl la, ei tlbiceiul tltl rL rl)ttgcil, cirrrl
8 I )c Iu. PltltrsiottLttrtia. . ., 1S(iir, p" ii lti. titrr intrc ci ctr tlin[ii ca golilele;i orangtrtartii irt zilt'lr:
tf Sir (1. Bcll, Analorm1 untl I)ltilosopltu of Iixprcssirttt, nolrsLre, el ar fi fost mai clar. Dr. Piderit (lVr.ssermcfta/I-
1t. 1i7, Gratiolet Ia 'Pltqsionomie..., p. 369) spulrc:
(De liclrcs Sgstem der Mimilt uttd Phgsiognomilt, p. 82) vor-
..i,cs rlents se rldcouvrctrL cb imitcnL syrnboliqucntctrt beqLe de asemenea despre tragerea ittapoi a buzei suptri-
I'actiorr tlc cl6t'lrilt't' cL dt: ttroltlrc" (Din!.ii sc <lescopcri oarc la frtt'ie. ln gravura uttuia <litttre tttinrtrlattrlc talrlo-
si irrrit;i sitttllolil rrtr!itttrt'lt rltt lt stisitr ;i ilLtlr.i(:ll -- it,-'. uri lrltr lui I'Iogart.lt, [ttria estc reprczcttlalit itr ntr-rcltrl ctl
It'rttl.). I)lrt'rr, in ]ot: tltr tt tolosi Ictttltrtltll vttg sytltboli- mai cl:rt' tlc ochii clcschili sbriftrlgcritttl, Irttttttl{t ltlt't trtt
quentent, Ciratiolet ltl fi slltts cr"t aceasLi ac{ittlle este tt tati Ei dinlii dezveli[i, care rinjesc.
riirni;ilir a untti ohicei rlobittrlit itr rlccrirstll lirnpurilor Lo Oliuer Twist, vol. III, p. 245,
pritnitivc, atrtuci citttl sLlr"Llrt,lili lloslt i seittittrrt,rtti se lltp-
l3r{ MTNIN
sirrt irrfUriu'{i. Lil tri, ?x,(-ril,sta pat'c tot at,it de iustiuotiv citr si Ilr, prrii (l(,(,t,9r'orlil,
oart'o isi inchicl cu zEornot; micilt' lor f6lci de intla,tii, cr-l ies tljrr ou.
O t'xprt'sit'tle linjet pare s[ fie lnsofit[ uneori de Juguit'rca, brrzt,lor.. Ilrr
trbst't'vtt,tot' :ltt'ttt spuno cii, rt v6,zut multe exemplei de 1115 irrtensii, (c1,r.c a,pr.()1IXf
0it, tlu so trloate cleosebi dt' furiar mal^ mult sa,u ma,i pulin, retinutti) Iu, orit,ltuli
;i o tlatri la o errglezoaic5, in virstd,. irr toate zr,cesto cazuti existir, ,,llrl rinit't, lru
o privir:e tltnt'nintil,toart', buzele lungindll-s(', obrajii tri,gintlu.-se irr jos, otrhii p(f
jr.rrniltate inchisi r po r,ind fruntea rir,mirre perfect ca,lmir,, tu.
Acerastit, rett'ugt,r'o a buzelor si dezve'lirea dinlilor in tirnpul llrtlorisrnrrlrri
rltl f urit" ctl pttntru a, nlufca pc' ofeusator, sint atit c1e remArcALrilc, lr,virrrl irr \'('(l('1,(,
oil, tltl rar isi folosesc oarnenii ttinlii in luptri, incit m-am inberc'sal, Ia dr.. .1. tr;1.islr-
t,otr TJlt)wn(| dacir lrcest obicei este cornuu la, zr,lienalii rnintali alc r,irr.or. a(1(i(,s(,
tle ntittit'sirtt dt'zlitnl'uitt'..tll ln-a iuforrnat, cil l-a observat irr, rnocl r.r'pt'1 a,1, u,1i1,
lil tt,liett.tt{,ii mintali, cit si la iclioti, tlintlu-rni urmir,toarelc exeurplc;
(-ltr put'irr timp ittidtrttt tlo primirea, strrisorii mele, cl a asistnl; lir, izlrrrrrlrir.r,ir
ttostiWitriti, a rttiuiei $i a ge'lozit'i liplite de sens la o alierratfi. Lu irrt,r'I1lt," (':t ;i-ir
ooit't'it sot,ul ; irr titttltul elcresta ii spulnega gur:r. Apoi s-a apropi:r1 nirill rlt, r'l (r1
bttzt'lt' strittst' ;i ittcnrlrtintlrt-se furios. Dupi, ac(,('a ;i-a tras ina,poi Irrrzclr,, irr
sltotliitl coltttrile ltuzei supelioal'(', arirtitrtlu-ryi dilrJ,ii, lovincl in lri,r'llrsi l,irrrp (,1
stlttl itlspt't't'I. Urr. al tloilt'tt, trltz estc al unui solclat, lli,tlirr cat'(', at,trtrr.i t,irrtl is(f
[tlcr alicna{i], ili r'[ii,tk'u rlrunnr] rrt,rrrrrl-
(i(rl'elr sr"r so rronforrrylte r,cgulikrr,spitirlului
!,ulrtirii, tt'r'ntittitt.t[ Iurics. ])c obit,t'i, cl itrcepen irrt,r't'birrd IX'flr'. I]r'orurtr (lirr,l-r,
ntr ii ('sl,o rtt;irre sit-l tritteztr in uct'st ft,l. Apoi injulll ;i blcstenta, pilryt'u irr rills ;i
irr jos, isi zvirlt'it, ttebuue[t('brir{,r'lc irr l,oa,to pir,rf,ilc ;i arncrrillJ,a -1rt' oricirrc s(f
trflii upt,',up,' tltr ('1. in sfii';i1', 1lt'nit-isur'5 co ('xilsTxrla,J'(,r, i.irL s('rr1)r'o1lia rlr, cullrrr'.
,\o I'('pczctt, irtspt't' rlr'. 'lJlrlnnc (itt () rniryt,ttt.t, oblit,i"r, (j?lt.tct,('r,isl ir.:i, s(1n{trr,itrtltr-;i
ptttttttii st,rin;i_;j allt('trin]ind cll tIistrrrgr,]'('a. ,\1loi, brrza, supt'r'i(]itrt"l i sc rirlir.:r,
tttit,i itlt's Itr 0olt,tu'i, airl ittcll, ili irni,t:l rrurrirrii siri t,nornri. lli ryrrit'r'lr blt,s1(^rrr(,lc
1tt'itttilt ttin(ii strittsi;i intr'('t[f'?t,crr cxllrt,sirr d('v(,tx,ir (,xtlt,t1 tle fi(1'riilsii,. O tlc's=
ol'iol't'sitttil:tlir st'ltotttc aplitrtt, si ntrui alt on], cu dcosebire ntrnr:ti ci-r, irr g(,ru'r'rrl
gul'tt ii sputttt'gti ;i scuip[, c]arrscnzt"r, ;i sa,ro lt'pcclc' incoace ;i irrcolo in nrorl
ciutlat,-l)r'.t,ipiixhi-;i blcstemcle ciu () v()ce ascuf,itir, in falsret.
Brotvttt' l]lt"I infttlntt'ttzit, cle a,selncn('A cle ca,zul trrnri irliol, r'lrilt'1r1;ir,,
ittca,llttbil tlt, tttisrrtiliittrlcpetttlt'tIt,trr crt,I'('i;i pctrt,ctril toittir zitra, jrrr,irrtlp-st, gl .jrrt.iilii,
ittst"t, 1;t'tttpt,t'tt,tnt^tt1'ul ii ('I'il, poiJorrtoril,;i so infuria u.f()r'. (lintt citr(r\.rI, s(f llirrgur
tlc jtrr,ririiltt salt., t'l ili liditra, irrrrct (1il,pul din pozilria ollisrnritil, ll,lllt'r,ir1,:-"r, si ii,i
tira ot,hii pt'ttft'tlsil,tttr, (irr urI rniriit 1,a,r'tliv, insi[ nrinios. J)acli,q('t,onl,irrulr lr,ti-
ttrrt'tl, ili trlgctr inapoi buzelt,-i groase, rlezvelintlu-ryi llu ;ir: rlc r.ol!i hirlosi,
proerninen,ti (observinclu-se rn:ri ales caninii nrzrri), ryi apoi ci,ut,a pririt,r'-o rniscunr
t'tlpiclir ;i s[lbatic[ :l rniitr.ii salc cleschise r I apuee persoana cilre it supr"rra,. ll,api-
ctitatca trcestei miryeriri cle zrpucare este uirnitoarr, dupir, cunr obsorvit, rh'. l3rol'ner
Itr, o fiinfir, dt obicei atit de a,paticir,, r,rireia ii trebuicr aproxinrativ cincisplezeco
st'cttlltle sd, itrtoarcii, capul rlintr-o pa,r'l,r' intr'-alta aturrt,i r,ind at,cnf,ia ii estt'
itt,rtrsit tle Yrt'un zgotrtot. l)ar,ir,r aturx,i r,irrt[ ('st(' a,sl,{e] a,{,i{,at, i se pnn(' irr rrrirrri
o bittistil, o carte sau vleurr alt otriect, t'l il tluce lil gurI, ;i il rnu;cr-r,. I)1" Nicol,
11 ..'l'he Spectator"'. 1l irrlic 1 ii(ifi, p. til f).
N,IINIE 1,3t
tltr a,settx'noil, ttti-a, desclris douzi caznri r1t' pacienli alirrnali rnirrl,aU ciil,t,c isi tr.ir,geal
inapoi buzele in t,impul praroxismc'lor de furie.
Dup5, ce a indicat zrnrrinunlit cliferite trir,sl,turj ciuclato la itlioti, ascrrrti-
rtit,totlre cu cele ale animalelor, c1l. Nicol intreabri dac5, elt, nu sint datorl,te
r€la,paritiei unor instincte prirnitivc : ,,un sla,b ecou clintr-un trecut foarte inde-
p5rtat, care dovederyte o inrudire pc) care ornul Aproa,pec5, a clep5,;it-ot'. Dl adaugii,
cil, d"eoarece creierul omului trece, in cursul clezvoltr-r,rii sa,le, prin acc'lea;i statlii
(ra $i cele care au loc la verteibratele inferioarc ;i intrucit crcierul rlnui idiot cstc
in sta,r(' ncfunclionali,, putcrm presupuno ed, el ,,i$i va ma,nift'sta funcliilc ct,lo
tna,i prirnitive, ins5, nici una clintre fun c,tii Ie supt'rioaro t t. Dr,. l\{audsley estcr dc
PI,rere c[, aceeaqi ipotez5, se poate e,xtind.e ryi ]a creielul unor pa,cit'n!,i alienati
ilr 1ta,re_ d_egenerat5, ryi intreabd, de uncle vin oare ,,miriitul srilbatic, fir,ea haind,,
limbajul obscen, urletul s5,lbatic, obiceiurile neplii,cute manifcstal,r' rlt, unii dintrc
a,lienalii mintali ? De ce caracterul unei fiin{e omenegti Iipsit,r, tltr jutlt,catl deving
uneori atit de brutal, cum se intimplir, in urrcltr cazur.i, afar.ir, rnrnrai cllrcri, [ne
ginclirn cd,] acea fiinld, are in ea lns5,ryi o rr.atulir, animalici-1 lrr J'2. DuJrr-r, ciurr] s-ar,
prl,r'ea, ri,spunsul Ia aceste intrebriri estc a,fir,rn:rtiv.
IIAn'it, 'inihqna'J e,. Aceste st,ilri psihitre lrrr i\(f dcoscbt,so (lc l'tlrit, r'lt,r.i1
-
cit, gt'tttl ;i nu t'xist'5, vreo diferenlir, pr'orlunfatir, int,rt sctrulelrr lor' 1ri1,fi11r{,1r1.isl;i(rt'.
Irrt, rttinio rtlotlerati, acliunea inimii esto pufiu sporit:-r,, culoutt,a iutensilit,2tiir
iitr ochii dt,vitr strrilueitori. I-iespiratia, cst,o dc asonlctu'a, put,in accelcr.atS, [i,
tlt'0it,t'tlct'.toti mu;chii care serv('rso act'stei funct'iruri arrtiout'azir, itr a,socia!it', nr.ipik'
tritrilor sint 1rulin riclica,tc pt'ntru a pornlitc irrspilux'u u;oalir, ir, acrulli, (1(,oil cc)
trrltrstituitl utr semn foa,rte caracteristic itl indignirrii. l)t.obirrtri, gllril, ('s1,(,st,r,ills
iilclhis[ si A,prttape intotdt'atlnrr, fruntt'a (,s1,(,in,rrrurrtirtr-r. itr Ioc,l] gtisltrr,ilol f1,1,11.1r{iqr1r
tlt' furitt t'xt,t't'nti,, ull ont incligna,t ilr, in rtrotl inctrtrfl,it,nt () :rl,itudirxr gir,l1 sir-;i
itt;ac,tr sart sii-si lovcnstr[ rlttfntanul, pt, crart'il vil, strl'ltl,rt, (1u. 1lt,il'irt,:r, rlin cap pinir,
irr picio:u't', sfidindu-I. Atunci ca,pul t,sttr t inrrt irr sus, pieptul bintr tlilatat ;i pi-
ciollr.t'lc ft'r.rn fixatrr pei sol. Ilra,tek, ;i kr t,irul irr tli{t,r.jtc pozit,ii, (iil urlrrl sil,lr.
tttnbt'le crrtzlte ritlitra,tc, cu rrriiniltr in soldurj, sA,u si lc intintlo rigicl in lirtgr.i. Lia,
tlurop('tlir purnnii siu.t rlcr obicei irrclestali ts. tr'igurilo :l ;i 2 rlin plan;a, Vl sint
ilustralii clt'stul do bune ale unor oameili simuliricl intligrlar(,. (Jr,iciu.c poate vt,rlczr
in oglinclii, da,cii isi va, imagina, in mocl intens cil il fost, insull,a,t ;i c,,i c,,'r.c t'-xpli-
traf,itl p() ttlI tolr rninios, cil brusc ryi inconltit'nt vil lutr o a,tit;trrlirrc oilr'(,culn
asenr:"rrlzitoale.
It'ttria,r ntirtitt, ;i itttligua,r't'a so rnunift'stil irr irI)r'(!ilIXr :rrrt,llIi l't I irr 1,olrt:i,
Itttttt,:t,r ryi dcserierilc urnrirtoa,re rnerit5, s5, fic cit,a1,tr (iil, dovczi;i cil, ('X('tnplo lllt,
unorrf din observatiile cle mai sus. Existl totu;i o rrxcop!,ier in privin!,a inclt'rytlrii
pumnilor, caro pare lirnitat5, rnzli ales la b[,rbafii care se lupti, cu pumnii. La
australierri, nutna,i unul dintre informatorii mei a v6,zut pumnii inclerytali. To!,i
sint de acord c[ in acest caz corpul este linut drept ;i to!i, exceptinrl tlouL
trttzrlri, afirmI eS, sprineenele sint foarte contrzlctat,e. Ilnii s(l r"eferi, la gura
Ioarte strins inchisi,, la nfi,rile l5,rgite ryi ]a, oehii strI,fulgerinrl. Dupi, Rev. r1l.
1.: ..Ilorlr- anrl f lind" , 1870, p. 51._ 53. plin inclesLarea purnnilor. \rczi, itr ar:clasi scns, HLrscltlirr
1:r Le Brun, iu binecunoscuta sa CorLfdrurce sur I'Er- I'Iimices et Phllsiogttomices, Fragmetilum Phllsiolooicrutt.
lrresslorr. .., (Dc lir Phtlsiortornie, cle Lavater, edi[ia din !82'1, 1t. 20. Dc asemenea, Sir C. Rt'll, A rtutort'tr1 and Phi-
1820, vol. IX, 1r. 2ti8 ), olrst'r'r'ri ci'i rrrinia cst.tr cxllt'imirl.ii losoltlttl of Iirpre.ssion, p. 219.
MTNIE
'l'rrplin, l:l u,rrslralit,ni.turjll so nrauifesl,ri prirt !rtgttit'tr':l buzolot', ct,hii fjind la'r'g
,ltsr.hiryi I in t-r:r,l,ul 1'r'rrrcilor, clc rlarrseazL incoaco ;i in,colo, ltruncitrtl 1rt'tll iu ltt'l'.
Iirr all; obse1vlt,sr.r.gr'bt'rytcl do bii,rb1,{,ii irrdigtrtri, (}i1'(,ili llI'tnl('ii, bt':tlr,ltl Viqrlctr.l
irr toa,l;tr pfrf,ile rrt,uuci cintl sint furioryi.
Arn prirnit, rlcscriori sirnila,ro, in afarL do iluritrsl,lr,t't':t l)urltltillrt', irl. irt'it'itr.{:r
rual:liczilor din peiuinsula Malacca, abisinienilor qi bil;t,iuir;ilor'tlin r\lrit,it, tltl sutl.
I,la fel este ryi cu indienii dakota din America de Norcl; dupi dl. Ifatthorvs, ei
ili lin atunci capul sus, se incrunt[, qi ad,esea se intlcpir,rt'eazra arogant, cu paryi
ma,r'i. DI. Briclgc's afirmd, a6, atunci cind, sint furio;i, fuegieuii adt,sea bat clin
pieior, se plimbzi innebunili incoace qi incolo, uneori pling ,si pllesc. Rev. dl.
Stack a observat un bi,rbat ryi o femeie neozeerlarrdezi ca,re se certau ryi ryi-a notal,
in carnetul s[,u: ,,ochii dilatali, corpul leg[,nat violent inainte ,,si inapoi, capul
irrclinat inainte, pumnii inclerytali, cincl arunca,Ji spre spate, cirrd intlreptali
r.'t'ciproc spro Iia,!,ii". I)1. Swinhoe spune cL clescriclt'll nlcit, oont;ord[ (,11 oooll, ar
il, rir,z1l; lll cfuitrclzi, a,far5, numai cii, un om {urios ili apleltt,it, itr gerttlral clot'Pul
itxprc- in aclversarul siu qi, arir,tind.u-l cu clegetul, ctir, rlrurnul la o ploitio do injurii.
sfir;it, in privinla indigenilor din fnd"ia, dl. J. Scott mi-a trimis o dc-
scriere complet6 a gesturilor qi a expresiej lor atunci cincl sint furioqi. Doi ben-
galezi de castd, inferioar5, se certau din cauza unui imprumut. La lnceput ei
erau calmi, insi, curind. s-au infuriat ryi reciproc au dat d.rumul celor mai vulgare
injuri,turi despre rrrtlele qi ascendenlii lor, timp de multe generafii trecut,e. Ges-
turile lor erau foarte diferite d.e cele ale europenilor, deoarece, cu toatc cd, pielr-
tul cra dilatat ryi umcrii riclica,ti, bralele lo ri,minca,u a,tirnate rigitl, cu ctla,licltr
iltoarso spre iuterior qi miinile altcrnativ incleryta,to ryi tlcschiso. Atlcsea untor:ii
ls 1rrt,1 f6ii,rtc ridicaJi, apgi cra1t l[,sa!i i1 jos. (lt'j tloi st, rtil,au crutrl; ttttttl lil all,ul
1lo srrb sprinccnelc irobdrite;i foa,rte irrcrelit,t', ial buzclo l,ugttiltl,c lo olilu st;t'itts
inclrisr,. tfi s-au apropiat unul dc altul (1rr cirpul ryi gitrrl itrtinso iutlinl,e,_ irnpin-
ginclu-se, zgiriindo-se ryi inryfiicindu-se reciprcc. Accastl ittaitrt,are a capului ryi il'
corpului paie, un gest comun la cei furio;i, ryi l-am observat la englezoaice decd,zuttr
pe cind se certal violent pe stradi,. fn asemenea caTlrrr se poate _presupune
c5, nici una din pilr!,i nu se aqteaptd, sI, primeasc5, o lovituri, de la cealaltd,.
IIn berl galru carc lucra Ia gr5,clin:r, botanic5, u, fost ac;rtzab in prezt'nlll rl-lrri
llcol,t, rlo cir,t;ril supr.av('ghetorul intligen, rlc a, fi fulal; o planl;ri l":tlorttasl"t,. El a
:rsrrrrll;lr,t in t:icelc f i cir distrlrol, ae,uza,!,ilt, !,initrtlu-stl tlt'tl1l1;, (llL pioJltul l[,r:gi1 ,
gllr.:I fitcfuisi, fuuzele l,rrgrriatcr ochii ficqi;i pi,1,runzti1;oli. ,\1toi ryi-4, stts!,irr.ul; sfi-
tlir,i,or: ncvilutvi,lia,, (ill miirrilc lidicate in srls qi inclt'rytalt', t,ltllttl fiitttltt-i 1l(ltllll
irlpins inainte,'cu ochii larg deschiqi ;i cu sprinccntlc litlicat,e. Dl. Scot,l; a, tll)-
st,rv1i, rlg asemcnea Ia Sikfuim tloi rnecb.i;i cat'e se certltu pcrttlu lrtlrtt:it (1o ltr
levine 6in plati,. Curlnd, ei s-au infur;at t,eribit I atttnci nu s-au rnai !,irtut;
rr,tit de clrept qir cu capul impins fnainte, se strimbau ilnul Ia alt,ul, avind urnerii
riclicali, nr-a1eie indoite rigid"-de la coate spre itterior_qi miinile ineh.ise spasmodic,
iLsir, no chiar incleqtatc'. Ei se apropiau unul de altul ;i se ,lel,r'lgeau in. motl
coltinuu ryi aclesea iqi ridicau biaf,ele pentnr a lovi, ins[ uriinilc lc lilntillclltt
lcschise ryi nici o loviturd, nu a fost clat5,. Dl. Scott a filc,ul; obscrva!,ii sirnilllrt'
asupra tepchaqilor, pe care i-a vilzut, adesea certindrt-se, gi a rernarcat c5, ci
iryi lineau^bralele ii$iA gi aproape paralel cu corpul, cu miinile impinse pufin
inapoi ryi parlial inehise, ins5, nu lneleqtate'
ZEFLEMEA SI SFIDARE 111
Ne rttttrs tn,t s l,id,rt,rc : I)c /trn u, ditt 7ttY,r!,i,. --- Ilxlrr.es j lr JXr
(Icet:cl,il't,u, tttt,tt,i,nulu,i,
(rilr'() clort'sr-r sir, o examilrt'z a,ici so deosebeqte nuurai pu!,in cltr oein tlescrisr"r, nuli
stls, eind buzele sirrt trasc inapoi ryi sirrt expu$i dinlii rinjili. I)eosebircu, (rorrs{,i,
rlttar in laptul cri buztt, sulrt'rioall rrste tras5, inapoi in arya, fcl, irrcil, carrirurl
ttrttrtili IX) rtu.el clin p[,rt,ilc fe!,ei cste vizibi] ,fala insi,ryi fiind in gcneral pu!,in ljtlica,tii,
;i pc junr5tate irrtoarsl de la persoana oare a ofe'nsat. Ccrlelalte sclrnuo dc l'urio
nu sint neapir,t'at prc.zeute. Aceastl expresie poate fi uneoli obsen ati, ltr, o
pt)r'soatll care ia in zeflcmea sau sfideazi, pe o alta, cu toate ch uu exist,ii, poattr
1''T.V,,S,I A IV-A
ttrittic tldtrvitt'it,1,d,r ca, :r,turcj cirrd cintrvll, (,s1;o Ltcttz;t,l; irr. glrtnrS, dt, vJ'(,o grr,sr,:lll-r
ryi r'[spnndt' : ,,f)isllretuiesc acaza\,iil'. Ilxpn,sizl clo sfidalt' nu (,st,e obiryrntitl,
irrs5, am vrantt-o mutnift'stati foarte clar de eitre o doamnd, cAl'() tta luat5 in ,t(,-
flt'rnca t1e o altir, pet'scand,. Aceastd, cxpresie a fost descris5, tlc c[tre l,arsons,
irrcd, din 17 46? intr'-o glavur5, in care se ved.ea caninul d,ezgolit pe una din p[r.ti 14.
I'irrii a face vr€o aluzit'la acest subieet, dl. Rejland.er rn-a intrebat daci am obser-
l-at vreodat5, aceast[ expresie, deoarece a fost foarte impresionat de ea. El a
fotografiat pentru minc o doamnii (planrya IV, fig. 1) care iryi a,r5,ta uneor.i nein-
l;t'ntionat ciutinul pe o partcr ;i care o putea r facc voit in morl neobi;nuil clt,
clistinct '
I)trzgolittlr r.:rrrinrrlrri (,s1(, r'r,zul1,al rrl rttlt^i tttist,lili rlttlllt'. llrrglriul sit,tt collttl
gut,ii t's1,(' 1;r':rs lrlrlirr irr.ulloi, ;i irr rrr,t,l:lfi l irrrlt uIl ttttr;r'lri (,tt,I'(' Ill('l'.g() ltltlttlt'l
;i apt'oaptr dt'ttrrs i'irlir,ii l)iu'1,('tI r'\1,(,r'io[u'?"r, a llttzt'i strllt't'ioill'(' ;i tlt'zgolt'ryte ca,ttiltttl
tlc pe rtcettslrl-r pirr'1r' :L ft,tc j. (lolrt,r':rcfia, rt,ct's1 tri nttt;t'hi tlltt't' lit I'rit'ttt:tt't'lt ltttt'i
cutrr tlistinetc ])(,olrr"liz 1i protluct,trt.turi pntct'tri<'t'slult rrtrlr.i, lll?li ttlt's lit r,o1!ttl
st-1u itrterior. Agtjrtrrt,l (,st(' :lct'(':Isi ('il, cea a unni t'iitt.t' ('lil'{' tttit'iit'1 tttrtttt,i r,itttl
un ciine sc f:i(.r'r.ii sc lrrlltri,:lrk'sca isi t,r'age itr sus ]ritz:t ttttttt:t'i IX' tll).:l rlirr pitl'!i,
:ltrttll(' IX' (i(,1, rlirr fritrr irtl't-ct'slrtlrltri. Cuvirrttrl ,,stx'{'l'" (il Itt:t itt. zttTrl})('?l) t's1't'
tlt'filpt 1(,t'lirsi t.ir n,,slr.ill'1" (:t rrrit'ii)" <'iu't'irrifitll ('I'l-l,,,i.ltit't'", lilt't';t I ,r7'iilrri ttttttt:ti
tuI t'letttt'ttt (1iur(' inrlllir'il cotrl,iurtiu'('a, itcr{irtniitt. rt;
.[]ittrttit,st, (.ri, \r('([('lIl o tu'lrlt-l,it, ltct']t,i:t;i t'xllttsii l:t ('('('il ('(' tttttttittt llll sttt'is
srrrrlorric salt lt;rl,ioclrlit;or'. 3,17t',lc sinl; tirr.ute ltt,ttttr,i ttttil,t' t.:lll tlI)l'otl[x' ttttil;t',
insit, rtu colt lrl gnrii t'stc l,r'irs irr:rpoi sltt'r'Ix'rsoantt, lttttt,t"t, itt I'is, ;li ltt,s:tstt"t 1'l':ls^('l't'
ina,poi ('s1,(' o llltt'tr. rlitrt,r-ttIt. :trfu'vriltrl silr'(in.sl t. (-lu l,oittt' ('t"t, tll)(^l(' lx'l's(,lllI(' srtt'irl
ttta,i ttttrll; Jr('o 1llt,t'1,t, rr, fr,lr'i c[r'cit, IX,r,t,itlrtlfii, tttl ('s1tr tlfot'il itttt'lt'gt^tltr (1('ilr
(irl,zlll'il(,(lt,(1,.,r'irlr'lt srtristrl, rlirt,it, ('s1('l'r'irl, t'sl,tr a1,it rlt'obi;trttil, litl,itlrl; llt,0llitt'1r'
it, oltt'ilztrlrti. Attt obst,t'\'tr1; rlt' a,l.i('llt('lI(,it itt ittrt's1l(r o(ilzii () ttf(rttl't"l t'ctt1 t'itt,tit' Jlt'ttst,i"t
:ttttttst.hirrlrri(1ll].('1,t.agt'iltstts1lltt.ttlltt'l1;t't.itl:tl.ii,ltlluzt,istt1tt't.i(i:|l.('.$it'lll,(.l"tl-tt.t'lts|
tni;citnr ar'fi llrt rleplirr (,xc('trllr1r"r, cir, llr'(l('z\.('li ctt,tdtrttl;i tt,r'1tt'otlll('('o t'x1)I'{'sit'
rlt, it,devitr':t1, sltl'c:tfiln.
J)1. I',rrlrrrcr'' l1r rrrisi()llll' iltisl,t'?llilrtr rlilrll'-o 1l:tt'lt' ittrlt'piir'1 trl:i ll, '!'irii
Itri (li1l1rs? s])un(', (i:t l'islrrrns lir, ittl t:r'll:t'l't'rt ttl(':t tlt's1tl't' rlt'zgolit't':t t'ittLittttltti
lxr 11lpr ,lilr lxir'{i : ,,('9trsllr1, t'i., t'irr.jitrtl ttttrtl lir,:rl1rrl, ittrligttriii;i \rol'bt'sc ctt tlirllii
strirr;i, (rll ltrrzir srrl.lclisrirr':i 1,t':rsli tlr' o siirgtrlit, llltt'1t' si l)(' l'tr{ir, (1ll o t'}illl.osit'
E('ll.('t.2lir, rlc ttritr.ir,,, itrril 1lt'ivt,sr, rltr'1ll irr l':r{i IX'r't{(}irl)r, t,:ilt'i:t i sr, ittlt't'stlil4,it,'^.
r\lti 1r.r,i obscrr-rr1orirlilr Arrsl r'rrliit, lulul rlirr .\lrisirrirr, .si tittrrl tlirt ('ltittit' lt'tt t'iir',1)lllls
(.xr)t.(,Ni(, (,s1;(, t.lr,t.ir, 5i ci llu lnt ittlr.:r1, irr rlr'1,:t,liur ttui, 1t^llt rlt'll lc llo()1.(lll irtrlrlir,il
ittcretlt'r.r'. Ntr (,$1(, 1;otrrsi t,it,rtsi rlr' lrtr{irr irrtllt'cllitllil t,it tt(i('ilsl,it, t'x1lt't'ltitt (1ll ltr
irnirnitl sr-l 1it, nr:ri (lornulli-r lllirrt,rt' sirllxr,li<,i tlt't,it lir I'AF,t'lc civiliz:rl,e. I)1. []t:rr'lr
(.sto un obst't'\-rltot'(rl,l'(. Ittt't'it,it, 1,o:r,1,I, i.rtcrt'd('I'czL ryi cl rt, ttltst'1'vtr1, ttcrclsiir t'x1ttt'sit'
la, un mllaicz tli1 irrl,t'r'ionrl pt'uitrsult,i IIaJrleca,. I'it't'. S. O. (ilt'ttitr lisltrttttltl:
(tt'.\.lrltl, ittsit tllt ll(l('lr('tl,tt. Ilt sfir'tsi1.
,,Atn obs(,l.vil,l; :tccrtslii, r'x1ttt'sio l:r inrligt,ttii tlitt
irr Arler.itrir clt, Nslrl rlr'. lio1lr.r'ocrlr:r l'('1niu'('itt-o l:t tttrii ittrlit'tti sillrlrfici ;i :ltlt'is('lt
Irt, lllt trib iltr.t'cinttt, llt,tutltliiol'.
['tr 1;rur,l,tr cil bttza,\up(rl'iorrli (,Nt,r', litt'i, ittrtoiirlii, ttrcol'i ririir'ir1ii, tttttttit,i tltt o
sirrgur.ir, 1lit,t,l,e a1;unr,i t,itttl oitt(,\'a, ('f*1,(l lu:t,1, irt zt'flc,tttt':t F,:ltl ('s1(r sfitltt,t,, utl sl,itt
dtr,cl, se, intirnplir, int,o1,r-[caruIrL a,fr], clt'ottrecc fzlt,rt ('i*t('tltl ollit,t'i I)(' jtt_trttittrl,rr itr-
toars[,, iar t,xpresia est(' aclesea tl'ecrritoart'. ]r[istrart'rtr tiintl lirrrilrttii 14, ul]iL rljrr
p;rfi, poatg ce 1u formea,zzi trsen!,ialul cxplt'siei, ci probitbil ttepintlc tlc fttltt,ttl
ie m1ry1h.ii respcctivi m sint (iapabili cle rni;care clecit tlt' o sitrgulir, Pttt'tt'. -.\ttt
rugat patrl pe"soune sir, se str:irduiascir, sir, zlctittttt'ze voit in ac'est 1't'l I tlrtltz"l rlirr
ele, n1-;i-z1r plttrt ck.zveli caninul rleeit de partt'u, sfitrgit, lurtt trtrrtlzti tle p?Il't,t'rt
tlrt,aptir,, iar ,l pirt,r.a, rlt, nici o pa,r'te. Nu c'ste totu;i citrtli tle pu!} sigul rlltt'i
aceleaqi per.soane cir,re ar sfitla pe cinc.'rra in serios llu si-ttr tlt'zgrtli t,itrtitittl tlr'
partea, oricar(r ir,r'fi t'a, clinspre persoana care a ofensat. Arn vilztrt c5, unele per-
soane nu pot, in motl voit, sd,-ryi faefl sprincenele oblice ,si totupi aclioneazd,imediat
irt aeest ft'l <'ind sitrt irrl'luenfa,1,tr dc' vreo cauzit, reali,, tle suferinJ,5,, cu toate cri
l;ota,l neiltsettrttatli. ('apltcritiltt'lt, tlc a-$i clezgoli voit cunirnrl p('unil din pir,rfilc
I't'l,ei, fiintl ltsl,ft'l irtlt'st'a t;otal picrtluti,, a,r'ilti'r, eli esttr o a,e{ilne rareori totoditn
ryi rr,proap(r dislrirr'utri,. I,lste int,r'-atlevr-u'un fapt surprinziltot'c[L ornul sL posed.e
it,ct'its1,it 1:11pi16ri'l':t1't' sittt s?-1, mAllifeste trreo tendirrfir, cle a o folosi, intrucit dl. Sutton
llll il, observat rtic,ir;rlati-t, o lrefiurte de miriit Ia, rurlele noastre (,t le mai apropiate,
maintu{,elc cle llt, grirrlina, iloulugic'r-r, ;i es1,e rigur r,ir, ptiliiririi, clt tcate c5, sint
{9taJ1i cu cit,tritti ttul,l'i, nlr. flr,tioru,azl'r, rri(riodatri irr lrrrtst; l't l, ti ili dezvelesc toli
dinfii iltnttci ctitlrI st,sitttt, ftu'ioryi ryi sirtt, gutlr, rlt'irt,lc. Nu s,t'stic rlirr,ii, nrliplrt,eic
iult,l'op(ltttorfe lt,tlttlt;t', lrt, lri cI,ror tttasr,uli clurinii sirrl; rrrrrlt rn:ti lrrrrEi ,1pc,it la,
I'tr111pl1', qi-i dt^zgok'str lr,turrr,i t.irrrl gg pr(,gt-rtt,sc rlt' ltrptir.
.lr)x1lt't'sitt, t,xlttnittatii lir,i, tllrt'L (,sl,o it, uttci zr,1'lt,ln('k' .iuciiu;c s:l,ll a rttrtti
rnir:iil; ft'l'o(1('r esttl lllla rliutrt' (r('l(' ttut,i cittcllt,te ca,l'(, str irttiltx,stt, lll, (rnl. lll, tlezvfi,luiei
r[r,scetldctt!,1t, l{a, a,ttitnit,lit,, (1(,olll,'t,(,(r tritnctti, rrhirrt,rIir(.r-r, N(\ t.ostogr-llt,;tc pe pftmint
int;r-o lnJrl,ir, corp l:t rrol'pr ptlria1,ir, ryi I)(' nrr;ru'1,{', (,n ul} tlusrnlrtt ;i irieea,r.cil
sit-l trttlltt', l[tt t":t, ilI(1('l'('r sl-"r, 1'oloscltscii cittrirrii rrr:ri ttrttlt, rlr,r.it, t,r'ilirlti rlirrti. ])i11
:t,f itt.it;lt1;t'lt ttoltstt'i, (itI ttutitttttlt'lt' tt,ltl,t'o1)otttol'1t' ptttt'ttt r.tr,rl<, ltfot. t,:i s1 r'rirnosii
ttrlsl;t'i llltls(1llli1lr,.irtrrri1;:rlc ttttuttti lt,v'('llu (lt.lltirri trt:r,r'i. $i rrstrrzi st.tti.rs(i lrrrt,ot'i oltntetti
oll ctlttittii tlt'tIintt'ttsitttti tteolristtnit dt nul,r'i, cll tlilrsl,t'rrit'prr 1':rlctr, ()prii{r-r, p{'lrt,l.u
1lt'itttit't'a lttt'17. Ittll'r'tn rlt' ls('lII('II('n, birrnri, (,u toittt' cil, lll :t\r(rnl ttit,i tuI sprijirr
tlitt ltttitlogie, t'it, stt'ittrro,;ii rur51;r'i 1lt' jurrril,:r1;rr rrnurni isi r[r'zgolr,:ru canirrii 2,l,trrici
r,itttI so pttEiul;t':ttt tlt' ltrpl;i,, rltrlrii, (inllt luri irlt,ii, o f irrit'l)t r,irirI sirtl;erp irtfru,il,{,i
(itlt tt.tttlttt,i t,irul ltui,trt in ztl'lclilt,rl ori sl'irl:irtr IX'(,inr.\'rl, lllilir, \'r'co itrl;r,tttie t.elllL
t-ltr ll,-l ll,t;i1c1q, (1u. rlirr!,ii.
t7 'l'lrc I)rsttrtl rtf .'lltttr, 1|i71. r'ol, l. 1t. l2ti ltr.:rrl. I'otn,. [). l:]1,
(_l I,I TOL[ir, AL XI-Ln.l
semn fd,cut foarte lini;tit, ca si cnm am lnvirti vreun obiect minuscul intre cleget
ryi policAr, sau semnul de a,-1 arlrnctl tlgor cu unghia policanrlui qi ard,t5,torul sint
gt'strrt'i obisrruitc si lrint' irrtt,lr'sr, Irlt' surtkimu{ilor', irulicintl (iov:l foartc rnit,,
PIAiYSA A V-a
ce antebra,tul este brusc intins, mina este deschis[, cu clegetele separate intre
ele. Daeti persoana pe socoteala ci,reia se face acest gest este prezent[, mina este
indreptat[ c5,tre €&r ;i uueori capul este intors de la eA". Aceastil, intind.ere qi
cleschidere brusc5, a miinii indicfl [dorinla d.e a ] l5szr s5 cad.5, ,.sau d.e a arunea,
un obiect firr5, valoare.
Termenul ,,dezgust", in sensul lui cel mai simplu, inseamnd, ceva deza-
greabil gustului. Este curios cit d.e ugor acest sentiment poate fi p:ovocat d.e orice
este neobiqnuit in asperctul, mirosul sau natura branei noastre. fn lara d.e tr'oc,
un indigen a atins cu degetul niryte carne rece conservatil, pe care tocmai o min-
cam in bivuacul nostru, qi Di-a manifestat clar dezgustul profund. din caurza
moliciunii ei, in rrrenre ce eu am resimlit cel mai total dezgust atunci cind
tninearea mi-a fost atins5, de un si,lbatic in pielea goal[, cr toate ci, miinile nu-i
pitrcau murdare. O urm5, cle sup5, pe barba cuiva pare d.ezgust[toare, cu toate czi
nu existh, desigur, nimic de'zgustd,tor in supa ins6;i. Presupun ci, aceasta decurgc
din asocialia puternici, in mintea noastrh, intre aspect'ul minelrii, sub orice form5,,
;i icleea d.e a o minca.
Intrucit senzatia de clezgust ia na;tere in prirnul rind in legi,tur5, cu actul
mincatului sau al gustatului, este natural ca expresia ei sd, constituie mai ales din
rni;cl,ri [ale mu;chilor] din jurul gurii. Deoarece insd, dezgustul provoac5 d.e ase-
men.ea ;i supd,rare, eI este lnso,tit in general de o incruntare $r^adesea de gesturi
ca pentru a indepd,rta un obiect neplicut sau a se feri cle el. fn cele tlou[, foto-
grafii (p^lanrya \r, fig.2 qi 3), d,I. Rejlander a imitat aceast5, expresie cu oarecare
succes. In privin,a fetei, dezgustul moderat se manifestfl in diferite feluri : prin
desch.iderea 1arg5, a gurii, ca qi cind. s-ar l5sa sL cadi, o bucrifici, nepld,cutft, prin
seuipat, prin suflarea cu buzele luguiate sau printr-un sunet ca ryi cinct ne-am
drege vocea. Asemenea sunete guturale se pot scrie prin ah sa:u u,h, ryi emiterea
lor este uneori insofit5, d.e un tremurat, bralele fiind strins lipite cle corp, iar
umerii ridicali, la fel ca atunci cind se simte graazd,7. Dezgustul extrem este ex-
primat prin miqc5ri in cerul gurii *, iclentice cu cele premergi,toare actului vomi-
td,rii. Gura este larg deschisd,r cr huza superioari, puternic retractatri, eeea ee
increleqte laturile nasului, qi cu buza inferioar5, proeminentil, r[sfrintrir cit mai
mult posibil. Aceasti, din urm[, miqcare necesitii contrac!,ia mu;chilor care trag
col,turile gurii in jos 8.
Itrste remarcabil cit d"c uryor qi imecliut icnitul qi chiar vomitarezr sint pro-
voca,te la unele persoarr€r fls simpla iclee de a se fi ospir,tat clin vreo hranri neobi;-
nuitli, preparatii, dintr-un animal care cle obicei nu se miininci,, cu toate cri rrlr
t'xistri nimie in asemenea hrani-r carc sir, facir, ca stomacul s[, o vomite. Atunci
cintl clin vreu cauzri rea15, ca hranir, prea imbelquga,t,ii sau carne stricat5 sau rrrcun
vomitiv, vomitarca rezultri cA o acliune reflex5,, ea nu urmeazri imediat, ci in
general dupi, un tirrp considerabil. I)e aceea, explicarea faptului cil icnitul
sau \romitarea sint atit de repecle ryi de ulor provocate cler o simplir iclee ne face sir,
bd,nuim e[ strrimo;ii no;tri trebuie sir fi avut lnainte vreme capacitate:r (aidoma
? \iezi, in acest sens, rll. Ilensleigh \Vedgrvood, intro- 8 Duchenne crede cir la intoarcerea buzei infelioare
tluccte la Dictionary of Dnglish litgmologg, ed. a 2-a, colfurile sint trase in jos de cirtre depressores anguli
1872, p. XX\VII. ons. Henle (HandbLrclt der sgstematisclrcn Anciomie tles
" llai exact mi;cl'rrilc rnu;chilnr t'cgitrnii pirlrtinc, LIenschen,1858, vol. I, p. 151) conchidc cri aceastl Inri;-
sitttatri itt frrtr<lrrl cavitir!ii lrrrcalc (N. lrrrrl.). carc] cste provocatir rlc rnrrscrilrrs quudrnlus nrerrti,
DIIZCiTIST 149
[, I), 1(i1].
150 VINOVATIE
sai m5, scuipi in obraz". I-reichhard.t observS, ei, australienii ,,iqi intrerupeau Yor-
birea scuipind qi scoltnd sunete ca puh I puh !, exprimind.u-qi, dupd, cit se pare,
dezgustultt, iar cd,pitanul Burton vorbeqte de anumi!,i negri ,,care scuipau cn
dezgust pe solt'10. Ci,pitanul Speed.y m5, informeaz5, ei, tot aqa este ;i la atrisi-
nieni. Dl. Geach spune cd, la matatezii din l\falacca expresia tle dezgust,rcores-
pund.e cu scuiparea d.in gurd,'), iar la oamenii din f ara d.e tr'cc, dupti dl. Bridgesr
,,a scuipa spre cineva este cel mai mare semn d.e rlesconsid.erare".
Niciodat5, nu am vd,nft, d.ezgustul exprimat mai clar tlecit pe figura
unuia dintre copiii mei la virsta d.e cinci luni, atunci cind. i s-a pus pentru
prima d.at[, ln gurd, apd, rece qi apoi, iard,qi d.up[ o lund,, cincl i s-a pus o buciffic5,
clintr-o cireaqfl coaptd,. Aceasta s-a vd,zut d.in faptul cd' buzele qi gura intreagd,
au Inat o formd, care permit,ea conlinutului s5, curgd, sau si, cadd, repede af.afi';
scoaterea timbii pentru a ltisa sL cadi, un obiect nepli,cut d.in gurti poate
cxplica cum se face c6, aceastd, acliune serveqte pretubindeni ca un semn d.e
deseonsid.erare sau de urit 11.
Am vilzut acum cil batjocura, d.ispre,tul, dcseonsid,erarea ryi dezgustul
sint exprimate in multe feluri prin mirycl,rile trdsirturilor felc'i qi prin difc'rite
gesturi qi ce acestea slnt acelearyi in toatd, lumea. Ele constau toate din. acliuni
ieprezentind. respingerea sau exclud.erea vreunui obiect real ca e ner d"isplace sau
pe care il detesti,m, ins[ care nu provoacX, fue noi alte emolii puternice, ca furie
iau groazhl prin forla obignuinlei $i a asocialiei, acliuni similare srint exeeutate
ori de cite ori vreo senza,tie analog5, ia naqtere in mintea noastr[.
Gelo::,ie, ,ina,id,ie, aaar'i!'ie, r"d,abuna,re) bd'nui,ald', Angeld'ci,'une, u'icleni,e, ''"'ino'
ud,!i,e, aan'itate, Angi,mfare, antbi,!'ie, m|nd,r'ie, umili,nld,, etc. - Este indojelnirr claei,
majoritatea sti,rilor complexe sufleteqti de mai sus sint d.ezvfl,luite prin Yreo
expresie bine stabilitd,, suficient d.e distinctd, pentru a fi d.escris[ ;i preci's con-
tuiatd,. Atunci cind. Shakespeare vorberyte d.espre invirlie (,,cu ochii in funclul
capului)) - fa\d, sl5,bd,noag6 - sau ,,neagrd," Sau ,,palidi,") Di d.espre gelozie (,,rnorr-
stiul cu ochi verzf') li cind Spencer d.escrie b[nuiala d.rept ,,mirqavI,", ,,ur'lt[" ryi
,,necru!5,toare", ei trebuie s[ fi resimlit aceast[, dificultate. Sentimentele d"e
mai sus - cel pulin multe d.in ele - pot fi toturyi d.etectate cu ochiul, d-e exem-
plu
^ne
ingimfareal ad.esea sintem conduryi insd,, intr-un grad mult mai mare decit
ilchipuim, de ceea ce cunoryteam anterior d.espre acele persoane sau imprejuri,ri.
Corespond.enlii mei imi r[spund aproape unanim in mod. afirmativ la intre-
barea mea dacd, expresia d"e vinovd,fie sau cea de iryel5,ciune pot fi rccunoscuttr
11, rliferitele rase umane I qi am toat[, incred.erea in^r5,spunsurile lor, cleoarecc
in general ei neag5, c5, gelozia poate fi recunoscut[. In cazurile in caro se dau
Oetatii, aproape intotd.eauna ele,se referd, la ochi. Se pare _cd, vinovatul evitil si,
se uite l; acizator sau il priveryte pe furiq. Se zrce cd, och.ii ,,d.evin bilnuitori"
sau,,i!i fgg ochii d"intr-o parte intr-alta" sau cS,,,pleoapele sint parlial_inchise".
Aceastfl utiimi, observalie este a d.-lui lfagenauer in legd,tur[ cu australienii $i a
lui Gaika cu privire la cafri.Ilirycd,rile neastimp[rate ale och.ilor se pare cd, decurg
din faptul cfr, dupi, cum se rra expliea atunci cincl vom trata despre inro;irea
r0 Ambele aceste citate sint date de dl. \\retlgwood, 11 Dl. Tylor afirmi cir aEa este (-Researchcs irtto the
On llrc Orioin of Langucrce, 1866, p. 75. Earlg llistorg of llankint/, cd. a 2-a. 1870, P. 52) li aclatt-
git: ,rNtt este tlcsttrl dc t:lat't.lcr ce Irclltric si-t I'it'a;a",
MINDITIE
planqa al[turat5, (planqa YI, fig. 3 $i 4), cll. Itejlarrder a exccutat cu succes ges-
tul ridic[rii din umeri.
Englezii sint mult nrzri puliu demonstrativi decit leprezentan!ii majorit[,fii
celorlalte nafiuni eut'opeue qi clau rnult mai rar ;i mai pulin energic clin umeri
dccil, frattcczii sau italit'rrii. Act,st gcst'r'nt'iazir hr l'uute gt'nclclt', clc la nri;c,alea
complexl, d.escrisl, mai iu:rilte, pln.L la o riclicale clin nrnc'ri fugitiv[ ryi aproape
imperceptibill sau, dupti (rum iur) observ:rt la o doamnir sezincl intr-un fotoliu,
pin[ la sirnllla itr-tr]a['sr1,1'1, spl'('('xt,t'r'i(]r A lniirrilot'rl('Flcltist', cu degetr-.le rlesfr"rcrtte.
Sicior'latii, ttrr irnt l.iznt pc r,olliii englt'zi fotrte rnici sz-r dt,ir rtirr umeri, u'rsi-"r urnlii,-
TiIDICAIiBA UI'IURILOII,
torul caz a fost obserr-at cn grij[ cle ci,tre rrn profesor med.icin[ ;i excelerrt
d.er
observator, care mi l-a comunicat. Tat[,] acestui clomn era pariztan, iar mama sa
sco!ian[,. Solia sa erzr d"e origine britanic[, prin ambii pirinli I in.formatorul
meu crede cL ea nu a dat niciotlatd, din umeri in viala ei. Copiii sd,i au fost cresculi
in Arglia, iar ingriiitoarea lor era o englezoiacit, get-beget, care nicjodati, nu a fost
vilzutil cli1d" d.in umeri. Or, fata cea mai mare [a acestui domn] a fost observat[
clind. din lmeri pe cind avea intre 16 pi 18 luni. mama sa exclamincl atunci :
,,Ta te uitir, la rnica fran,tuzoaicS, care dn din umeri !". La lnceput fata acliona
adesea in acest fel, uneori aruncind"u-qi capul pulin pe spate qi de o parte, insl,
atita timp cit a fost observat[, ea nu ;i-a miqcat coatele ;i miinile ln mod.ul obi;-
nuit. Treptat, acest obicei a disp[,rut, si acum, cind. fata a dep[ryit pulin vi_rsta
de patru ani, e'a tlu mai este vhzuth aclionind in acest fel. Se pare ci, tat[l di,
une-ori din umeri, mai ales cinrl discut5, cu cineva I este insil extrem d.e pulin
probabil ca fiica sa s5,-l fi imitat la o virst[ atit de fragedf, deoarece, _dup5, 9um
observ[, profesorul, nu ar fi fost posibil ca ea sd fi vilzul' des acest gest la tatll ei.
De altfel, clac[, acest gest ar fi fost d.obindit prin imitalier ilu este protrabil s5, fi
fost intrerupt d,e acest copil atit d.e curind, in mod spontan, $i, dupI, cum
vom vedea indata,, de cittre un at cloilea copil, cu toate cd, t'athl incir, mai locuia
cu familia sa. Se poate ad.5,uga c[ aceasti, feti!6 semfl,na,laftzionomie, cu bunicul
ei parizian intr-un mod. a,proape absurd. Ea prezint5, d"e asemenea o alt[ asemzi-
rraie foartc-' curioasir, cu acest bunic, anume cd, are un tic ciuclat. Atunci clnd.
vrea cu nerrLbd.are cevA, ili intincle minu,ta ryi iqi freacd, rerpedcr prllicarul dtr
arritf,tor ryi de d.egetul mijlociu ; or, acerla;i tic este frecvent executat, in imprejurlri
similare, de cfltre bunicul ei.
A d.oua fiicir a acestui domn did.ea de asemenea, din umeri lnainte t1c :r
avea 18 luni, iar ulterior a piertlut acest obicei. Este, fir5, incloial[, posibil ca,
ea sd, fi imitat pe sora mai mare, insi a continuat acest obicei d.up5, ce sora ei
il pierduse. La fnceput ea semd,na mai pu,tin cu bunicul ei parizian d"ecit sora ei
la aceearyi virst[,; acum ins5, ii seamS,ni mai mult. Ea practicS, chiar pinX, inprezent
acest obicei curios ;i, atunci cincl cere c€v&r neri,bd5,toare, ili freac[, policarul cle
primele
- d,oud, degete.
in acest din urm d, caz arrem un bun exemplu, ca ryi cele date intr-un capitol
anterior, al ered.itd,fii unui tic sau a unui gest, deoarece presupun c5, nimeni nu Ya
atribui simplei coincidenle un obicei atit de ciucla,t, comun bunicului ryi ct-']ot'
doul, nepoatt', care nu l-au vd'zttt, niciodatd,.
Examinind. toa,te imprejuririle in legi,turd, cu faptul cti, ace;ti cclpii tli"ttlt'art
din umeri, nu incape indoialfl c5, e'i au mo$tenit obiceiul c1e la strir,ntoryii lorfrancczi,
deryi nu aveau decit un ,qfert din singe francez in vinele lor ryi bunicul lor nu
cl5,dea d"eseori din umeri. Cu toate c5, faptul este interesant, nu pare prea neobi;-
nuit ca acepti copii sd, fi dobindit prin morytenire un obicei in frageda lor tinerele'
ca apoi s5,-t fi intrerupt, cleoarece la multe specii de animale se intimplir aclesea
ca anumite caractere sa fie pistrate de'cd,tre pui un anumit titu1.r, iitl ap,i.ri
f ie pierdute.
Deoarece cindva mi-a p[rut foarte pulin probabil ca un gest atit de con]-
plex ca clarea din umeri;i mirycririle care o intov5,rd,ryesc s[ fie innd,scute, am dorit
sn st,allilt'sct rlacir, I.iaul'il l}'itlgrn:rn, ourbir,;i surtlii, cztrre nu ar fi putut inv5,!a
acest obicei prin irnita,tit', il practicfl. Si am aflat pritl dr. Inues, de la o doamtlit
l,i-r4 NEA,IUTO}i]\ Ii!:
care o avusese in grijd, in ultimul tirnp, cL realmente ea dii, dirr urnet'i, isi iutoarce
coatele spre interior qi i;i ridicd, sprincenr'le intc cmai ca ;i alte pel'soane in aceleapi
imprejurdri. Am dorit cle asemenea foarte nrult s5, aflu dac[ acest gest este prac-
ticat de diferitele rase umane, mai ales de cele oar{r nu au venit mult in contact
cu europenii. Vom ved.ea c5, erle ac{icneazd, in acest ft,l I se par€'insl cil acest gest
este uneori limitat la simpla ridicare sau dare din umeri, firr5, celelalte mi;c[,ri.
Dl. Sco tt a vd'zut frecvent acest ges b la beng alezir ryi rlhalgarii (ace rytia din
urm5, constituind o rasd distinct5,) care lucreazil la Gr[dina botanicS, din Calcutta,
cind. declarau, de exemFlu, cL nu puteau t-'xccuta o oar€care lucrare, cum ar fi
ridicarea unei greutd,li mari. El a clrdonat unui ben.g:rlc z sil f e ca!5re intr-un
arbore inalt I acesta ins[, dind clin umeri ;i cli,tininrl latc'ral cl-in c&pr a spus cd,
nu poate. Cunoscincl cd, omul cra leneq, dl. Scott, s-a gindit cil putea, ;i a insistat
sd, incerce. Acesta s-a ing[,lbenit la fald, bra,tele i-au chzut in li,turi, gura ryi ochii
ii erau larg deschiryi qi, examinind dirr nou arborele, s-zr, uitat cu dispre! la dl.
Scott, a dat din umeri, ;i-a intors coatele, ;i-a intins rniinilt'dcs:chise qi, cu citeva
scuturi,ri laterale rapide ale eapului, $i-a declarat incapacitatea. DI. Erskine
a td'zut' d.e asemenea indigenii din fndia dind din umeri, insl nicicdat[, nu a obser-
vat coatele intoarse atit de mult spre interior ca, la noi I ryi, in timp ce d.au din
umeri, ei i;i pun uneori miiu.ile neincruci;ate pe piept.
La malaiezii sd,lbatici tlin int;eriorul penirrsuki llalacca ryi In, bugi;i (rnalaiezi
veritabili, cu toate cit, r'orb{'so o atl,[ limbil), tll. Gcach a virzut uclesea act,st gest,.
Prcsupun cL el estc cttnrplt't, rlt'oiu'('(',('r lrispurrzincl lll intrebarea m(,i1, pt'ntlu
tlescrierea rniryctirilor urrtt'rilor, llra,ft'lcir', rniinilol si 1't,tt'i, dl. GcacJr obslel.i'a cii
,,gt'st;ul este executat intr-un stil frum(;s". Arrr picrrlut un extrils rlin [descriel'(,fl, 1
unei c5,li,torii rytiin,tifice, in caro datul tlirr umcri I:r, unii inr'ligeni (micronezit,rri)
din arhipelagul Caroline din Oceanul Pacific cra dcscris bint'. Ciipitanul Speerly
rn5, informeazd, ci abisinienii dau din umeri, insir, nu intr[ in clctalii. D-na As:r,
Gray a vrazut' un tS,lmaci arab aelionind exact oun] cster d.escris in chestiorr.arul
meu atunci cind un domn b5,trin, tle care se ocupa, a refuzat sd, meargl in dircclia
just5,, care ii fusese indicat[,.
D]. Washington Mzr,tthews, itt ]cgilturir, r,ri triburilc siilbatice r1e indieni
tlin p5rlile de vest ale Statclor Unite spune: ,,'[n citeva oca,zii am descoperit
ttA,meni dind uf or din umeri pentrll a se scuza, irrsl, nu arn a,sistat ]il restul clernon-
stra!,itri pe ca,re o dcscrieli". Il'rttz l{iiller mii inforrrr(,il zit clit in Prrazilia a vir,zut nt'-
gri dind din umeri I ('stcr f['lri indoialir, posibil (,a, sil fi invtifzr,t s-o facir, irnitirxl
pe portughczi. D-na Barber rnt A vi,zut rr.icir;t1ati'l arrt st gcst Ia cafrii din Afric:r,
tlc sud ; judecind dupii, ri,spunsul siiu, Gaika nici nrircrtr nu a priceput la c(r so
t'tft'r'era descrierrea m('a, Dl. Srvinhoe, de asent(nea, st'indr;it,rytei in privin,ta chint,-
zr7or, ins5, i-a vd,zut, in imprejurtiri in care noi aul du, clin umeri, apisinclu-$i
cotul drept de corp, ridicindu-Di sprincenele qi mina cu pahna indreplat[ cd,tre
persoana cireia i se adreszru;i scuturind-o tlt'la rll'eapta la stin"ga. fn sfir,;it,
in privinla australienilor, patru dintre inforrnatorii tnr,i rni-au r'[spuns printr-o
simpli, negalie, iar unul priu.tr-o sirnpl[ rt'latA,re. Dl. Bunnett, care rtr :r,r'ut c,cazii
excelente de observalie la granilele coloniei Yictoria, imi rrispunrle de asemenea
cu un,,du", actd,ngind cir, gt,stul este executat,,intr-un nt()(l mai stinjt'nit qi mai
pulin demonstrativ decit in cazvl naliunilor civilinalt". Acest f u,pt explie.i poatc
ei, gestul nu a fost observat de cfltre patrrr dint,r'r. infonrratorii ln('i"
RIDICAREA UMERILOR,
Sir (1. Ilt'll it pr('z('rrl,llt, la figuril irr rur"r,r'irne ual,ur':tl:i a, utttti (iIll (lill'('st' tlli
lnllpoi dc la un pericol tt'ribil ryi oare este pe punctul tlt'a, urla tlt' spa'itttit. lIl ('st'tt
,,,'1rr.,,r,'ntat cu urnerii ridicali pind, aproapo clct urechi, cc('a ct'inclicril, clar ct-I tltl
rure nici un gincl de rezistenf [.
intrucit datul dirr. umeri inrplici, in general : ,,I{u pot face asta sau lfceeal',
tot:r,stfel, printr-o mic5, moclificare, uneori el presupune: ,,Nu o voi facett. Tn
acest caz, mi;carea exprimi, o hotd,rire incd,p[,!inat[, de a nu ac!,iona'. Olmstecl
rlescrie 15 cum un indiCn din Texas qi-a ini,l\at mult umerii atunci cind a fost
ilf6rmat cri un grup de oameni erau germani, $i nu americani, exprimind astft:l
cL lu vrea sti aibfi, nimic d.e-a face cu ei. Se pot vedea copii bosumflali ryi inclp[-
lirra,f,i cu anrbii umeri ridicali foarte sus I aceastd, mirycarg nu este insl asocitr'tir,
,,,, r,r'lela,lte ciaro insolcsc in general darea din umeri adervd,rat[. Dcrscriincl lll).
1,i1[r ca,ro el':r hotrilit sir, nu ct,deze clorinlei tatS,lui s[u, un excelent observaf,1l1' lti
spptro : ,,$i-a, blgir,t miinile aclinc in buzunare ryi ryi-a ridicat umerii pini Ia urt't'hi,
(lccit a., 1'gplczcntil o bunir, avcrtizare c[,, orice s-ar intimpla, a,ceast5, st,incil se Ya
r.3st,crggli cle p(' baza ei neclintiti, de inc1at5, c€) Jack [iqi va schimba pii,rcrca I
;i t,ir, orice mustrare in legd,tur5, cu acest subiect este total inutil5,". De intlatii
ce finl;i-a impus p[r'erea, ,,el si-a adus umerii in pozilia lor natura]6".
fiescmnarea, este rnanifestat5, uneori prin nriinile d.eschise puse una tleilsu-
pra zllteia, pe partea inferioarl a corpului. Nu m-a$ fi gindit cd, acest mic gest
ir rnerita chiar o observalie fugitiv5,, daci, dr. \4/. Ogle nu m-ar fi informat cd'
l-a remarcat de cloui, sau trei ori la pacienlii si,i care se pregd,teau sd, fie operali
LL Attatontg aruI l'ltilosoplrtl of Iixpre.sston, p. 166, ro Dl. Oliphant. The Browrtlouss, vol. II, p. 206,
lt irJourney throtrgh 'I'cras" p. 352.
sub clrlroform. Ei nu rna,nifestau multf, fric[,, inszi p5,reau s5, declare prin aceastl
pozitie a miinilor cf, s-au clecis si s-au resemnat in fala iner,"itabilului.
Ne putem intreba acum d"e ce, atunci cincl simt doresc sau nu s5,-;i
arate sentimentele - cd, nu pot sau nu rror sd, fac5, e,erra - d.acra
sau c5, nu pot rezista
la ceva fii,cut cltr a1li;, oameni din toate p[,r!'ile lumii clau d.in umeri, adesea indoin-
tlu-ryi in a,cela;i timp coatele, ari,tindu-ryi palmele cu degetele intinse, aruncindu-;i
capul pulin de o parte, ridicindu-;i sprincenele pi deschizinclu-rsi gura. Aceste
st[ri sufleteryti fie c[, sint numai pasive, fie cd, arat[, o hotd,rire de a nu acliona.
Nici una clintre miqcfi,ri]e de mai sus nu este cituqi de pulin folositoare. I{u m5,
indoiesc c[, explicalia se g5,seqte in principiul antitezei inconqtiente. Aici, acest
principiu pare si, intre in joc tot atit d.e clar ca in cazul unui ciine care, atunci
cind" sc-' simte furios, adopti, atitudinea de atac qi cautd, sd, pard, teribil duqmanului
s5,u; ins[, de indat5, ce simte afecliune, corpul intreg ia o atitud.ine direct opusi,,
cu toate c5, aceasta nu ii este cle nici un folos direct.
S5, se observe cum o persoand, inclignat5,, care se revolt5, de vreo nedrep-
tate la care nu vrea s5, se supund,, i$i line capul d.rept in sus, i$i ridici, umerii qi
iqi umflei pieptul. Adesea iqi stringe pumnii;i iqi pune unul sau ambele brale
in pozilia corespunz5,toarc de atac sau ap[,rarer cr muqch.ii membrelor rigizi.
I,la se incruntzi, ad.ic5, i;i contractzi ;i coboarl sprincenele, $i, fiind hotd,rit5,, itsi
inchide gura. Acliunilo li atitud.inea unui om neajutorat, in toate aceste privinte.
sint exact contrare. fn pla,n;a VI ne putem inchipui c[, una dintre figurile din
stinga tocrnai a, sprls : ,,I)e ce m5, insulti ?", iar alta din dreapta a ri,spuns :
,,N-ant avut rea,lmente incotro". Omul neajutorat iqi contract5, incongtient mutschii
fnrntii, ca,re sint in antagonism cu cei e,are provoaci, incruntarea, ryi astfel ili
ridicl sprinct'nele I in acelaryi timp, el destinde mu;chii d.e la guril, a;a incit
rnanclibula se lasi, in jos. Antlteza este completi", in fiecare detaliu nu numai Ia
rniryci,rile trlsd,turilor fetei, ci ;i Ia pozr1a membrelor ryi la atitudinea intregului
corp, dupi cum se poate vedea din planqa al[,turat5,. Intrucit neajutoratul qi
a'pologetul doresc adesea si,-qi arate starea psihic5,, ei aclioneazd, atunci in mod
b5,t[tor ]a ochi si clemonstrativ.
in conformitate cu faptul c5. punerea miinilor in qolcluri ryi stringerea pum-
rdlor nu sint cituqi de pu,tin gesturi unanime la oameni de toate rasele at'unci
cincl sint indignafi li gata s5,-;i atace duqmanul, tot aqa se pare ci, o stare psihicd,
cle neajutorare sau apologet5, se manifestI, in multe p5,r!i ale lumii printr-o sim-
plif d:r,ro tlin urnt'ri, fir,r'ii, sii fie irrtoarse coatelo spre interior ryi f5,ri, sri fio d.eschise
rniinile. Ornul sau copilul care cste inciipl,finat sau resemnat la o mare nenorocirc
rln rfre in nici unul din aceste dou6, cazuri vreo intc.nlie de a rezista prin mijloace
a,ctive;i i;i exprimir, acc'asti stare psihicS, !'inindu-si numai umerii ridicali sau
este posibil ca el s[,-;i incruciryeze bralele pe piept.
Semne d,e afirm,ali,e s&u &probare gi, d,e negali,e sa,'t(, d,eaaproba,t'e: d,area d'in
cctTt ;i, scutu,rarea, c&p'trlui.'
- Eram curios s5, stabilesc in ce misurd, semnele folo-
site d"e noi pentru afirmafie ;i negalie sint generale in toati lumea. Aceste semne
exprim5, rle fapt, intr-o oarecare m5,sur5,, sentimentele noastre : o d.are verticald,
clin cap atunci cind sintem de acord cu ceyar uil suris c5,tre copiii noqtri cind le
aprob[,m purta,rr'a, szl,u o scuturATe la,teral5, a, capului, incnrntind"u-ne, cind deza-
probilnr. LrL -sugrr,cli, prirnul act, tlc negalo ('sttr rt,fuzul hrant'i; r-t,n] ollst'rvat de
repetnte ori la, proprii rnei copii cil, fAc aceasta retrri,gindu-ryi lateral capul cle la,
r57
sin sau de l:r, orice li se ofer[ intr-o lingur6. Atunci cind accepti, hrana ;i o ia,u
in gurd,, ei inclini, capul inainte. De cincl am f[cut aceste observalii, am aflat
c5, la aceeaqi concluzie a ajuns qi Charma 1?. lleritS, notat c[, in acceptare'a ryi
Iuarea de hran5, nu are loc decit o singur5, miqcare inainte ;i ci, o singurri clar,e
din cap implic[, afirmatie. Pe de alt5, parte, refuzind h.rana,, rrlai a]es dac[, ]i se
impune, adesea copiii iqi mi;c5, capul de mai multe ori dintr-o parte intr-alta, tot a;a
cum facem noi dincl din cap la negatie. De altfel, in cazal refuzului, nu rArc'ori
capul este d,at inapoi sau gura este inchis6, arya incit aceste mi;clri ar putrra
cle asemenea servi ca semne de nega,tie. Dl. rWedgwood observd, asupra acestui
subiect 18 cil, ,,atunci cind se folosegte vocea cu dinlii sau buzeler strinse, se
produce sunetul literei n sau m,. De aici putem explica folosirea particulei n(i
pentru a desemna negalie ryi, posibil, d,e asemenea particula grec€asc[, vtt in acc-
Iaqi sens".
Ci aceste semne sint inn[scute sau instinctive, cel pulin la anglo-saxoni,
este dovedit ca foarte probabil de cd,tre Laura Bridgman, oarbi, si surclit, ,,car(.
intovfrfiryeqte in mod constant d,a-ul s5,u cu datul din cap afirmativ, obiqnuit,
qr nu-ul si,u cu scuturarea negativi, a capului". Daci cll. Lieber nu nr. fi afirmat
contrariul le, mi-ary fi inchipuit cI aceste gesturi ar fi putut fi dobinclite sau
inv[late de ea, avind in vedc're simlul ei tactil uimitor .si p('rc('p('r.r,a fin:i, a miry-
cLrilor altora. Dintre icliolii microcefali, eare sint a$a de degenenlji, incit rru
inva],ti nicioda,tii s[, vorbcascir,, a fost ck'scris unu] d.c. ci,trc Vogt zo llspuuzind,
atunt,i cind cra intleb:rt d:teil lttAi vt'ea mincare sau briuturir, prin irrclinarea s?l,lt
scuturart'a capului. in tlisertaf,i:l su remaro?lbitil asuprit crhieir!iei sulclomu,tilor.,
precunl ryi a, cttpiilor ridicati nuniai cu uu gr'nc1 tle:rsupru icliot ici, Srrhnlal ,t pt'?-
fillpune t,ir ei pot irrtotdeauna atit sii, fac[,, cit ;i sil in!,elt,ag:i ,.r('1]rtl(,1(, obi;nuit,e
de afirmafie ryi negalie 21.
Toturyi, dae[, examin5,m diferitele rase de oameni, aceste semne nu sint
zr,tit clt-'unanim folosite, dup5, cum m-a$ fi aqteptat;ele parprea generale pentru
a fi considerate ca fiind cu totul convenlionale sau artificiale. fnformatorii mei
afirmti c5, ambele semne sint folosite de malarezt) cle indigenii rlin Ceylon, de chi-
nezi, de negrii de pe coasta Guineii, duph, Gaika, de ce.frii din Africa der sud,
cu toate cd, d -na Barber nu a vdzut ca aceste din urmi, popoare si, folo,.seasleri
mirycarea lateral5, a capului ca o nega,tie. in privinfa, australienilor, ryaptc obser,-
vatori sirrt cle acorcl eir ei dau clirr cap Ia afirmafie, iar cinci sint de acord asupr^ir
rrti;cirrii latt'ralt' Ia n.egzrtie, insotitl sau nu cle vreun cuvirrt; dl. I)yson lra(i]
lltl A vtizut insit, nici<;tLltli acest din urmil st'nln in Queenslancl, iar rll. llulnl('r.sputx'
t,ti in'fa,r'a lui Gipp negatia estt'exprimatl plin a,runcar€a capului pufin pe spAtt,
;i scoAtot'ea limbii. La extremitatea de nord" a ccntinentului aproape de strim-
toarea 'Iorres, atunci cind emit o negalie, indigenii ,ril iqi scuturi, capul", oi,
finincl in sus mina dreapt[, o scuturd,, intorcind-o pe jum5,tate in ju" qi iar5,qi
irrapoi rle douti,, trei ori" 22. Aruncarea, innpoi a capului cu un clonelnit clin lirnbi,
17 1:s.srrr sttr Ir: LLttrgu11t,. e rl. lr 2-a, 18lti. SitrL {oartc sonian Contributions", 18J1, vol. II, 1r. 1 l.
irrrlaLolat tl-rci \\'erlgu'oorl pcntru faptul cri rni-a dat 20 llimoire sur les ]Iicrocdphales, 1867, p. 27.
aceastir infot'nratie, cll ltn extras din ltrr.riirt,. 21 (lilrrt de Tylor', Reseorches into the Eerlu flis{oru of
18 Orr llte Orittirt ol' LttrtrlLrt uTc, l Sti(i, p. g l
. XIaril;intl, ed. rr 2-rr. 1870, p. 3.\.
. !!t Otr llrc Vot:,,t1 Sorrnrls o!' I.ctrtru Ilrirlqntun, .,SrrriLh- 23 I)I, J. B. .Inltes, Lelters urtd Erltucls el-c., 1871,p. 248"
pitre sir, fie folositir, drept neg:rfie clt'grecii moderrri ryi cle turci, acrcst dinurmii pt,lror'
crprirninrl pe da printr-o miDcare ca, cea folositl de noi cincl ne scuturd,m capnl 23.
Dupi'r, culn mir, informeazzi cir,pitanul Speedy, abisinienii exprirnil nega!,ia smun-
cinclu-;i capul spl'{' untilrul drept, irnpreuni, cu un u,:or cloncir,nit, gurzl, fiind
inchisir I afirmir!'izr, cste exprimatl aruncincl capul pe spa,te cu sprincenele liclicate
pt'ntnr o clip[,. Dup[, cum aflu cler la dr. Adolf Meyer', u,tunci cind tzr,galii din
Luzon al -\rhipelttgului Filipinelor spun ,,rla," iryi aruncI, cler asernenea capul pe
spa,ter. I)upr"r' r'ajahul Brooke, daiacii clin Borneo iryi exprirn[ afirmalia ridicindu-;i
sprincen{'le, ia,r' rregafia contractind"u-le ugor, impreunli cu o privire ca,racteristic[
tlin cchi. Prof. ryi cl-na Asa Gray au conchis crri, la a,rabii rle pe Nil clarea d.in cap
ca afirma!,ie es1,e rarzi, pe cinrl scuturarea capului ca negalie nu a fost niciodati
folositir ;i niei mircar nu era in!,elea,sd cle ci. La eschirnogi za datul din cap tnsearnnzi
da, tar o clipire dirr ochi mz. Neozeeland ezii ,,ridiel capul ,si b[,rbia in ]oc de a, da
clin cap ca asentirnent" 25.
Dl. H. Erskine conohide, clin cercet[,ri f[cute rle europeni cu experien!5,
Bi de unii indigeni culfi, cit la hinduli semnele de nfirma,tie ;i negalie variazd,
-- datul ;i scuturatul lateral diu eap fiincl uneori folrrsite ca ;i cle noi I insd,
nega,tia, est,(' t.xprimati, mai obisnuit prin aruncarea, bruscir, a capului pe spa,te
si pufin rle o parte, crl un clonc[nit rlin limb[. Nu-mi pot inchipui care poate
fi inst'mnr"r,tatczl acestui cloncir,nit din limbri care :r frrst obscrvat la diferit,e' po-
poare. Iin irrdigt'n cult :r, spus cii afirrnalia t,ste Atlt'sea rnanift,stelt,ri prin arulrcareir
trlt'pultri,spr'('slirr.glr. Anr lngat pc r1l. Scott sii se (.]cnpe irr nrrrrl spt'cia,l clt'ztct'st
srtbit'ct ryi rlup:i obscrl.a,tii lcpetate, r'1 cr(,(l(' ci, d:ltul r,'r'r'tical rlin ('ap nu ('stc
fokrsit in rntid obistruit do intligeni ca ufirma{it,, dar cril capul t'stc rnai intii rl,lultorrt,
1tt'sllirte fit'la dn.:r,pta, {i<. la stinga, ryi apoi rt'pezit oblic inu,irttt' rnrrniti o sirtgurii
tliltl,. lJrr obst'tvator rnai pufirr atcnt ar fi putut clt'r'crie poate ac('rtrstz"l mi;clrc
ca o scutura,rt lateral[. El afirmri cle asemcneA cli la nega,lie capul este linut clc
obicei aprcap{' cLrept, in sus ;i scuturat d.e ma,i rnulte ori.
Dl. Bridges m[ informeaz5, cL oanrenii clin lara de Foc dau vertical diu
cap la afirmalic ryi il scuturl lateral la negalie. Dup[ dl. Washington Matthews,
la indienii sirlbatici clin America de Nord datul si scutura,tul din cap au fost invir-
latc clt' la europcni qi nu sint folosite in morl natural. Afirma!'ia o exprim?i, ,,descri-
intl t,u rnina, (toate degetele fiincl indoite a,fa,rii, cle cel arir,tir,tor) o curbl in ios ;i
s1)t'('t'rt,t'r'ior: frt.|,ii,r1c'ccr'1r, 1lt'cirttl nega,t,iil t'ste t'xprirnatt-r, rnirytritrtl ntina, tlt'schisii
spr'(' t'xl,r'r'ior, crr palrnil spre interior". Alti r)bscl'vzltrlri afit'tnii cL la lrct'r'iti
intlicni, s(,mrlul rlt'a,filma,!it,r.stcridieart,a tk'gertului arirtltorin sus ;i apoi Iirsulc:t
in ios arirtirrd. spr(' sol, sau scuturart'a miinii de la, fa!i, clrept inaintt' ; iar st'ntnttl
r1"e negatit' este scuturzr,rea rlegetului sau a miinii intre'gi d.intr-o parte intr-alta
26.
I'n toat,e cazurile, rtcc'Astii, clin urm5, mirycare reprezint5, probabil scuturarca lat,c-
ra,l[, a ctlplrlui. Se pat'e ci italienii irsi rni;cil la fe] dcgetul riclieat rle la dleuptir,
la stin.ga clrept negaf,ie, riupir curn, r1e fzr,pt,;i uoi, en.glezii., o facem uneori.
In general, constat5,m o diversitate considerabil[ la sernnerle de afirrna!'itr
ryi nt'galie la tliferitele rase c1e oarneni. in privinla negaliei, c1ac5, admitem cti
eB F. I-icbcr', On lhe Vctcal Sounrls of Laura Rridqman, kind, ed. t 2-a, 1ft70, p. 53.
p. 11 : T1'lor, o7r. cil., p. 53. 26 Lrrblrock, 'l'lrt: Oriqitt of Cittili:rtfto,rt, 1.370, p. 27i.
?a l)r'. I(irr9l, ,,1:-rlirrlrrrrgllr I'lril. .lorrlnal", 1815, p. 1113. 'l'ylot', o1t. t:il. p.3ll.Liebct' (o1;. r:it., p. l1) lace obselvalii
2t'l'.'r'l,rr, ReseqrL'hes= into the linrltl Historg nf JIttrt- asupl'il negatici ll italicni.
SI NITGATIB
scuturarca d.egctului sau a mlinii dinl,r'-o parte intr-alta este sirnbolic[ miqc[rii
laterale a capului ;i cir arrlncarea brusc5, pe spate a capului reprezintri una clin
aeliunile practicate adesea cler copiii ntici pentru a refuza lruin[,, atunci t'xist,t-l
rnare uniformitate in toati lunrca in cee,A ce privt'ryte scmnt'lt' rrcgafiei ryi putt'rtr
ved"ea cum au luat naqtere. Exeeptiilc ccle mai pronunlatc sirrt reprezentatc de
arabi, eschimoryi, unele triburi australiene ;i clalacij. La accrytia din urmii, lnerun-
tarea este semnul negaliei, iar la noi ineruntarea este adesea, insofit[ clt' scutu.-
rare a laterald' a capului .
in privinla datului din eap ca afirmafie, exceptiile sint oarecum rnai
numeroase, ;i anume la unii hintlu;i,la turci, abisinicni, clzriaci, tagali ;i neozeelan-
dezi. Sprincenele ,sint uneori ridicate la afirmalie ;i, deoarece plecind capul inainte
ryi in jos o persoanir prive;te, natural, in sus la cel cui i se aclresrt'azia, oA va fi
susceptibilir s5,-;i riclice sprineenele ;i acest sernn pcate sf, fi lrrat naqtcre in aeesl;
fel ca o prescurtare. La neozeelanclezi, clc asem('nca, r'irlicalt a biu'bit'i ryi a capuhri
l:r, afirmalie rcprezintii poate o formi presctlr'tatli l, ridicirrii irr sus ll calrrrlui
tltrpir, ct' l-t-r mi;crt irurinte ;i irr ios.
C,il PI T)LU L AL XII -LnA
irebuie insi coord.onate, cleoarece gura larg tleschisi, ryi sprlncenele numai pufin
ridicate au drept rezultat o strimb5,turi f[r5, sens, dupir cum a ar[tat tlr. I)uchentrc
lntr-1na clin fotografiile sale 1. Pe d"e altri parte, se poate veclea adesea o p('r-
srranii care simUleazi, surprrza ridicinclu-;i numai sprincenele.
Dr. .Duchenne a piezentat o fotografie a unui bitrin cu spritleenele frlat'te
riclicate ;i arcuite, in rirma excitl,rii prin eurent galvanic a murychiului .frotttal,
,1i cu gura voit clesehi,s5,. Fotografia exprim5 in mod foarte veridic surprintlert'A.
Am aii,tat-o Ia 24 cle persoane fiirir, a c[a, nici o explicalie ryi numai una singurir
nu a inleles d.e loe ce repr ezenta. O a d.oua perso:rn[ a riispuns spaiml r ce.ea, ce
n1 era d.eparte de aclevirr ; totu;i, ciliva clintre ceilat,ti au add,ugat la cuvintele
srrrprizf sau uimire epitetele d-e ingrozit, ialnic, dureros sau d.ezgustat.
- Ochii ca cler
;i gura lirg d,eschise reprezint5, o expresie unanim recunoscutl
surprind.ere sau mirare. Astfel, Shakespeare spnne : ,,Am vdzut un fierar care
ing'hi1ea veptile rtnui croitor stind. cu gura deschisf,," (K-1ng ,Ioh'n, actul I\r, scena2).
qi, Aei asemenea, ,,holbindu-se unul la altul, prirea ei li se rup aproape orbitclt'1
| ,lItit:unisme de Ia Pltysi,rtorttil Iltrrttairtrr, llllltttrt, 'l li[i2, p. 42.
162 SURPRINDERE
se vedea vorbire in mulenia lor, cuvinte in chiar gesturile lor ; aveau aenrl (.il
;i cincl ar fi auzit de o lume distrus5," (VTinter)s Tale, actul V, scena, 2).
fnformatorii mei imi rtispund. cu o uniformitate rernarcabilli ln act'lir.*i
s(rJts in privinfa diferitelor rase tle 62^eni, miqci,rile cte mai sus a,le trrisirturilol
[fel,ei] fiind adesea insolite d.e anumite gesturi qi sune.te, care vor fi de.scrisr,
indat5,. I)oisprezece observatori din diferite pdrli ale Australiei sint c1e acorcl
asupra acestei chestiuni. Dl. ,Winwood.e Read.e a observat aceast5, expresie la
negrii de pe coasta Guineii. $eful Gaika qi allii au rispuns da la intrebarea
mea in privin,ta cafrilor din Africa de sucl, dupd, cum au fi,cut-o allii in mocl
categoric in privinla abisinienilor, ceylonezllor, chinezilor, fuegienilor, diferitelor'
triburi norcl-americane qi neozeeland.ezilor. In privinla acestora d.in urmi, c1l.
Stack afirm5 e5, aceastS, expresie se vede mai clar la anumili indivizi decit lrr alfii.
cu toate czi toli se strd,d.uiesc, pe cit po,sibil, sd-qi ascundli sentimentele. Rajahul
Brool<e spune ci, daiacii din Borneo iryi cleschid larg ochii atunei olnd" sint rnirafi,
aclesea scuturindu-qi capul dint,r-o parte intr-alta;i lovind.u-se pe piept. Dl. Scot,t
m5, informeazd, c5, rnuncitorilor de la Grd,clina botanicfl din Calcutta li se interzice'
formal de a fuma I adesea ei calci, 1ns5 acest ordin $i, atunci clnd sint brusc
surprinryi fumind, deschid rnai intii larg ochii ;i gura. Ei dau apoi ad"esea uqor
d.in urneri, inlelegind. ci, descoperirea este inevitabil6, sau se lncruntd, qi lovesc
cu piciorul de pi,mint de necaz. Curind lqi revin d.in surpindere qi iqi manifestir
o fric6 abject5, prin rerlaxarea tuturor mugchilor : capul parc5, li se cufundd, intre
umeri, ochii 15,sa!i le umbld, incoace qi lncolo qi implor5, iertare.
Dl. Stuart, binecunoscutul explorator australian, a prezentat 2 o descriele
remarcabild a uimirii incremenite insolite de spaimd, la un indigen care nu rnai
vd,zuse niciodat[, un om pe cal. I)1. Stuart s-a apropiat pe nev5,zute qi l-a strigat
de la o micd, distan!6. ,,Bl s-a intors qi m-a vdntt'; nu gtiu ce qi-a inchipuit, insir
nu am observat niciodatl, o expresie mai bun5, a fricii ;i mirflrii. Std,tea incapabil
rle a-qi miqca vreun membru, lintuit locului, cu gura rleschisf qi ochii holbali. . .
A rimas nerniqcat pind, ce negrul nostru s-a apropiat la ci{iva metri c1e el, cinrl
brusc, aruncindu-qi jos bumerangurile, a sf,,rit intr-un tufi; de mulga clt de sus
a fost in stare". El nu a putut vorbi qi nu a rd,spuns nici un cuvint la intrebiirilc
negrului, lnsi,, tremurind" din cap pinn,in picioare, ,,ne-a ficut semn s[, nc irr-
depilrti,m".
Cir,splincenele sint ridicate dintr-un impuls inni,scut sau instinctiv poatt'
fi declus din faptul c5 Laura Bridgman ac,tiona in acest fel atunci cind ()1'l
Irrilati,, dupd, cum am fost asigurat d.e doamna cale o lngrijise recent. I)eoareet'
sulpriza este provocatd de ceva nearyteptat sau necunoscut, noi clorint, atunci
cirrd sintem surprinqi, si, cunoa;tem carrza clt rnai repede posibil ;i ea urmarc)
ne cleschidern tleplin ochii: e$& inclt cimpul viz:ual si, se mi-rteascd,, iar globii oclt-
lari sd, se poati, mi;ea, ugor in orice direclie. Aceasta cu gr€u poate insd, explica
ridicarea atit de consiclerabil5, a sprincenelor in acest ea'z ryi privirea fixi, ;i
speriati,. Cred c5, explicalia rezidd, in imposibilitatea d.e a cleschide ochii cu mare
repeziciune numai ridicind. pleoapele superioare. Pentru a realiza, aceasta, sprin-
cenele trebuie ridicate in mo cl energic. Oricine va incerca "s5,-ryi deschidd, ochii
cit mai repecle posibil in fala oglinzii va constata c[' ac!,iorrea,zir, in acest fel ; ridi-
J 'l'he I'olgolot l,'erus Letter, Ilelbourtrc, dccetnbt'ic 181-r8, 1r. 2.
s(rfiPiirNt)t'lllR t 0:i
ulr'(,a ('n('l'gicir"L a splirxi(,rrcrlor cleschicle ochii atit tle lzrt'g, incit ace'rytia st-r ho1-
brar:ir, ulbul f iinrl expus rle' jur inrprejurul irisului. De altfel, ridicarea, spi'in-
celu'lol constituit' llrl avarrtaj pentnr privirea in sus, intrrtcit, atita, timp r.it,
sint, cobolitt', {'lr' rr(, irnpietlicir, \'ctlcrea in aceasti, d,irc'clie. Sil' 0. Ilell rlir 3 o
rlor-rldir t'ulirrusi il lolului jucut de sprincene la tleschirlereA pleoapt'lot'. La lllr
orn bt'a1; tur'1,ir., 1,ot'i rrrulchii sint n'laxa!,i fi, in consecin!ii,, pleoapelt'sint cirzut,r',
l:t fel (rlr ltrurci t'inri tlot'tttint. I)t'ntrn ?r contracata aceastri tend"infir,, lrr'!ir.ul
isi lirIit'ir sprir)('('rx'](', oe('il r't' ii rlir un at't'nedumerit, rirlicol, drtpii cur]I ('st(' birrt
r'(IIJI'('|zetttrrt iittl'-uttul dirr (lt's,r,n(,lr'lui IIogaltlt. O datti (i('obiceiul r1o a, r'irlirlr
spt'irrt,t'rr('l('A ft;s1 rlobindit pentt"rr u r-crlea, cit mai repede posillil lrr jurul rxrsl,r'llo
rni;clrt't':r r"rr det,ulgi' prirr {tit'trt, lrsocia,tiei ori cle eite ori rcsirntint lnilal'(,,, rlirr
orit't't'arrzii, chiirr' ltlunci cilrrl auzirn.l urr sunet brusc slru tlintr-o idcr'.
Lir p(rlsoilri(':rrlultc, littrnci cinrl se rirlitrir sprincencl{r, irrtlc'aga fnrrrlr,s('
iirt,r'r'1t'$te rrnrlt, irr liuii l,t'arrs\-t'l', i1ls I ln copii ittsri, a,ceasta so futtimplil rurrrlri
irrtr-urr gr:trl r'ctlus. ('ul,t'lt'rrterg irr lirtii coneentrice cu fieerrt sprinceanii ;i sirrl
lxrrliirl r,orrfhrertl'e lu rnijlac..Elt. siut foarte caracterist,ice expresici tle surplil)rl('rr,
,.ti tnit'lrlt'. 0ind ('st(' r'itlit':rtl-r, fit't'at't' spritrct'an[, tlevirrt', rlupir olull ollsclr":i l)ri-
rrlt('init'4, titr it,s('In{'n('?i truti itrt'uitit dcci1, ora inititttt'.
]l.ol,ivul pt'tt1r'u clrr('gul'i.r csttr destrhisil ttuttci cirll s(,r'esirnlt,rrrit'lrt't'
trstr'o problcrru'r trtult tttrri t,ttrrrylt'ri;li st) par('trir, rwti rnultt'(,:tnzo (,ol11 r'illrrit'
la ('x{'('lrlatt'a a('('s1('i rtti;t'irli. '\tlest'a s-rr prcsupus 5 cri in arrest 1't'l sinttul lruzrrlrri
rlevittt' ttI:r'i rrcut,; rrnl r;b.s('l'\'irt ittsti, pr'r'soru)(' itscult,itrtl cu atcn.Jit' llll zgorrro1
Iurittst'ttulttt', a t,lit'ui tttt,ut'ii, si sursit le cunorstt'an pt.rft'ct tle bine, si t,1o tnr fi-:rrr
111'pr,lrltis gttra. I)t'a(i('(':r trti-lrtn irrchipuit citrth.a cti gurt dcschisir ll prrtt'a, ljrrr:r
irr. l tlistinge tlirt'ctja cle utrclt' pornegto sunetul, oft'r'inrl un all, t.irrral pt'rr.flu
int't':lt't'[r lui in nt't'cht' prin t,t'ompa, lui Dustache. Dr. W. Oglt' 6 a fost insir, lrtil;
tlt' u,ttraltil, irrcit rr corrsultltt ct'le mai bune ;i recente autoritfi,ti asupla furrr,t it'i
1,r'tttttpt'i lni Eustachc ;i ltl-a infornrat, cri in morl aproape conclnrlt,nt ac('lsllr
t'li,rnitu' irrt'hisit, ('rl e\oep!,ia nunuri a, dura,tei :rctnlui dc inghitilt', ryi cir la pcl'soilli('
Ia (illr(' 1t'ompa lirrttittt' rinollnal deschisir, simf,ul attzului, in (i(,('a, c(' llrir"t'stt'
slllx'tt'1(r ('xt(rl'ioiu'(', lnl (rst('rritu;i dc pulitt:lrut'liolrtt, ci din cotrt,ra, (',u,1,('slirlril,
lrriIt l'apt;ttl cit zgornott'1e r:cspiratorii devin rnult ntai distincte. T)acir r,(, ir;uz:i
lln c('AS in" gurt'r, iri u;a, ft'l incit sil nu atingir, rnarginile ei1 tic[i11l sc u,urlt' rrurll
ttuti pu{in cllll'rlecil, tl:tcir ('ste tinut llfaril din gur[. f.,,tr, per,soat]o la ctu'(', dirr
(illtlzA bolii sau a unt'i ritccli, trornpil lui Itrustache este permancnt sau tt'rnpullr'
irrclris[, sim,tul auzului est€' vii,ttirnat I aceasta se poate irrsir, expliea prin faptul r,i
s() acuntulcazit mucozitlfi in interiorul trompei ;i se impiedicti astfel cireula!iir
aelului. Putern de aceca, tlecluce c[, gura nu este tinutii, cleschisi, sub influr,rrtu,
st'ntinlentului cle mirarc crl scopul de a auzi snnetele nai rlistinet, cu to:rtt'(,{i
nlrjolit,atea snrzilr;r tin gura cleschisd,.
Orice cntolie bruseir, inclusiv mirarc'a, aecelcyeazh ac,tiunea, inirnii ;i crL t,lr
rcspilt!,irt. I)upir, ctlllr obscrr'5, Gratiolct 7 ryi rlupl, cum mi se pare) ryi nlior rroi
r) natottttl ttrtrl ['hilosoltlttl
' 'l oI Ii 'r'pressiort. p. 106' s Dr. ]luric de asenle.eu rri-a rrat i'fo.'arii
a fItcnrtisrne rlc !a l'ltgsirtnotrtie IItttt'talne. c,l.(,
albutn, P. 6. nr-arr rlrrs la aceeu;i conclrrzie, rlcrlrsli plr.{inl rlirr rrrlr{r-
5 Vezi, rlc t'rt'lrr1tlu, rlr'. IrirltrliL (
1l'zs.srlrscft aftlicltes rrria courplrratir.
sllslent derrlittrili urrd PluJsiolrtortril;, yl. [is). ('lr'(r ,ll'c <, ? l)e l(t Irltllstottrtmir.
r'\l)nncr'(: Ilrrrli ttsrrl)l,ir e\pt.(,sit,i rlr, srtllrt,izi, . ., l g(i5, l). 2:],1,
l2 - c. 304
16.1 i\{IRARE
putem lespira acum mult mai liniqtit prin gura deschis5, d.eclt plin n5,ri. De aceea.
atunci clnd" d.orim sd, ascultd,m atent vreun sunet, fie c5, ne oprim r5,suflarea.
fie ci, rfsufld,m cit mai liniqtit posibil, deschizind. gnrll, ,;i tininrl in acelaqi tirnlr
corpul nemi,;eat. Unul clin fiii mei a, fost cleryteptat dc lrn zgonrol, noa,ptea irr
imprejur[,ri care solicitd, in mod" firc'sc o nrare bI,gare d.e seamir, ryi tlupir, citevir
ninute el ryi-a d.at seama c5, gura ii er:a larg deschisl,. Atunci a devenit conrytierrt
cra a d.eschis-o pentru a respira clt mai linirytit posibil. Aceast5, ipotez[ este intd,ritir
de eazul contrar, care se intimpli, la ciiui. Cind. gifiie rlupir, efort pe o zi cir,lduroasi.
rrn ciine respirh, zgomotos; dacd, ins[, atenJ,ia, ii t'st;r'brusc trezil;ir, el irnediat ciu-
le;te urechiler pentru a, asculta, isi inchirlr, gul'il si rirsul'lir, lirriq1,il., c('(f:t e('poal,r'
fflct'prin n[,ri.
Atunci clnd aten!,ia ne este cotreentra,tl, pentlu citva timp, cu tontfi serio-
zit,atea, asupra vreunui obieet sau subiect, t;oatcr organeltr corpului slnt uitate
ryi neglijate
t, $i, intrucit energia ner\r)a,si, ir fit'c[,r'ui indivir] cste cantital,iv lirni-
t'atd,, pu!,in rlitt ell se l,ransmitt' ln orice palt,t' ll sistt'rmrhri, cu cxceptia aceleia
care ln nromentul rcspectiv este pusf in acliurre uxtg^icfl. L)e a,ceea, nlulli dintn'
rrru;chi tincl sli se relaxeze, Di ftrlca se la,sri ln jos prin propi:r ci greut;irl,{'. Aeea,sta
explic,ii, citdet'ca, flilcii ryi gurn, rleschisi, u, unrri om inrnlrnnrlit rle uirnirc;i poal;r'
ryi Ilr t'tnot,ii mai pulin putet'rtice. Arn rt'r1rr1; :tcest lspect dconleco il gri,sesc lnrr'-
gisl,nrt itt notele tnele a,supra copiilol frtlrrtrr rrtir,i, {rlrrrrr,i c.irrrl nll ('r'all 6prrit,
rrroderat rle surtrlrinqi.
l\lai t'xistl irrcii, o e'a,tlzi, foa,t't,tr eficltrre or-r,J'(' facrr cit, gtrra sir, firr tlttscllrisl,
a,l;rtnci t'ind" sintem mira!,i ryi mai ales t,incl sirrtem sruprinryi llrrisc. J'ul,eln inspira
din plin ;i adinc mult rnlr,i ugor prin gula la,rg rlcsrihisl, clercit prin nliri. Or, atunci
cincl tresiirim la auzul'lteunui zgomot sau lt o veder() notrgtr,pta,tir,, aproape toli
rnu;clrii corpului slnt jnvolunt;ar qi pcntru rnomcnt pu,li in rrct,iune puternici,,
(,lr scoptrl tle a ne apiira sau a ne ind.epl,rta rapitl rkr perieolul pc ca-r(r de obiccri
il itsoctt'Irl ciu oeva tteprevilzrLt,. Noi insri ne pregStim intotdt,iruna in mod. inconryti-
t'lll, t[up:i, (1ul]I s-a cxplicat mai inainte, pt,rrtru orice tnaro efort;, inspirinrl rnai irrl,ii
aclinc ryi tlin plin, iar apoi deschizind. gura. I)a,trii lltr rlrllr('azd, nici un efort qi 1,o1;
ttuli rit,ttrinerrt rnirA,ti, atunci lnceti,rn citva, t;irrrp de LU respira, s&u lespirfi,m cit;
ttta,i f iniry1,it; posiltil, pentnr caficeare sururt silfjt, ntzil,clis1,ilr(:1,. J)e llst'nrenea, clarril
llt,r'nt,iir corrtittui sir, ne fie irrdelungrr,t ryi pul,enric a,llsorbi1,i,, 1,oli rnurychii rri s(l
t'r,ltlrt'trz[r iit,t'fa,]ea, itferioi[r'ri, car() la itrtrrrpul, s-lt {1'glrlris lrrtrse, r'lt,rnirto coltoril,i,.
Asl,ft'I, tnrti rnulte callze convcrg spr'(r a,ccclr;i mi,;clrn' ori rle cite orj se l'r,simt,cl
surprindere, mirare sau uirnire.
Cu toate cil, atunci cind este astfel influen\atd,, gura ne este ln general
deschisir, totuqi adesea buzele sint ugor luguiat'e. Acest fapt ne reaminteryte tle
a'ceeaqi mi;care, rleryi intr-un grad mult mai put,crnic pronunlat, Ia cimpa,nzen
,si rrranguta,n cind slnt mirafi. Deoareee o t'xpiratie puternieii, urmeazil, in mod"
ttttt,ulal inspila!,iei adinci, care insolerytc prirnul serntiment do sur'lrllnderr, sperirrtii,,
qi intruci{, lluzele sint aclesea, !,uguiate, so purrr eir divcrselt' srrr.rete ca,ro sint tle obicei
scoase atunci pot fi explicate. IJneori lnsir, se a,ud,c numai o expiralie puternic5,;
astfel, cind. era uimil,ir,, Laura Bridgman isi lotunjea ryi i;i luguia buzele, deschidea,
grua qi respira puternic e. UnuI d.intre sunetele cele mai obiqnuite este un oh profund,,
(rzr,ro: ctupl cum explica llelmholtz, ar d.ecurge in mod natural din faptul c[, gura
este rnoderat de deschis5,, iar buzele f,uguiate. Pe o noapte linirytitir, s-ttu lansat
citcv:r, r'achr'te rle pe l'asul ,,I3eagle" intr'-un golfule! din Tahiti perttru a amtlz:I
pe bit,rytina;i fi, de fiecare tlati, cind se lansa cite o rachet5,, str ftcea o t[,cerc
a,bsolr-rt5,, urrnata, insi, invariabil de un geami,t profuntl de oh, caltr litsuna prirl
t,ot golf'ul. Dl. Washington Matthews afirnrir, c5, indienii nord-antelicani ili exprtrnl,
rnirareil printr-un geamd,t, iar, dupi, dl. Winrvoode Reade, negrii d"e pe coa,sta
rltr vest a, Africii i;i fuguiazi, buzt'le ,si scttt un sunet ca he'i, ltei,. T)ach gura nu
este larg rleschisii, pe cind buzele sirrt considt'rabil luguiate, se produce un stttttrl;
srrl'lu,t, quicrat sau fluierat. Dl. Il. I3rough Smyth mL inforntt'ttzit, cii utr austlalia,tt
rlin irrter.ionrl !,ir,rii a fost dus la teatru sir, vad.5 un acrobat tlindu-st-. repede tle-:t
fur'r.beleacul i r,('l cl'a, tare' uimit ;i ;i-a luguiat buzc'le, fit,cincl cu gura un zgomol;
(,il;i crind ar fi suflal, pentru a stinge ult chibrit,". Dup[ dl. I3ulmer, cind sirtt
sur,pr.in;i, australienii excla,mi, fu'rkd,,si perttru a face aceasta gura este luguitr,tri
gir ;i culrr ar urma si, fluiere". Noi, t'uropernii, adesc'a fluierfi,nr in semn d.e sllr'-
printlt're I astfel, intr-un roman tecent 10 se sputlo: ,,Aici omul ili exprimir, tni-
J.areu, ryi tlezaprobarea print,r-ntr fluielat prelungit". Dupii, olln] rnii, informeazli
rll. I'lanst'l V[e'a,lej )larrzrncl cle plelul ridir,itt ul unui obiect, o fatir, de cirlru $i-a
r.idir.irt sprilcelr,le fi a fluierat intclcrrrai cunl al face rul europeartt'. I)1.'$retlgu'otttl
obsertit, czi asermenea sunt'ttr se pot scricr cu h,tt,'it,t si t'ltt serveso drt'pl, irt1,t'r'jt'c!,it'
pt'tttt'rr surpriz[.
Dupir, al.ti trei observa,tori australit'nii iqi a,r:r,tti ad.esea mirarea printt'-ttlt
{,i!iit clin virful limbii. lluropenii c1e asem€r}€il, ipi erxprirrti, nrintler u,lottl'r"L prirttt'-utr
slnct asemd,ni,tor. Arn vd,zut ci,, atunci cirrcl treszirim, der,chidem bnrsc gulifz fi,
rla,cir, set intimpla ca lirnba si, fie strins ap5,satir, de cerul gurii, retrager€ra ('i ll'ttr.t'i
protluce urr sunet de acest fel, care va zt,iunge sti exprirne surprindere.
S[ trecem la gesturilc corpului. O persoanil surprinsir, ili ridicli a(l(rii('tl
priirrilc clr'schjse r1llt deasupra, c,ttpului sau iUi indozr,ie bra,tele nunta,i pirrir 1:t
rrivplul obrazulni. Italmeler plnte sint indrept,nte sprcl persoana (i?lrc' pl'oYott,t,i,
irsesl, seltimcnt,, iar degctelc tintrte drepl, sint scparate. Acest gest ('st(r l'(itr)l'()-
zentat de ei,tre dl. Rejlancler in planqa VII, fig. f . in C'ina, oeu dt trt.i'tt,i"r' tt, lui
Jr(rolril,l'(lo c11, \tinci, doi rlintrc apostoli isi au rniinilc pe jumittute ridicirtt', t'xpt'i-
rninrl cla,l, ptirnrcA. IJn observAtor ck' ineretlert' ttti-A, splls cir, ryi-a irttilnit, r'crrt'ltl
so1;iir, in imprcjurirri extrem de nearyteptat,t' : ,,Da a tresir,rit, ryi-rt, tlt'scltis foilt'tt'
larg gur.a, ryi ochii ryi ;i-a riclicat ambele brale tleasupra, capului". Acum citiva
a,ni am fost, surprins v[zind" mai mulli dintre copiii mc"i mici ocupa,ti cu ceva'
netlistinct pe sol ; ctistanla era ins5, prea mare pentru a-i intreba d"espre ce eril
vorba. I)r' aceea mi-anr aruncat miinile, deschise cu degetele intinse deasupra'
gapllli gi 6r' indat[ a,m clevenit con$tient de aceastS, acliune. Am a;teptat apoi,
f[;5 a, scoate vreun cuvint, s[, vi,d daci, copiii inlelese'serli acest gt'st, si, pe cinrl
venoiuu fugintl spre mine, ei strigau: ,,Am v[,zuL cl'r, te rnirai c1e noi". Nu rytitr
rlasri acest gest este comun la d"iferitele rase umane, rleoarece am neglij:rt sit prttt
intrc'6[ri ?lsppr.a acestli subiect. Cd, aeest gest este inn[,setrt sau ntt,tttritl se lrolt,ttr
0 Lieber, ort Ilrc ltotal Sottnrls ol Laura Rrirlqmun, ro lI/ende.rhohne, vol. I [, p. t)1.
rleduce tlin faptul cd, Laura Bridgman, atunci cincl era uluitd, ,,igi intindca'brtt,-
lele ;i iqi intorcea miinile in sus cu degetele intinse" u; $i, avincl in vedt^r'c r'i-r
scnt,irnentrrl cle surprindere cste ln general scurt, rtici ntt estt' ploba'bil cll ('lr sli, f i
irrvri,tat acest gest prin sirn!,ul ei tactil asculit.
I-{uschke descrie rz uil. gest pulin diferit, insf totu;i inlrttlit, (irtt:('. tltrpi
(rurn spuno el, cste ma,nifestat de unele persoane atunci cincl sint ttlirat,c. lJlt' sc
1in rh'ept, cu tri,sir,tnrile aqa cum a,u fost descrise mai sus, insfl ctr ltraft'lc tlt't'plt-
1i intinse sprc spate, degetele intinse fiinrl ritsfila,te. Nu am vi-tzut tticiod:r1,ti, rt(r('i.i,
gest, I esl,o insli proba,bil cA, .[fusc-rh]ie sri a,ibli tlrepta,te, clt'ttnrectr tln llrit'tt'rt lL
inl,r.elta,t pe altcinevrl cum ryi-a,r exprilna o ltla,r() l)rinrr('si intt'tliat tct'a p('l'solttti
r rrclo1l1,at, aceastli irtitnrline.
Clrecl cir, ecestcr gcsl,uri s()pot rrxplica Ite baza, pritrcipiuhii tttrt,itcz(i. Attr
r,iizu1, ci, o per,\ioftnl inrlignal,ir, i;i l,inrr captrl tlrept in stls, i;i rirlicL tttttt'r'ii, ili
scotrl,r'(,()ltole in lrlali,, rr,dese:r, isi inrrle;teazit, prrttrnii, s(f irtcnrntir, ryi ili ittchitk'
.gltl.a, IX,cinrl lrlit,uclinea, nnlli orrt neajut,tlt'ir,1; trstcr contl'il,rti in fiecarc cliII il(r('s1,t'
rlr,fialii. Or, o pel'soanii, intr-o s1,[r,r'e psihieir, obi;truit,ri, nef[,cirrt1 nirnic;i tit'gitttlirr-
rlrr-se l:r rrimi<r special, ili litre cle obieei br:tf,elt'a,tirtritttI t't'lttxltl,t,irr illur:ir (ill
rrriirrilo puf irr inrloite $i tlegel,ele imprt,unil,t,tr. l)e acet'A,, nti;critriltr cltl ridi(1itl'(' lrt'trrcii
ri, ln.rr1,r,lor', fie brilftrle itrll'egi, fie lntel-rlaf,t'le, tle tleschidert, lt, plulrttelol plal, si rit'
r.tisl'ir'ir,t,c it rlc'gt't,clor s?nl, (1('tt,s('ntellefl,, rle inclrt'ptrl,n, n, bl'ill(^10r, inf;ittzitrrlu-l(r iil.)l'o
sllr1('(ru ttegett'lt,r'iislil'a1r', sirrt, in eornpletri:t,ttt;it,e'zit, fn!,it tlt,c('lt'ptislr'll1,c ittl,t'-tr
sl;iu'r, lrsilrirrit, tx,1rir,siit,ofl,r'o ;i sir11,, itt colrsecitt!,1-t, at1op1;ltl,tr tlc cIl,rt' o l)t'I'ioltlti
rrrir.rr,1ir,. Adesea, t,xistI, rlt, asenlen(,1r, o r[or:itrf ir, rlo a tl,l'["ll tt, sttrpt'itltk'l'(' irr trtoil
lrir,1ir,1,or. lt, grrlri, fi rrtilrrrliuile drr rryri fiui{ t\(f potrivesc bine ctl :.l,trt'i.1, s(,op. lrt'
l)clirt,c pulrc irrt,rebar'(,iI, rltr cc l,rebuie sii, sr'uurrrifesl,e sttt'pritttlercll ryi trtrttirti
t,i1t't':t
,itt,, stir,r'i psihice prin nri;clri irr antitezri falli tle a,ltele. Acesl, prirreipiu rlll v:t l'i
irrsit prrs ?ri joc in iazul a,celor crnolii, ca groa,za,, lnarca buc,ut'it', sttfelirrl1,a sl,tt frrri:t,
clr.r ,[,,,, iri rnor] na,l,urir,l la a,nuirrite lirrii rle acf,inne ryi prorltrc a,lltlttrilc ('ft'('1t'
rsrrl.)l.l cor'1nlni, tleoarcrce inl,reg sisternul este astfel a,ntretta,t, ;i tl,c('sl,(' t'tltol ii
sinl rlt ptr lr(ilult t,x.plitnatc astfel cu c,ea, nla,i tttatrl clitrital;e.
Ii.xistri lr,lt,e gestur.i neinsemnatrr exprirtrincl rnitat'c'1t,, pcttt,ttl clll'(' 1)ll lttl'
ol'r,t.i rrirri o t'xlrlitrat;iefanume purl(,r'(,a, nriinii p('gurlt, silu trx' vl:('o plt,rl,tr a crlt'pttlrti.
,\ccst;ir lr, fost uhserval, lil ruiit dc rnulto t'aso omenegti, incil; l't't'bttit'si lril'li {)
'rigino na,turald,. LIn u,ustra,lia,n s5,lba,ticstrigat a fost tlus intr-o otlttitr 1-rlinir, cl, lrir'1,ii
oi'ieialt., care l-au surprins grozav; el a old,a, eld,c, clucinrlu-rsi tltlsul r.niirlii
spr,(, buze. D-na llarfler spitne cd, fingoeqii ryi cafrii iryi exprimit .uintirt'l-t, 1tt'ittl,r-o
y,i,it.irc serioasi, qi, punindu-qi mina dreapt5, pe gur5,, spun cuvintul ttttr,'u'ts,,ci-l'l'c
ir,*pn,r1pi1 ,,minunatl'. Se pare ci, boqimanii 13 iryi duc miinile la git ryi iryi ttplt'rtcii,
,.rrpul spre spate. Dl. lVinwood.e Reade a t,bscrvat cir, negrii cle p(' cottstn, tlt'
r",,i'i, 1 lt"i"ii, atunci cind" sint uimifi, se bat cu pahna pcste gurti_, spuninr.l itr
rrrrtllrli tim1r: ,,Gura mi se lipeptett, aclicii, de miinile mele I t'l il a,fla1; cir, fl(r('sl :t
i,sf 1' gcsl,nl* lor' obi;nlit in asemenea oca,zii. Ci,pitanul Speecly mi, infcl'ttteazit,
1r J.it-lrcr, Ort lhe Vocril Sounds of Lnura Rritlgntan insl c[ expriutir frici combitratir cu nrirart'. Lc I]t'trit,
,.ic., iltident, l). 7, referinclu-se de asenretiea (Lavalcl', l'ol. IX, P. 2{)l)) lrt
r.: I Itrsclrlit,, nIim[ces et pltgsiognotnice.s. , ., 1821, nriinile unui our mit'at, Ilc tlcscric] t'a l'iitlr'l tltsr'lrisrr'
13 Ifusclrlta, oP, cil., p. 18.
:, rS. (iraliolcL (Dc ln I'ltgsionomie..., p. 255) prezintii
il:.rr|ir rrrrrri ottr ln ae'r':tslir :rlilttrlittr', care lttir. inti pat'e
FIrTCA
(rii :rbisirtictrii i;i tluc rrrilt:r, lrr, fnrtrl,r,r'tt trrir,lrulr itt u,l'lrt'li. Itr sl'ir,*i1, tll. \Virslririgii'rr
l\l:r1'1lu'u's :rl'irtnl"r, ciu serrttrtrl cotrverr!,io11i1l tle nrit'alt' ltr, trjllrrlilt' riillnli<,r' riirr
lriir'{ik'(lr'\t'st; irlt'St:rtelor'.Llnitt,('st,(',,sir,-ryi punir, IX,gru'il, nritr.ir IX,.irrrrril:rt,
irrlltisiL li, J'titrilx.[ ttcelstu, sil-ryi flplt'ce caprrl atlesea irrrlintc;i tulcoli li eiiiti
rrrt.illtt' i{rru tttot'tttir,it'li ioas("'. (':ttlitt la face aceea$i observa{it' {lt,splc rr,irr:r
('ru'('t's{,1'apilslrtir, IX'gllrr"l, la, tnanrlarri si la tlte tril-luri de ind"ieni.
Ad,'mirn,!,ie. Nu rtrvcllr r1e splrs rlecit pu!irr rlespre accst subir ct. .\ririri-
t'rr{iit <:ortslt"lr rlupir trit, s() pa,re, tlitt tritnirt':tslooiatS, (1rt o ()tur(,(tlr'(r lllticrctt;i url
:rittt1, lrl rJ)robalii. (lintl ('st(, virr le,sirnlitri, ochii s(l deschirl lut'g', iirt'sllrittrrt,ltt'lt,
sittl, t'irlit,:rlr', r:cltii se llrmiIx,azr"l,, itr loc de a, t'ritninc fl-rrir, erprcsit' (ill itr. tr:rzul
sitnlrlci uiiliu'i, iut'gtrrir, in loc rlr, a, s(] rlt,scrhitlt'Ialg, i;t, intiirrlt, itrtr'-riu srrli:.
Illrirdt q)'()(r,;J[t,. - (ltrvirrtul ,,l'r'icti" 1rA,t'e sir, nr(' l ragil dilr c€](r:1, co a l):u'{'
llrrrsc ;i t'sto peliculr)s 15, irtt' cel 1[1r groilzir, t1o l:l t,rt'rrturtr,tul olgilrr(,lot' \'o(,lr1o si
:rl cot'llttltti. l'olos('s(r tur,'itrt,rtl groitza-l pclt,t'u fricrr, extlt:rttti, irrsi"r, urtii atrt'ot'i (1r'('([
t,it, t'l ilt 1t't'lrui lirrtit:r1' la, t,rtzut'i cill'(' privesc rna,i :r,k's imaginilfia. Iflir,lr ('st,('
;r(lcr('rr I)l'('(i(,(lrrliu rlo llililr'(.si ('s1,('itrt'ttrlilii ctr ea itr tnitsrrla itr (ia,t'e ruttllelt^ rirrr,
!:r rlcsl r'1t1irro:r ittu'r'tiat,ir, il, sinr{rrrilr)r' \r('(lt,r'ii ryi rulzlrlui. iu alnllt'lr' (irt,ztu'i, g,urr,
;i orrhii sittl; lllg rlesc:hi;i ;i sprincutt'lrr lirlicu't,t'. I,lil, irrct'put,, r,rrnrrl s1x'riat s1i,
I'lLrir sttflitt't'si rtt'ttti$(rllt c?u o statuie,,qau se ghemuie (1a, pt,ttl,rrr a, s(fip'l jrrslirtt,l it"
r lt' ir, l'i r lltstt'\'a,1;.
Ittitttir, bl,tr, I'rr,Irir[ [i t'iolt'trt, afl, ilrcit pulpitil ryi Ioveryte in ct-rirste I t's1r'
itrsi, 1'olrl'lc itrrloieluic rlacri atuncri lucrcazir, rnai eficicnt tlecil, r1e obicci pctrlr'rr
ir 1 r'irrrit,r, o I-)r'()vizicr rnlri lrrrr,r'(' rle singe spre toilte prirf ilc corpului, clcoa,t't'cr(,
;riclt'a lxilt's{,t' itnedial;, (il, irr tirnpul le;inului inr;ipieltt. 'I'otuli, lltuloart'it, piclii
('slc rlrt,tot'lt1;:i, lrrt-rballil in trtlr,t'r'1lrt,rl('siur t'xclusiv, fa,pt'ului r,ii trenl,rul vrr,so-lrtrtlor'
('ii1('irr1'lucn{lrt itt:r;l I't'I, itx,il; sri tleterrnitre, crotttla,c{,irl rnicilor art€'re alt'1liclii.
('il lriclclr, oslrr fo:r,r't,e plrt,t'nlic influc,rr{,atir cle seutirnentei de fric[ irrtensir, \.crloln
rlitt rtrotlttl rrirttil,or';i itrt'rplicabil iu trartr 1r'a,nspilallia, rlpat'c) irneclilrt, rlirr crt,uzu t'i.
Act'risli tr1'111l"spirtr,titr t'sttr ott lrt,it nttri l'()rna,rcabili, cn crit supraftr,flt este:lttittt,i
ntil,i t't'trrr I rlo nit,i f i 1t't'trterlrl cir, 1;t'treccr o surloare rece, in l,irnp ce irr ntorl rrot'tnal
gl:rru[r'lo strrlot'il)tr,t'(f sirrt pus(' ilr a{rtiuus a,tunci cinrl supraftlflr, ('sff irrcirlzitit.
l)r' :rs('nl('rt(t:r, pir,r'rr1 rle Irrr pic'lo s(r zbirlcr$te, iar rnu;chii superlic,irlli 1rt'rnrlt'i,.
irr lcqitru'ii olr itcliunea tnlburatti a, inimii, r't'spiralia, estt, nccelcruti-r. (llatrrlclt'
srrljrrr,t'r' tt,1ir'tu'azi, irnpt'rfcet, gura se usuci'-L 16 si adesoa, se rlt'schicle ryi ,.lc' inr,ltidr'.
Arrr ol):it'rvzl,t dtr tr,setnerrea rrir, la fricL ufoti,r'L existi, o tendin{ti puternicS, rle il crist,t.
IJtrrrl tlirttle simltt,ontt'le cele rnai binei pronnnlate cste trernuratul trrturclr nrtrst,hi-
Irr tror'llrrltriT o(r('1r, (i('rt,tlt'seit so vc'tle rtttti intii la, buze. I)irr ao€lrlstr"l, crauzit, ;i rlirr
;rlir,ittrr rrst,ircirrrtii rurii, vo(ioA rzign;e;trr sarr tlcvinrr rreclar[, salr 1lou1,r' dispir,r't'ir
r,orrrlllo,1'. ()bstu,'1tu'i, stetoruntrlu,c co?nae, ti ,Dofr fuu,cibtts hatsi,t*
1l ..Nrrltlr .\rrrclican fuclians", ed. a 3-a, 1842, r'ol. I, l)c cl'inlinal, ln India, lllollci inrl-rrrcirturii rlc ot't'2. Acttzlr-
l). I {i;. Iul cstc determinat sI ia in gurir tt irnbuciturit tlc olez
l' I l. \,\'crlg\r'oorl, I)ictiotturg of Ettglish LiIyntolog11, ;i tlttpl scurL tintp s-o ru'ullcc afarir. ])rrci'r lntbrrcirtrrt'lr
1,,1. i [, I ]j(i2, l). l]ir. \rezi, cle ascnrcuca Cir.aLiolt'L (De Iu estc comple t uscatir, acnzatul cstc corrsirlcllrI r'inor lrt.
l)lr;lsirtttrtttri,' . . , 1r. 1li5) clcsprc originca ullol' astfcl propria sa constiinlir fircincl sir-i paralizcz(' olgilllclc tlt:
tle cttVittlt' r'lt .,tcl'oaI'e ", ,rol'oal'c"r, ,rt'igidus", ,rffigidus" saliva{ie".
cl c. * ,,Am lncremenit, plrul mi s-a zbirlit, ial gllisrrl rrri
16 I)1. i3uin ('l'he l:ntotious tutd tlrc Wiil, 1865, p. 54) s-a oprit ln git" (N. lrnd.).
t'x;llici in ft'lul rrlrnirtol originca ollicciulrri : ,,Dc a supLlno
FRICA
u Sit' O. 13ell, ,,'l't'itttsitcLit.rtts rtl ltol al. Phil. Sor,.", 1820 a ltri Layatcr',
r,ol. IV, p. 203. Dc aserucnra (ir':r-
11i22,1r. 308.Anatomq and Philoso1tltrl of Iirpressiotr, tiolet, Dc ltt pltysi6nomie..., p. 17 (traducerea citatului
p. .38, 164- 169. lir t in : llotirrcl oclrii irrco:lct, ;i lne olo,
l8 \'t'zi Mot'eatt, ilsullt':t lotilii ochilor, in erli!ia din itr jpr 1:rivca tot. cc-i
- l'. lracl.).
ZBIRLIREA, PATiUI,T'I
ligii curbe, mergind ckr lu, aripile ufilol lil col!,urile gurii. N6r'ile erau lid-icate
;i li,rgiter. Ochii erau lalg tteschi;i;i pielea de sub ei p5,rea umflati,;pupilele erau
inari. Frultea ora increJitl, transvcrstrl in multe cute, iar ]a extremitirlile inte-
r.ioarc llo slrrincenelot',,in t'l'rl brr-l,nrJa,t,h de linii tLivergcttter prod,ust' clc cotttt"actitt
-
llut,ernicir, ;i persisltlnti, ?1, tnrt$chilor' le, <ltlt'ugat,oli.
Dl. Bell a rlpscris rls usenren(ra pe bazir observa!,iikrr' proprii, 1l1l ltc(]('s
ilt, spainril ryi d.r,slreraro la, tllr rrf ili..,in pt, cinrl itcesl,a era clus lzr, loc[l dc t'xecutitr
la, 'Llorint-r. ,,1)t' lieoat'o palte a clrulei enrll preo!,ii car'o oficiart, iar iu centru
;etlea crirnilralul. ltrra inrposibil de privit fi,r'ir, spaim5, starea in oal'e) ijc gd,st'it,
acest uetrefunig neferllritl ;i totuqi, calmpins tle u ciutlatf sllbiciurlc'7 €rtl tot at'it
tler impesibil s5, nu prive;ti un spectacol atit tto sillbatic, atit rle plin de groazti.
Itrl p1ir.a irr virstir, rk' :i5 tlo anif rrveal o staturl, mare ;i vinioas5,, iar tr[,s[turiltr
fiziononrit,i sale elalr putt'r'nice ryi silllatice ; era pe junrX,tate SoI, palicl ca, mttattett,
rrhinLrit do sp:rirni, l'ii'r.rrrt, rrre'mbnr iucorclat; tle cltin, miinile inclerytatc conrnrlsiv,
suttoa,rt'u, ti;ir.irtr-[ itirr l'r'urrtr,a srr, uplct'utri 5i cou.ttaetatil; sfl,ruta neince'tat figtrrtr,
nriutlit,oritl6i pictal,a p(| f lrrrrnrru, i',, lrl inrir, irr fa,ta, lui, ins5, cu o d"urere atit cltr
stlr,lbatioir, qi clo tlespt'ralil, incit nirrrit rl.irr (reca (,e s-a prezentat vreodat[ pc sceni,
rru o poate lecla nici pe d"epttrte".
N1 voi rnai ad"[,uga clecit un singttt car,ilustrintl un om prostrat de sp:l,itrtit.
U1 trsasip fioros, cilrc ornorise doui, persoane, a fost ad.us intr-un spital sub
ilrpresia grt ;itir, cir, $() otrirvise ; clr. W. Ogle l-a observat atent in climint'ala
lrmzi1;oat,,,, 1in cind i sc puneau cir,tu;ele ryi era ridicat de polifie. Dra tle o pa-
Iolrrc exl,rernir ryi intr'-r, sialr, tlt'pr:ostralie atit tle intens6, incit aploape cir, ilu s-a
putut, irnbri1ct.r, singur. 'Pir,lea eia transpirati,, capul qi pleoapg" atit cle ctlzute,
incit (rrrf irnposibii- sil llrinzi rnirczrr o licir,rire a ochilor s[i. Falctr lnf6rrioarl ii
rut,irn6. Nu exist.rr, lici ir contrerclie il, nrurychiului facial. Dr. Ogle estg _ap-roupe
sigrrr.c[ p;rul nu ii era zbirlit, dcoirlece l-a observat cu atenlie, fiind.c5,;i-l vopsise
ctr sc.ropll de :b Fi() :tstllttrde.
in privinf,a Iricij, rlupl ourn se nlanifestd, la d.iferite rase ornenelt'i, infor:-
rrr:rtorii rnei sint tle agrrd lil sernnele ei sint aceleaqi otu si ltr, europeni. Pa iJe
lranifgstir, ig1r'-urr glud ('xirgr)r'rrt l:r, b.irrcluryi;i Ia indigerrii din Ceylcn. I)1. Geach
:r, vrizul, or-r, atuuci'-ci1c1 siut ingrozifi, malatezir pfl,lesc ;i tremurL, iar dl.
Brgugh
Srrryth i1firlrir, c5, 1n incligen austraiiau,,,fiincl o clatd, foarte speriat, avea o fizio-
tr,,rrri,, riil,r.('so ?rprrlpia tle-paloare, in m5,sura in care se poate concepe la un oln
Ig:lrfe negr.g". ltl. i)ys,,t, tiao$ a rclmarcat la uU australian frica extrem[,, ntani-
l'est,atri pt:in st-r1tr.aotiir, 1r,r:v.,r1i[ a rniinilor, picio-arelor ryi buzelor ;i_prin sucloatpit
1l1r 1)r) piele. iltrLtti s;i,tbatit,i uu iryi reprinr6 se-rnnele frioii atit de rnult ca
ettropenii
qi ailr,x,rr (,i trenrurl consiclerabil. Dup5, cunr sprlle Gaika in eugleza,s.?l oare('llnt
ciud.at[,la cafri ,,se manifesti, foarte mult scuturarea corpolgi, iar oc]rii sint larg
deschiryi,t. La s5i'fuatici, nrurschii sfincterului sint ad.esea relaxa,ti, intocmai cum
se poate vedea Ia ciinii foarte speria{,i ;i cum am vitzut Ia maimule cind- sint
i ltgt'ozit c cil vol J'i prinst'.
%lfir[,it't:cr, yttirtil,u,i.
- [ilrr,lt, (linl,re senrneltr flicii tttt..rit5, si rnai fie exitilli-
r)u lr, prr!iu. .t,oei,ii vor.beso lrrele u tlespre pd,ru.l ml,ciut,it. Brutus spulle fantornei
lui ('r'Zar : ,,Asta face sd,-mi inghele singele qi si, mi se ritlice pirul". far citrtlintrlul
r'|', ()l)<et.u(tliorts tLtt Ilnlg, Ili2ir, p. 'lli, cilrrI in Artalr)ntlJ (ut{l I'hilosaliltg of Exptessiorr, 1r' 163'
I'RICA
I )r'. l ilo rt"tttt :r1 llersistt nt . asprh, a, piir,ului lrr, nr trll j prrcit,I r l i
r'ibuie st a,r'czr
;tlit'tt;tti ltar.t,ial fapttrlui utintt'a le este intirtclerlr,na oArcclrrl tuiblr.lrta ;i
crii,
lritr'1i:rl t'ft'ctt'ltrl obi;tr.uiuf,t'i, ;i anume cir pirrul le este frecvelt qi pute1lic z5il.lil
itL l irnllul rttrtltttr plu'oxisnre lepetate . La^ pacientii la care zbiriiria pirr.ul,i
r,>l*
t'x1 t'ctltit, bottltr estt'in gelt'lal pelrnaneutri
li mortnlri; la allii irrsir,, li, ,,,,",, zlir..
lirt'lt estt' trttttlcratti, de incltrtl ce se insrjriirt()sesc llr'rrrinte, pi,r.pl ili r.t,rr.'rr1ii
lf t'{1'Titttt':t / L
intl'-urt t'irpitol atrterittt, am vitzut ch la anintalt' pilul s(' zbir,lgsi r' pr.irr
t'otllt':tr'{iil 111I(}r nru;c}ri foa,tte'mici ncstriali qi involuntari, car.(,nlerg llr'lit,(.r'.(,
folit'ul irr paltt'. l)upzi cum mi, informeazil dl.'J. wood, pe lingi ,,..,,rit,-t lrct,irrrrl
rl s1 rrbil il' r'lat', t'xperimelta], cir la om perii cle pe partea anic'riozrril a caliulrr i,o
('tll'(' s(' :t'plt'acI, inaitrte, qi c9i de pe partea posteridarii, care se
nplcac[ i1r11,,,r,
st'r'itlit'ir irr dircrcrfii opuse prin contraclia mursch.iului occipito-froltirt sal ir
t'ttllultlir it$tl irrcit acest my$chi pote iX ajute la zbirlire-a prirului tlo lrielii
trtttttlrti, drrpir ctln] ornologul slu, IX, J,,1,,,1
carn,osqrs, ajutir frr rnai 1rAr,r, rrrr-rsr1,i
lt zltirlilt'tt 1t'pilor der pe spatel6 Ttanni,cutuiunora dintre animaleie ilferioart'.
('to'rttrac!-in'nttt;t:lti'ulu,i
Tti,elos at ylf,tutui, (platqsnta tnyoid,es).
ri(' ittt itt tlt' fr: lrrturile gitului, mergincl in jos' pind, pufin sub c,luvit.rrliL -;\t,t,sl lrrrs<,lri
l:t ltrtt'tt'it irlft't'ittalii a, obrajilor. 6 porfiun., i.o-iie, 'risorius, estt, r,,'1rrr,r,,11rr1ri;i ilr F.ris
i lt g1'rr ytlrt, q,' lt'ttttt
{iS. 2,M. Contraclia acestui murychi tragc colt urift, grrr,i i ; i
llil rtt':t itt f't't'ittttt'it tr obra,jilor in jos 5i' inapoi. Ea prodlce' iri acelaryi tidp (,r1 .
1rt'ot'ttlitx'lI1t', d ivergctrte, longituclinale pe laturile gitului I:1, ti1cr.i, iar. i,, IX,r,-
solllrtl biltritlo ryi slabe crtrturi fine, transiersalt,. Se parcr cri nru,gr,i :rr,t.st; rrrriryclri
lltl ('sttr sttll crttnt'r'olul vointc'i, ins[, aproa,pe oricitrt'i] plln(, irr lrc{,irrrrt,cl:rpi i fi(,
splrlle srt-si trlrgii (itl llutt'1'1' colturile gtuii irra,poi 'utrzil
;i iJr iss. ,\pr 1el rrsi rlg
tlll ()tll ('lll'('.1tt.rtttt' lttrl,iOtttt iIt rttod voit ilsupra, rnu;clriului trrrurrri r[r,-, () silg,rrlri
yr:u'lt, :t, ei1 rrlrri. ''
Sit'(.1. I.it'll-" lj al!ii ltu afirnrat cir itct'st uruschi s('(rorr1,r'1trlr-r, 1)ul,trlrrig srrlr
irrl'lrtt'tt{ll l'r'it'ii; I)ttchcllllo ilsistii, ou a,tit,lr, for,f[, ilsupr.,t, intpor.tll!;t,i l'11i pprr{r.rr
t'-l1lt't'siit :rc('st('i entot,ii, incit il dcrnurne$to sp;p1sil 22. I,ll :rtlrrrilr
,,inuqcbiul
lotrtsi ('t"r conft1'26-(,ia este cu totul inexpresiv[,"c1acf nu estc asocialir ou gur,il ;i
otrltii l:rrg rlt'schiryi; Duchcil.ne a clat o fritogrzrfie (copiat[ si rcclusti iri gr.lr;u],rr
IX,
It'ttrIt ttlittttlati,)a aceluiaryi biltrin din exemplele pt..uid..nte, cu spri1..1.ii. p11l,cr,rrir^
t'irlicttte' gura. deschisf ;i niurychiul platysm,i ,rryoiar:s contr actat,, toate s1b l1f lr1rr-
i it, cultirrtului galvanic. Il'otografia originall, a fost ariltatfi, !a 24 de p('l,s():trr(.,
oitr'(f iltl fost itr.trebate se parat, fd,ri,
"sd, li se dea vreo explicalie, .,:,,"1r1,sir^
itrtt'u{iotra sit, rt'pl'ezitttr'; 20 au rd,spuns imediat : ,,spairnb, iltinsi,,i sal ..gr.rirzir".
tt't'i illl spus,,tlul.ere'', iar una,,rrelinigte extremS,i'. I)r. Duchelle:r pl.rzt,rrtlrl
o :rltti f trtogt'afie a acelu.ia;i bltrin cu mupchiul platysm,a myoiiles ccintract lt,,
gtt-I'a ;i ochii cleschi;i ,si sprincenele devenite obiice prin u.,ilon.u curerrtului
.eitlvanic. Dxpresia astfel prcdus[ este foarte izbitoaie (plair;a Y]I, fig. 2),
l'ollllrl oblicL a sprincenelor int6rind. aspectul de mard suteiinlb, mo1alir. iJr:igi-
Itrrlttl rt fost ar'[tat la 15 persoane ; 72 au r[spuns spaimi *uo grsazd' iar tit,i
tlespt't'art' sau rrlAre suferin![. Din aceste cazuri qi ain examinarc:I, altor foto .
2r of
'lttrr["nrr1 urtt.. l'hilosoltltg IitDressiort, l-t. 168, tlc trt pltysf o,to,tit, tILtnurire., allrrrrr.
,"*tj,,f"rrliirrnr
FRTCA
grilfii prozcrntattr d(' tlr'. I)uchenlc, iurplt'uni, cu ubser'va!,iilt, salr, lrsllpla lot', cl't'rl
cil rru poa,te exist'a rrici ct-.a mai rnic[, indoial.i cir, contrac!,i1r rrrlrDchiu]ui Ttlut,ysrtr,u
'ttt'yrtid,cs iuttirc;tc in tnorl consicterabil t'xpresitr, de 1ricti. ll'otusi, 21rt'st mu;clti
;.i
/)Z-t^\':S4 u \/Iltr
rlll a,rtrt'bui denumit chiar al spaimei, intrucit contr'-etia, sa ctl sigurarr{ri cti ntr
rrsttr un insotitr)l' ncrcesat' aoestei st[r'i psihice,
CONTRi\CTIA PI,ATISMEI
O ptrr,soan[ poato u]anifesta spa,irn5, extremd, in rnodul cel nlai clar prinlr'-tr
pilloar,('de rrort, pr,in bloboant'tle sud.oare pe piele, prin prc;stralie totalii, oll
toli mulch.ii corpului, iuclusiv mu;ch.iul plat.tlsma nt,yo'ides, complet tt'lrtx:r{i.
Cu t;ont,e ci1 clr,. Br.owne a vrazut, ad.esea acest murychi tremurincl ;i contractitttlrt-st'
la aliena,ti, uu a fost in rnil,surir, s[ fac[, o legS,turii, intre acliunea lui;i wt'o slat'tr
rrrnotivi ia aliernati, cu toate c[ s-zr ccupat cu grij5, tle pacienlii sufc'rintl cle Ir icir
internsl. Pe d.e altd parte, dr. Nico] a ollservat trei cazuri in carc act'st ttturschi
pare s[ fie nuri mult sau nrai pu{in pernranent contractat sub influen,a tttt']attoo-
liei :rsociatt' cu spaim5, intens[, ins5, intr-unul clin aceste caziurr alli rliferri'{i
rlu;chi dc Ia git ryi cap erau supusi unor eontractii spasmodice.
Dr,. W. Ogle a ollservat pen.tru rnine intr-unul clin spitalt'lt, Ittlltlollt'zt'
:rprsxinrativ 20 tlt'pacien!,i inaiute d.e a fi clorofcrntali in vedert'it ttpt't':i1it'i. Ei
lirezcnta,u o oar'(,calt'agitalie, insd nu spaim[ mare. Numai ]a patru tlin.tlc citzuli
inurychiul yilu,tys,nu nryo'irLes era vizibil contr'actat qi nu incepus() sit s<' ctilttt'it01t^
pirri, co pacit'nt,ii nu au lipat. Murychiul plrea ch se contractir in tttotttt'nlttl
['it'cirrt,i iirspira!,ii aclinci, arya incit cster foartc inrloielnicr tlac5, contritclia dt'trrirlrlelt
sitn;i Ae pulin d"e emolia c1e fric5,. Irr al cincilca cazl pacit'tttul, cal'(' ntt t't'lt sttlr
crlor.irfornf era foarttr inspi,imintat, iar muqchiul plat'ysrtt,a m,t1o'idds elil rniti llutt't'ttitr
;i rntri persistent contractat d.eclt in celelalte cazuri. Insii, chiar aici putt'tt, trristit
e iltloial[, deoarece muqchiul, care p[,rea neobi;nuit cle dezvoltat', a fost Obselvat
cle cltrt' t1r. Ogk, contractinclu-st' in timp cL' omrtl i;i mi;ca capul de pc pt'nrit,
tlupil- cI, se tt'rntjllas(f opera,tia
irrtrucit ('rarn frlarttr t1t'tlutttet'i1' din cal'o ntol iv itt ttt'itl:tt'tr (illz ltll tttustrlti
srrpt'rficriirl r1t, pe git t,st(, irr special inllucnJ,at dc frir,it, ttt-itttt lttlt't'sltt, nurttt't'osilot'
ttr,li ltrrabili ci,r',,sp,rnr1t'rrti pcrrl,t'u irtfortnulii ilr, lt'g[turir, ('ll cotttt':tc1,ilt ttct's1 tti
rrrrr;cfui itr, rrllt,intplciulirri. Al ti de prisos s[, tlitu a,ici t,ottl,tr ]'r"t$put$)rtrilt, lx) ('lll'('
ft,-itnr llr.irrril . ,ltllt' ltlirlir ('tll, ilc('I.i1, rnu;chi ac,tiorx'azit itc[t,stta ilr.tr'-utl lrtot[ ryi gr':ttl
l'oirr.1t,v:rliabil irr. rrurltt, colttlil,ii clift,rite. 1\[urychiul so crtntractI vio]ettl, lir lttt'lrrtlrr
.si irrt,r,-u1 gracl cova nra.i mic in caz rlt'tt,tanos, uncoli in mod plonun]al itr lirrrlxrl
ilsglsifuiliZtirii sub clolofolnr. Dr. W. Ogle a observat doi pacienJ,i d.e 'se-x llirtrt'trlitt
slft'r.inrl rle o as€)lrren(,?r tl"ificultate in respiratie, incit trah.et'a tt, trebuil, si fit'
tlt'st,lris[, ; ]a arnintltri, rnu;chiul platysnle m,yoiiles t'ra putcrrtic cotrl,rltctat. llrntl
rlilr ,,,,,,;ii lrrrcicnti :r srrrprins convelsa!,ia chirulgilor tlirr jrrlul st"lll $i, ltlttttt'i
girrtl :l pu1ir1, vorbi, ir tlec]alrtt, cr-l, llrt fust'str sllt'r'ia1,. In itlt t' cil trvlt t'tt ztlt'i tlt'
rIifir,ul1att.,t,xt,r't,rnir tlt't't'spilrtt,it', observittt'tlt'tlttctot'ii Oglt' ;i l.,itrtgst:rl'l';i (':lI'('
tr,tt lr.t'ccsittttt tltrhcot,ornit', rnurychirl plat'llsfnu ttt'tloiiles nu ('rit cttttt,tltt'ttt1 .
Dl. J. Wood, car(. rr stucliat cu atita grijri rnu;chii corpului ttlttt'tt.('s('r rllr;ri
olln se pozrte vecl(,A, d.in diversele sale publicalii, a observat atlesea tttulchitrl
,platl1sm,i mgoides corrtractat la vomitare, grealI ;i d"ezgust ; de asc'lrlc'nerlr la
bopii ryi la ad"ulfi sub influen!,a furiei, de exemplu la irland.eze, care so ctrltrtii
fi ,st' ciorovd,ieslc intre ek' cu gesturi furioase. Aceasta poate s5, se fi datorat t<)llll-
Ili lor rid.icat ryi furios, rlcoarece cunosc o rloatnnii, o t'xct'lentil trtttzitri:rtlir. ('ill'('?
irtrruci cirrtl t,iulir lruunritt' uote inalte, ili corttratrtit, intotclea,una nnt;clrirtl 7tlul'rlsrtrrr'
,m,yoid,es. Ant obse'rvat c:i tot aqa face ;i un tinir cincl scoate anuntito nottr tlilr
flant. Dl. J. Woocl imi comunicri faptul cil a constatat c[ muschiul platysrna
rn,,tloitlr:s ('st(, cel rrrrri bintr tlt'zvoltab Ll persrttrnele (1u gitul gros ryi untcrji 1a!,i
si cir lal'anriliile cirlt'nttist,enesc act'sfs particularitflf,i dezvoltarealui ('st('rle obicei
FFICA
rut 1l't'irriu'ri. trl-iun lllitrs po nrille insurni resirntind lul rnic, f ior jrrvoiritrl;rt' lir
tttt .gittrl rlrn'{'l'('s;i lrur viizut ilt nrorl clirr c[, rni s(] cotrtracl,zlse nrrr;chiul ltlrrt't1,\u;(t
ntlloitlts, (r:r lrlturrri citr.tl sitnult,z un trenmrat. Atn t,(.t'ut allot'ir rir lrrrl irt:n.t'r,i'
i'lr 11111';1{, l't'l llir rrttii :rct'sl, rnuryrrhi s-rr (,ontractat, la al!,ii insir nu. I't'r'irtrl sc rt'ul:r
rlitr 1rlr1,, tulrtl rlirr l'iii nl(,i it, trt,nnrt'at de frig si, rleoar(,ce d.irt iutinrlrlun' ili iirrr':r
Ittil.it, p('9i1,, l sirn!i1 rrlirl cuur aoest, ntu;chi i s-it, contractat ptitt,r'lrir'. A1 rirrci
ir 1t't'ntttt'rri itr tturrI r-oil, rtupri (1lll]l a, fdcut-o in oc,azii anterioal'(', rltrr rrni:,t'ltirrl
ltlrtitlsttrt 'ttitlordls n-ll rrr:ri fost ilf'luenlat. DI. J. Woocl a obser'\.rrt (le irs(,nl('tl.(':r
tlt tttrti tnttltt'ot'i a(r('sl, rnu;ehi criutraetitrrlu-se Ia pacien!ii eal'(, r\('rlt,zlriitirir
(ionilrlr'1, 1tt'ltlt'tt :l l'i t'xrrrrlirrlr{i;i (irtr('Itu (,t':llr speriaf,i, iIIsi-r, tt'r,lrrrrt'rrrr 1lrr1 irr rlt
l't'ie;. | )irr tLt^l'r'l'it,irr', nu :ulI fosl iu trtirsrrrii sir, sta,bilesrr tllrcir, lrt,rrIr.r,i t'irr,l lrl
t'r'llittl 1t's'iriuri, t':r irr sl:rrliul dc l't'igrtri al trtrui il('(i('s rle utallrt'it', ttnt;r'ltiul'1tkrl11.\:ut(!
tti.tloirlt'x r'(^ colr.lt'rrt,1 ii. lltsii, {l.r'r}iu'(,c(' cll sigrrran{.il (,ri, s(, cottl rirclit rrrlcsr':r itr
Iirrilrrrl i,r'('nrru':rl ultri, i:u' 1,1'(,Itnrt'ttl,rtl ittso!,t'ryt,e tle tnttltt' ot'i prittta i.it'trzlrl il rlr.
l't'ir'i, ll('(':r1 i'rilrl (,1't'(l rrli trt,rlir, o indi(rir1,irr iu lt'gilturii, cu trc{,iutrt,a trtreslrri rrursr'!r.i
irr lrlliiirul (?z:!'\. fl'r,1 usi, con.l,rarrt,ia, Iui ilu cstc urr iruotitor irrvtrrilbil :rl l'r'ir'ii,
tl''r l'i('('('t'l rur :rr'{itrx'lzii plobalril nicir;rlutit, sub influenfa spairn('i exir'(,nrr'.
Ililrrlrrt't'rt l)t(.1)ilcbr. irrsistir, in rnod 1'1,p1'{,i1f24 cri prrlrilt'lt rrirrl
('n(!t'!l) rlc ililll:r1r' oi'i rle t,itrr - Gratiolet
ori sc re,simttr spa,imir. Nu a,rnuici rur rnr;1 ir- ri rrr:j
ittrli; t',-c (lt'<^xil(rl i1:ttt'lt, irt,estt'i afirrna!ii, insL nu arn reuDit *;r ulltirr rlo\'*'zi (1in'(,
srl o tr,ril'ii'trlr'., irr :tfarit, dc sirrgurul e,ztz rn€|nf,ionat inairr.t't'al urr"r'i fcttrci rlcri,,rilr'
rr11l'''iitiri qii' irttxict,rttt'. Al,urrci cintl a,utorii tle rolnallo vorbesc rlt, oclr,i r.lui'
sirr{ llit'q rir iit'ltisi, prcsupun cir, t'i so r(,fet'il la pleoapq. Afirura!,ia lrri trlrurro:r; r.i lrr
lxipltuitli irisul cstt'irrfluerr,tat dc accese de furie, inclt'pc'nclent tltr t-.,trrrtil;rr1,r,rr rls'
Ittnrirtii,, l)rr'(' rir fitr in legiltul'd, cu aceastl, chestiune I prof. I)onrlels insri rrrir irr-
l'ot'rttt'rrz:i cir, a vfl,zut irrlesea rniryc5,rile pupilelor acestorpd,slri, (i:ll'e pot fi, rlirlri,
t'I, itr lr',11itrrt'ir cri clrpacita,tea lor cle acomodarc, la tlistanli, in irprolll)r, itctl:iri i'r I
::t I )r' Irip[. I )rrclrt'rrrrt' lrrloptir irccsL ptrncL de vcrlclc clclc spct'iatc, faPL car('cr.r glc11 sr: llottc coirsirlt'r'lr { :
rlrrpir, culll pupik,lc noastre se contractd, atunci cind ochii convcl'g'pcrlll'u vt'dol'ozt
r1r. ftpl'oltpe. Gratiolet observl, eir pupilele d.ilatate par a prir"i intr'-o tibscttritattr
lrrofnnrlir. It'irrii indoia,lii c5, frica omului a fost aclesea provoclttir dc itit,tttte'rit',
irrsir, nu irtil rle tles ryi rle exclusiv pentru a explica aparif,ia in acest ft'lA,rttttti olri-
(,i,i asociirt, alit, tle bine stabilizat. Presupunincl cil afirurlJ,ia lui Clt'ittiolt'1, lrr fi
rf { rr'('t,l,:i, I)ar(' nmlt rnai probabil ca creierul sd, fie clirt ct infiuenf lrt dt' t'ruufiil
llrrt<'r'rrirri rk'frir:li qi sii, ac,tioneze asupra pupilelor, insir, prof. Ijontlers rttit infr-rr'-
t!)r,il zit t,,il, :lo('st,l, cste un subiect extrem de comp'licat. Pentnr I iitltt(rt' p{ri1{,q' lii-
riruriri in lrr.r,rrt subiect, pot atliiuga crir c1t. fryfft', t1{'l:l spittrltrl rlitr Nr^[lt';', lLolr-
srel'r"irt l;l rloi pncien{,i c[ pupilele le eranvizibi] tlilal,atc itt pt't'ioittlrt tlt' {'t'isrtitltt,
lr lllrrti lrcct's rlc tnltlltt'ie. Prof. I)onclers a v[,zut d(':tst'ttte]I(':l :ltlt's('rl tlilirl:tl'('rl lrrrpi-
It'lot ilr caz rItr lesirt incipient.
( Starea psihitrd, t'xpritna,til plirr l(r('sl, t('l'ttl('II irriplici
l,rrm,zlt, ct'tt'(nt,t-t
s1r:rirrrl"i;i cstc in nnele- cazuri aploirpc sitronintii ciu ('tI. lhrltt'lx't'soitll('1t't'lrttir'
sli f i r,r'sirulit gt'oazi"L cumplitir, la ginclul opet'af,itri chirulgicltlt' itttitlllllt', ittltittlt'
rlt'llirrl,crrr"irrt,lltl tlescoperire a clot'oformultti. Cel carc st'l,ctttt'tltl lllL olll i'li ('ill'()
rlt'lls(,nl(,lr{'a il rtrriltt'v?l resimti groazit, ttt'('1, tlupir, (ltllil fttlost's1t' }lillorr li(rt's1
t,rri"irri. Iipsiprlirrr 916azii dacI, \.t'flent p{'cilteva,, tl(r t'xt'l1rpltt lll't (ro1ril, ('\llltN titttti
l.r,'t'iq,ol itrrilrr,rrl, si fatlrl, Aproape oricirlo v{1, &v('[l ftcela$i st'tl1,ilit('trt itt r','l lttlti ilrirl{'
st':r(l lrsisl irrrI lir t,olturatera, unui or]t sil,lt atuuci citul ttl'l]t('Azii riiu l'it' lrrt'i tlt'ltl.
il' ,r(,(,f,1(.o:lzlp'i lpl ('xistir rrici 1n pelicol peutt'n noi, itls[-l, 1l'itt 1nt1t^it'lt ittrlrgiit:t-
1i*i 1i r sirrrprrlici, lr(r lllllr('llt po troi in;itrrr irr locul c('lui triltt, sttl't't'i ;i sitttlitrr
('( r':r irrt rrrlil; (:u l't'iclt,.
f{ir, ('. iicll or'11t*cl\rii?6 cir, groazll [intplit'ii ] fortlr' ttittllir {'nt'l'g;it' : ,.t'ul'lrttl
i r,lt irrlr'-qr 1t rrsirrnc lnzrxillir"r, ncinfhullltat tlc ft'it'ir,". Iistt' tlt' :t('('('tl, 1ti'r,lrlriril (.il
g'r,ullzir sir, fit' irr gt'nt,r'ttl irrsolitii dt o putenricir, ccltrtt'ltt,tit' l lil)t'in('('ltq'lt,,t', ittsli,
irrlr'rir,it l'r'ir.l {,itt(,unul din elementele ci, gura ryi oclrii vor1i lalg clt'schisi si sllritr-
(,{,ti( lt, tr.1r, Ii r.irligrtt,t'i1 mlstrra in care ncrfintrca antitgonistt-t [L l]lus(',ltiir'l'('{)l'ttg'il-
ir,i'i lx^r'rrri1t, lrrl,lrstil nti;eare. I)uch.eluIe {} pt"t'zt'tttAt o fotogt'ltfit:27 (l'i.*,^.:tl)n :l('('-
lrririrri lrrilr.irr rlt' nriri ina,intr', cuocltiiprivind oitt'ctrutrt 1ix, crt sltt'ittct nt'lt' 1xt't'{i:rl
r.irlir,lr1r,;i irr ll(1(,llrsi tinilr prtterttic ctttttt'itcll,ltt('r (ilt glll'il tlt'strltisii, ;i ll)lls{'lrirrl
.,iItrl,t1snt,tr, tt,tluidts irr llcliurtt', t'c21{1' rt':llizlttc ctt ir,jttl,olttl out't'ttlttlrri g;;rlt lrititr. iil
(,rillsiirlr.r.li t.i r't1rr't,sirI lrsllt,l lrrotlusit, a,r:ltli g]'oaz& ('X{,1'('tllt"l, itscrriltlit ('ll tlilt'q'l't:
ilr.qr.r tnilt,1i,(' F,,ri t,,rrturir. irr rn[-rsurru itr cat't, suferinft'lo s:tlt, ii 1lt't'tttit s:i t't'sittlli
\"1.(,o {t,irrnli pr,rrtr.u viitrtrr ull om tor.turat va manifesl;a gr'(}rtz,r itrtr'-utt gt'ltrl
r xllt,ru. Arn :rliltut originalul ace,stei fotografii la 23 rlt' p('l's()ittlo tlcr rtilt]rt'lt'
s(,x(f si cle virste cliferite; 13 an rlispuns imed.iat groitzit, Illill'o tltll'el't', 1ol't,ut'ii
ryi chinlile, iar trei spaimd, extrem[r aqa incit 16 au ritspuns a,pr'( rl,pc it i col r
- f
l'crrpit:rte t1 pir,rerea lui Duchenne. Toturyi, gase alt sptls fttt'it', ttitr otttlzil,, f:rl'i
ilrdoirrl:i .1, sprincenr'lor puternic contractate ryi trecincl ctl \'cdtrr('lt gl-rl'it, t'ttt'itrs
ritsr,hisir. O pr,rsoanr-t, a spus clezgust. in general, rezultatulitrtlicil f iipitll r'ir ltioi
ir11'rfr o r,eprez('ntirre clestul de buni, a gtoazel ;i spaimci. Irotogt'ttliit ill ('lii'('
rr(,-:lpl refeiit mai inainte (plan;a VIf , fig 2) reprezintt"t cle as('lrl('1x'il spaitttit,
'irrsrl-1
rirri sll.ineenele oblice inclici, o mare suferintir morali in loc di' ('lIt'l'gi('.
26 ,l rrrr1,,rttt1 tttti I'hilosoltlrtl of Iirpressrinn, p' 16$. 2? nlicrtnismt ie la l'lttlsi()it('tttit' Iittrtrrritit'. ltllrillll,
plart;r L\\', 1r. || ;i 15.
t ,/ tt GROAZA
4.
,'4
Irig. 21. - (lrorzr"r;i splirnri (copinli r'lnpii o I'olrlgrafie lttali tlrr rlL. I)ttcltt'ttnr').
rr(rtl('lrsi c:r, (i(,1(' rrxe<itt1,ltl,0 tlo obicei cintl t)-(r cste foal'1,c 1'r'ig I in gcttet'lll1 cltr
sint, itLsol,it;t, tltr trenrurilt,, prcrcur]r ;i de o profunrlf expir:afie situ itrspiratie, dupir,
cum se poatrr intimpla in acel rnoment, ca pieptul sii, fie urnflat sau contractat.
Strnetele astfel ernise sint exprimate prin euvinte ca uh sall u128. Toturyi nu este
rrvidt'nt; pentru oo, atunci cind" ne este frig sau cind. exprimlm un senti-
rnent dc grol,zli, nrr inclrirn bra,!,ele api,sitrdu-lt'c1e corpr ilc t'idiei,m umerii si trc-
I il11t'i-r lll.
(lo'n,ehrcre ,
- M-am strir,duit sif rlescriu diferitclt' cx.presii de friei, in St'a-
rlrrliiltr('i, dt, Iu, sitnpla a,terrtic pinir la o treslrire tle surpt'ittrlt't'er tltr lt spa,intii,
lrirri l?t Eroazi"t t'ttrcrnir. T-Tnt'le rlintrt' s('mrl(r se pot explicu in bazn llrincilriiltlrr
23 \'t'zi observlr(iilt'irr act'st sctrs alc rl-ltti \Yt'dgs'ood, moloqy, t'r). rt 2 r, I865, 11. \\XVIL
t'rf inlrrrrlrrct'r'r'rr lrrct'irii sllc I)itlirttttrrtl ttf Dtrqlislt Iity-
CONCLUZIE 7i7
Natura inrogirii - Ereditate - Pirfile corpului cele mai inflrtenfatc tle inroqire
la difcrite rase umanc - Gesturi insolitoare ale inro;irii - Conluzie tnintaln - Canzelc
inroqirii - Atenlie asupra propriei persoane, elementttl fundamental al inlo;irii - Timi-
clitatc - Rugine ca rlrnlarc a incirlcirrii legilol tnoritlc gi a regulilor convenlionalc -
Nlodestic *- 'feoria inrosirii Recaoitttlare.
-
inroqirea este cea mai caracteristic5 qi mai omeneascd, ctin toate expresiile.
M,aimulele rogesc d.e furie, insd, ar fi nevoie d.e un numi,r copleqitor cle d.ovezi
pentru a ne face sd, credem c5, vreun animal poate ro$i. Colorarea ferlei este dato-
ritd, relaxi,rii inveliqurilor musculare ale micilor artere, prin care capilarele se
umplu cu singe, $i aceasta d"epind.e d.e faptul c5 centrul vaso-motcr lespectiv estc
influenlat. Fdr5, ind.oiald, cd,, d.acd, in acelaryi timp s-ar producer o puterrnic5 emo-
lie, ar fi influen\ath, circulalia generalf, insii, datoriti, re,telei tle t'asc min.uslcule
care o acoperd , fala se congestioneazra sub acliunea unui sc'ntiment cle ru$in€)
;i nu datoritd, acliunii inimii. Putem provoca risul prin gidilarea pielii, plinsul
sau incruntarea printr-o loviturl, tremuratul prin f riea d.e durere ;i a$a mai
d.eparte, insd, nu putem provoca inroryire, dupd, cum observri d.r. Burgessl, prin
vreun mijloc firesc, si anume prin vreo acliune asupra corpului. llintea este cea
care trebuie influen!ath. inro;irea este nu numai involuntarf, dar chiar clorinla
cle a o inhiba, care cluce la atenlia sporiti, falii, de propria persoani, spore;te
cle fapt tend.inla de inroryire.
Tinerii, nu insX, qi sugaciiz, ro;esc mult mai ugor clecit biitrin.ii, ceea ce este
remarcabil, d"eoalece qtim ch, copiii rogesc d.e furie la o virst[ foarte tirnpurie. Anr
primit relatd,ri autentice d.espre d.ou5, fetile ro;irrd la virsta intre d.oi ryi trei
ani ryi despre un alt copil sensibilr cu un an mai mare care a rolit cind- a fo.qt
I The Xlechanism of Blushing, 1839, p.
Pfulsiotogg or 2 l)r. Burgess, op. cit., p. 56. La pr. i33, el observl de
156. Voi mai avca ocazia s[ citez adesea accasti ltrcrartr asel]rcnet cir femeile ro$esc tlrai tts()r tlecit billba!ii,
in capitolul rle falir. tlttpl cutlr sc al'irtnit ntai jos.
13 * c. 301
INno$rRE
clojertit pentlu o grefealii. ]Iulf,i copii ceva mai mari rosesc in mr.rd fcarter pronun.-
!at. Se pare czi facultS,,tile mintale ale sugacilor nu sint inci, suficicnt d.e d.ezvol-
tate pentru a le permite s[, roseascir,. De aici reiese de asem€n€a ci, iclio!,ii rareori
rofesc. Dr. Crichton Brou"ne a, observat pent,ru mirre pe et,i de sub ingrijirea sa.
insil nu rr cibselvat niciotlatri o rosire v'eritabill, rru tczrte cil le-zr viizut f:r,t:r, colo-
rindu-se, tlupir cit se pare, de bucurie atunci cind. li se dild,ea de mincare, precrun
;i de rninie. tinii toturyi, care nu sint complet degenr:rafi, sint capabili c1e a ro;i.
t-tr itliot 1ni6r1'ssefal, cle exeniplu, in virstfi, de 13 ani, tri cd,rui ochi se lurninau
pulin cind era s:rtisfircut sau amazat, a fost dt's:cris tlc tlr. Ilehns rosincl ;i intor-
cindu-se intr-o parte cirxl era, rlezblil,cat pen,tru utl exirrnen rneclieal.
!'emeile ro sesc mult mai mult de cit b5,rbalii ; e ste ral s:i ve zt un b5,trin
i'oryind, insit uu atit d.e rar este si, vezi o bzitrin:i roryind. Orbii nu fac excep,tie.
Laura Bridgma,n, ntiscutl, in aceastii stare, precum si complet surtlei, e capabila
sL roryeasciia. Iiev. R. II. Blair, director la Worcester Coll€S€, rnf informeazh ci,
trei copii nisculi orbi, d"in cei ;apte sau opt care se aflau atunci \n azil, rofeau
foarte mult . La inceput, orbii nu sint conrytienli ci sint observ'a{i ; tlupil cnm
mzi informeazl rll. Blair, este o parte ext,rem de importantir a ecluczrtiei lcr a le
imprima aceastl notiune, insri impresia astfel rlobin ditir ar in t[,ri consider:abil
tenclinla dc a rosi, sporinrl obiceiul de a-;i ildrepta atentia asupra pro-
priei persoane.
Te'ndinla rlt.ir rosi este ere,d.itarn. Dl. Burgess prezintir, cazuls unei familii
ale[tuite din tatir, mumii, ;i z,ece copii, crlre, firrii, t'xcep!,ie, sint predispu;i tlt rr
rosi intr-un gratl extrenr de penibil. Copiii erau mari ,,ryi unii rlintrc. ci au fost
trirni;i sii cirlitorc,zrscti pentru a le rlispd,rea acestii sensibilitatt' bolnirvicioasir,
insil aceasta nu A fost cle nici un folos". Chiar particulzrrit5,ti ale ro;irii par s[ fit'
eretlitare. Pe cind exAmina sira spiniu'ii unei fete, Sir J. Paget a fost izbit t1e
moclul ei ciudat cle :r ro;i ; o patl mare rosie a aprirut mai intii pe unul clin ol'rra-
ii, izrr apoi alte pete s-atl imprirptiat in mod diferit pe fafir ii git. tllterior, arltt'-
sindu-se rnamei ace'steia, t'l ?tr intrebat d.acir, fiica ei rogea intotdeauna in aeest
fel ciudat ;i i s-:r rirspuns : ,,Da, imi seamirul mie". Sir J. Paget a remarcat
atunci cir, pun.incl aceast:i intrebare, a f:icut-o pe mamit sir roseasci-r, si ea a, pre-
zettt,at, aceea;i particularitate ea, li fiica ei.
in maioritatea cazur'ilor, faftr, urechilc ;i gitul sint singurele pirr{i cill'o
rofesc, insri multe persoane sirnt cil, atunci cincl ro$esrc intens, tot corpul Ii se
inc5,lze'ryte ;i simt furnicilturi, ceea ce aratl, cii intreaga suprafzr,tir a pielii trcbuie sii
fie, intr-un fel ozlrecart'influcnlatri. S,e zice uneori cii, inro;irea ince pe c1e pe frunte I
mai obiSnuit insir, incepe pe obraji, intinzind"u-se apoi la urechi ryi gito. Lt doi
albinoryi eraminali de dr. Burgess, inrosirea a inceput printr-o miczi patd, cir'-
eumscrisri pe obla,ii tleasupra plexului paroticlian, mzirindu-se apoi intr-un cerc ;
intre acest cerc ro$u ;i irrlo;irea tle pe git exista o linie evirlentf cle demarca-
tie, cu toate cir arnbele rlu api"rrnt sirnultan. Retina, cAre, natural, este roryie la
albinn;i, si-a spolit in aeerla,li tinip rost'a!a7. Orieine trebuie sii fi remareat cit
3 (litat rltr \-ogt , )ltintrtire .srlt 1c.s ,11irttttiltlrtrlrr.s, 1t3(iii, 5 lhident, p. 1tt2.
p. 20. I)r'. []ulgtss (o[). cit., 11. r-r(i) sc irrrloit'stt'c'rr irli- 6 -\loreru, in etlilia r]in 1820 l lui l,avatct, vol. I\', 11.
d.e ulor se succedfi, clupi, o inroryire altele noi ;i se inlccuiesc pe fa\6. Tnroqirea
este precedatS, de o senzalie caracteristicri pe pic.le. Dupil c1i:. Iiurgess, inroryirea
pielii este in general urmatti r1e o ugoarii palcale, care alalI cri.vasele capilare
se contractir, dupil clilatare. -ln rare ca,zati apa,r'ifia, palorii, in 1r,c ck inroryire, cste
detenninatri d.e condi,tii care in mccl natural ar provocrl o inrosire. I)e exernplu,
o tinilril rloamnl mi-a spus ch ]a o receptie aglameratl pfu'ul i s-a ag[lat in
a;a h.al de nasturc'le unui servitc,r, incit s-a scur'fi citva tirnp pinl ce s-zl, putut
d.egaja; din scnza,tiiler ei;i-a inchipuit c[, a rosit profuncl, ins[ a fcst asiguratd,
cle un prieten cir, clevenise extrerm de palirlir.
Anr clorit s[ af]u cit rle jos pe corp s,er intinrle rcsiret; Sir. .1. Paget, care
prirr ocupatia lui are oeazit fre cvente c1e obst'rva!,ii, a sturliat penlru rnine in mod
amabil ar'eastii ehestiune timp de doi-trei uni. nl 2, constatat cir, la femeile
ca,re logeso intens pe faf,[, urechi si ceafii, ,1e obieei roqea{a nu se intincle mai
jos pe corp. Da se observir, rar in jo.s pinzi la clavjculir ;i {.li}opiat I personal,
Sir J. P:rget nrl a, vitz:ut nicioclati vreun ca,z irt care sii se fi intins mai jos, pe
partea superioarir, a pieptului. IJI A, r'emarcat de asemerlea crir uneori rc;irea d.is-
pare in partea cle ios, nu treptat li pe nesimliler ci prin peie rosir:fice neregulate.
I)r. I-ra,ngstaff a obsrervat pentru mine, de asen)erlea, rnai multe ft'mei, la care
corpul nr s-rt losit, cltu;i de pufin, in timp ee fat,a ]c' cra lrurpulie cle trr,sine.
La tlt'rnenti, dintre care uu.ii par rleosebit tte suseeptibili rosilii, dr.J. Crich.ton
Brov'ne il virzut de mai multc ori roryea{a intiuzindu-se in jcs pinri la clar,icul[,
iar in rlour'l cazuri pin.ii la piept. Dl citeazil cazul unc'i fernei mriritatc, in virstii,
dcr 27 cle ani, cilre suferea tte cpilepsie. [n rUminea!:r urmdtr.'irtr' .sosirii ci la aztl, dr.
Rrown impreunr-r, cu asirrtenlii siii a, vizitat-o pe rritrtl cr'ir in prrt. in momc'nl,ul
in care s-au zrpropiat, ea s-a inro;it profunrl pe obra,ji si tinrplc, iar rotseata i
s-a intins repede ltr urcchi. Era fcrarte agitatl;;i trernura. ]Jl i-t dc'sfitcut gulc-
rul de ltr cir,ma;ri pentru a-i exarnina starea plirminilol si aturlr-'i () uo;t'a{L intc.nsd,
rtr ap[,rut ra,pid pe piept, intr-o linie arcuitir pe a trei t partc superioard, a
fiecr[,rui sin: intinzindu-se in jos intre' sini pinir atr)rc]ape cle crrrtil-r-jril xifoicl al
sternului. ^\cest caz estc-'int,eresant, deoarece roseala s-a extins irr ios in acest
fel ;i a devenit interlr 5, prin faptul cil aten!,ia lcntt'ii fusest :ttr'2i;'2'1 de :tcca parte
a corpului ei. Pc mirsurri ce examinarea contitrua, fetncia s-e lini1tit, si rcryeafa a
clisp[,rut; acela;i fenonten a fost insi cbservat in ntai rtmlte ccrrzii ulterioare.
l'apte'le c1e mai sus arat,ir ci-i la englezoaice, de regull, rosit"t'a ]]u se intinde
mai jos de git ryi de partea superioarii a, pieptului. Sir J. Paget, in care se poate
avea increclere, mI, informe azit totupi cil rl auzit recent tltr cazul ntrei fc,tile care,
scanclalizatl rle ceea ce 1i-a inchipuit a fi un aet cle intlelieatc'Jt', a rc;it pe tot
abd omenul ryi pe p[rlile superioare ale picioarelor. More au rt'la1 caze-i de ase-
rnenea8, clin sursa unui pictor renumit, ci, pieptul, unrerii, bra,tcle ;i tot corpul
unei fete care a consimlit tle nc,,voie sir serveaseil clrept rncdel s-au in.roryit cind.
.s-2, dezbrricat, perrtru prima clatfl.
O chestiune oarecum curioas[, este de ce, in majoritrrte a (fazurilor, numai
f"a[a urechile ryi gitul singure ro\sesc, avindu-se in veclerc eir atlesera intreaga
suprafafir a corlrului este furnic'at[ ;i so infierbinti. Act'a-stlt pare sir clepindd,
8 \:czi L:r.,'ltc't', t'tli(it <lirt 182(), r'ol. I\', p. Ii03.
182 INROSIRE
mai ales de faptul ch fala ;i pi,rfile invecinate ale pielii au fost de reguli,
expuse aerului, luminii ryi alternantelor de temperatur5,, pir,ti prin care arte-
rele mici nu numai c[ au d.obind"it obiceiul de a se dilata qi contracta uqor, ci
par sir, se fi dezvoltat in mocl neobiqnuit in comparafie cu celelalte pii,r,ti ale supra-
feteie. .Dupd, oum au observat c1l. lforeau gi dr. Bsrgc'ss, faptul cii, fala este atit
de susceptibila, sii ro;easci, in diferite imprejurd,ri, cllm sint accesul d.e malarie-',
cir,ldura obi;nuit[,, efortul violent, minia, lovitura u;oar5, etc., se clatoreqte
prnbabil acelearyi cavze; pe d.e altir, parte , fa[a tind.e si1, capete o paloare d.e
frig ;i fric5, ryi s[, se d-ecoloreze in timpul sarcinii. Fala este d.e asemenea deo-
sebit c1e susceptibila, si, fie influenlata de boli de piele, pojar, erizipel etc. Acest
punct c1e vederer este intd,rit d"e faptul c5, oameni de dife'rite rase care de obicei
umblii, goi aclesea rogesc pe bra!,e;i piept ryi chiar in jos pin[, la t:r,lie. O doamni,
care roryeqte foarte ugor l-a informat pe dr. Crichton Browne ch, atuuci cind ii
este rusine sau cind" este agitati,, roryeqte pe fafzi, git, incheic'turile miinilor $i pe
miini, aclicil pe toate porliunile expuse ale piehi. Este totu;i indoielnic daci,
expunerea obirynuitil a pielii felei ryi a gitului ryi capacitatea d.e reaclie decurgind
din expunere, sub influenla stimulilor d"e tot felul, sint prirr ele inselc'suficiente
pentru a explica tend.inla, mult mai evidentil la englezoaice, ca acestei p:irfi sii
se inroryescir, mai mult decit altele, intrucit miinile sint bogat prev[zute cu nervi
;i vase mici ryi au fost expuse la aer tot atit cle mult ca qi fata sau gitul, ;i totu;i
miinile rareori rogesc. Yom veclea inclat5, cir faptul prin care atenlia minlii a
fost ind,reptati, mult mai frecvent ;i mai serios ci,tre fafa, decit citre orice altir,
parte a corpului oferir, probabil o explicalie suficient[,.
R,ogi,reu Ia dileri,te ra,se ornene;ti, _- \'asele mici ale felei se umplu cu singe
in cazul emoliei provocate d.e ruryine la aproape toate rasele omeneryti, ctt toate
cir, la rascle d.e culoare foarte inchisS, nu se poate observa n.ici o motlificare dis-
tinctir de culoare. inro;irea este evid.erit[ la toate naliile ariene din Europa ,si
intr'-o oarecare md,sur5,., li Ia cele clirr fnclia. insfl dl. Erskine nu a remarcat
nicioclati, c:r gitul h,inclu;ilor s5, se inroseasc[. La lep;aqii din Sikhimr dl. Scott
a observat ad.esea o uryoard, inroqire pe onraji, la baza urechilor ;i pe laturile
gitului, insoliti, d"e ad.incirea ochilor ryi d.e capul plecat. Aceasta se intimpla
atunci cind ii prindea cu o rninciunir, sau cind ii acuza de nerecunoptin!fl. Tenul
palicl, gd,lbui al acestor oameni face inro;irea mult mai bii,t[,toare ltr ochi d.ecit
la majoritatea celorlal,ti indigeni din fndia. La acerytia din unnii, rusin,ea sAut
poate, in parte frica este exprimatil, dupi, cll. Scott, mult mai clar prin intoarce-
rea sau aplecarea capuluir cu och.ii qov5,in d. sau privind chiori; cleeit prin vreo
schimbare c1e-. culoare a pielii.
Rasele semite rosesc ulior, clup5, cum ar fi fost tle prcv[zut, clin carrza
marii lor asemin[ri cu arienii. Astfel, in cartea lui Eremia (cap. Yf, 15), in le-
gi,tur5, cu evreii se spune : ,,Nr, nu le era cituryi de pulin ru;ine ryi nici nu puteau
roqi". D-na Asa Gray a vd,zut un arab cond-ucindu-ryi barea in mocl neind.eminatic
pe Nil, ryi cind tovari;ii lui au ris tle el, ,s-& inroryit chiar pin[, la ceaf[". Larly
l)1ff Gordon observf, cL un tini,r arab a roryit ajungind. in prezenla ei 10.
e f3rrrgess, olt. cit., p. 111 ;i 122. ]loreau in l,avrtt'r, Lo Lelters
from liglypf, 1865, p. 66. Lady Ciot'don grc-
o1t. cit., yol. I\', p. 2l)3. ;estc cind spune cir malaiczii si Itrulatrii nu I'osesc nicio-
tlrt.tli.
INROgIRE
D]. Srvinb.oe a sthzut pe chinezi roryind; el crede insi, cd, aceasta se intim-
pl5, rar I ei au toturyi expresiA ,,sd, roryeryti de ru;ine". DI. Geaeh. rnd, informeazra
c5, chinezii stabilifi in Malacca ryi malaiezii incligeni din interiorul ![rii rosesc. Unii
r-lintre aceryti oameni umbl[ aproape goi, qi el s-a ocupat in mocl special de extin-
derea in jos a inro;irii. Omi,tind cazurile in care numai fala a fost vizuti roryincl,
tll. Geach. a observat ci fa!a, bralele ;i pieptul unui ch.inez in virst[, cle 2,4 cle ani
au roqit cle ruryine, iar la un alt ch.inez, cincl a fost intrebat de ce nu $i-a exe-
cutat lucrul mai bine, corpul intreg i-a fost la fel influen.J.at. La doi malaiezill
el a vhzlt f.a\a, gitul, pieptul 5i bra,tele roryind, izlr la un ul treilea (un,,bugis")
rosirea s-a extins in ios pina, la talie.
Polinezienii rosesc ugor. Rev. dl. Stackavhzlut snte d.e cazuri la neozeelan-
der'r. Urm[,torul caz meritii mentionat, cleoarece se referzi la un bltrin care era
neobirynuit c1e inch.is la culoare ;i parfial tatuat. Dup[ ce ;i-a inchiriat p[,mintul
unui englez pentru o arencl5, anual:i micir, a fost cuprin.s de o pasiune puternicl
d.e a-;i eump5,ra o cabrioletd, care rtevenise rccent Ia modd, printre maori. in oon-
secinf,d,, el a vrut s5,-ryi incaseze arenda pe patru ani cle la arendapul s[u ryi a con-
sultat li pe dl. Staek dacl o putea face. Omul erA bftrin, sting:rci, s[,rac ryi in
zdrente, ryi ideera de a se plimba conclucinrlu-;i singur tr[sura pentru rl se firii
l-a amuzat pe cll. Stack in ala m:i,surii,, incit l]u s-a putut stS,pini r1e u pufni
in ris ;i ,,atunci b5,trinul se inroyi pinl la rfd5,cina p5,rului". ]'orster spune
eir ,,pofi ugor distinge o roryeaff, care se intinde" pe obraiii celor rnai frumoase
ferrnei din Tnhibi12. Incligenii clin mai multe arhipelaguri clin Pacific rru fost c1e
zlseme)nea vhzu\r ro;ind.
Dl. Washington Matth.ervs a ttrazut, Artesea inrosireu fetei ferneilor tinelcr
apa,rf,inind diferitelor triburi de inclieni rlin America cle Nord. La, cc'alaltir, extro-
mitate a continentului, in Jara cle Iroc, rlup[, dl. Bridges, indigenii,,rosesc mult,,
insil mai ales in prezen.fa femeilor; rolesc cu siguranld, qi in leg5,turi cu plopriul
lor aspect personalt'. r\ct stfl clin urmri afirma!,ie corespunde cu ce€]a ce imi a,min-
tesc despre fuegianul Jemrny Button. care rogea era t:rch.inat in legltur:i
^cind
cu grija cu care i;i lustruia ghete'le ;i sei irnpoclobea. Tn privinla indienilor aymaril
cle pe platourile inalte ale' Boliviei, dl. Forbes spune 13 c[, clin cauzL\ culolii
pielii lor, este imposibil cA, inrosirea sri fie tot atit de c,lar vizibil5, ca l:r ra,sel('
albe I totui;i, in asemenea imprejur[,ri care ne-ar faee sd, ro;im, ,,s€ poater l'edea
aceea;i expre,sie cle modestie sau tulburare ;i chiar pe intuneric se poate sirn{ri
o crerytere a temperaturii pielii fe,tei, exact cum se intimpl[ la europeni". La indi-
cuii care locuiesc in p5,r.tile calde, neaccidentate, unre-'de ale Americii cle Sud,
11 Cpt. Osboln (,,
Qtrcdilh". p. 199), vollrind tlcsprc attr vtizut. in privin[a chinerzilor'. fll citetrzir rlr Ascurcrnca
ttn tnalaicz cirt'uia i-a replo;at cnrzirnrra, spullLr cI s-a pe Rolh, calc neagri cir abisinicnii ar fi capabili sit rogt'as-
bucurab vizinrl cil onrul a ro;it. ci. Din neferricire, ciipitanul Sperclr-, cal'(! a tririt timlr
12 .I. R. IrorsLeL, Oltseruations rlurinll rL I'o11t41e rountl atit. de inclelungaL printre abisinieni, ltu a rispuns la
lhc 11:orlcl, irt cuarto, 177.3, p. 229. \Yaitz ( I rilrorltrctiort intrcbarea in IcgdLulir cu accastir chr:stiunc, in sfiLqil,
to Anlhropologg, tlacl. engl., 1863, r'ol. I, p. 1i35) prczint.ri trebuic sri aclaug cri lajahLrl l3r'oolie nu a obser.t,aL vreo-
r'eferin!e pcntru alte insulc clin Pacific. Vezi, de asernenca, claLi nici cel rnai uric scmn cle inlosirc ltr daiacii din IJor'-
Dampier (Ort the lllrtshinq of the I'unquinese, vol. II, p. neo ; din contra, in imprejurirri care la noi ar provoca
a0); eu nll anr consnltat insi aceastti lucrare. Naitz inro;ire, ,,ei simt ci singe'le li se trage din obraji,,.
ciLeazh pe Bergmann, dutrrri care calntucii nu l.ogescr ; 13.,Transact. Ethnolog. Soc.", 1870, vol. II, p. 1ti.
aceastd afirrnatie poate fi ltusii la indoiall clupi ceea ce
164 lNROSrRrl
pielea nu parc sri n,urrt,ioneze la ercitrLrea mintal[, atit d.e prompt, ca ]a indigen.ii
din pi,rfilc r[c, riorrl si rlc su.rl ale con.tinen.tului, care au fost expu;i timp inclelun-
gat marilor vicisitriclini alcr climeri I cle aceea, I{umboldt citeazil' filril rezerve sar-
casrnul spaniolului ; ,,C'unl poli a,\'€ri, incredere in cei care nu rytiu cum s,ti ro;easc:i ?tt1*.
Yorbind rlespre br"i;1,ina;ii din l]razilitr, v'ot] Spix qi ]lartius afirmri cd, la rlrept
vorbinrl, nu se poute spunc. cti ei ro$esc ; ,,tlumai cluptl raporturi inclelungltte cu
albii qi nnmai clu1.rii cc ull plimit o (;ar€'cale educalie, am putut observ'a Ia indieni
o scb.imlt:u'e tlc culoare erplintinrl ernoliile itr.mintea lor"15. Jlstt'totu;i d"e necre -
zut ca facglt,atea tkt :l loli sri fi luat na;tere in acest fel, insii, obiceitil de atenlie
fall de propria pt'rsoanir, czl urnraro a edrtcaliei lor ;i a unui notl mcd rle viafir,
trebuie sI, fi sporit rnult orice tendinf,fl inn[,scut[, c1e a rosi.
IIai rlr,rlti olrscrvir.tori clemni d.e incredere m-au asigurat cir, Att vt-Izut pe
fa\,a unor nt.g'ri uu asperet scrnilnincl cu inro;irea in. imprejuriiri care la noi ar
proyoca-o, on toate cil pii:lea lor erzr neagri-r, ca aban.osul. LTnii o descriu ca roryind
cafeniu, insi, cci rn.iri mul!i spllr). c[, culoruea I].€agr5 devitte mai itrtensii. Alimen-
tarea sporitf, r:u siltge a piclii pare si, inteinsifice intr-un fel oal'ecare culoarea, ei
qeagri, I a,stfel, irnumit,e ltoli e.xanternatoase fac', cra loculile influenfat,e si par5,
la negri mai ri{'gro, in loc tle a pilrea, ca la noi, mai ro;ii16. Ilin. faptul c:ipic,lerl
devine mai irr.t,insir prin urnplerea capilarelor, ea va reflecta poate o nuanlii
oarecum clifo'it,ii d.e ceit, clc mai ina,inte. Putem fi siguri c5, la negri ca,pilarele
felei se rlnlplu cu singr: sub influenla, emoliei d,e ruryine, tleoarece o negresi, albi-
noasl, pr,,rfr,ct caractcltzat,it c1in. accst punct de vedere de BuffonlT, a prezcnt,at
o slabi, rluair.fii, r1'.' purpuliu pe obraji cind s-a ari,tat in pietlea goa,15. I-,,a negru,
cicatricele pic,lii riimin mult timp a,lbe ; dr. Burgess, care a avut ac,azrr frec'rente
cle a observa o cica.t,r'ice pe fa,ta un.ei negrese, a srilzttt' clistincrt ,,cit ea se inro-
$eiL invarialtil ori rlrr cite ori i se volbea brusc ,\flll cincl era acuza,t,it de vreo
vir.ii, neinsr,mnAtir,"18. liosirea putea fi vizutl pornind. de la circumferinta, cica-
tricei spro r.cr-rtlu, la care insi nu a jungea. Adesee, mulatrii roqesc mult ; pe
fat;a 1or o rcscutl urrnc-azi clupii, alta. Din acesttr fapttt ttu poate exista indoialzi
cir, negrii rc[ei:]c, cu toater c,ir nici o roryire nu pcate fi vlzutir pe fafa lor.
Am fr,r,i asigurat de tiaik:l ryi cle d-na Barber cL cafrii din Africa, dc' sucl
nu r()g*c nicicclatir, ce('?l co poate s[ insemne nri.mai c[ nu se poate distinge
nici o sehinrbart,clc culcare. Gaika aclaugf ci,, in impreiurfi,ri ca,re ar face pe eu-
ropeni sri r'o$casc'ri, ci()nlpatriolii sili,p&r ruryina!'i ryi n.u liu capul .{tls".
Patrlr rUitti,"r (,orcsponclen,tii mci afirmi cilaustralien.ii,care sirtt aproape c1e
aceear.li culoirl'l cri rii ncgrii, nu rogesc niciodatti. Un al cincilea r5,spuncle indoiel-
nic, cbselvil.rl r,it putea f i virzuti numai o inro ryire f oarte puternicii, din carrLa
st[,rii de murclfirie:r, piclii lcr. i]rei r,bservatori afilml' c[ de fapt ei ro;escleI
lt Flumbolcl, Pcrsonal Xurraiiue, tracl. t'ngl., r'ol. III, de stirpinul ei blutal sir-Ei at'ate sinii goi.
p. 229. 17 Cital tlc l)richarcl, Phgs. ll ist. ol' trIanktttrl, ctl. a
15 Citat. tlc Pricharcl. Pltgs. Fllsl of )Ittrtl;ind, ecl, a -l-a, 1851, vol. I, p. 2'25.
4-a, 1851, vol. I. p 27I. 18 Btrrgcss, o1t. cit., p. lJ1. I)t'spltr intor;irea la tttttlatt'i
16 \''ezi, iislriira acestui subicct, Burgess, op. cit., p. (vczi p. 33). anr primib relatiiri sitnilare in legittrri cu
32. De aserntnea, \\'aitz, I tiroclttction to Anthropolollrl, rnulatrii.
edilia cngle'r:ii, vol. I, p. 1Ii5. lloreau clir o t'elatare dctali- le l3arringlon spune de asetuenea cit australiettii tlin
atii (L,avatcr, 1820, vol. l\:, p. 302) a inrogirii la o Nerv South \\:ales I'o$esc, dupei cum este citat cle \\-ailz,
negrcsir sclavir tiirt llarhgascaf. atuuci citrcl a fost fot'!alii ap. cit., p. 1135.
INRC,STRE
(11. S. Wilson adiugil cr'r zrcc.asta nu se verle decit sub influenfa unei emo,tii puter-
nice ryi cind pielea nu este de culoare prea inchis5, din cauza expunerii indelun-
gate sau a lipse; cle curi,fenie. Dl. Lang r[,spunde :,,A- observat c[, ru;inea pro-
voacii, aproape intotde?,uo.& o inro;ire, clare aclesea se intincle in jos pin5, la git".
I,)l atlzrugd, cI ru5in€'a, se vede cle asemenea ,,dup[ ochii cAre s() intorc dintr-o
pa,lte in.tr-alta". intrpr,ili cll. Lang era proferor la o ;coall de intligeni, cste pro-
babil c[ a observat mai ales copiii, si;tim cir, ace;tia roiesci mzli rnult decit adul-
f ii. Dl. G. llaplin a vhztrt metiSi ro;ind si spune cii, birstinasii :ru un curitrt cale
exprimir, rusine. Dl. Ilagen"auer', unul tlintre cei care rlu au observat nicioclatl
cil austrtrlieuii roges(r, spulx) crii el ,,i-ir vlzul, privincl in piurnint tle rusinet',
iar misionarul r1l. Bulmer cbservi r.rti, rle;i ,,nlr am putut detecrta nimic Ia
b[,;tina;ii a,d,ul!i oare) sri semeu.o cu lu;irte, am rermarcat insir c[, ochii copiilor,
atunci cinrl sint ru;inaf,i, prezintl un tr,spect nelinistit, nmcrl, ca ;i cind ]ru ar
[ti uncle s[ se uite".
I'apterle prezentat,e nrai sus sint suficientc penl,ru a arir,ta cir, inrosircer,
fie cir, procluee sau nn vreo scrhimbare de, culoarc, este cornunri maiorit[fii, pro-
babil totalita,!,ii raselor omeneSti.
,JIi;cd,ri;i qest'ut'i utt'r' i'nsolesc i,nro;it'eu,. - Sub influt'nfa unui sinrf, acul, der
tttsitte, existil o ctorin![ puternicl, de a te ascunclez0. Ne irrtoalr'cc'rn tot, corpnl ;i
rrtai alt's fa!a, pcr cinre ne strlduim s-o irscnndern intr-un fel oArecare. O persoanl,
ru;irtatf cu gretl poa,te suporta sa, intilneascS, privirea ccrlor prezerrti,2r,:a c5, in
mocl aproape invariabil isi lasit, ochii in jos sau se uit[ piezis. IJeoarece in genc'ral
t'xistti o dorinfir, puternicl cle a evita aspectul rusinii, incercrintl za,cLlln.ic s5, str
priverascil direct oersoana, c&re a prol.ocat acest sentirr,t:nt, autagonismul dintre
a,ceste tendinle opune duce la, cliferite miqcd,ri nelini;titer ale ochilor. Am obser-
vat doui, doamne foarte predispuse lzr inroryire j care par si, fi dobinclit cel ntai
ciudat tic, de a clipi f[ra, intrerupere cu. o rapiditate extraordinarir. O roseali
intetrsil ester uneori insolita, de o upoarir 15,climarg", ceeA ce presupurle cti se dtrto-
r(rL\zia faptului c[ la glantlele lacrimale viner o cantitate sporitir, clr' singet cilre ltirn
crl ser inclreaptri in capilart'le p[,r,tilor inrccinat,e, inclusiv irr retinii.
Ilulfi autori, vechi ryi modemi, au observat mi;c[,rile de rnai sus; s-rr
tu'rl,tat cle asemer]ea cil blltina;ii clin dil'erite pirrli ale ]umii i;i rnanifest[ aclesea
ru;inea privind in jos sau pie'zis ori prin rni;c[,ri neastirnprira,i r.' rrle ochi]or. IJz,t'ir
strigl (cap. IX, 6) i ,,O, I)umnezeul meu : Mi-este rusine ;i rosesc cle a-rni litli-
ca capul spre tine, I)umnezeul meut'. in ca,rtea lui Isaia (cap. 1, 6) intilnint cnl.in-
telcr : ,,Nu mi-arn ascuns fafa de ruryine". Seneca observh(Epistolu, Xl, it) c[,,actorii
romani isi las[, capul in jos, i$i lin ochii fir in ptirnint, insi, nu sint in stare sir
ro;easc5, atunci cind, jucind, sintuleaz[ rursin(ratt. Dupi, ]Iacrobius, (rr11'('a trlit
in sr-'colul al V-lea, ,,frlazofii naturali afirrn[, cir,natura, f iiucl mi;catri cle rtr;ius, r5.s-
20 Ill. \\'cclgnoott (I)iclitnrtrry of IittgLislt Iilqntoloou, I). (i9 ;i 13l) <lt'sprc acelasi sulliect.
vttl. IlI, 1tl6ir, p. 155) sl)rnle cii crrvintul cnglez,,shirnrc'' 21 Bur-e,t'ss, ttrt. t'it.. 1t. 181 si 182. Boti'lutalt a oltser-
(t'tr;ine) ,,poAIc forrltc bitrt' sti sc tlagir tlin itlcea tlc vaL tlc ils('nren('a (rlrrpei cttttt cstc citat tlc Gt'atictlct, uSt.
,,shatlc" (trttrbrir sau ilscunzig) si poate fi iltrstritI dc cu- cit., ir.3ti1) tenclinte sltlc liicliurulc in tinrpul int'o;it'ii
vinltrl r,ec:hi stlxon,,scheme" (unrbrir). Gratiolct (De intense. Dupli cun] arn viizut. <ll. Bulrnc-t'r-orbc;te de-
IcL Phllsittnomie, p. 357- 362) discutir gesturile care inso- spre,.ochii umczi" ai copiilor briqtinaqilot' ar.rstralicni
fesc ruginetr; unele tliu observatiile sale inti par insti lrlrrrtt'i cirrrI Ie cs[1' 1'11sinc.
oarecum hirnt'rice. \-czi. de asemrnea, Bur'gess (op. crf.,
186 INRoSTRE
pincle;te singc,le in fa!a, c'i ca un r'[], deoarece vedem cd, oricine roqeqte iqi
duce miin.ile inaintea fetei" (Sat'u'rnalia, cartea a Yff-a, capr II). Shakespeare
il face pe }lalctts si"r, spuni nepoatei sale : ,,Ah ! Acum i,ti intorci fa,ta cle la mine
tle rnsin€-tt ('fitl+s 'Lnclt'on'icus, actul ff, scena 5). O doamnd, mi, informeaz1, c6, a
g[sit la spitalul din Lock o fat5,, pe cale o cunoscuse mai inainte rsi care cleve-
nise o paria ncfericitil I atunci cind cineva se apropia de €&r szirmana fiin!5, iqi
ascunclea falzl sub agternut li nu putea fi convins[, s[, $i-o descopere. \redem
a,desea eopii mici intorcindu-se dac5, sint timtzi sau Ie este ru;ine qi stind inc5,
in picioare, i;i afunclii, fafa in rochia marnei sau se trintesc cu fata in jos in
poala ei.
Cortfttzie psi,hr,cd,*.
- Ilajoritatea persoanelor, atunci cind ro$esc intens,
manifestl o stare r-l"e conftzie rnintal5,. Aeeasta se recunoaryte in expresii obiqnu-
ite, ca :rs-ft zd,pitcrt'). in aceasth stare, oarnenii iqi pierd prezenla de spirit qi fac
observ'atii curics cle nepo1,rivi1,e. Adcsea,, ei^sint foarte nenoroci!,i, se bilbiie ryi
fac mi;c[,t'i stingace ;i strimb[turi c,iuclate. Jn unele cazllrl se pot observa cris-
pr-rri involuntare ale unora dintre mu;chii faciali. Am fost informat de o tini,r5,
cloamnd, care rosc'ste excesiv d.e rnult c5, in asemenea momente ea nu rytie nici
chiar ce vorbt;te. Atunci cincl i s-a sugerat cS,aceasta s-ar putea clatora suferin-
lei sale clin pricinir, cd, iqi c1[, seama cd, inroryire a L-a fost observati,, ea a rd,spuns
cd, aceasta nu poate fr caazt:r,,deoarece s-a simlit tot atit d.e zdphctt6 qi cind a
ro;it la un oarecare gind ryi se gisea singurS, in propria sa camerd,".
Yoi da un exemplrr cle cctn.fizie extremd, a minlii, la care sint predispuse
sn6rle persoane sensibile. LTn domnr pe care m5, pot baza, m-a asigurat cd, a asis-
tat, personal la urmX,toarea scend, :
S-a oferit o micd, cinii, in onoarea unui om extrem de timid, care, atunci
cincl s -a riclicat pentru a mullumi !a toa,stul bi,ut in cinstea sa ]r $i-a repetat
cliscursul pe care, evident, fi-l inv5,fase pe d,e rost, in ti,cere completl,, fd,r6 a
pronunf:r ltn singur cuvint I eI a, aclion.at insd, ca qi cum ar fi vorbit cu multfl
vigoare. Prletenii siii, dindu-;i seama cum stf,,teau lucrurile, au aplaudat vehe-
ment izbuenirile cLe elocven,t[, irnaginare ori c1e cite ori gesturile sa]e indicau o
paazil, si omril nu :r clescoperit niciodatf c[ rfm5.sese tot timpul complet t5cut.
Ilin contra, ulterior, foarte satisf5,cut, i-a spus prietenului meu, r:6, dup5 pire-
rea s&: reu;ise u.eotrignriif cle bine.
Atunci cind crineva este foarte ruryinat sau foarte timid qi ro;eryte iutens,
inima ii bate rapicl , iar rS,suflarea ii este tulburatd,. Aceasta cu greu se poate opri
tle a 1r,ll infhierrfa crirculalia singeh,i in creier ;i chiar facultS,file psihice. Jucle-
cincl r1up5, influenf ir 1i rnai puternicd, a miniei ;i a fricii asupra circulaliei, pare
toturyi incloir.lnic dacil prttem explica in mod" satisfd,cd,tor in acest fel starea
psihic5, tulburatil la unele persoane atunci cind acestea roDesc intens.
Acler'[,rata explicatie poate si, constea din simpatia intimS, care exisl,[
iirtre circulalia capilar5 a sriprafetei capului ryi felei;i cea a creierului. Ad.resin-
du-m5 r1r. J. Crichttin Bro\\rrle pentru informafii, el mi-a prezentat d.iferite fapte
in legirtur5, cu acest subiecl,. Atunci cind nervul simpatic este seclionat pe una,
din laturile capului, capilarele clin aceast5, parte sint relaxate si se umplu cu singe,
f5,cind. ca pielea si se inro;eascd, qi s5, se inc6lzeasch ryi in acelaqi timp tempera-
* Itr englez,-I, conftlzic minlalir; astlzi, psilriatria cla alt continut acestui lermen ( ]i. trad.).
INROSTRE
tura din interiorul craniului cle aceea;i parte sir, se ridice. ftlflamarea membraue-
lor creierului d"uce Ia congestionarea fetei, a urechilt r ;i a oclr.ilor. Primul sf a-
d.iu al accesului rle epilepsie pare s5, fie con.traclia vaselor creierului, iar printa
manifestare exterioarii, este paloarea ext,rem5, a fizicnomiei. Drizipelul capului
produce cle obicei delir. Chiar alinarea unei migrene putern.ice prin arderea pielii
cu o loliune puternic[,, d"up5, pi,rerea mea, se bazeazd, pe acela;i principiu.
Dr. Browne a administrat aclesea pacienfilor sd,i ernanaf,ii de nitritamilzz,
care are calitatea neobirynuit,d, de a proyoca () inro;ire v'ie a felei in 30 pin[ in
60 de secunde. Aceasti, imbujorare seamd,n5, c',u inrosirea aproape in toate deta-
liile ; ca incepe in. mai multe puncte clistincte de pe tald, qi se intinde pin[ ce
cuprind.e intreaga suprafa\il a, capului, gitului ;i pieptului ; n.umai intr-un sin-
g:ur caz insir, s-a observat c5, s-a intins ryi la abd.omen. Arterele clin retind, se dilati,,
ochii lucesc si intr-un c:,a'L a eristat o uqoard, ld,crimare. La inceputr pacien!,ii sint
pld,cut stimulati, ins5,, in timp ce imbujorarea sporeste, ei so tulburl;i se zd,p5,-
cesc. O femeie clreia i s-au aclmin.istrat ad.esea aceste emanalii a afirmat cd,, de
indata, ce se incd,lzea, se z[,pd,ce'a. Se pare, judecind dupL ochii strilucitori;i clupir,
comportarea insuflefiti, a persoanelor care sint tocma,i pe punctul de a roryi, cii
facutt5,file lor mintale sint oarecum stimulate. Confuzta psihicf se produce nurnai
atunci cind. inro;ire:l este excesiv'ii. S-ar pfrea de aceea c5, capilarele felei sint,
influen!,ate, atit in timpul inhald,rii nitritamilului, cit ;i in. timpul inroqirii,
inainte ca acea parte a creierului de care depinrl facult5,,tile mintale sii, fie
influenf atd,.
I)in cont,ra, atunci cintl creierul este in prirnul rind. influen!,at, circu-
lalia pielii este influenlatd, in mod secundar. Dr. IJrov'ne a olrservat aclesea, dupit
cum mL informeaz5,, pete si impestriffturi ro;ii imprrirytiate pe pieptul pacientilor'
epileptici. Tn aceste cazur| atunci cind pielea de pe torace sau abdomen. este fre-
cat[, de]icat cu un creion sau cu vreun alt obiect sau, in cazrLt-r mai grave, numai
atinsS, cu degetul, suprafala se acoperX, in mai pu!,in d.e o jum5,tate de rninut cu
pete de un rolu viu, care se intind. la o oarecare distan!5, c1e fiecare parte a
punctului atins ;i persisti, citeva minute. Acestea sint maculae ccrebrulcs ale lui
Trousseau f i, duprl cum observl dr. Brox'ne, ele inclic,i, o stare f oarte nrod ifi-
catd, a sistemului vascular cutanat. Atunci, dacl existi, firi, indoial5,, o simpatie
intimd, intre circula,tia capilard, de acea parte a creierului cle care depincl facul-
td,file noastre mintale ryi pielea felei, nu este surprinziltar ca acele cautze mora,ltl
care produc inrosire intens5, s[, provoace d.e asemenea o mare tulburare a rninlii,
independent d"e propria, Ior influenfd, tulbur[toare.
ru;ine,
l:,latura,std,ri,lor ntintale cal'c produci,nroqi,re.
-Acestea sint : timiclitate,
pot
;i modestie, la toate elementul esc'n,tial fiind autoobservatia. Se :rduce rnulte
explicatii pentru presupunerea cir, inilial atenlia, sporitd, in leglturti cu p[rerea a]-
tora d.espre aspectul erterior personal era carr'/,a excitatoare', acela;i efect fiirtd
ulterior proclrrs, prin puterea asocialiei, clt-r autoaten.!ia in legi,tur'l cu colnpor-
tarea morall. Ceea ce provoaci, inro;irea, rtu e.ste limplul act der a meclita asupra
propriului nostru u,spect, c,i dt' a n.e gindi l:r oe crt'tl al{ii clespre n.oi. intr-o
singuri,tate absolutii,, persoana cea mai sensibilf este cu totul indiferent5, la
2? Vezi de aselltellea, asupra acesLui subiect, Asvlurrr lledical Reporl", 1871, p. 95-98.
in,,West Riding Lunatic
clr. .I. Crichton Brorvrrc, J,Iemoir,
1ti8 INRoSiRtr
aspectul ei exterior. Noi resirn!,inr tnur;trarc:l riltt clez:lplobarca niult mai acut
decit aprobarea ;i, ca urmare, obsen'zlliile tle clepreciere ,sa,u de ridicol, daci, sint,
in leg5,tur5, cu aspectul sau cu purtarea noastri,r Le fac sL rosim mult mai ufor
rlecit lauda. F-flrti inrloialir, in.sii, cr"r, ]aucla, ;i admiratia sint foarte cfieace I o fatl
dril,gu,tir, ro;e;1;e cind un b[,rbat se uit[ insistent la ea, t]u toa,te cti ;tie perftrct
rlcr bine cti nu o clefii,imeazh. Mulli copii, precum ;i persoane bzitrine ryi sertsibile,
rosesc dacil sint rnult liluda{,i. }Iodul in care s-:r ajuns ca aspectul noastru perso-
nal sir, ducil, a,tun.ci cincl ne cliirn searna cir, allii se ocupii, de noi, la umplere:r ime-
rliat5, cu singo zr ca,pilarelor', mai a,les a, celor ale fetci, va fi discuta,t, ultt'rjor.
t{otivele crlr'e mir, fa,c s[ crecl c5, atetllia indrentatzi c[,tre aspct]tul persottetl
;i cir,tro cornportarea, mora,l[, a fost elementul funclamental in rloltinrlirea obic'c-
iului clt a roryi vor fi relatatc acum. Luater fiecare separat, ele sint neinsemn.ate,
insli combinate au, dupri mine, o greuta,te consitlerabilii. ]trste trotot'iu ci, ttimitr
rru face pe gi16rv& sil roSeasci, atit de rnult ca o observatie, oricit, clet nttinsem-
uatii,, in privinla aspect,ului s5,u persotral. Nu po,ti nici m[car sL remarci roc]ria
unc,i femeri care ro;e;te ugor fa,rir, ca fala ,.oi, nu i ser impurprlreze. I)upri oum tlbser-
r.i.r, Colerriclge, este suficiernt sti priveryti fix unelcr persoalte pen.tru tI, le face sl
ro;eascir, L,sr"f explicer asta cine Poate"za.
La cei cloialbinoryiobservali de dr. Burgcrss24, r,ceL\ ntai rnici, mi;care cle a It'
t,xarnirra part,icularita,lile in mod invariabil" ii flcea r-ti ro;easc[, intens. l'ermeile
sint mul1, mai sensibile in privinf,a aspectului lor personal decit b[rba,tiir mai
ales femcile mai in virsta, in comparalie cu b[rbalii mai in virstL, ;i ele ro$esc
rnult mai u$or. Tinerii cle ambele sexe sint mult mai sernsibili in aceastzi pr:iviniI
rle'cit bir,trinii si ro;esc mult mai ugor decit ace;tia. La o virsti, foarte fraged[,
copiii nu roDesc si nici nu arat5, celelalte semne de autoconrytien!5 cAr'(-' itl.solescr
i1 general ro;irea. tlnul dintre farmecele lor prin.cipale t'r,te cir nu le p:rsii de ct'ett'
cg crecl alfii despre ei. La o virst[, timpurie, ei se uitri cu ochii larg deschi;i la, un
str[,in', cu o privire fix5,;i f[ra sir, clipease[,, ca la un obiect neinsuflef,it,r intr-un
It'l po care noi, cei mai in virstit', nu-l putem imita.
Ilste evident pentru oricine cir tinerii ;i tinr,:rele sint foarte sertsibili fa'fti
rlrr piurere1 altora in ce€lr ce priv'e;te aspectul lor si ro[es]ci incomparabil mai rnult,
in prezenla sexului opus rlecit in cea a propriului lor sex 25. Un tinflr ca,re n.u t'ste
foarte preilispus sil ro;easc5, se va imbujora intens la orice u;oar[, rjdicu]izare a
2,spe3tulli orlu din partea unei fete a cd,rei judecati, asupra oric5,rui subiect impor-
t,a,irt, sl nu ar lla-o in consideralie. Nici o pereche fericitzi de tincri indrzigostif,it
prerfuinclu-;i aclmira!,ia reciproci, ;i dragostea mai scump decit orict' altceva pe
l,r*,,, nu s-au curtat vrcorlat'i, fzir5,,qi, fi rogit de nenum[rate ori. l)upti dr. Brirl-
gpsr chiar sillbaticji din fara cle l'oc rogesc, ,,mai ales in prc.zrn.!a femeilor, ins5, in
rnod sigur ;i in legltur[, cu aspcctul lor p€lF]ctlal".
Dintr:e toate p5,r!ile corpului, fafa este cea mzti cei'(i('tatir' ;i luatil in. crtn-
sidcrafie. cl1pil cunl este naturnl, fiincl sediul principal al t'xpre,si{i;i sursa vocii.
lia, cste tlt' aserteuea, .si secliul plitr.cipal al frumuse!,ii ;i ltl uri!,eniei ;i in toatit,
23 intr-o rliscrr!ic tlcspre il;a-trtttnilttl nragtrctistrl atli- facc obsct'r'a{ii ctr pt'ivit'e la tirtriditatea conrporLiil'ilot',
nral, 'l'uble 7'alA', r'ol. I. care esle produsit intre sexe... sub influenla respectu-
24 I bitlern, p. -10. lui reciproc, cle Leama ambelot' pnrli de a nu fi in rela-
2:, Dl. Ilain (The Emottrtns unrl llte II'iU, 1865, p.61) !ii bunt'in mod t'ecipt'oc.
I\.ROSIRE
lumea, fa{,a este c('a mai impoclobitir,26. De :roeca faf:l tt'<'ltuie sii, fi fost, supusii,
tirnp cle'rnulte gc'nera{,ii, la o autoob,qervatie, mult mai milulioar5,;i tnai seric;asf
decit oricalcr parte a corpului;i, in conforrnitater cu principiul €xpus aici, putt'nt
inlelege de r.,o estc cera mai prcdispusir sil r(IseAscii,. Cu toatc crit t'xpulterea la alt,t'r'-
nllnt,tr de t,ernpurlrturzi etc. zr, sporit probabil rnult capacitntcit tle dilata,r'e;i tler
contract'ir-' :r capilarelor fc!t'i ;i a pir,r'!ilor invecinnte, t,otrr;i rrct'st fapt plin el
insuryi cu gr(,u poat,e explica cle (i() aceste pirrfi rcfesc mai rrtrrlt tlecit t'esrt,ul (1or'-
pului, intrucit cl nu lilrnurersf,g clcr ce rniirilt't'ogcso ntreorj. IrrI ('rrr(rperti, tct (iol'-
llul le furnict-l u,)ol atunci cind f'afa ro[e6tcr iutt,r,s. La taselt'( rl]cttclf i (iar(] de obictti
urnblir goale, rcs€a{a se extinde'pe o,quFrafa!ii mult mai rnal'('rkt,it la troi. lntr-tr
oarccitro miisurl, aceste fapte se pct intelege, clec;arece aten!,ia ftrfir, cle proprill
persoan5, la omul primitiv, preclunl ;i la rasele actuale care itrcit umbl5, goale, nll
treLruie sil se fi lirnitzlt numai ia, fala lor, dupf curn se intimplir, la, perscranelc-'
care acunl umblil imbrzicate.
Am v[,zut cil in tolrte p5r!'ile lumii per'soaucle cAr() se ru;int,ir"zl r1e vreo
infracliun.o moralil sint predispuser sri-;i intr:arcii fatil srau s-o zrplcce srru sil ryi-o
a,scundir, indepanrlent cle vreun gincl in legtituril cu :tsp€ctul lor persottal. Scopul
cu grcu puat,e fi actla, de a-rqi masca inrosilt'zr, tle'cat'cce irl accst ft l fa{,a t'i',te in-
toarsir, F:lrl rii\cr.urst"r in imprejur5,ri care exclucl orice dorirrfai de a, a,sculttle ruryinea,
ca atuuci cinrl r'.ti,ov'il!ia, este pe deplin miirturisitri ryi regrct,at[.Iirte totupi pr(]-
babil cir onlul prirnitiv, inainte de a, fi clobindit niultil sen""ibilitatrr rnttralii, tre-
buie sti fi fost f'oarte sensribil in priv'infa :rsperctului silu personal, ct'l puJin irt
legriturl, cu celilalt ,q€'X' ;i ,s[, sc fi simfit, in consecinfti, nenorocit la vreo obser-
vafie criticl in legriturii, cu aspectul silu, ceea ce €,qte o formil a, ru;inii.$i, intrucit
fala este partea corpului cel mai mult privitl, este t1e in],elcs cti oric;rtc, fiin<l
rusinat cle aspectul sii,u personalr v& rlori sil-;i ascunrl[ aceastri paltrr a corpului.
O clat[ astfe] clobirrdit,, c'ste natura,l ca a(rt,st obicei sii, fie coni,inuat ittuttci cind
ru;inea t'ste t't'sirnfitir t1in" motive st;rict, rnorale ; alt,fcl nu ar f i uf olr r rlr, lle dir,nr
seama rle c,e in ercest,o imprejuriiri ar erisl,a, o dorinf,a, tlo a, lr.(r irst:utrc|"'.' fal a tnzli
rnult; dccit oli cAtt' alti parto :1, corpuiui .
Obiceiul at,it cle general, la oricine se simte ruryinzlt,, r'lc a-[i in.tcriLcl(' filftl
sau cle a, llsa ochii in. jcs sau cle a-i mi;ca nr:lirr.iryt,it clintr-o parte intr-alta clecurgtr
probabil din fiecare privire indreptatl spre cei prezenti, car() ii creeaz[, corv'ittgct't'rL
cir, este obserrr,'at cu:r,ten!ie,;i atunci se strdcluierytc., neuitindu-st'lrr (,t'i tlt'{'afir,
clar mai ales in ochii lor, s[, scape pentru moment rle a,ceasti, convingere neplticutl.
Ti,nti,ditate.
- Aceasti, ciudatf stare psihicd,, aclesea clcnumitii rf.ialri situ
f:r,ls5, ruryine sau.,mauvAise hontett, pare s[ fie una dintre cauzele cele mai efi-
ciente ale inro;irii. Timidit:rtea se r{:cunoa;te de fapt mai ales prin inro;irca, fefei,
prin evitarea privirii cclorlalfi, prin lS,sart,lt ocrhilor in iosr pr€(iun] 5i prirr tniqcii-
rile stingace si nertoase ale corpului. Multe femc,i rogesc clirl tim.jrlitatt'rle sute
rrau poate chia,r c1e rnii r1e ori, clar li se intimplri, sir, rc;eascir rlual o tlat[ pentrtr
ceea ce mcrit'i mustra,re ryi Ic'este lealmente'l"u;irre. f inriditatea p?rre sir, depinclti
r1e sensibilitaterzr fafi dc pl,r'erea bunl sau rea a a]tortr in specizrl in leg[turl' cu
aspectul nostru exterior. Striiinii nu curlosc 5i nici nu le pa"sii de' purtarea sau
rle caracterul nr,;stnr, ins:li (,i ne pot crlitica aspcctul, ;i Adclrr.a o si fae. Ca urmare
26 \'ezi, ca r,lovutlii perrtrrr accst subiect, 7-1rc I)esce,nt of JIttrt, t-crl. I I. p. 71 ;i 13 t1,
INROSIRE
a acestui fapt, persoa,nele timicle sint in specrial preclispuse sir, se jeneze ;i sir
roryeasci, in prezenla stri,inilor. Daci sint con;tien.li c[, existzi ceva neobiqn.uit
sau chiar nou in imbri,cd,minte sau c[, persoana lor are yreun defect ne'insernnat,
mai ales la fa!,ir, - elemente probabile de a,tragere a a,ten,tiei str[inilor -, timizii
tlevin insuportabil de timizi. Pe de alta, parte, in acele cazuri care privesc com-
portarea, ;i nu irspect,ul person.al, sintem mult mai predispu;i Ia timiditate in
prezenfa, euno;tinfelor lroastre, a c5,ror apreciere o pre,tuim intr-o anumit[ m[sur[,,
clecit in prezenla striiinilor. tln medic mi-a spus crl un tinrir duce, boga,t, cu ca,re
c['l[,torea in calitate tle insofitor medical, rosea, o& o fatl atunci c,in.cl ii plltea
onorariul ; ;i totuli acest tirrlr probabil czi nu ar fi roryit ;i nu s-ar fi ari,tat timicl
cli,lci, ar fi plitit o not[ unui negustor. Unele persoane sint totrr;i atit cle sensi-
bile, incit simplul act cle a, adresa cuvintul aproape oricui este suficien.t pentru
a le stirni conltiinf a, de sine, rezu\tatul fiind o u;oar[, roryire.
Deza,probarea, ;i ridicolul cletermin[, din ria,uza, sensibilit[tji noastre in
aceastir, privinf,i, mult mai ugor timiditatea si ro;irea clecit le determinS, aprobarea,,
cu toate cL Ia, unele persoa,ne aceasta din urrnir, este foarte eficace. increzu,tii
sint rareori timizi, cleoa,recer se preluiesc prea mult pe ei pentru &, se arytepta
la critici. Nu este a1,it de evident de ce un om mind.ru este ad.esea timid, dup[
cun] pare s[, fie ca'2u1, afa,r[, numai dac[,, cu toatri increderea sa, in siner, el
prefuie,ste rnult opinia altora, d.e;i cu dispre!. Persoanele extrern de timide
sint rareori timirle in prezenta acelora, cu care sint foarte familiari ryi de a ch,ror
plrere bun[ li simpntie sin.t complet asigura,ti, de exemplu o fatf in prezenta
rnamei sale. Am negli jat sI, pun intrebarea, in circulara mea tipflriti,, dac:-u
timiclitatea, poate fi cletectatir, la cliferite rase omenelti, ins[ un hitrdus ]-a asi-
gura,t pe dl. Ilrskine cir, ea poate fi recunoscut[, la compatriolii sir,i.
Timiclitatea, dup5, cium indicS, derivalia euvintului in mai multe limbi 27,
t'ste inruditti indeaproape c,u frica,; itr sensul obirynuit al cuvintului, este totu;i
distinctii, de fricir,. Fririr, indoia,ll, c[ unui timid ii este groazk de atenlia strii-
tr.ilor I (ru greu se poate in-sti spulle cti ii ester fric5, cle' ei I el poate fi tot a,tit de
vitetlz clA un ('rou in luptfl, si t,otu;i poate sri nu aib[ in.credere in sine pentru Iucruri
cle nimic in prezen,ta strd,inilor. Aproape oricine este extrem cle nerrros cind so
tt,dreseazzi peu.tru prima clatd, unui public, ryi majoritatea oamenilor ri,ntin toir,til
viafa a;a ; aceasta pa,re si, depincLi ins5, mai mult cle con;tiin,ta unui mare efot'l,
iminent, cu efectele sale asociate asupra sistermului nervos, decit de timiditate tt,
cu toate cc"r,, ftirri inctoial[, timidul suferai in asenlene& ocazit infinit mai mult
decit altcineva. La copiii foarte mie,i c'stc greu de deoserbit intre fricir, ;i timidi-
tate I Ia, ei insai, acest clin urmil sentiment mi-a prirut Adese:r, mai asemirn.i,tor cu
szillri,ticia unui animal neimblinztt. Timiditatea apare la o virst[ foarte timpurie.
Irir, trnul clintrt'copiii mei in virstii, cle doi ani;i trei luni, a,m vhzut o urmir' de
oeea co pirea cu siguranfir, sir, fie timiditate, ma,nifestat5, fa],i, d"e mine dupri
o absenfd, de acasil de numai o siptd,min[. r\ceastzr s-a manifes.tat nu uunrai
printr-cl inro;ire, ci ;i printr-o uryoarir, intorr,r'cere a ochilor dinspre nrinc tinrp
r7 H. \Yt'clgrvootl, Dictiorrurg of English Iilgmologg, t'ol. ocazii, preculn si tructtl scenci la actorii care nu siut
III, 1865, p. 184. La fel gi cn cuvintul uerecunrlrrs. obiqnuili cu scena. Dl. Bain pare si ntribuie aceste sen-
28 f)1. Bilin ( l.he Emotiorts unrl the lYill, p. 64) a dis- timente sirnplei plesupuneri sau temei.
ctrtat scnt irnentele ..de Lusine" rnanifestate in aceste
INROSTRE 191
ee }laria gi R. L. Edgervorth, L-.s.say.s rtn Practicctl Erltt cil., p. 187) insistir putt'rnic in act'lagi sens.
r:ttlittrt, edi!ic nouir, r'ol. II, 1822, p. 38. Dr. Burgcss (p7;. 30 Ibiclem, yt. lt0.
INRO$rRE
dt,oalece ('ir, n.u p{.)ate fi sigurft cur]r va fi apreciatir, purtflrcB, sa. Cazuri ca acestea
insd, tle,buie consiclerate ca idcntice cu timiditatea.
in,aiilr,ut'(u ltot'ntel,or de burad,-cu',^i,'in!,rY.
- Regulile cle bunii-cuviinli se referi-r
iutrttrlt'illll'r.a l.a <,ompoltrl,r'eil in prezenta altora sau fat,iu cle a,lfii.Itrle nu au neapitrat
vt'eo lt'gt'rturl cu sinrlul mora,l ;i sint :tdesea fririi serrs. 'fotu;i, rleoarcce depind
<le rnorzlvurile celor cguli,si supc'r'iori nouzi, a et-u'or piirele o pretuim in morl deo-
sebit, ele sint considerate ca tot ntit de obligatorii ca ryi legile onoarei pentrrr un
our bint'crescub. in const'tr'nII, o inc[]care a legilor de bunri-euviin,t[, adic[ orice
rrt'politete satl ,,gaucherict'*, orice necuviin{ti sau observatie nepotrivitr-i, cle;i
cll tol,ul intimplritoare, v?r, pl'olrocit, cea, mai intc'nsi, r'osire clr: care este capabil
rrinevu. ('hilrr' :rntjntirea, urlui rr$emenea act, tlupir, un interv'al tle rnul,ti ani, va
pl'()v'r)c,il lurrr.ictrre irr tt,t colpul. Atil, de puternici, cste, cle asernellea, for,ta siru-
pa,tiei, inrrit o p(rl;ioanl, sclsibilir va ro;i uneori, dupli (]um rn-a asigulat o doamn[,,
la irrcirlcarerl fla,grantir a burrei-cuviinte cle cirtre o persoan5, cu totul strr'r,inri,, cu
t,c:rie r,:i irctul poatc sr-l rru aibil zrbsr-rlut u.ici o legiituri-r clr ca.
.IIotl,r'stit'. -,\cest:I, cf t-r url alt factor importunt care ducc, la provocareii,
rosir'.i, insr'L cnvintul nrc;destit'inclutle stirri psih.ice foalte dil'elite. trl implici
urnllirt![,,;i lrrlclt'r,r., inrlccit,nr ucerrst,a tlupi,fapt,ul cir, unele persoane sint foa,rte
ntulfunrite si rose-q(1 la, o micir, laudzi sau sint nemulf'unrite de la,ucla pe carcr o ererl,
dupir, propriul lor umil c.r'itcriur prea mrlre pentru persoana lor. Aici roryirea cste
provocatir de irrsemnirt:rtea obisnuitir, a, cottsirlera!iei pentm prirelea altola.
Arlesea irrsir nrotlestia se rnanifestri prin acte tler indeiieatc'le, iar inclelicate'tea
('ste o prtrlllernil t1e bund,-cuviirrtii, dupir, cum r"eclem (rltl,T l:r, na,tiunile ca,t'e merg
cr,mplet srru aproapc) goille. (lt'l cu'e este rnodest si lo;e;te ug()r la acl,r'cle as(f-
nlellell nrrtut'r"r, o face pentnr cii, t'le replezitrtl, inctilcriri rrle unei bunc.-cuviinte
solitl si intt'ltrpt stalrilite. Act'rtsta se \.ecle tle fapt tliu clerivatia cuvintului ,,nroclest"
rl ,rr ,,ntot1us", o rniisurir, satl un criteriu rle comportare. O inro,lire clatoratl acestei
1'ol'm(, cle motlcstit'('it('rlt'altfel:rptai drr a, f i intens:i, intnrcit eu, se tefel'ir, in generrrl
llr serrl cpus ; si ilrn vlzrit cun], in toat'e czrzurile, plerlispozitia, noa,strf de a,
lrisi osto irstft'l sporitir,. S-ar pirr"eLr, cr-l noi aplicitrn tt'tnre nul ,,mod.est" la cei cirr(' il,u
o plrele urnilir despre t'i inpiqi si 1:r, cei care sint t'xtlem dc sensioili in privinfa
lrnui cuv'int sau rr urrui fnpt rtt'tlelic:t1,, ttuntai tleoat't'cer itr antbt'le ctrzuri rolirerr
es1;e ugor prrivocu,tir, celc tlonir, stirri psihict'nenvind nimic altceva comun. Din
a,cest rnotiv, tinririitatca este atlesea confuttrlatil ,1i ca, cu modc'stia in st'nsul
unrilin!t'i.
I)upir, cunl a,rn observat;i dupfi cum mi s-a relatat, unerkr tr)ersoane ro$esc
la orice arniut;irc bnrscii ;i ueplfcutl,. Cauza cerzr, mai rteobi;nuitd, pare sir fier zlrnin-
tirca, bluscr"r rle tr fi promis ;i c1e a nu fi f[,cut cerra pentru o alti, persoanit.
irr acest caz se poate sir, rle trt':rcii prin minte, pe jun[,tate con;tient, gindul :
-t'a cr€ d(' t'l desprcr minc' ? ", ;i atunci imbujorarea vll, cii,p[t'a natura unei
, , L'e
arlevir,rate inro;iri. IJste foarte inrloielnic dac[ asemenea imbujord,r'i sint datorate,
in nra,jorit:r,tea cazurilor, faptului cil circula!,ia capilar[ este influen\ath, tleoilrece
brebuie sii ne :lrnintim c[, aproape toate emofiile puternice, cum sint miniil sau
rnar'('il bucurit, ac(ioneazir, rrsupra ininrii ryi fac ca fa!'a s5, roryeasc[.
" ",lll,i,"
l;T'" :' :::l i ::; i" t, i,li;, ; li, ll
",,,,,,,,,
Atunci ins5, eind" o ro;ire este provocatl in singurir,tate ) caLtza este ?lproapc
lntotdearlna in leg5,turi cu pirrerea altora despre n.oi asupra acfiunii executa,te in
prezenla, lcr sau ei, sau de asemenca in lcgirtllri-r cu reflcrrtar:ca la oe ar
bfnuite c1e
fi gindit al,tii desprc noi tlaci, ar fi curoscut acele ac{iuni. Totusi, unul sau tloi
tlintre informat,orii mei cred cir au rosit de ruryine p€ntru acfiurr"i cillo nll au nirri
o legziturz-r cu allii. I)acir, cste a$a, atunci rezultatul l,rebuic. "'i-r,-l atribuinr fortt'i
obiceiului inr[tlircintr,t ;i A ztsccin,tiei, sub influenla unei stirri psihice inrle:rpr(]ape
analogd, cn cea care provoacii, de obicei inroryire;ryi rrici nu trebuie srri fim surplinsi
cle aceilsta, dearece chiar simpatia pentru o altX, persoarlil care cromite o grar.i-r in-
cllcare a morlului de comportare pz,re sri provoace uneoli, dupii cun] tocrnai ar]l
vitzut, o inro;ire.
Conchid, in sfir;it, cti rosirca, clatorat:i timiditirf,ii, ru;inii pcntru o erirnt-r
realI,, ruqinii pentru o incilca,re a legilcr bunei-cuviinfe, modestiei rlin umilin{ir,
modestiei dintr-o nedelic:rtefe, depintle in t'oate cazurile de acelzr,si principiu, cilr"e
esteo reacf,ie sensibild, fa,til de ptilere a altora, rnai ales fa,lil rle deflimarca rle critrt'
a,l,tii, in primul rinrl in legir,turri cu aspectul nostru personal, si in special al fefei,
;i in al cloilea rittd, prin for{a asoeia,fiei ,si a obisnuinfei, itr lt'gittru'i'r, cu prileleA
altora despre comportarea noastrri.
Teot"iu rogir"ii.
- llrebrtie s[, examinilnr acurn rle ee itl€('zl, cl-l nllii girrtlt'sc,
cev'A tlespre nr-ri ne influenteazri circula,tia capilarir. Sir O. Be113r insistil asrlpnr
faptuhii czi ro;irea, este ,,url dispozitiv pentru expresie, ttrrpir (lunt se pcate tlt'rlnct'
clin aceea cil culoarea llu se extin.de clecit pe suprafala felei, a gitului pi a
pieptulrti, pirrf,ile cele n:a,i cxpuse. tra nu s(' clobinderyte, ci existil cle la inceput".
Dr. Burgess crede c[, e il a fost destinat[ de creator ,,pentru ca sufletr,rl sri :ribir,
putere nelimitati, tle arhta pe obraji cliferitele cmo!,ii in,ter'rter ale sentimen-
telor moralet', constituind ^ ca o opreliryte asupra noastri si r1n semlr pentru alfii
cL incd,lcI,m reguli care ar trebui consiclerate sacre. Gratiolet observ[ nuntai :
,,Or, eomme il est clans I'ordre d.e la nature que lt0tre social le plus intelligent soit
:r,ussi le plus intelligible, cette facult6 c1e rougeur et palcrrr qui clistingrte l'h.omme
est t1n signe naturel rle sa haute perfection"*.
31 Belf, .lnrtlontu rtnrl I'hilosoT'tltg of Iit'ysressiou, p. * ,,Or, clrnr c firesc ca fiinla socialir ccr nrai intcligenta
9l-r. Brrt'gess, o1t. t'i1., p. l!), (ilatiolet, I)c lu l)hrlsionomit, sir fic ;i cea nrai inteligibilir, ltct'astii Iitctrltalt', 1lt'tipt'ic
p. 1) 1. ornrrltri, rle a t'osi si de a sc facc palicl cste rrn st'tttn nutrr-
ral rrl irraltci sult' pclft'r'!irrrri" (l'. /rrrr1.).
194 lNRO$rRE
Convingerca c[, roryirca zr fost predestinatfi, spr:c'ia.I c1e crc'ator este opusd,
teoriei g"nutr,ie a evolu,tiei, at,it rle larg acceptatS, in prezent. Dar discutarea
acestei ch.estiuni iese din'cadrul problemei pe care mi-am propus-o. Cei care cretl
in predestinare rror gd,si ck este greu de explicat faptul cd, timiditatea este
cea rnai frecveltd, ryi ."u m*i eficientI, diu toate cauzele roryirii, deoarece face pe
cel ce ro;eryte s[, sufere rii pe cel care pril'eryter ,q[, se simtir, stingherit, f5,r[ ^ fi
de cel mai mic folos pentru vreunul d.in ei. Ei vor constata de asemenea cd, este
gred sir, erplici faptul ci, negrii ;i alte rase inch.is colorate roDesc, d.eoarec_e la
aceste rase o sch.imbare in culoarea pielii nu este decit zrbia sau c1e loc vizibil5,.
Fi,r[, indoiald, cX, o u;oar[, inropire contribuie la frumuselea fe,tei unei fe-
c,.oare, iar circazien.ele capalrile de a, roqi se vind cltr un pJ'e! mai ridicat pentru
selaiui sultarrului cle cit ce^le mai pulin sensibile 32. Tns5, cel mai neclintit adept al
rf"cacit1,tii selec,tiei sexuale..r gt*o va putea presupune cir, r_o;irea afost d-obin-
rliti c2 nn orrrament sexual. Aceastii, ipotez[, ru] contrazice tle asenlenea cea ce
s-a spus mai sus clespre rasele cle culoare care roqesc in mod zrbia vizibil.
Ipoteza care imi pare cea rnai probabili,, cu toate c5, la prima veclere
poate p[,rea pripit[,, este cii, atenlia strict indreptat5, spre,oricare.pt"tq a^corpu-
iui tincle sL deraljeze tonusul obirynuit al arterelor mici ale acelei p5,r!i. l.n con-
secin16, aceste ous" se relax eazd, in asemenea momente mai mult sau mai pulin
qi se umplu imediat cu singe arterial. Aceast[, tendin,t[, trebrtie si, fi fost mult
int6rit5 dac[ atenlia fost frecven.t, indreptat[, in d.ecurs cle multe genera!,ii,
A,
asupra acc,leia;i p[r!i, datorit5, influxrrlui nervos circulind ugor de-a lungul c[,ilor
cbi$nuite ;i prin puterea erreditillii. Ori de cite ori ni se parre c5, alf,ii deflimeazd,
sal chiar efamineazh aspectul nostru personal, atenlia ne este intens indrep-
tatir, spre pfirlile exterioare ryi vizibile ale co'pulUi nosl,ru, i-ar dint're toate aceste
pd,r!,i ?aga ne este cea mai sensibill, deoarece,fii,rd, incloiali,, tot aga, a fost ;i in
-decursul
rnultor generalii trecute. I)e aceea, dac[, pre.,supunem pentru moment
cri afen,tia ilcordatI poate acliona asupra vaselor capilare,_cele ale fe,tei trebuie
s[, fi cleven.it d"eosebit de sensibile. Prin forla asocialiei, acelearyi efecte vor tincle
sL clecurgi, ori de cite ori ni se p&rer c[, allii ne examineazra sau ne cenzu-
reazd, ac,tiunile sau caracterul.
Deoarece ba,za acestei teorii rezidh in faptul c5, starea psihicfl d.e atenlie
are o oarecare putere tle a influenla circula,lia capilar[r v& fi necesar s5, prezen -
t[,m un numi,r considerabil de cletalii mai mult sau mai pu!,in direct legate d-e
acest subiect. 1'lai m1lf,i observatclri 33 care, prin experienla ryi cuno;tin!,ele lor
v2,ste, sirrt clcosebit r1e czr,pabili tle a forma o judecat[, sinil,toasti att convinge-
ss I)upti autoritatca pe cal'l' tt llt'ezitrtil latl-v nlary lucrarea sa Treatise on tlrc Areluott.s JJi.sert.se.s of II'onten,
\Yortlcy \'IouLagtte, vezi flttrgess, oP. crf., p. 413. 18-10, 110 gi,,llitrtl and Brain", vol. II, 1860, p.327.
p.
33 (-lred cit in Anglia Sir H. Ifollancl a fost pritnttl care Pirerile clr. CarpenLer tlespre nresmeristn atl tlll conlinttt
s-a ocupaL clt: ittflttcn!a att'n!iei asupla diferitelor lliir!i aproape sirnilar. Nlarerlc fiziolog lltiller zr tratat (EIe'
ale corptrlrti, in lucrat'ta sa lledical Nole.s und Re[lec' ments of I'l'tgsiolog11, trad. engl., vol. lI, 1l' 937-1085)
lion.s, 1839, p.6'1.,\ceastit lttcrat'e, mull lirrgiti, ir fost' clespre infltren{a gindirii asLlpra rlutri!iei pirr!ilor in
ret ipiritii <lt' Sil tl. t{ollanrl in Cltcrltlt:rs on Llentrtl lrrcrat'ea sa Lectrrres on Surgical Patholoog, 1853, vol'
Phusiolo(tu, 1ti58, p.79, tlitr calc citcz intotrle:utna' itr I, p. i39. Citez clin eclilia a 3-a revilztttI tle cittre prof.
aproape accla;i titrtp pt't'cttttt gi ttlterior, 1lt'of. T,a-vcocli 1'urncr', 1870, p. 28. Vczi, de aselllellca' Gratiolct,
a cliscrttlt acelrqi sttbicct, in,,Etlinbrrrgh \Icdical atltl De lu Plttlsionontie..., P. 283
-287.
Srrrgical .loltrtutl", 1839, iLrlic, 1t. li - 22' De aselllcllca'
INROSIRE
rea e5, atenlia sau conqtiinla (Sir H. Holland considerd, acest ultim tetmc'n ca
fiind mai explicit) concentratd, asupra aproape oric5,rei p5,r!i a corpului produce
un anumit efect ftzrc asupra ei. Aceasta se aplici la miqcd,rile mu;chilor invo-
luntari ;i la cele ale muqchilor voluntari atunci clnd. acfioneazfl, involunl,ar la
secrelia glandelor, lzr, activit'ate'a simlurilor ryi senzaliilor lsi chiar la nutri-
f,ia lesuturilor.
Se rytie cd, migci,rile involuntare ale inimii sint influenlate d.aci, Ii se
acortll o aten!,ie serioasd,. Gratiolet sa prezint[ cazu] unui om care, observindu-;i
qi numi,rindu-ryi in mocl continuu pulsul, a f5,crrt pini, in cele d.in urnr[ ca o b5,-
taie din fiecare gase si, se iutrerupd,. Pe cle alt5, parte , t'at6,l meu mi-a spus ci,
un observator atc'nt, care suferea cu sigrrranlzi de o boald, cle inim[, de care a
qi murit, a afirmat in mod. preeis c5, pulsul ii era in mocl obiqnuit extrem de
neregulat ; totu;i, spre marea sa dezamd,gire, el devenea invariabil regulat tle
indatzi ce tatil rneu intra in qdaie. Sir H. I.lolland. observ5,35 c5,,,efectul asupra
circulaf,iei unei p[r!i, din fa,ptul ci, congtiiula este brusc indreptatS, ryi fixati, asu-
pra ei, este adesea eviclent ;i imediat". Prof. Lafcock, care s-a ocupat in mod"
special de fenomeil.c) der aceastil natur[tu, sus!,ine cd, ,,atunci cind atenlia este in-
dreptatit asupra, oricl,rei pd,rli a corpului, inerva,tia ryi circula,tia sint excitate
local, iar activita,tea funclional[, a acelei porliuni se intensificd"'.
Se crede in gerneral c6, mi;cbrile peristaltice ale intestinelor sint influen-
late prin faptul c,zi li se acordi, aten.lie in perioade fixe repetate, iar aceste mi$-
c5,ri depind cle contraclia mugchilor nestria,ti qi involuntari. Se rtie cit, r1c!'iulL('t1,
anormali, a mu;chilor voluntari in epilepsie, coree ryi ist'erie este influenlat'd' cle
previziunea, unui atac ;i de vederea altor pacienti similar influenlu'li tt. Aceea;i
situa!,ie se constat6 si la acliunile involuntare cle ci,scat ryi ris.
Anumite glancle sint puternic influenlate daci ne gind.im la ele sau la
condi,tiile in care au f ost d.e obicei excitate. Acest fapt este bine cunoscut de
oricine in urma d.c,bitului saliva,r sporit atunci cind, de exemplu, ne gindim
concret la fructe intens d.e acid.e 38. in capitolul al Yl-lea s-a ard'tat' cd, o clorin!5,
serioas5, qi ind.elungat5.,, fie d.e a reprima, fie de a spori acliunea glandelor lacri-
male, este eficace. S-au inregistrat la femei citeva cazurrL curioase de influen!'ri
a minlii asupra glanttelor ma,mare ;i altele ;i mai remarcabile in legd,turit cu func-
tiile uterine 3e.
Atuncri cind ne indrepth,m toatl atenlia asupra unui singur sunet, aeuitittea,
lrri spolpsf,p4o, ia,r obiceirtl continuu,t al atenliei susJ,inute, ea la orbi asupra, :Ltlzll-
:j4 l)e.lu Plttlsionomie...l p. 283. cra clrinuitir dc gintlul ferm ;i durabil cri esLe gravitli.
3ir Ohrtltters on I.Ientul Pltgsiologg, 18118, 1-r. I I L Alunci cinrl sosca pcrioacla previizut.ir, ea aclionl cxtltlL
3(i
,,Nlirrd anrl lJrain", 1860, vol. II, yt. l'r2i. ca Ei cutn ar fi daL rcalmcnLe na;tere rttni copil ;i pitrert
Cltupters ort Ilenlal I'hysiolo1111, I). 10 I -" 106. sit sufct'c dulct'i foarLe tnari, a;a incil" ii apiit'eatt ltrttbolttltl
3ll \:czi GrtrtioleL asupra acest.rti sttbiect, De la I'hrlsia- ttc sudoare pe fruntc. Drept rczultat, a rc:rprit'ttL mcnstru-
Iu)n7ie.... p. 287. a[ia eare a durat trei zile pi care nu se nrai tnanifcstasc
ire I)in olrsrrrva!iilc sale asupla rlcrnenlilot', tll'. Crich- rlc qase ani. Dl. Braid clit in fuIctgic, Hgpnotisrn..., 1852,
ton Rrou'nc cslc convins c[ atenlia indleptatit Limp mai p. 95, ca gi in celelalLe lucrlri ale sale, cazuri analoge,
inrlclungaL asupra oliclrei pirli sau organ ii poate infltt- prccum ;i alte fapte arltind marea influenlri :t voinlei
en{.a, pinl in cele din urmir, circulalia capilari 9i nutri- asupra glandelor rnamare, chiar nnmai asupra ttnui sin-
lia. lJl nri-a clat. citcva cazuri estlaordinare ; unul dintrtr gur sin.
elc, care rru poate fi lelalat aici in mocl delaliat, se rcfcrir a0 Dr. I'Iaudsley ( Ihe Phgsiologg and Pathologg of
la o fcrrtcic rnirritatir, in vit'sll'r dc cincizeei clc ani, carc nlind, ed, a 2-a, 1868, p. 105) relateazii, tlintr-o sttrsir
l4 - ('. ill)4
196 INROSTRE
lui, la orbi qi surzi asupra pipd,itului, pare s5, amelioreze in mod. permanent sim-
lul respectiv. Judecind. dup5, aptitudinile diferitelor ra,se omenegti, existl dcr as€r-
lnenea unele motive d.e a cretle c5, r,fectele sint rrlerlitale. Ilcvenind lzr, st,uzatiilrr
erbirynuite, se qtie c5, d,urerea este sporitzi claci, ncr ocupd,m dc ea; Sil B. Brudic
merge atit de departe, incit crede cd, se poate resimli durerr, irr uricare parte a
corpulrti asupra c5,reia, se atragtr serios atenlia 47. Sir II. I{olland observ'i, cle
asemenea c6 d.evenim nu numa'i conrytie'rrfi tle cxistcrtJ,a unei pd,rt,i il,srlpra ci-rreiu
cste coneentratd, atenlia, ci lesiml irn acohr rlift,r'i1,r' sonza,t ii ciud:rte, cil, gl'eu-
tate, trd,ldur:il, frig, frtr:nit,il1,uri sau ntincir,r'inri at.
irr sfirqit, utrii fiziologi srts!,in c[, rnintt'a po:.r,tc irrl'lrt(\niirl rrutri,tia pl,r'!,ilor'.
Sir J. Paget a dat :ur7 caz curios tle puterc', rltr fa,pt nu a rninfii, ci a sistemrrlni
nervos, asupra p5,rului.0 doamnli,,car:e suferrra, de accese de arya-numil,a, migre-
rr5 nervoasi, a constata,t c5, in fieca,t't, rUmintralr"r r1upi, lllr as(rrnenea accc's por!,iuni
a,le pirrrlui t'rarr albe, parc[ prldrate cu arr)idrttt. Strltirnbrl;tir, {l,vpfr, loc intr-o singurl-r,
Itoitlttt', zile pirrnl i;i redobil[(l(':l,f 11rp1irt culoit,l'r'il, l{?L clr,ft.nie ittcJtis"43.
ia,I' tlupi"t, rriteva,
Vt'rlt'tn rt,sl;fel eir, llt;t'trt,irt cottcenl;ral;t-r, irrl'lut,rtf,(,it,zil, (,u sigrrlltttti't rlil'erittr
p[t'l;i si oI'giln() (1a,re ltu sittl;7 tle fa,1tl,, srlll cotrl;rolrrl voirrl,t'i. l-'r'irt ctr rnijloaee s('
t'leetdeazii rt,l;cn,t,ia,, poa,trr (ioA Ina,i uirrrito?lt'e rlintltr 1;clate I'a,culti,file lninttnal,e
:lle rrriutii, estt'un subi(,(rf, 6'vf,l'errr tlo obscu.r. Dupir, Miilleraa, procesnl prin carc)
celtrlelt' iienzoriale ale t,rt'ierului clevin, plin voirrtil, sllscept;ilrikr de a prirni
impt't'sii trrai itrt,t:trsr-' si nrai rlisf irrtrl,e (rst,o loarl,e a,nalog cu cel prin ctro cc,lnlek'
rnotorii sint trxcita,ttr sir, trinritd, for'!r-1, IX'r'voasi"r, rllu;chilor volnntari. Irlxisl,d, rnultt'
plrncte d.e a,st'mil,nare intre ac!'iuneil cehlk,lot' ttt't'voAs(l st rrzor:ir,Lle ;i a celor rnotorii,
rle cxemplu faptul obirymrit cd, :r,tenlia c',oug,rrtra1,i[ rlurna,i a,supra unui singur'
siru!, pl'orroaoil obost'a'li, casi t'fortul prelungil; ul unrti singrtr rrtu;ehia5. ])e ace('il,
cittrl n(f concentrd,m voit atenlia asupra olici'rt'r'i pi:-llji ir, rrorpului, celulele creienr-
Itti cat'c pritnesc irnpt'esiile sau senzat'iilc dt' la, a(rt,a, paltt' sint probabil stirnula,tt'
lil activil,ate irr vreun mod necuuoscut. Aceasta po:lte t'xplica fa,ptul c[, ffi,r:ir, si"r,
se prodrtci, vreo moclificare localir, a pi,r!'ii ilsupr'u cdrt,it, aten!,ia noastrd, t'sttr irr-
tens itrrlrept;iltfi,, sc. sirnt sau se intensificil :loolo clulere s:l,u senzalii ciutlate.
Daeii, ins[, acea partc este plevirzutir, trrr tttuschi, ntt 1nrl,t'n'l fi siguri, rlupl, culll
rrri-a sern[&lat dl. Michael Foster', cti vrerrn irnpuls u,)o]'rnl l llrt,ut fi l;rimis, iu
mocl incongtient, la llselnc'rlea, rnurychi, cl()(,lrr oo lu' plovooa, pr'obabil o setrzll!,io
obseuri, ln a eel loc.
inl,r-rttr rnal'e numll rle caztrt'i, cl.r, irr ttel lr1 glerrrlt,lor sllivant, Illct'itnalt,,
l,ractusului intestinal etc., puterea al,errfiei paro si, rt-.zicle rnai ales sau, dupl currr
cred unii fiziologi, exclusiv ln faptul ef,, sistemul vaso-motor este influenlat in aqa fel,
irreit permite un a,flux de singe nuli lr'lfll'(' in cia,pilarele pi,{ilor lcspectivc.
rrr lrrrtoliltrtt:, r:ilovtr fapt.e curiolts;e ln legItur{ cu tuu('. 4) Ohultlers on llettlul l'lnlsiiiogy, 'ltt58, p. 01- 93.
Iionrrea sirrrIulrri tactil prin plut:licii gi aten[ie. l,]str: aij Lettures ort Strtllicrtl l'ctthology, erl. a 3-lr, r'r'vlizut{
renlrucabil cir, atunci cind a rlevenit in acest fel nrai dc prof. 'furncr', 1870, p. 2tt ;i 31.
acut la orice ltunct al colpului, cu, dc cxemplu, la urr aa Elements of I'hysiology, Lrati. engl., vol. II, p. 938.
deget, el este cle asemenea ameliorat, in puncLul cores- {5 Prof. Laycoch a cliscuiaL acesL subiect in rnod foarte
yrunzS.tor clin partea opusi a corpului. irrteresant, Vezi lur:rarea sa Neruous I)iseases of Women,
1 810, p. 11t).
a1
,,Lancet", 1838, p. i]9-40, citat de prof. T,a1'coclt,
Neruous -Di.seases of ll'onten, 1840, p. 110.
INROFIRE
r\ceasti ac!,iune sporit5, a capilarelor poate sd, fie in rtnele caruri cornbinatfl cu
activitatea simultan sporiti, a sistemului senzorial.
Modul in cAre starea psihici, inflrrenleazd, sistemul vuso-ntotor poate fi
conceput in felrrl urm[,tor : Atunci cind gust[,m fructe acre, o impresie estc. tri-
rnis[, prin nervii gustului la o anumitd, parte a sistemului settzorial, care, la rin-
rlul s:iu, transmite for!5, nervoasl centrilor vaso-nlotori, ia,r accqtia cleterminir
relaxarea invelisurilor muscul:rre ale arterelor mici care strirbat glanclele salivart'.
Din aceastd, caazra mai mrrlt singe curge in aceste glande care secret[, o cantitate
abuntlentl, de saliv5,. Or, nu pale o presupunere improbabili, ca, atnnci cind" ne
gindim intens lu o senza\re, aceea;i parte a sistemului senzorial sau o partcr strins
legati, de el si, fie pusti in stare cle activitate in acela;i fel (1a la percep('rea,
in mod rece a senzaliei. Dac5, este af&r acelearyi celule din creier vol fi excitat'c',
intr-o mi,surii poate mai micii,, atunci cind ne gindim intens la un gust Aorlr,
ca, ;i cum l-am percepe,;i ele vor transmite intr-unul tlin cazuri, c:t, ryi irr r,clli-
lalt, impulsuri nclvoa,se la centrul vaso-motor, cu a,celea;i rezultate.
Sri dlim un nlt exemplu, in unelc privinf,e ntai corespunzi,tot'. ] )*<,ii
lll), om stri in fafa unui foc fierbinte, i st' inroseste fafa. Aceastil i.ie du,t,o-
reryto, pare-se, tlupzi cum mir, informeazzi dl. Nlicrha,el }'ttsterr pa,r,tia,l ltcti^tttrii lo-
cille a, clldurii;i prurlial unei acliuni reflext rle la celrtrii vaso-nlotolia6. ltt:l,ocst
rlirr nrm6, caz, eir,ldura, irlflrtentea,zii, nervii fe!t,i, :r,cerytia transrnil, o irrrpl'r'sio t'olll-
Ielor seuzoriale alt' creierulrti care acfioneazii asuprn, centrului vaso-nlotor', iat'
ilcesta rt,llctioneazit, usupra ur,rterelor mici ille felei, relaxindu-le ;i perntilitttlu-lt'
sli se umple cu singe. Aici parc cle asemenea plobabil c5,, dacd, ar fi sii I]o troll-
centrd,m in mod repetat ;i crr toal,I, seriozitatea atentia asnpra amintirii fett'i noa-
s1,re inci,lzite, aceearyi parte a sistemului senzorial care lte df,, conrytiinta ciildulii
va, tincle si, fie intr-o mici, mir,sur5 stimulatri ryi, in consecinlii,, si, transrnitit, rut
otrrecare impuls nervos ccntrilor vaso-motori, pentru a relaxa capilarelc ft'tei.
Or, deoarece, in cursul unor genera,tii ftirfi, sfirryit, oamenii si-au indrcrptat lttlt'st'lt
si cu seriozitate atenlia asupra aspectului lor persotral ;i nrai a,les ir+illtr)l'a, ft'tt'i
Ior, orice tenclirrf,[, iucipient5, cltt a influen!,a a,stfel capilarele ft'tei 1,rt'l)ttit',
in rlerurrsul timpului, sir se fi irrti,rit consirlerabil in baza, principiikrr la carc tocm:t,i
Ir()-ftp referit, ;i anunte al trccerii u;oare a, impulsului net'l'os rle-4, lungrrl cl-rilot'
olrisnuite ryi al obiceiului eretlitar. Inti pare ci, in a,cest ft'l sc ol'et'li o expll6'11,{,it'
pllruzibilir, a fenomenelor principale legate rle a,ctul ro;irii.
Reeapi,tl,tlure,
- Bflrbaf,ii gi fern6'ilp, tlar tnai ales tinerii, rul prctuil, intol-
rleauna intr-un inalt gracl aspeetrtl lor personal ryi a,u prcf,uit rlc a,sernenea aspocl;ttl
a,ltora. tr'ala a fost obiectul principal al atenliei, crt toa,te c[, atunci cincl ini!,ial
omul umbla gol, el trebuie si, se fi interesat de toat[ suprafu!,a corpului. Aten-
lia concentrat6 asrtpra persoanei noastre este excitatfi, aproape exclusiv cle p[,rerea
a,ltor:1, intrucit, t,r'ir,ind. in singuri,tate absolut[,, uimi,nui nu i-ar pi,sa tle aspectul
sir,u. Oricine resimte mai acut critica clecit lauda,. A;u,clat', ori de cite oli rytim sa,ll
l)r'oslrpulx.m ci, allii ne critic5, aspectul persotl:tl, iltern!,ia, no cste pul,elnic :rtt'ltsl-t
spr(' uoi in;ine, mai ales c[,tre f.ala noastr5,. Efeetul probabil a,l act'stc'ia, viu f i,
rlupir, (.ult'r tocma,i s-a explicat, punerea, in acliune a, act'le'i pilr!,i fl, sistentttlui
40 \rezi, de asentenea, dl. t{ichael IosLer asupra acti- !inuLi la Royal Inslilution, rlrtpr"r curn este trarlttsri itt
ttnii sistetnrr.ltri virso-rnol or irr intercsanlu sa con[erin[li ,,Rt:\'ue rles (lours Scienl il'iques", 2ir scpLetttbrie l 80f). 1t. 68Ii.
19ft INROSIRE
senzor,ial care prime$te neryii senzoriali ai felei, iar sistemul senzorial va reac-
tiona prin sistf'mul vaso-motor asupra capilarelor_ felei. Pljn_repetarea frecventi
in clecursul geueraliilor f6r6, numd,r, procesul trebuie s5, fi devenit atit d.e obi;-
nuit in asociagie cu pfl,rerea czi allii se gind.esc la noi, incit chiar o bd,nuiald' a def:ii-
md,rii din partea loi este suficient5, pentru relaxarea capilarelo:, fi,r5, vreun gintl
conqtient in legd,tur5, cu fala noastrd, . La unele persoane sensibile este d.estul s5,
le remarci numai imJorS,c5,mintea pentru a le produce acelaqi efect. De asemeneat
prin forla asocialiei qi a eredit[lii, capilarele se relaxeazh ori de cite ori qtinr sau
ne imagin5,m c5, cineva ne criticfl, chiar in tf,,cere, ac!,iuuile, gindurile ori cat'ac-
terul s?u, d.e asemenea, cind. sintem foarte l5,ud.a!i.
in'baza, acestei ipotez,e, putem inlelege d.e ce fala roqeqte mai mult decit
rrricare alti, parte a corpului, cu toate ci, intreaga supmfa!6' este oarecum influen-
!i1,tt-r, mai ales la rasele ca e incd, mai umblI, aproape
goale. I{u este de loc surprin-
zd,tor ci, rasele d.e culoare inchisd, rogesc, cu toate c5, nici o mod"ificare de culoa-
re nu este vizibild, pe pielea lor. I)upd, principiul erediti,f,ii, nu este surprinz{,tot
ca persoane nilscufe oa,rbe s5, ro;eascd,. Putem inlelege cle ce tinerii sint mai
influenlali decit b5,trinii, iar femeile rnai mult decit bd,rbafii ryi de ce _ sexele
opuse mai ales iqi provoac5, roryirea reciproc. I)evine evident pentru ce observa-
!,i1 personale pot si, provoace inroqirea $i pentru ce cea mai puternicd, din
toate
cauzele este timiditatea, deoarece timiditatea se refer5, la prezenla qi pf,rerea
altora, iar timizii sint intotcleauna mai mult sau mai pu,tin conqtien!,i de sine.
in privinla veritabilei ru;ini dio c^\za d.elictelor moralel ne putem da seama
rle ce nu vinovI,,tia, ci gindul cd, atlii ne cred vinovali ne face s5, roqim. IJ}. om
care se gindeqte'la o ciimi, comisir in singurd,tate qi care este ros rle con;tiin!5,
nu ro$eld. ; totupi, el va ro;i la amintirea vie a unei greqeli descoperite sau a uneia
comise in pt.r.ri1a altora, gradul de inroryire fiind in raport strins cu senl imerrtul
cle consid.eiatie fatfi, d.e cei-care au descoperit, au asistat sau au binuit greqeala
sa. ?ncdlci,ri ale regulilor convenlionale de comportare, d.ac[, se insist[ irr mod'
rigid asupra lor cle cd,tre egalii sau superiorii norytri, provoac6,adesea o roqire
mai intens5, decit ar provoca-o o crim5, descoperit5,, iar un act realmente crimi-
nal, d"acd, nu este criticat de egalii noqtrir cu greu ne va ad.uce o urmd, d.e culoare
pe obraji. Modestia din umilinla sau din ned.elicatele va provoca o inroryire vie,
,1,',,ar,ece ambele se raporteaz6, la jude cat'a sau la obiceiurile stabilite ale altora.
I)ir-r c^Lrza legiturii intime care existl, intre circulalia capilari, a supra-
fetci capului ryi cea a creierului, ori d-e cite ori are loc o inroryire int-enslr vft
cxistl, cioareca e, aclesea chiar o mare tulburare a min,tii. Aceasta este tle mult;rl
ot.i ilsotitri cle miryci,ri stingace ryi uneori de crisparea involuntarii, a anumitor mu;chi.
Deoarece, c[up5, aceasti, ipotezfi,, inro;irea este rezultatul indirect al aten!,ici
irri!,ial indreptatS, ci,tre aspectril nostru personal, adicl ci,tre suprafafa corpului
$i in special fa!:i, p.rtcm inJ,elege insemn5,tatea gesturilor c_are inso!,eso inro-
"[tr"
ryir.t,a i1 toatii, lurnea. r\ci,stea constau iu ascund.erea
fe!,ei sau aplecarea ei spr:e pi[-
mint sau intoarcerea intr-o parte. Ochii sint in general triryti sau neliniqti'f,i. deoa-
rece a privi pe cel care ne face s5, ne ruqin5,m sau szi ne intimicl*m ne deter-
mind, sd, in!,elegcrm in mod. insuportabil c[, privirea ii este inclreptat5, asupra noas-
tr;. iu ya,za frincipiului ooieeiului asociat, sint executatc acelearyi mirycd,ri ale
ryi cle fapt cu greu pot fi evitate - ori de cite ori
felei ochiloi qtim sau
ryi -
credenr cd, allii ne eriticir sau ne laurlf,, prea mult ciomportarea noastrd, moral5,.
CAPITOLLL AL XITT-LEA
(lclc Lrci plincipii conduciitoal'c carc au rlt'tclntirraL nri;cirlile ltlincipalc :llc t.x-
plt'sici
- Il'editatca lor - Despre rolul jucat dc ys1111L ;i in[en{ie la rlobintlir.ca tlife-
: ilH,liiliLl ;
i....l il : l' :T1 .,'Ji'iTl';J -" #
i : :' :.j;
i;T' ::::.,$l'; .ili'J: : ill
cxpt'csii tlcr cirtrc strirnro5ii onrulni - LnporLan!a rrxpresiei
- Conc.luzie.
Arn rlescris, crlnl am putut mai bine, principalele a{rlis1i (.xpl'('sivo Ia orn
si Ia, citeva, dintre animalcle infe'rioale. M-arnstri,duit cle As('menea sri explic origi-
rlea $i clezvoltarea acestor ac,tiuni prin cele trc'i priucipii arltate in prirnul ca,pi-
tol. Primul dintre aceste principii este c6, dar,ri mi;ci,rile care servesc pentru
a, satisfaee vreo d.orinlri sau a alina vreo senza{ie fpenibill] sint tleseori rc'petate,
ele d"evin atit de obirynuite, incit sint cxercutate, incliferent cir, sint sau nu de
vreun folos, ori c1e cite ori se resimte aceeafi dorinfir, sau senza\rt', chiar intr-un
srad fuarte slab.
[-t'l tler-ill cloilea print,ipiu este ccl al antitezei. Obiceiul rkr a, t'xecuta, irr
rrrotl voit mi;ciri opuse srtb influen,ta, jmprrlsurilor' oprlso s-a, stabilit solid irt uoi
pritr prarrtica intregii noastre vieli. I)r'oi, tlircir anurnite tt.r{iurri ilu lost executtrtt,
in mod. regulat in couforntitate cu plinrul pliucipiu, srtb irrrpulsul rtnt'i untlrnittr
sttiri psihice; v& erista o tenclinf[ ptrtenfcir, si involunttirt'l clc i1 ex(,cutir, ac{iurri
tlirect opuse, iucliferent cii, sint sau nu d.c vrellu folos, sub ercit,ilt'czl nnej stir,ri
psihice opuse.
Cel rle-al treilea principiu este acliunea direct5, a sisternului norv()s
oxcitat asupra corpului, inclependent de voinfd, ryi, in marc' part(', indepenclt'nt cle
obi;nuinln. Experienf a aratl, c[ forla nervoasii, este generatir, ;i eliberatii, ori c1t'cite ori
sistemul cerebro-spinal estc' excitat. Directia urmatl, de aceastii forfir, nervoasl
este iu motl neoesar determinat[ rle [clireclia] liniilor d.e' legiturir, clintre celulele
nervo{lsc intre ele pi cu cliferitc p[r!i ale corpului. insi aceasti, tlirecfie este rle
asement'il nrult, influen{a,l,ir, rlt' obiqnuinlir,, cleoarec,e folf,u, nervoas:i tr('o(' ma,i
uryor rle-a lungul ci,ilor: obiSmritt'"
?t-)(l OBSERVATII } INALE
-\cf irtuilt' frt'tretice ;i f d,rd, sens ale uuui ont furios pot fi par'fial tltrilrtrit,t'
st,ulg't'r'ii netlirijate, il fort,ei nerrroase qi parlial efectelor obi;nuinlei. Dle trt'tr
:rst,fol la, gestrtri irrcluse in priurul principiu, ca atunci cind ult om indignat adop-
tit, inconDtient o u,titucline potrivitd, pentru a-ryi ataca aclversarul, cu toate cL fi,r'ti
vl.('o intenlie de a,-l atac:r,. Veclem d.e asemelleit influenla obi;nuinlei la, toate
ernotiile ryi serrza,t,iile care sint denumite, crxcitante, d.er-rarece ele au preluat acest
curzr,ct,er: prirr faptul cir, de obicrri cluceau la acf,iutti energice, cat'e influenlau indirtrct
sistemul respirator ;i circulator, ryi aceasta din urm5, r'eacfiona asupra creierului.
Ori cle cite orj rc'sinrtinr, chiar u$or, a,cerste emolii sau senzalii, cu toate c5, ele pot
sil rru clucl, in acel rnornent la vreun efort, intregul nostru sistem este totu;i
tulburat prin for!,2l obilnuin!,ei [i a asocialiei. Alte emo,tii ;i senza,tii siut denu-
rrrite cleprinrant(', tlt,oarece in prirnul rind ele nu tluc de obicci la o ac,tiune ell('r-
gicir, afaril doar ch.irlr r1e primul moruent, ca in cazuT durerii, fricii ryi mihnirii
t'xtreme; irr al doilea lind, ele provoaci, pinir, in cele din urmL extenuAr€' totall,
I'iinrl exprirnate irr consecinfir,mai ales plin sentn('uegative;i prin prostrali_e.
llxistir, dt, aselnon('tf altt' emo{ii, c& cea de afecliune, care cle obicei rltt duc ltt
rr.ici un fel tk'acfiune si, in consecirr,ta, l.u sint manifestate prin senlne exterioartr
llrrteriric, pnrnuntirt,c'. I)t, fapt, afectiuneA, in m5surtr in cal'c' cortstituie o st'nzaiitr
plritrntt"r, pl'ovozrt,ir, st'lnnele obi;nuite cle pliicere.
I'c c1e altit p:u'te, urulte din efectele datorate excittirii sist,t'ntului llel'\'os
1lur. s:i f ie cornplet inrlepeucierlte tle scurgerea forlei n( rvoase c1e-a lungttl ci,ilor'
(iry.e rtru. delenil, obi;rpiite pr.irr efortlrile anterioare aler voin!t'i. -,\selllerleA eft'ott'
(,?Ire clc,zvriluie adesea o starer psih,icil a persoitnei astft'l infhienfatl nu pot fi cx-
ltlica,tc a,cum, (1(,('x('rrrplu schirnba]'ea, culclii piirului tlin ctru'za, gtoazei sau dunlrii
t'xt1ernt, sutlgA,rt,a re(i(' sau trcmuru,tul mu;chilor tlc, fricit,r secreliiltr rnotlificat,t'
irltr t,r'ir,ct;rtsrrlrri iutt,stirrir,l ;i incapa,c,ita,tt'a, de a rtcfiotrtt,?1, tt,ttutttitot glittrtltr.
(ltt tortt,tr cri in srrbitrct,ul nost,t'u rlt, l'rt,!i-t, rttulttr t'i"t,tttitt 11.1ri11!,clcst', ittsil tt.tt-
ln()l'oits(, ltli;cilr'i si trctirrrri t'x1lt'trg,i1.1r pot, fi cxplit,ttt,t' itttr'-o a,nltmitti nrlsglri llrirr
gt,l(, t,t.t'i lrtirrcillii rlg rrr1,i slts, t,gt,rrryi prrt,t,ltt liIX'l'il sit It'vctletn ptl ttlA,t,tr t'rltlitr:tl,tr
ttlt,r't'iot' llrirt t,(1('s1,(, lrrirr.triltii i\a,ll prirr altt'lt' itt.tlt'ttpt'oltl)o analttgtr.
ffga,ttr fellr'ilt'cltr 1,ct,i1ni, tlir,cir irrsr,ft'sc in rnttd rt'gtllat vr'(ro s1,a,t'cr psilticti,,
sinl, t'(,(iunos(rut(' inrt'tliat rlrt,pt t'rpresit','. 1\crt.rstea, pot corista din mi;c[fi ills Or'i-
r,ii,r'ei prirti a, colpului, r,u rlatul <lin coadil lzr, ciine, clatul din unteri Ia orllr zb\r'
linn, pn.r,tui, nir,ilu;irca,, sta,r't'tr circtrl:l{,ici cttpiltt,re, rtisuflil,r'eA a'nevttitlasir, ryi fol{r-
sir.t't lrrstrumt,trtrrlor vor,a,lc ryi a altora, protlucii,toarc tltr suttote. Ohiar ittsocttrltr
isi t'xpr,irrrii rrrirrilr, sltn,ilIuL, g-t,lozi:r, ;i rlrirgttsl,t'lt pritt sl,ridtrlnlilt ltlr'. Jr:l oIl)r ol'g?l-
rt(,1r, it's1lit.trl,gr.ii sitrl, rlt, o irlllgrl,nrrtri rllgt,iitlri in t'xllltrsitt lltl ttttrtttti t'lil'ct,1r t'i
ittt,t'-rttt gnt,tl ,qi ttttti nttrl'e itr rntttl inclirtrtlt.
I'ugirrc puucte sirrt mai interesante, in subicct,ul trttst,t'u de falti tlt'cit Iit,tt-
{11 r.xt,r,1ordinar de ct-rrnplex cle svenimente cAre duc Ia'auurnite rrriqcir,r'i t'rprcsive.
Ilrivi!,ir drr exernplu, la sprirrct,nele oblice ale utrui ont sufe,rind. de necazuri sau
de griji. Atlnci tirrct sugacii fipa, zgomotos cle foame sau cle durere, circulalia
esttJ irifluenfatl,, iil,r, ochii tinrl s5, sc) congerstiotreze I irr consecin!5,,_ murychii clin
.jurtrl or,hilorl sirrt putemic corr,tracta,!,i ca proteclie I in decurs d.e multe genera!,ii,
irct astli acliune u clev"rrit puternic fixat[ ;i ereditarit, I atunci insd, cind,, cu inain-
tnrel in vfrstd qi in culturl, obiceiul de a lipa este parlial reprimat, muqchii dirt
-iurul ochilor vor rnai tinde ineii, sd, se contracte ori cle cite ori se resimte chiar
$I REZI'MAT
(f u$oari-r, srrllerirtfir, I ttirtt,l'(r 11,1'gg1,i rurr,fchi, lliratttitlalii n.a,sului sint, rrtzli pt1{in suJr
controlul voinlei decit oeila,lf i ;i cotttruc!,ia lor nu pttater fi inhib:r-t[, clt'cit, tle (ie il,
a, flascieulc'lor ceutrale [nrecliale-l alc rnu;trhiului frontal I acestc din urmit {'itscit,u-
1o trag in sus oapetele interioa,re ale sprincenelor ryi incret,esc fruntea irrtr-un tnod
r,a,ra,(rterisl,ic, pe oarc il rt,ounoaDtemindatir, ca fiind.expresiarrecazrtlui sau a gri lilor'.
jr,s
^\tiqoilri ugoa,rr), ca ctrlt, tlescrise acllm sau tragererl aproape imperceptibil2[ i1l
a, collurilor gurii sirrt ultimeJe lzim5,ryile sir,u vestigii ale unor rni;crtiri in.tt'ligibiltr
1i puternic pronunta,te. ltrle sint tol atit de pline cle sernrtificaJie pertt,lu ltt;i, irt
oeezr oe priveryt,e expresirr, (1a ryi rurlimeutelo pentru natura,list la clasilicar( a ;i
goneralogi a orga,ni smclor.
Ilste una,nim arlnris tir, acjiunile expresivtr principale, ntutdfesta,tt, de ollt
si tltr u tirrralelc inferioalt', qint, irourn irrnillscute sau ereclitare, adicif ltu tttl fost,
irrv5,],ate cle c[tre intlivirl. TnviiJ,ir,tilr'u, .\:nr iuritalia :r,tit tle pulin ar'o d.e-a filctr
(iu mlli rnulte dintre elt', irrcit din lrrinrelt' nlle ryi irr. tot tlecursul vie!,ii eltl sinl;
ct-rrnplet in:llaril trorrtt'oltrlui trostt'u, tle i'xtrrnpltt teLlrarea arterelor pielii 1a inro-
lire ryi sporiler, acliunii irr.irnii ltr rnin jt'. l'ntt'ttt vedca, cupii in virsti, cle numai
rloi sau trt'i ani Nau chia,r' 1ro ct'i ruiscrrti orbi ro;incl cle rttqine; pielea gola;d, a
r,u,pului urrt.i crollil foa,r:te rnio str innr[e;1,e tltr l'ttt'itr. Sugacii !,ip[, tte tlulttlttimedia,{"
r[rr1r[, na,sl,ele si t;oate triisir,turilt, lor pleirr,rr acoeilryi fortttit, cla ryi in decut'su] trrtilor
rrrnrirtori. (lhilrr nurnai Ac(.sf(,fapte sin1, srrficicttte pcnt;I'll a, ztr5,ta crit, ntulte dintn,
cxplcsiilo rur:rstro rrcle rnai irnportatilr,r ttu art lost irrvir,ltrt,e I este insir, r'clltlttrcabjl
ciu uuelt,, ctrr('sin1, cu sigtrrantli irrn:istrnte, ttecesitti plutcrticii, din partea indivi-
rlului iuuinte rlt'il, fi eixt'crrtat,r' irr, rrrotl rleplirr ryi perfectr cltr exentplu plinsul ryi
lisul. Eredil;atea ma,ioril,ri(ii ac{iunilor noaslre c'xpresive erltlicri faptul cti eei
rrii,sculi orbi le rna,nilirstr-r, rlupai c,urn aflu tle la Rev. R. FI. Rlair, l;ot atit clt,
lliusr (ia $i cei biner,uvinta,{i r,11 v('(k,rrr. l'u{'ettt rrstf'el inleilege fatrltul tli linerii ryi
birt,rinii rle rll,s(r (,ill totul tliferittr, at,il-lrr onr, cit ryi Iu, a,nitnale. exprintl tloeeaDi
st;il,I'c psilriol, 1I'irr ifct'lt':lsi utist,,ii,r'j.
Sinttrrr atit rk'l'a,rrrili:rrizati (rll l'aptul cri a,nirnu,lele tinelo;i birtrine ili
rrru,la st,ntirnenl;elrr in atplll;i fel, incil; :lproa,lx'ci, nu ne d[rn seanra cit tle remar-
cabil (rstr'(1?L llrr cii{,elrr; s:i, rle:r clin trua,dri cind este nrullumit, s5,-;i ]ase'urechiltr
in jos ;i sri-;i tlesr;o1-rt,r'r, otnitrli rriruI vrea s[, fie furios, itttoclrnai c:tt tlll ttiine bir,-
trirr, srln car o pisiculif st"l-;i a,rcuiuscir, mirrul ei spal;e ryi si,-qi zbirleasc5, pirul cincl
t,st(r speriath, sau furioasai, inl,ocmai ca, o pisicit, b[,trind,. Atunci ins5, cind revenim
la gesturi urnitrur mai pulin comun('r pe (iare sintem obirynuili s[, le consitlerd,rtl
ca, urtificiale slrrr cunven!,ionale, oa rlatul din umeri in sernn d"e neputin!fi,r ridi-
on,t'('?r bralelor' orl rrriinile tleschise li rlegetele intinse in semn de uimire, sintem
lroatc |)r('n, sru'prirrryi si, colrstatirrn r,ii ele, slnt innlscute. Ci, aceste;i zr'lte citeva
gt,st,rrri siul, cn'cli{,a,rr,, o 1lutem cleduce din faptr-rl cri ele sint, execut'zrte rte copii
l'out.t,tr rnicir dtr cei r-Liisr,ruli orbi ryi tle cekr mai distincte rase omeneDti. 'Ircbuie sd,
linenr de asemenea seanrl, cil, ticuri noi, foarte neobiqnuite, au apir,rut lir, trrrumili
indivizi in asocia!,ie cu anumite striri psihicrc ;i c5, ulterior au fost transmise la
rlt,srrt rxlenlii lor, in unele caz.,rrri timp tle mai multe generalii.
,\numi1,e alte gestuli c?ll'() tr(' par atit cle naturale, inc,it ne puteul tlgor ima-
girr:r r,ir sin1, inrrlscrut,t,, au fost probabil invd,fate ca qi cuvintele dintr-o lirnbil.
Acesta pare s5, fie cazul unilii miinilor ridicate qi ridicarea ochilor in sus in tirnpul
rug6ciunii. Tot a$a este ;i ou sS,rutatul ca un semn de afecfiune; acesta este
OIJSERVAI'rI FIN:\LE
rlirr r,r.t,tlitilr.g, iar 1,poi u,u putut fi crxecutate cltial'in oltozi!io t,rr r"oittl,:t,. ('tt
ur,rrrr-r,
trlrrt,t' cri 2,tlesga ele clezvS,luie starea psihicf,,, rezttltatul accst'a, tlll ('r'll, 121 i1l1r0prt1,
1ir.i int,t'n{,ionat;i nici prev[,zut. Chia,r cuvinte car ,,anumite rnirycirri s(']'versc (rll
rrrijlor, de t,xprosir:t'pot si, inducd, in eroare, cleoart'ce cle irnplici, cir, :t('t'stil ('l'll'
scopul srru obiectul irrilial. Totu;i, aceasta nu fost clt'cit l'at't'ori stllr cltiltr
rriciodat[, irttrucit rni;cir,rile au fost inilial fie de^vroun folos rlirect,, fit't'ft't'1 ttl
indirt'ct al stfirii c1e excitare a sistemului senzorial. Iln sugaci potttt'ti1rit, fitr
inten,tionat, fie instinctiv, pentru a ard,ta cd, vrea hran6, insei t'l uu are nici o
dorirr!,i, sau in1,e,n1,ie de a-;i modifica trX,sd,turile in forma specifit,ii ct' indicir, tr,tit
de clar suferinf,L ; totu;i, clupX, cum s-a explicat, unele tlintrt' ool(' tnlti ca,l'[lott'-
listico t'xpreisii aler omului clerivi, din actul lipat,ului .
Cu toate c[, dup5, cum este unanim ad"mis, majorit,a,tt'a it,t,tintti]or ttoit,stt'tr
t,tplcsivr-, sint imr[,scute sa,u instinctive, este o altir, problt'rnti rlacir lt\'('lII
vr,"r, capnrrit,att'instinctivd, c1e a le recunoaqte. S-a prt'supus itr gtltre}tll c:i ilfit, ryi
cste, in.sti dl. Lemoine 2 a pus cu t[,rie in disculie aceastil, pl'esupulxrl'('. I )lrpit
(rt-lln zr,firnri un observator atent s, maimulele invalil out'incl sL distirtgri llu tttttrta,i
t,onurilo vctcii stripinului lor, ci qi expresia felei lui. Ciinii ounoso bino tlt'osc'
lrir.eu, rliltrei gest,urile sau tonurile mingiietoare ;i amtuinlltoart' ;i par sii l'(rctl-
rroascir, lrr ton cle compd,timixr. ins5,, din cite irni pot d.a seanta, ttupi, itr0t,r'c,tit'i
n'pt'tate, ei nu inlelt'g vreo rni;care lirnitat[, la trilsituri, afarti de suris satr t'is,
p,a cat,,, cel pulin in unele cazuri, par s[, le recunoascf,. Acc'a,st[, rnitsurr"r ]intita,t,:i
ilc, cu1,o;tin!,o a fost probabil dobinditi,, atit d.e maimu,te, cit ryi cle ciini, pritt ai'io-
citir.ea tlin partea Ior a tratamentului aspru sau binevoitor cu aof,iunilc tloast're ;i crt
sigur.unl,ri, r,ri zrcea,stii, cunorytin,tl, nu este irr.stinctivl. Iliirri irrtltlilrl[, cttpiii itrva!,ir,
c,tilirxl irriscrir,ile de cxprdsio'alt ccrlor rnui virstnici, 1,o1; it,gtl (itllll it,tiitrttllt'le It'
irrytr,tir, lttr cglt'illtr grrprlrri. I)tr 1,lt,fel, a,t,utt,'i oittd rttr copil plingo,.slttL rirle, el gt,it'
irr tri,,tl gerlerir,l c1(r J'a,t.ro 1i clo sinttrrr ii,g?t, incit ulI I'ttit,l'to ntitt t'lor'1, ttl .irrtler,tilii
ii va s1rrrri,, tx,insc:r,rnnii, ltr, a,lf ii plinsul sa,n t'isrtl. .l'roblelllit trsl,tr insir,furrilir,t,t)i],r('il]:
ili dobilrlt'ss oAt,o copiii rur;1r'i rruno;tinf,a, txpt'esit'i ttttlna,i tlirr {rx.pt't'it'lr!,I, lrritr
cirlltr,cil utoa, tlo asocia,!ie ;ijudecatir, ?
I)eoarece rlil,jor.ita,tea rnirycrir,r'ilor tltr oxpt'csic t,r'obttie sL fi fusl, rkrlritrtlilt'
11.1r1ltu,t; cleveniltl ulierior. instinctive, pale s[, existe un gratl oar'ocalc tltl prolra,bi-
lit,:ifir, apriori ca, rocunoaryterea lor s5, fi devenit d.e ilsemenea instinct,iv[. Act'llstii
l)I.(rr.iupurr(lr(r ct,l puf,in nu intimpinf,, mai mtrlte dificultl!,i clecit a a,dtnit,tl
cti,:t,l'ttnci
i'irrrl; l'r'rrrrtli, rlir rnamifer na,ryit, puntt'tr printu, rtati, un puiT ('?l' trtttto:tlte liprilrrl
tkr suft,r.intii, il, tlescendenttrlui rri sarr cil rnulte anirttalt'i$i l'eotllI()s(i rlttryntittrii 1i
s(, l,(rlrl rttr t,i in rnod instinctiv, iar cu priviro ln, a,ntbt,le itceslt':t,t'il'ltlrtlii nu llttA,t,tl
t,xistu, rrici o irrr16izr,li, justificatir,. Este l,oturyi extr'('uI tltr gl'('ll sir, tlove'tkrryt'i rli't
copiii norytr.i r,(,(,1urlosc instinctiv vreo expresie. M-arn oclup?rt, tlt' a,crt'usl,i,r, problrlrtti"t,
^prilrui
la meu copil, ca e nu a,r fi putut invd,fa ceva clirr tr,socitl,tie ctl trl!,i
copii, ;i rn-am convins cL inlelegea un suris qi cd, ii fi,cea pl5,cere sir,-l vact[,
r,ilspunzinc1u-i cu un altul, la o virstd, mult prea tirnpurie pentru a fi iuv[fttt ceva
rtiri r,xperienll. Lrind acest copil avea, virsta dc a,proxirnat'iv patt'u lrtni, itll] fl-
Lu Pltgsiottornie et Ia Purole, 1865, p. 103 .;i 118. 3 Renggcr, I{aturgeschichtt tlar Sdugetliere uutt Puru'
gualt, 1830' P. 55.
$I nEZUMAT
(1rrl; irr prtzt'rrla, sa, rnulte zgourotrr ciucliltrr lsi strimb6tur,i stlarrii ;i a,ln irrcrrrr.t,irl,
sir-l ingl'oz('so, insir, zgclmotul, clacii, rlu era prea tare, si s1;rimblturilc ()r'au lualc
tlrept gl urne btutt', ceeA ce arn atribuit atunci f aptului cd, errru prccedato i{u,u
inso{itt'tle sulis. La virsta, de cirrci luui, t'l pd,rea sd, infelea,gii exprcsia ryi t,orurl
tle corrtpitintire. Atunci cintl avea ,!ase lurri qi citc'va r,i7e, doica lui s-:r, flcut, r,li
lrlinge, ;i ArII vrazut, cuilr fa\a copilului a luat imediat o exprcsic rnr,lancolit,i"rr
cu col,turile gurii mult Lisate in jos i orr acc)st copil a putut vedea rureor.i vr.outr
irll, copil plingintl ;i niciodat[ vreo persoanS, adulti, plingind, ;i m-aryi irrt\ri (ia, lir
() virstii a,tit de fraged5, el sL fi putut cugeta asupra acestui subiect. Trrri p:rrt,
tlt, aeeea c[ utt st'ntiment inniscut trebuie si,-i fi spus c5, pretinsul plins al doicii
Ntllt' exprinia suferinfti,, ceeA ce prin simpatier i-a provocat lui insuqi suferinlir.
DI. Lernoine demonstreazh cd,, claci, omul ar poseda o cunorytinli, inrrirscutir
tl, exltresiei nu le-a,r fi :r,tit de greu autorilor ;i pictorilor, dupd, cum este bilxr
cuttoscrut, s[ clescrie ;i sd, reclea semne'le caracteristice zrle fiec[rci st:iri psiltirrr..
'\ct'st argumcrnt uu imi pare ins5, valabil. Putem vedea dc fapt expresia selrirrr-
bindu-st'itt rnod neindoielnic la un om sau la un a,nimal;i totu;i sti nu i'irrr rlt'
Itrc itr sttrre, dupit, cum qtiu din experienli, sL analizilm natura acestei schimbirrj.
Itt (rt'ltr clouii fotografii ale aceluia$i b[trin prezentate rle f)uch.enne (plrrn;rr I I I.
tig. 5), ilproap('fieea,rt'rf reciunoscut cL una reda un suris adcviirat, itr,r. ct,alallli
ttttul lrr'ls I aln constatat ins5, ci, este foa,rte greu s5, hoti,rfi,sc in c]o consllir d('o-
st'lrirt'a tlintre elt'. Adesea, m-a izlttt,, ca un fapt curio"s, c5 atit(.a nui[rrfe t1e expl'('-
sit' sirrt intt'diut t'ecunosoute fir,rir, vreun ploc€rs conqtient de analtzh, clirr par^tr,:l
ttotrst'r'ii,. Cred cti nimetf nu poatc-r descrie clar o expresic rnorocinoasir sall
vicleani, ; toturyi nrul!'i obselvatori suslin in unanimitA,tr. ci ac('sto t'xpresii pol
fi recutlo,scute Ia, dift'rite rase omenegti. r\proape toli cr-"rror':r, lu-:rnr a,r'ir1:r1, l'rr1o-
st':rfia tirrih'rrlui cu. sprirlr,t.rr.rr olllirc, luatir, rlt'I)uchenne (pla,rr;a II, fig. 2), ?lll
tlt't,litt':tt; itttt'tliit,t (,ii t'rI t'-xprintit clttt't't't' s{l,u vt'ollIl t'I",s('IIi('ll('u st'ttt irn('t11, I 1o1,tt;ii
tr.it,i tll).rl tlitl:t(r('s1(' IX'l'NolltI() sil,ll uILa, rlitrtr'-o ttrit' Irtr poa,tt' spulI(r rIirurinle (',('\'ir,
1x't't,is tlt'spt't, oblicitrt,t,t'a slllirrct'rlt'lor' (ru t,apctcle irrtt'r'ioal'o incle{,it,o sall rlt's1tn'
t,Ll1t'lt' tllt'1lltrnghiulrtt't' tlt' p(' frunte. I,a lel esto ryi cu rnult;o a,ltc t'x1llt'sii rles-
I)t'(' (1AI'o a,nI cii,pitta,t t'rpt'rierr,t5, clirr clsterreala ce rni-anr tlat (iu ilrst,r'rril'r,a,
tt,ltora :l,NuJ,)r'a, punctt'lrll crlre trebuio obstrrvate. At,unci, dar,ir rnill'(,il igrlora,nlri
a dt'taliilor' llu n('irnpietlicI, s5, recunoa;tem cu siguranfir, ryi pronrptit,utlinc di1'r'-
litt' t'r1lt't'sii, tnr r.itcl ounr a,ceastl ignoranf,ir, poatt' fi prczentatir, (1a, ulr ar'grillr('n1
t,ii, Illt ('st,('innitstrtrlri t,trn.oarytert'a, uoastlti, cu tottte trri t'ste vagir;i gt'tt.t'r'ltlt"r.
ll'-itttt s1't'itrltrit Ni"l ilrril, in lllaro arn[,trutr!'irnt' rrri to:rt(r ('xI)t'('siilt' 1u'irrr,illrlr'
tttit,ttil't'stltlt' tlt' oII) sirrt trr,t'lca$i fut totlti lutnca. At:t'st fapt ('s1(' irr.1t,r'r'srrrrl ,
tleoart'(rt't'l oft't'ri u.]I rI()u at'gttrttcrrt, itr favortt'cil, tezt'i tii, tlift,t'i1t,lt'r'?ls('s('trag
rlint,r'-o l ulpirrii" sl,r'ittrtoscascit unicX, care trebuie si, fi fost aproape crlrnplt,l rrrrrrrrr.i,
tra, stl'ltctulil ;i iu.tr'-t) rnaro rni,surd, ryi la minte inaintea perrioadei tle tlespirrlilt'
:t, raselor. Fiira"l intloiali c,ir ad.esea structuri similare, adaptate la acelasi scol),
?ttt fost intlependent tlobindite d.e specii tlistincte prin varjalie ;i seler:!,ie n.atu-
t':lli"l, I aceastii ipotez.i nu rra explica insl aseminAr('a strinsir dirrtrt, specii
rlistitu,t'e in privirr.fa, nrultor rletalii f6r'ir, importarrli,. O", dacir, linern s(,arrra tlt'
t]um('r'oa,selc' particularitd,fi structurale care nu au nici o legiturL cu expr'(,-
sia, prin care toate rasele d.e om se aseamlnd, foarte mult, ryi apoi ad[u-
,q[m la t'le rlurn('r'oasele tr[,s[,turi, unele de cea mai ma e importa,nf:i li nnrlte
OIjSlriliV,\ll'Il f'lN'\ LL;
cle cea mai neinsemnat5, valoare, c1e car.e depind direct sau irrrlirect miqci,rile
tle expresie, imi pare improbabil in cel mai inalt grad ca atit cle multl ast'miinAre,
sau mai bine zis identitate structuralir,, si, fi fost dobinclitd, prin mijloace inclt'-
penclt nte. Totu;i a$a ar fi fost dacl r:rsele umane s-a,r trage clin rnai ntulte
specii inilial distincte. Dste cu nrult rnai probabil ca nurneroasele tlrisituri cle
strinsd, asemirnare la diferite rase sir fie datorate mo;tenirii de la o singurl for-
m5, pa,rental[, care luase deja un caracter omenesc.
Dste o probleml interesant[,, deryi poate zadarmch, [sX se deterrnine ]
cit de timpuriu au fost succesiv dobindite, in lungul lir al strimo;ilor no;tri,
diferitele miqcari expresive, manifestate acunl dt' orn. Observaliile de mai jos
vor servi cel pulin pentru a lc,aminti citeva, dintre puuctele principale d.iscu-
tate in acest volum. Putem afirma cu increclere cri risul ,t ca un semn d.e plicerer
qi de bueurie, a fost practicat de strflmoqii norytri mult, inainte ca ei sii fi meri-
tat de a fi numili oarneni, intrucit foarte multe specii tler mtt,intu],e, atunci cind"
sint mullumite, emit un sunet repetat, evident analog risului nostru, aclesea
inso!,it der 61U.5,ri vibratolii alo f5lcilor;i buzelorr cu colfurile gurii trascr inapoi
qi in sus, rlc incretirea obra;ilor si chiar de stlii,Iucirca ochilor.
Putem deduce de asemenea cii frica a fost expriurati, clint,r'-o pt'rioadzi
extrem de indepzirt,atTa in aproape acelali fel cluln este erprimatzi aculn de
c5,tre offir qi anume printr-un tremurat, zbirlirea p5,rului, surloare rece, paloare,
ochii larg deschiqi, relaxarea majoritiJ,ii muryehilor ;i ghemuile& "q&il linerea ne-
miqcati a intregului corp.
Suferinla mare trebuie s5, fi provocat dc la, inceput scoat t'tt'a de lipete
sau gemete, contorsiunea corpului li scri;nirea tlirr!,ilor. 'l'nsi r,tliimosii no;tt'i
nu par sL fi manifestat acele miqcitri foartc expr('sivt, alt' tlrisi"tttrlilot' (iilue into-
v5,r5,;esc lipatul plinsulpinl ce ol'ganele lor cirr'ulatorii ,1i rt'spilatorii, prccuut;i
ryi
murychii din jurul ochilor, nn au clobindit structura actualit. Yirs:trea tle lacri-
rni pare si, fi luat naqtere prin acliunea reflexii a contrac!,iei spasmodice a plc'oa-
pelor, asociatd, poate cu congestionarea globilor oculari in timpul fipal,ului. Dcr
aceea, plinsul a apf,rut relativ tirziu in linia d,escend"enlei noastre, concluzie
care concord"d, cu faptul ci, rudele noast're cele mai apropiate, maimufe'le antro-
pomorfe, nu pling. Aici trebuie sil fim oarecum prurlenti, cleoarece, cum anumitrr
maimule care nu sint indea,proape inruclite cu ttmul pling, aeest obicei poate sI,
se fi dezvclltat d.cr tlernult Ll o subrarnurl D, grupului tlin oA,u(' s(' t'rttge onrul.
PinL ce nu au clobinclit obiceiul cle a sc str:-lclui s[-qi stilpineitstrii fipt'tele, slt'it-
moryii noqtri iniliali, cirrcl sufereA,u dc rrecalz sau grijfi, nu ridicau oblic sprittct'-
nele, nu-qi tri,geau in jos collurile gurii. De zlce('A, exprcsia necaznlui;i a gri-
jii este eminamente omeneasc5,.
Furia trebuie sd, fi fost exprimatd, de foa'rte timpuriu prin gest,uri amenin-
{i,toare sau frenetice, prin inroryirea pielii ryi prin privirea fioroasth, insd, nu prin
incruntare. Obiceiul incruntdrii pare s5, fi fost dobind.it mai ales prin faptul cra
corugatorii sint primii muEchi care se contract5, in jurul ochilor, ori d.e cite ori
omul a resimlit in copilir,rie o d.urere, minie sau suferinln ryi apare, in consecinlI,
o fstare] a,propia,ti, strins de lipat; in parte, incruntArea a apd,rut ca o apd,rare
in timpul unei priviri tlificilc 5i a,tenter. Pare probabil cL accastit, :tcJ,iune tle a,pd,-
raro contra lumirrii nu trebuirr sL fi clrrvenit, obirynuitii, pinir, ce ornul r)u a luat
o pozilie complet vertical[, rleoareoe maimu-tele nu se incrtrnti-l :rtttnei cirrd. sint
SI RE'1I]I{AT 2(ti
expuse la o luminir orbitoare. Clincl erau irr.furiali, stri,moqii no;tri iniliali trebuie
s5,-qi fi arf,tat rlinlii rnai ugor d.ecit o face omul, chiar atunci cind. i;i d.5,d.eau
complet drumul furieir c& la clementi. Putem fi de asemenea aproape siguri
ci, ci trebuie sri-;i fi luguia1" buzr:le, eincl er?tn imbufna,ti sau tlezarnd,gigi, intr-un
Erad" rnai Inare decit este eazul la proprii noqtri copii sau chiar la copiii raselor
silbatice actuale.
Pind, c€' nu au dobindit linuta obirynuit[, verti cald a omu]ui qi nu au inv6-
lat s5, lupte cu pumnii sau cu ciomeger str'[mo;ii no;tri iniliali, atunci cind" erau
indignati sau moclerat de rninio;i, nu-ryi fineau capul sus, nu-qi inclreptau toracele,
nu-;i riclicau umerii qi nu-;i inclerstau pumnii. Pin5, ce nu s-a ajuns la acea
perioad[, gestu] antitetic d.e a rid.ica d.in umeri ca semn de incapacitate sau d.e
rlbdare nu pare sL se fi dezvoltat. Din acelaryi motiv, mirarea nu trebuie sd, sc
fi cxprimat atunci prin riclicarea bralelor cu miinile deschise ;i clegetele intinse.
$i, judecind. clupd, ac!'iunile maimulelor, nici mirarea, nu trebuie s[, fi fost mani-
festati, printr-o guri, larg deschis5,, insi ochii vor fi fost cleschi;i ryi sprincenele
arcuite. Dezg'r-rstul trebuic s:i fi fost rnanifestat intr-o perioad[, foarte timpurie
prirr mirqc:iri irr jurul gurii, ca acelea d"e vornitare, adich dacTa ipoteza pe care am
sugcrat-o in privinla sursei expresiei este corect5,, ;i anume clacl, strflmogii no;tri
avuseserit ui au folosit capacitatea cle a vomita voit ;i rapid orice hran5, carc) le
!^
displ5cea. Ins[, rnorlul rnai rafinat d.e a arita d.esconsid-erare sau dispre! prin
cobolirt'u pleoapt'lor sau intoarcerea ochilor ryi a fefei, ca qi cind, persoana d"ispre-
Jttitd, nu ar rnerita sil tt' uiti la ea, nu va fi fcst probabil dobindit clecit intr-o
perirrarlir mult mai tirzte.
I)in tolrtc t-'xpr:r'siile, inrosirea pare a fi cea nrai strict omeneaseti I ea este
tot,u;i connrnil tuturor sau aproape tuturor raselor omenegti, fie c5, rnod,ificarca
rle culoarer este vizibild, sztu llu pe pielea lor. Relaxarea micilor artc.re ale tegu-
mentului cle care ck,pincle inro;irea pare si, fi fost rezultatul inilial al atenliei seri-
orlse indrept ute c[tle aspectul propriei noastre persoane, qi mai ales c5tre fala
noastril, ajutat,l cle oDisnuin,t[, ere,ditate qi scurgerea uryoari, a forlei neryoase d"e-a
lungul c,[ilor obi;nuite, iar u]terior szi fi fost extinsd, prin forla asocialiei la auto-
atenlia indreptatir cirtre comportarca moralir. I$u exist[ aproape nici o ind.oialil
ci, multe animale sint capabile r1e a aprecia culori;i chiar forme frumoase, dupir,
cum se vecle clin osteneala per care indivizii aparlinind. unui sex,si-o dau pentru
a-rri etala frnnnrseJ,ca in fafa celclr cle sex oprls. Nu pare insl posibil ca vreurl
animul sir-$i fi t,xaminat iurlc,aproape propriul siu aspect personal ;i si, fi fost sen-
sibil la t'1, pinil ce capacitilile sale rnintale nu s-au dezr,'oltat intr-un grarl cgal
crl c{'le :rlc omului. I)e Ac('(,ttr putenr conchide c5, irrrclsitc'A a luat na;tere inl,r-o
prrrirr:rdit, foarte tit'zit rlin lunga linie a descend.e{ci noastre.
Din fllptclc la cart' nc-a,lrf rr,fc'rit rnai srls, precum ryi din eele date' in cursul
act'stui volurn, urmeazii cir, daci, structur':r organelor noastre rle rcspiralie Ei
cilculalie s-ar fi deosebit rrumai intr-o rnicir m[,suri, de starc.a in care ele existri
acum, rnajoritatea erpresiilor noastre ar fi fost uimitor r1e cliferite. O foarte micii,
rnoclifieare in mcrsul arterelor ryi al venelor care duc la cap ar fi impierlicat pro-
babil acumulalea singelui in globii oculari in timpul expiraliei violente, deoarece
aceasta se intimpli, lzr extrem c1e pu-tine patruped.e. in acest caz nu am mai
prezentat unt'k' dintre cele mai caracteristice expresii ale noastre'. Dacii omul ar
fi lespirat prin branhii exterioare (cu toate c[ aceastei iclt'e este aproape d.e ne-
OBSERVATII FINAI,E
oonceput), in loc cle a respira pe guri, ryi prin n[ri, trd,sS,turile sale nu i-ar fi expri-
rnat sentimetrtele mai eficient d.ecit o fac acum miinile sau membrele sale. Furia,
;i dczgustrrl:r,r fi fost insf,, totuqi ma,nifestate prin mi;c6ri ale buzelor;i gurii, ia,r:
ochii nr fi rlevenit mai str[,lucitori sau mai intuneca,ti, rluprh, starea circula,liei.
I)itcii, urecltile ar fi r[,mas mobile, mi;cir,rile lor ar fi fost foarte explesive, cunr
t'ste caztl 1:l toater a,nimalele care se luptd, cu ajutorul dinlilor ; putem d.erluce cri
strLmoqii noqtri irri{iali luptau in acest fel, deoareoe noi inci, ne descoperim cani-
rnrl r'lintr-unrt, din prir,ti atunci cind. rinjim la cineva, sau il sfirlirnr 5i rleseoperim
t;rrt i rlirr!,ii cind. sintem grozav de infuria,ti.
i\[i;cirrilt'dt'trxpresie ale felei qi ale corpului, ol'icar('al fi fost, originen
Ittr, sint prirr ele insele rlt rnare importanlI pentru biru'le nostru. Ille serveso
ca primul mijloc rle comunicalie intre mam[, ryi pruncul ei : ea suride ca apro-
bare, incurajirrdu-ryi astfel copilul pe calea cea buni,, sau se incruntii ca ttezAplo-
llilro. Perct'pem r4or: simpatia la allii d.upi, expresia lor'I suferin!(,lo rloastre sirrt,
ll1,('lIlla1,{1, plirctrrile sporite, iar bnni,voin!,a, reciprocii, esto astft'l sporit,ii. NIi;ci"r-
rile tlt' t'-\pt't'sit' clAu vivacitate si energie cuvintekrr noastle vorbitc. Ille rlestir,i-
tlriesc girrrlrrt'ilt'si interrliile altora mai bine d.ecit cuvintele, care pol fi rlt'nat'urate.
'l)rrpir,
curn ir observat Haller cle multa, tot adev[,rnl pe care il poattr contirrt. a$a-
zis;r, ;tiirrl;li a liziotromiei palre sL d.epintld, cle fzrptul ci, clifelite persoanc folosesc irr
tttod ftect'trul, difeli!,i mu;chi faciali, dupI, temperamentul lor, dezvoltal'ea acest(tl'
rrrurychi fiirrd poa,te:lstfel sporitl,, iar liniile sau cutele de pe fa!,[ tlcvenind, rlato-
t'i1,l"r cotrt,ractiei lrir obiqnuite, ma,i ad.inci ryi mai b5,tfltoarc la ochi. Exprcsia, libe-
t'ii, lrrirr senrnt'ltr t'xterioare ale unei emolii, o intensificil. Pe cle altri pa,rte, 1'6rpri-
lnur('il, in rnrisura irr care este posibilir,, a tuturor semnelor cxtcrioare tre'zrterm-
cazit, t,rnofiiles. (line se lasi, d.us d.e gesturi violente i;i va spori furia ; cel calo nll
ili eorrtrolt'azil semnerle fricii va resimli friea intr-o mai mar() mrisurir, iilr ccl
(jilr'(f t'r-rrnirre pasiv atunci cincl este coplesit de durcre pierrle c('[] rna,i bunii oa zit'
rle u-ryi rccirpirta rrlastieitatea minlii. Aceste rezultate d.eeurg dirr raportul intitrt
cllr'o cxistl intre apronpe toate emoliile ;i manifestirrile lorexterioa,tt' ;i pur',tial
rlirr irrl'lrr(|nfa rlirectir, iu t'fortului asupra irrimii ;i, in const'cirrtt"r, rrsupra, creitrlultti.
(llti:r,r: sirnrrla,rca, rulei ernolii tintle sli o stirnea,scir, in ntirrtea ncrilslt'l-r. Slutkt'sp('rl,l'o,
trtittrrtttrt cuuost,:i1;or lrl Ilsiltirruhri orrrcuese li t.x.otilt'n1, .iu11cel"t1,ot' itt rrr,t':t,stl-t, pl'o-
Irlctrr:i,, t{l)lilte :
a CitnL tit. I'lot'carr, in t'<1iIia lrri [.ir vrr I ct'. | 820. vol. 5 Gratiolet (De Ia Plrysiortomia".., 1BGir, p. 60)
lV, p.211. lsupra atlt'r'lirului acesl ci coltcrl ttzii.
''l'rurlus rlc Dragos l)roLopopest'u (N. /rrtrl.).
sr REZUMAT 2()0
A tI
Abstrac{i,,', 128. Bain, dl., ,ct, 21 , 712, rt.4, 787, n. /6 188, n.2,i.
;\ctirrni rcflexe, 23; Balicr. Sir Samuel. 66.
Binuiali, 150.
-- [use, slt'inut etc., 23; Barber, d-na., \6,23, n. ,?8, 1irt, 1(i6.
-- actiunea mrtscularii n brol5tei tlecapitnte, 2li:
-- inchiderea plcoapelor, 2 I ; Bartlett, dl., 28, 30, 6ir, 71, 7lJ.
Bchn, dr., 180
- tresirrit, 25 ;
Rcll, dl., 169
- conlraclia irisului, 26. ;
Arlmiralie, 166, 167. - Sir Charles, 5, 8, :10, (;i. i0, 89. 97, 119, 723,
725, 775, 193.
Afilmalie, semne de, 156, 157.
Benrret.t, (i,, 79. rt. 16.
Albino;i, inrogirea Ia, 181, 187.
Bergeon, 169, 95, n. 21.
Alison, plof., 21.
Bernard, Claude, 24, ,\2, -L3, rt 5.
Anrbi[ie, 150.
Biliarcl, jucltor cle, nriscirrilc lui, 8.
Anatornict', rlt'senc, de Henlc, 7.
Blair, rev. R.H., 180, 201.
Anatornia ;i filozofia expresit'i, 5.
Blyth, dl., 58.
:\nclersort, clr., 62, rt. 26.
Bo.wman, dl., 160, 90, lr. 14, 97, tt. 16,90, 128.
l\nirnale, expresii specialc la (vezi expresie), 67 ;
Brelrrn, 57ri3,78, n. 1"1 , n. 15.
- migcirri asociate obiqnuitc la, inferioatr:,2i --28: Briclges, dl., 16, 1.10, 150, 183.
- lupi ;i ;acali, 27- 28 I Bridgman, Lanra, 111,'t20, 1ir3, 1ir9, 16ir, 11i0.
- cai, 28; Brinton, dr., 90, rr. 1:).
- pisici. 2ti-20; Broagte, 23, 61.
-' prri de giinir, 29; Elroa;te riioasc, 61.
- rlr{e sll)ratict', 29; Brodie, Sir 8., 190.
-- flarningo, I(agtr si prscirnt5 verdt'. 29, 30, I3r'ooke, rajahul, 76, 71i.
Locot, 125 74, rt
,\rrncrslt'y, 4. Browrr, th'., R. 6i), tt. 29,
Anlitezir, principiile ci, 3t ; Brorvnc. clr. J. Crichton, 72, 46, n. 10.88, 103. 112, 11ir,
138, 168, 181, 19ir, n. 39.
- ciini, 31, 3ir ;
Bucknill, dr., 170.
-- pisici, 34, 35 ;
semlre convenlionalc, 36. Bucurie, expresia ei,45,46,717 ;
-
.trreclores 1ri1i, 60, 61. - la copii mici, 46 ;
,\ socia Ii e, Iacnltatea dc, 21 - la ciini, la cai, 46 ;
;
- la mairnulc, 75;
-- caznri de, 27, 22.
ris, 111;
Aurltrbon, 59, tt.
-
1'1.
- bunl dispozi{ie, veselie, 119;
Avaritie, 1 ,l-r0. - clragoste, sentimente afectuoase, 1I11.
.t\zitt'ir, 'i2, rt, li, -i l, tt,i', llrrlmer, dl. J. 15, 777, 742, 16;1, 185.
212 I\DI,l\
ForcsLer, dl. \Iichael 19(i, 197. Irlioti, cxpt'csia rle bttcttt'ic la' I 11, I l2 :
Fricir, 81, -49, 166, I67 : Iepuri tlt' vizttiuit, 5l, ir(i. (i5, (i(i.
-- dt'scricrea ei (lc ci trc lrlr', 1 (ili. Irrrllrr fnare, 732;.
- expt'csia tlt'. llrt'tl<tttritri irt
toatir ltttttea, 1131 ;
I.-rrt'it','lir, 135, 136 ;
-- [rernutatnl o consecin[li a, 1l](i; - la maittlufc, 79 ;
- rlcscricrca lrri ShakcsJ)calc a, 1li7 ; - la <lrangtttaui t'tc., 131.
Intlignart', 139, 1 1ir.
- rinjctul cu tlin!ii,137, l:t8. Irri rua, setrsibilir la t'lt-totii cxtct'ioal't', '12 ;
;"1'll't', tlr,, 17ir.
('rci('l'tlltri, l2' lil
- rt'ac!iotrcitzli ltsttltt'lt I
(it':rt'lt, tll., F., 16, 1()(;, | 12, 1ltl, lil, 172, o:r.tnt't'tii <le tlil'crit(' I'rIS(' st' ittt't'tltttir' 12(i ;
17:1. -
(ieloz.ic,47,48, 150. -- la sttgaci 121\, 12i ;
(it'strrt'i, 21, 22, ili ; -- Pentrtt a aiuta vctlet'ii, 127 ;
I 1t
Ncaj u1tll't,,'t', 1 5l .
lla!a sitlbaticii.29.
Nega!.ie, senlnc 1ltr, 15ti, 157.
IlIzbunare,150.
Neliniqtc, 99.
Readc, dl. \\'ins'ood, 16, 162, 1(;(i.
Neputinld, 151.
llejlander', cll., 18, 81, rt. 1, 102, I13, I II.
Nicol, dl. Patricli, 12, l0-1, 172.
llengger, ii6, 53, i5. rt. 11,77.
llescrnnare . 18.
0 Rczurnal. 199.
Revnolds, Sir' .J., tl7, tt. 1i.
Obicci, for[a lui, 20. Itidicarea utrterilor, 151.
Ochi, conLractia urufchilor lor itr titttltul !ipatului' E9. Itiduri,115.
Oglc, dr. \\'., 1,16, n. J, 155, 169, 17ir. Ilinoceri, 4ir, 66
Oliplrant, d-tra., 1-18, rt. 12, 155. Rinjetul sau zeflcttreaua' 1 10, 111.
Ohnsted, 155. Ilis, 56, 75, 921'
Om, expressii speciale la (vezi cxpresie), 83. - la maimule, 75 ;
Orrrerrire, istoria timpurie a, 147, tt. 6.
- bucuric exprirtratir prin, 111 ;
Orbi, tendinla l:r, dc a inro;i, 180. - la copii, 111 ;
Owen, prof., 10, n. 13, 53, rt.3, 80, n./8. -. la idioti, 7121'
'- la persoatrc aclttlte., 7'l') .:
l)agct, Sir .f ., 12, 67, 1tj(), 19(i. - lacrimi provocatc de ris erxccsiv, 117 ;
I):ir, schitnbal'ea, culot'ii, '11, '12, ltlti; - itrcipient la rtu sugat', 118.
-- zbillirea, 59, 00, 169, 170. Ilivicre, dl., 14, 69.
I'Islri, i;i zblrlesc pctrele cincl sint furioase, 58 ; Rothrock, dr., 16, 130, 1-13, 119.
* cind sint. spcriate 9i le string de corp, 59- Rurrregiitoare, etnoliilc lor, r'7, iit.
Plrgsionomie tle la, et tles Mounemcnts d'Erprtssiort, ti.
Iluginc, gesturi cte, 185-- 186 ;
Piderit, dr., 8, 18, 86, 116, 126, 133, 146. - tlcscrierea lot'in lsnia, [:lzt':t, ctc., 180.
Picle de giinl, 59, 60, 61.
Pisica, 29,72; S
- pregiiLinclu-se de luP[i, 3'l ;
- rningiintlu-qi st[pinul, 35 :
Lrigindu-gi urechilc lnapoi' 65 ; Salviu, dl. F., 28, n. /ir-.
- Sandrvich, locuitorii clin insulelt', 9li.
- lovind clin coadir, 72 ;
migcirri afective, 73, 7'I:. Savage Ei W-vtnatr, d-nii, 80.
- Sdrutatul,121.
- torsul lor etc.. 7,1.
I'}lins. Sil : Schrnalz, 157.
pct'ioada plirnei virrsiri tlc lacrittti la sttgittri ctt Scolt, Sir \\'., 61) ;
- 101, t l0 -111, tll, l5l
totul trcsigurir 86, 87 ; - dl. J., 16, ,.Ji ;
Charles Durroin
DESPRE INSTINCT *
'l,rrclutc prrlilicatii irr cut'tt'u lrri (;. I. [torttancs, insii sta!ionarir pc insula llobin, nunrai la 5 knt rlt'cont.i-
Jlcrtltrl lirtolttliort in -lrunrrtl.s, l:.tlittu'a I)arrl I\e llarr. rrent ( [-e \'crillrLnl's 7'rrrpcl.s, r'r:1. I, p. 105); rlr'. Antlt'cu
Lonrh'a, 18811. '\ccastti lrrcrru'c rcrLi IcrtrrI conrplt'L al Srnith confit'rtrii aceasta. Pt'cylclita a inccput sir t'iinriuir
rrnci piu'!i din capitolr-rl ,,tlcspt'c instinct" sct'is penIr'tt in Irlanda iu nunrirL nrarc perttru a sc rcprotltrcc A(roltt
()riqirteu slteciilor, insir trltct'iot' strlllitnttt iu r-t'rlcrea plc- (W. Thonipson, Irr1. IIist. of lreland, ,,RiI'rls", r'ol. II,
scLrrLirrii acestei luclali. p.70).
CiorrltI a obselvat ucest I'a1rI lzr ]lalta Ei in'I'as- 2 (lol. I.-r'0tnout, Ileport of Erplorint Iirlsedifiorr, 1845,
,1l)1.
rrrrrrria, irr t'rnisl'<'r'a rlc srr<1. Bcclrstt'iir (SIrrDerruiiqel, l8 lO, l). 1{1.
l). 21)i3) sllrrnt'r'i, irr (icltttania, strrlzul ntigt'utot' gi ct'l :, \'t'zi rxct'lrrnI ul mcrnolirr irl rlt'. Blrcl'rrnarr <[esprr
netnigt'at.ot' ltot f i rlistinsi rlrrpr-r rrrrunl,it galbcnli a tilpii trr:cst srrbiccI ip,,Sillirnatr's Philusoph. .Jorrrn.", r'ol. lJO.
piciolrt'clor'. l'tt'1rt'lilir t'stc Irrigt'rrloirt't'in.\1'r'icir tlc srrtl, p. lSl,
')')') EVOI,TJTIA i\4INTAL,\
Ltr plsairi, instinctul migratoriu este uneori pierclut, c',fl, la sitzlli, dintrc'
cale up.ii au inceputr fi,rii, vreo caazra bine stabilit[,, s[ se reproclucfi ;i sit, se sta-
bileascd, clefinitirJit. Scotiaa. in lladeira, prima sosirt'a sitarilor este cunoscutirs
;i acolo c'i nu sint rnigratori I nici llstunul nostru corntln rru este [rnigratol], cu
toate cd, aparline unei grupcr c1e plsd,ri tipice migratorii. O gisczi neagr[, carc] fuse-
se ri,nit[, a trflit nou5,sprezeclt' aui in captivitate I in clecursul primilor doisprezece
ani, in fiecare prirniivarl in perioncla migraliunii ea cleveuea nelini;tit5, ;i ar fi
plecat cit mai departe posibil sprc uortl, ca ;i alli ind.ir,'izi djn acea specie, din
captivitate ; insai, clupil, aceastir, perioadil, ,,ea incet,a d"e :r mai manifest'a aceast[,
Oorin,tl,"6. Am vi,zut-astfel ci, pinf in cele clin urmir impulsul d"c' a migra a dis-
pir,rut Ia aceasti, giscil.
Cred cii, la migraliunezr animalelor instinctul, care lc sile;tel sti porneascil
i1tr.-o anurnitir, directie, ar trebui deosebit de miiloacele necunoscute prin" care
c'le pot distinge o anumitii, clireclie d.e alta si prin caro, tl_rrpil ce o pornescr i$i
pot plstra clirec!,ia pe o noa,pte intunecatir, deasupra largului m[rii; ;ir d.e ase-
*"tr.a, [ar trebui d.eosebit] tLe rnijloacele, asociate instinctiv cu schimbarea c1e
temperatur6 sau cu lipsa clc, hran5, etc., care le fac s[ porneasc[, la perioad"a potri-
viti,. in aceste c,azari, ca ryi in alteler, diferitele aspecte a,le problemei au fost ad.e-
seir confundate intre ele sub d-enumirea de instinctt. in privinla perioaclei de por-
1ir.e,4esigur c5, nu poate fi vorba de memorie la plecarea, pent,rl prima datlt
tu, tineriloi cuci, care-are loc la dou5, luni dupir, cea a pir,rinlilclr lor ; meritir,
totu;i
si, fie observat c[, intr-un fel oarecare, animalele clobindesc o idee tle timp sur-
prinzi,tor d.e exactd,. r\. d.torbigny aratd, czi, in ,\merica t1e Sud, un uliu schilotl
6unoqtea perioada d.e trei silpt5,mini cirrd la mi,n[,stiri se distribuia hrani, s[,racilor
;i el'folosea acest interval pentru a le vrztta. Oricit cle greu ar fi cle imaginat
cum pot ajunge animalele s[, cunoasc[, fie prin inteligenlir,t fie instinctiv, o anume
perio^ad6, iom veclea indatd, c5, in unele cal,;rtrr animalele noastre clomestice au
d"obindit un impuls, care se repetl anual, de a c[,li,toli extrem cle asemi,nd,tort
tlacfi, nu id.entic, cu un veritabil instinct al migra,tiunii ryi care cu greu se poate
datora memoriei.
LTn ad.evlrat instinct este acela care fzlce ca gisca neagrir, s[ incerce s[ scape
pent ru a zbara spre nord. ; nu qtim ins[, cum d"istinge aceastil pas[,re norclul
sud. $i nici nu;tim cum poate o pasS,re care pleacf,, noaptear cum fac multe,
^ate
'r Il'rangel's T'raucls, trati.. engl., p. 11ti' Vezi, de asc- 11 ,,(;at'dener's Chlonicle", 1852, p. 798. t111p 11x{c sittI
nrenea, Sil G. (it'c5', li.rytediliort 1o -lrr.slralia, t'ol. II, p. 72, arfrLate itr l-ottall on the Slrcep, p. 377.
pcnLnr interesanta t't'lrrtare t capltciti{ii ltrstlalietrilor in 12 (litat dc Youal-t in ,,VeLet'inat'y Jout'tlill", vol. \'.
:rceasL[ privinlir. Vechii ntisionari {rancczi credeatr cir p. 282.
indicnii nord-atnericitni erlttt tle faltL contlttsi tltr iltstiuct 13 Bourgoanne, Trauels in Spairt, trad. engl. 1789,
la gisirea clrunrului lor. vol. f, p. 38-5.1. In ltils ?realise on Cattle, TiT(i, p.342,
* Riuri din Scolia (n*. lrad.). conline extrasul unei scrisori de la utr clomn din Spania,
10 Nurn[rul cle pisiri cat'e viziLeazi tlin it-ttitnplerre tlirr care an re{inut un rezumat. \'ouatt ort tlte Slrcep,
insnlele Azore (Consulul C. FIttttt, ".fourn. Geograph. p. 153, cl[ referinle asupra a trei publica]ii, cu descrieri
Soc. ", vol. XY, partca a 2-a, p. 282)' atiL de iude- similare. Pot adiruga, c5. von Tschudi (Sketches of \atute
piirtate cle Enropa, estc probabil par!ial datorat clirec- in tlrc Alps, tracl. engl., 1856, p. 160) afirmi cir anual,
{ici pierdute in tinrpul nrigla!iunii. \Y. T'ltompsotr (Nct. in pritnitvari, vitele siut foarte excitate atunci cincl aud
Ilist. of lreland,,,Birds", vol. II, p.7i2) arat[ cti pirsi- nrarelc clopoL care este put'tat ctl ele, ;tiind bine ci
rile norcl-anrcricaner cal'e pl'ibegesc uneori iu lrlanda acesta esLe setnnalttl petrtru,,tnigt'lr!ittnca iminentl"
ajung in general Ia perioatla la care ele rnigreaz:i in sprc Alpii tuai inalli.
,\merica tle Nord. in pI'ivin{a sotuottilor, vc-zi Scope's
Dcrys of ^Snlrnon I:isltitt11, 1't. '17.
22r IrvoLUTrA 1\{rNT^{LA
1r Ntt l)r'csul)un('rtr cii linia tlr nriiq-ratiun('ir t':u'c tnigt'cnzi'r rlin insulir in insrrlir llot llr'rrl-rsi at'hi1tr'lugrrl
lrirsirrilor'
cot'ttslrrrnrlt'inlotrlcarrnn litriei I)e cat'rr rrrrri inairrtc o (itt ct't'iorr cstc lrlriugat: nici un.,canltr" ((i. I. Rottutncs)
rrt'trta pirrrrintrrl. l,)stc posibil ca o pasirre anrncalii din ,'\[iL cit. artr ltutuI a1'la, 1tc insulcle lrlrlklantl nici o
inlimpltu'c rle I'inI pr vl'cun conlincnL sarr pc vleo in- pirsirrc terestri nu cste nrigratoare. Din ccrcetirrile p('care
sttlir inrk'piirtatir, dupii cc a stal acolo citvtr tinrp;i s-a lc-arn intrt'prins, nLr t xistir nici o paslilc rniglartoarc 1lc
t'elrrorlus, sir I'i fost inrlernnalir rle iustinctrrl ci innitscrrI -\lauriIirr sarr Rotrlbon. (]olcnso (,,'l'itsnurnian .Iournal",
sir zboarc rle acolo,;i apoi sii sc leintoarcir to[ acolo irr vol. f I, p. 227 1 afilnrir ci rrn cuc, (,'. lucirltts, este rnigla-
perioada de rcproduccre. Nu crrnosc insir nici rrn fapt. Ittt', rirnrininrl doar'tlei sau ltatnr lrrni in \oua Zt'el:rnrlii;
carc sir spri.iine aceastir idee; dar, in caztrl insulelor ocea- \ttrta Zeclanrlri este o insrrlir alit rlc nlare, incit cl lloatt'
nicc, carc nu se girscscla o rlistan{ai prca rnare tlc contincnt, migra foalte u;or lu srr<l si rrirnine ncolo cu lotul necu-
insi care, dirr nrotive cc vor fi clate iutr-un capitol viitor', noscut rle incliricnii din norrl. Insulele Irar'6e, situatc la
nu cred s[ fi fost vreodatl unite ctr continentul, anr circa 290 km cle norrlul Scotiei, au mai rnulte specii dc
fost. foarte imprt'sionat cle fapttrl cir nrrtnai fotrrte rar pal'c pirsiri rnigratoare ((irabcr', 7'ageltttch, 1830, p. 205);
t:it a cxislat vreo pasirle rniglatoarc 1lc clt'. l)1. 1l. \'. Islirntla piu'('sr-r fit'cea mai irnporlanLa esceptie la
I'Iarcorrr[, carcr il scris desprc prisirilc rlin llatlcira, ntri reguli:r, ea fiinrl sitrratir lel tirrnrai. . . lirrr rle ...linia cle ...
informeazir r:ii nu rrxisLii nici una Inrig^ratoare I pc ace:r 100 de slinicni rnarini (ulLirrrelt. zcce cuvinte sinI adirugalc
insulti; tot aga este si in Azort', tlupu crrrrr imi conrr-rnicir in crcion, cu spaliile lr:rsatt' in alb pentnr a fi complet:rte
rll. Carcn I{trnt, cu loate cr-r este rlc plirerc cri prepcli(elc rrlterior- G. L Ronraites).
LA ANIMALE
talie suficienti, care ar fi tentat patrupedele s5,-l parcurgi, ;i in acest fel ele Ar
fi descoperit mica insulS, nordici, mai fertilfl. lns5, frigul glaciar intens a prece-
d.at clima actualii, ;i de aceea ideea unei clime anterioare mai bune pare cu totul
de nesuslinut I insd,, daci, au d.reptate geologii americani, care cred., pe baza, scoi-
cilor recent descoperite, ci, ulterior perioad.ei glaciare a existat o perioadS, pu,tin
mai caldi, d.ecit cea actual5,, atunci avem poate eheia migra,tiunii elanilor pi a
renilor de-a curmeziqul cleryertului 15.
Fri,aa 'inst'incti,,uri. Am mai discutat despre blincle!,c,a ereditar6 a ani-
-
malelor noastre clomestice ;i d.in cele ce urmeazS, reiese cL nu am nici o indo-
ialfl ci, frica dc-. om trelouie intotd.eauna s[ fie dobinditd, mai intii in stare natu-
ralf ;i c5, in stare donrestic[, ea este d.oar pierdutS,. Tn pulinete arhipelaguri
;i insule locuite de offir clespre care am putut descoperi o relatare timpurie, ani-
malele indigene erau complet lipsite de frica de om ; am stabilit aceasta in ryase
cal,urr) inp6,r!ile cele mai inrlepl,rtate ale lumii;i la pd,,r[ri ;i mamifere din speciile
cele mai diferite 16. Pe insulele Galapagos am impins un ;oim de pe o craci, cu
!,eava purytii, iar pfls[relele au bd,ut ap[, d.in vasul pe care il tineam in min[.
Asupra acest'ui subiect am d.at d.etalii in ,Iut',tr,alul meu ;i aici voi sublinia numai
ci, blindelea nu este generalzi, ci special[, ta\d, tle om, deoarece pe insulele Falk-
la,nd. girytele ili cl5,desc cuibul pe insulele invecinate ttin eautza, vulpilor. Aceste
vulpi, care semlnau cu lupii, erau tot atit de f5,r5, frici, falzi de orr ca ryi pd,s[-
rile, iar marinarii din ci,l[toria lui Byron, confundindu-le curiozitatea cu feroci-
tatea, fugeau in apl pentru a le evita. Jn toate,t[rile vechi civilizate, circum-
spec{ia ryi frica chiar a puilor de vulpe si de lup sint bine cunoscute 17. Pe insu-
lele Galapagos, marile ryopirle terestre (Am,blyr"ltynchus) crrau extrem de blincle,
arya incit le puteam trage de coadri, pe cincl in alte p[r!i ale lumii ;opirlele m,ar"i,
sint destul de circumspecte.
$opirla acvatic[, din acela;i gen trflieste pe coast5,, este aclaptatd, la inot
ryi se scufundir perfect in apd, ; ea se h.rirne;te cu algg din fundul apei [i, fi,r:i inclo-
ia,lzi, este expusd, pericolului din partea rechinilor. Jn consecin![, cu toate ci sint
blinde pe pamint, nu le putem goni in ap6, iar cincl le aruncd,m acolo, ele intot-
cleauna inoatir pe datii, inapoi la ,tzirm. Iatd, contrastul [dintre ele ;il toate ani-
malele amf ibii din Europa, cale, atunei cind- sint tulburate cle c[tre cel ma i
periculos animal, omul, imediat ;i instinctiv se reped in ape.
Blindele a p[seirilor d.e pe insulele Falkland- este deosebit rle interesantl,
rleoarece maioritatea chiar a acestor specii, ryi in special a pd,sir,rilor mai mari,
sint' excesiv de sribaltice in Tara de Foc, und.e timp tle gerreralii au fost urmlrite
tle clitre silb:rtici. Ileritir rnai :lles l'emarcat c[ pe ambele aceste insule, precunr
li'Pat'agraful intlc parantezt' rlrellte t'stt ;ters forrrtc 1626, 'fltos. I{t'r'bert. (7'ruuels, p. 13.l[l) rlescrie blintle{cr
slab cu creionul ((i. [. Ronranes). ptisiililor de pe insulele \Iauri{iu, iar Du Bois, itr 1669-
16 ht ,,.Iournal of Researchcs", 181,=r, p. ii78 am dat 1672 intrl in dctalii in lcgiturl cu acest subic'ct, in pri-
rtetalii asupra insulelor l.-allilancl ;i (ialapagos. Dc Cada vinfa Iuturor pisArilor din insula Boulbon. (Hd,union).
\losto (Kerr's Collectiort of I'oguges, r'ol. II, p. 246) Opt. ]loresbv nri-a imprurnutat tnanusclisul unei re-
spunc cii pe itrsulele Capului \-crcle, ponrnrbeii sint atit latriri a inspecfit'i ir-lsulelor Sl . Picrre ;i Provirlence, la
tle blinzi, incil llot fi prinqi cr,r u$urinlir. Acestea sint deci norcl de \ladagascar, in care descrie extrenra blinder(e
singut'ele gntpc mali dt: insule, crr excep{ia cclor ocea- a porutnbeilor. Cpt. Carmichat'l a descris lilinrle!ea
tricc (rlesple care nrr pot grisi nici o relatare mai veche), pislrilot' de pe Tristan d'Acunha.
care erau rrelocuite attrnci cinrl ilu fost descoptrite. in 1? Le Rov, lellres I)hilosoplr., p. 86.
EVOLUTIA MINTALA
Di pe Galapagos, rlupzi cum anr notat in Jurnu,lul rneu, ir_r cornpara!,ie_ cu tliver-
sele relat5,ii anterioare clatei cind am vizitat aceste insule, pi,slrile dervjn trep-
tat, din ce in ce rnai pulin blinde si este surprin zi'r,tor, avincl, in ved"ere grad"ul
de urmiirire pe care au suferit-o ocazional in decursul ultimelor llnu sau d.oul,
secole, ci, ele nu au d.evenit ryi mai stilbatiee ceea ce tlovede;te c[ frica d.e om nu
este clobinditd atlt de curintl.
i1 veclile !i,ri loeuite, unde anirnzrleler au clevenit in general .si instinctiv
'bd,nuitoare,
f oarte fricoase pi ele inva![ f oarte curind- una de la alta, ;i poate
chiar c1e la alte specii, s5, fie prudente fn![ d.e orice obiect neobiqnuit. Dste noto-
riu cd, pobolanii Fi qoarecii nu pot fi pringi mult t'imp cu acelaqi fel d.e cursi,lS,
oricit d.e ispititoare ar fi rnomeala I totu;i, intrucrit este rar ca unul care a fost
prins sh, r"*p,', ceilalli trebuie s5, fi inv[,f,at pericolul v5,zindu-$i tovarirqii sufe-
iinct. Chiar obiectul cel mai inspfimiutiltor, tlacf nieiod.atl nu reprezinti, un pericol
qi d.acd, nu este temqt tn tnoil i,nsti,ttctic, este privit imediat, cu ind.iferenll, clupit,
cum ved.em in cazal trenurilor noastre. Care pasirrelasfl atit cle greu sS, te apropii
ca stircul ryi d.e cite genera,tii ar fi nevoie pentru a face pe stirci sti nu Ie fie fricil
d.e om? Totu;i, d.t. ihompson spunele cL, d-up5, o experien![ c1e citeva zrle, aceste
pd,sdri vor li,sa, frard, team5, sd, treac5, un tren pind, la o distanld, _d.e jumi,tate
he bd,taie cle pu;c5,20. L-1u toate ci, nu poate exista ind.oiald, c[, frica d"e om iu Ye-
chile !d,ri tocuite, este par,tial d.objnd"it5, ea elte_ totu;i instinctiYlr intrucit pi,si,-
rile care cuib[,resc sint in general ingr or,rte cind vzid pentru prima datit, un om
;i cu siguranli, cu mult mai multzileAecit pi,si,rile. bir,trine cle pe arhipelagul Falk-
iand. ;i Galapagos, d.up5, ani d"e c1e perseculie.
in Anglia avem clovezi ercelente czi frica de om este clobinditd, ;i ere,d-itard,
in funclie cle grad.ul pericolului la care animalul este expus, d.eoartlce, clup[, cum
de muit a remarcat onorabilul Daines Baningtonzl, toate p[si,rile troastre
ntari,, tinere sau bltrine, sint extrem de silbatice. Toturyi, nu poate _exista
nici un raport intre d.imensiune si friczi, d.eoarece, atunci clnd- insulele nelocuite
arr fost yrzitate pentru prima cl'at,ra, p5,sd,rile mari erall tot atit d.e blinde ca si
cele mici. Cit d.e excesiv d-e circumspect5, este colofana noastr[ qi totu;i nu ii
este fricf,, d-e cai sau yaci, uneori aqezind.u-se;te spatele 1or, intocmai cum fl,ceau
porumbeii pe Cowley Galapagos in 1864. in Norvegia, und-e cofof.an? nu.este
la
irrmi,ritfl, & i;i culege hrana aproape, ,,in jurul u;ii, uneori intrintl in interiorul
cAsei,tzz. Cioara, vinXtii, (('. coi'ni,t:S este, clc asornenea, una d"intre prisririlt' celer
mili srilbatiee t,otusi, in Egiptzs ea este extrem rlc blindil. tr'ieeare pui r1e coto-
I
18 Il. P. Thomltson, 1)rt.sstolt.s of .lttintul's, p. 29, spirirninltitoat'c ale ttutri giiri mari dt' cale feratit, la o
le Nrrf. IIist . of Ireluntl, ,,Birtl", vol. II, p' 133. arunclturir cle piatrir rlt locurile frccvcntate dt' ele, sitll
z0 X,fti poL referi aici la coroborart'tl pc care aceasLt-t afir- acurn crt Lotttl nebirgate in scatni. dc aceste pisit'i, carc
malic a prirnit-o recenL intt'-o corespontlen!ir riintre clr. Rae rle obicei sinl cele tnai prurlente 9i cit'cumspecte dintre
LotrLe pi.sd.rile (adicir ralele siilbatice). ca sI rtu iucalc insir
;i Gooclsir (,,NaLrtre", 3,72;i 19 iulic 1883)' Primrtl spune
c[ rafa silbaticit, li;i!a etc., care frecventcazi" anunite spaliul clv., tru voi nrenliona mttlLe alte cxemple pentru a
districte pe unde a consLruit calea ferat[ la Pacific, au dovecii atlevirrttl obscrvaliilor dr. Rae" (G. I. Romanes)'
21 ,,Philosophical TLansactions", 7ii3, p. 264.
cleveniL cu totul firril fricl de tl'euttri chiat' in llriurclc
22 Dl C. Helitson, ,,)liti3-. of Zool. atrtl Bot.", vol ' II,
citcva zile cl1p5. cer s-a cleschis circnlalia, iar cel ditr rtt'nlii
dir dovezi in privin!a pirsirrilor sitlbatice clin
sirnilarer p.311.
,\rrstrulia, ncllrrgirrd : ,,\ruietul constant al marii circtt-
:le Cieoffro-v St. - Hilaire, ,,Ann. des lltts.", vol.
fand, sau d"e cioari, nu a putut fi speriat ln Anglia ryi totursi tuturor le este extrem
cle fric5, cle om;pe de alt5, parte, pe insulele Falklancl ;i Galapagos, multe p5,s5,ri
bd,trlne gi pfl,rinlii lor trebuie c5, au fost speriate mai inainte, ryi au ydzut attete
ucise ; totuqi, ele nu au dobind.it frica cle cel mai clistrugi,tor animatr, omul2a.
Animale care, d.upii cum se spune, simuleazi rnoartea -- o stare necu-
noscutl oric[rei fiinle - imi pd,rea un instinct remarcabil. Sint cle acord cu acei
autorizs care cred. c5, acest subiect a fost mult exagerat I nu rn5, incloicsc cir,
leqinul (am linut un mi,c5,leandru le$inat in min5,) qi efectele parahzante ale fricii
excesive au fost confund.ate uneori cu simularea mor!ii26. in aceastir, privinfii,
insectele sint cele mai bine cunscute Avem printre ele o serier perfectir, chiar
ln cad.rul aceluiaqi gen (dupa cum am observat la Curcu,lio sau 0l,,r"ysomela), t1e
la speciile care nu simuleazd, d.eclt timp cle o secund.X si uneori in mccl imperfcct,
inc5 mai miqcind.u-Di antenele (ca la unii Hi,ster), qi eare nu vor simula a cloua,
oard', .oricit de mult ar fi iritate', pirrii la alte specii carez clupd, De Geer, pot
fi prajite cu cruzime pe un foc incet f5,ri, si fac5, cea mai micii, rni;care ryi pina la
altele, d.e asemenea, care ri,min timp ind.elungat nemiscate, chiar-piri5 ia aolii-
zeci si trei cle minute, cum am constatat la Chrysomela spa,ttii,. TJnii indivizi din
aceeaqi specie de I'ti,nus iau o pozitie diferit5, d.e a celorlal{i. Or, nu se \'& putca
nega cd, mod.ul ;i d.urata simul5,rii sint folositoare fiecdrei specii'd.up.i fctrul^peri-
colului de care trebuie s5, scape ; de aceea nu este mai maie dificuttatea rc,al5 irt
d.oblndirea prin selectie naturali,, a acestei atitud.ini eretlitare d.ecit a orici,rei alta.
M-a surprins totugi j ca o consecin!5, ciud.atd,, faptul cd, insectele au pltut ajllge
sd, simuleze exact poztlla pe care o iau atunci clnd. sin1, moarte. ne accea Am
notat cu grij5, pozijriile simulate de c5,tre 17 specii diferite d.e in,cecte (in.clusiv lu6s,
un pi,ianjen ryi Oni'scus) apartinind. genurilor celor mai distilcte, atit siprulatori
slabi, cit ;i foarte buni I ulterior mi-am procurat exempla,re ale unora tliutre
aceste insecte, care au pierit de moarte natural6 ; pu altele le-am ucis c1 cam-
for printr-o moarte inceat5, ;i u;oarra 1 rezuttatul a fo.st ci, in nici ulul clin cazuri
16
EVOLUTIA MINTALA
atitud.inea 1s crr& exact aceea$i, iar in mai multe cazrtri atitudinea celor ce
simulau $i a celor cu adevlrat moarte era cit se poate d.e diferiti,.
Ni,d,i,fi,care ;i, habita!'ie,
- Revenim acum la instincte mai complexe. Cui-
burile pd,sd,rilor au format, cel pulin in Europa si in Statele Unite, obiectul unui
stud.iu atent, aqa incit avem o acazLe bun5, si rarir, d-e a vedea d,ac[, existd, vreo
varialie la acest instinct important ;i vom constata cd, a$a ryi este. Yom mai
constata d.e asemenea c5, ocazti favorabile ;i inteligenla modifici uneori, lntr-o
micd, md,surii,, instinctul de construclie. La cuiburile pd,sarilor arrem, cleasemenea,
o ,qerie neobi;nuit d.e perfect[,, d" la cele care nu ccnstruiesc nici un cuib, ci
stau pe solul gol, la altele care fac un cuib extrem de simplu ;i imperfect,
apoi la cele mai perfecte si aqa mai d.eparte, pin5, ce ajun.gem Ia construc!,ii mi-
nunate, rivalizind. cu arta fes5torului.
Chiar la un cuib atit d.e neobiqnuit ca cel cle H'irundo (Collocalia e.sc'u,-
lenta), mincat cle chinezi, cred" c5, putem urm[,ri stad"iile prin care instinctul
necesar a fost d"obinrtit. Cuibul este compus dintr-o substan!5, fragil5, alb5,, tran-
sparentS,, foarte asemf,,nd,toare gumei arabice pure sau chiar sticlei, clptu;it
cu puf d.e fulgi ad.erenli. Cuibul unei specii inrud.ite cle la British }luseum con-
st5, d.in fibre neregulat reticulate, unele sub,tiri ca27 d.in acee a;i substanfi, ;
la o alt6, specie, buc5lile d.e alg5, marin[, sint agluLinate printr-o s,ubstanf5, simi-
lar6,. Aceast5, materie mucilaginoa,q5, uscati, absc arbe curind. apir, si se moaie I
examinatd, la micrcscop, nu prezint5, nici o structur5, afari, de urme de lamina-
rie qi b[,qici in general in forrnd, de par5, cle d"iverse d"imensiuni I ;i de fapt aces-
t,ea sint foarte uspectucase in mici fragmente uscate, iar unele bucit!,ele ar[,tau
aproape ca o lavii, cu bf;icufe. O rnic5, bucir,,ticir, puri pusd, la flac5,r[ piriie, se
umfld,, ins[ nu artle ugor, qi rniroasc' puternic a, materic, anitnalti. Dupri dl. G.
R. Gray, cziruia ii sint foarte indatorat pentru faptul c1e a-mi fi permis sit,
examinez toate exemplarele d.e la Muzeul britanic, genul 0ollooal'tla este inclus in
aceeaqi subfamilie ca ryi tistunul mare comun (Qlpselus apus). ln general, aeeastir
d.in urmi, pasrire i;i insuseste cuibul unei vrribii, in.s[ dl. Macgiliivray a clescris eu
grijir, d.ou[ cuiburi in care materiale rlezord"cnat aranjate erau agltrtinate la utr ioc
prin fire extren] de subf,iri d.intr-o substanlI care pirlie, insl nu ard.e ulor cincl este
pusri la flacirir. Tn America d.e Nord.z8, o altfl specie d.e rindunicd, face cuibul ei
aderent la peretele vertic:r,l a,l unui co; de solr[ ryi il construieryte clin bucrllele mici
cle lemn a;ezate paralel ,1i aglutinate la un loc cu bucffi dirrtr-o mizgra fragilir,
cAre, ca ryi cea, tle la ll,stunul cu cuib comestibil, se umfl5, ;i se moaie in aP[,
impril,rytiind un miros animal puternic; nu se tleoselre;te clecit prin faptul cit, t'ste
27 hr rnanuscris este lisaI inlen!ionnt urt gol pentrtt oare tencuite cu o srrbstattlli atrimalli galbenir, pe cat'('
a fi conrpletat ultcliol crr rrn ctrvint corcsliunziitor (G. ;i-a irnaginat-o ca fiitrtl cotrstrtritii cliu icrc de pegte. A
I. Romanes). putut oare sii fi gre;it el specia, tleoarecc tru existir trici
28 Perrtrtr Cgpselus ntttrurtus, vezi llacgillivray ,,Bri- un motiv de a prcsuplrnc cir rindunica Hirundo riparia
tish Bircls", vol. III, 18.10, p. 625. Petrtru C. pelasgitts, are vreun asemenea obicei ? Aceasta ar fi o varialie l'emar-
vezi excclentrr lucrat'e a d-lui Peabocly despre pirsirrilc cabill a instinctului, rlacl s-al putea tlovedi ; 9i tnei
clin ]Iassachussetts, ,,Bost on ,Journal of Nat. Hist. " , rernarcabil este c[ accastei pasirre apar{itte rtnei subfatnilii
vol. III, p. 187. Dl. E. Robt'rt (Comptes Renrlus, citat in dife:rite rle Hirundo riparicL;i Collocalia. Sint inrlcmnaL sii o
,,Anns, and llag. of Nat.. F{ist. ", vol. VIII, 1842, p. crecl, deoalece, s-a afirnrat, pare-se pe clrept, ci. litstttntrl
.176) a constatal cit crtibut'ilc cle 1/frru'ulo riparia, ficttttr iqi urnezegtc cu saliv:i irdt'zivit noroiul ditr care i;i corl-
pe nralurilc nisipoase ulc Yolglii, avc:ul suprafetclc sttperi- st.ruie;te cuibul.
LA ANIMALE 229
g5,lbui-cafeniu, cd, nu are atitea bule mari d.e aer, c5, este mai evid.ent laminatd,
qi cd, are chiar un aspect striat, f[cut d"e nenumd,rate puncte eliptice, excesiv
d.e mici, carc crecl c[, sint bule de aer minuscule, alungite.
Majoritatea autorilor sint d"e pd,rere c[, cuibul comestibil al ld,stunului este
format fie clin iarbd, cle mAre, fie d.in icre d.e peDte; cred. cd' allii au binuit cra
este f ormat d.intr-o secrelie d.in glandele salivare ale pls[rii. Din observaliile
anterioarc, nu mI pot ind.oi cir, aceastd, ult'imi rpatezh este cea corectd,. Obice-
iurile terestre ale l5,stunului mare qi mcd.ul in care se comporti, substanla
la flac5,r5, aproape cir, lnld,turd, rpoteza icrbii d"e mare. $i nici d.upir, ce am exami-
nat icrelo de pe;te uscate, nu pot crecle cI, am putea gdsi Yreo urm5 d-e mate-
rie celularzi ln cuib, dacei, el ar fi fost fcrmat in acest fel. Cum ar fi putut
oare lir,stunul mirre ale clrui obiceiuri sint atit d.e binc cuncscute, sd, obfin5, icre
de peqte frirl s-o aflir,nr'? 1)1. Macgillivray a artitat cir, eriptele salivare la ld,stu-
nul mare sint mult dezvoltate ryi cre de c[ substanf,a cu care materialele cuibului
sint prinse laolaltii este r,ecretati, de gland.ele lor. Nu nli inrloicrsc cd' aceasta
este originea substanlei similare ryi nrai abunclente din cuibul lirstunului mare
norrl-american, precum ryi clin cel d.e Collocaliu tscu,lentrt. in acest fel, putem
in,telege structuril Frr mai veziculari, si laminat[, pr€eurn si structura curios re-
ticnlatil a specici clin irrsulele Filipine. Singura modifica,re necesard'la instinctul
acestor cliferite plsi,ri este ca rlin ce in ce mai pu,tine materiale strd,ine s5, fie
folosite. Conchid tleci cit chinezii fac supir, tlin salivir, usca,t52e.
Dnc[ cr5,uti,m o serie perfectl d.e cuiburi c1e pi,sir,ri la fcrmele mai pulin
comuner rr trebuie niciod.ata sri uitim c5 pI,s5,rile actuale trebuie sL fie ln num5,r
infinit de mic tald, cle-. cele care au existat c1e cincl s-au imprimat urme d.e picioa-
re pe litoralul formatiei de gresii roryii nci itl Americii de Nord..
Dacir, se aclmite cli cuibul fiecfrei p5si,ri, situat oriund.e ryi construit
oricum, este bun pentru acca specie in cond.i,tiile sale proprii d.e viali, cL instinc-
tnl c1e nid.ificare variazh, oricit d-e pulin, cind o pas[,re este pusir, in condilii
noi ,si cit varia!,iile pot fi eredil,are, ceea ce nu este cttuqi d.e pulin ind.oielnict
atunci selec,tia naturalir, in rlecursul vremurilr;r, ar putea mod.ifica qi perfecliona
aproape pinir, in orice grad cuibul unei pi,sir,ri fafir, d.e cel al strd,rncryilor ei din
timpuri ind.epl,rtate. S5, iau unul d"in cazurile cele mai extraord.inare care au fost
inregistral,e ;i s5, vedem cum ar fi putut acf,iona seleclia ; mii, refer la observalia
cL-lui Gould- 30 asupra ,Megapod,'id,ae-lor australiene. 'f'aleqalla lathami' iqi ad.un5,
o mare piramidd,, in cantitate d.e 2-4 clrule, d.e materie vegetalir, in descom-
punere, ryi ln mijlocul acesteia lli d.epune oulle. Ou5,le sint clocite d.e masa in
fermentare, a ci,rei c5lduri a fost evaluatd, la 90" tr' ; puii isi fac d"rurn cu ghearele
pentru a ieqi d.in aceast[ movilifi,. Tendin!,a t1e acumulare este atit de puternicd,,
incit un s,ingur mascul neirnperecheat, in captivitate la Sidney, i;i stringea anual
o masi, irnen,qfi, cle materie vegetald, Lei,poa oaellata face un mald.[r, cu o circum-
2e Estc aproapc inutil de observat ci trebuie sri tre probabil la sccretarea stibstantei din care estc construit
anrintitn cle data la care s-a scris aceasta; sc poate rc- cuibtrl la Collocalia (G. I. Romanes).
nlarca insir ci, incir clin 1817, Home a aritat (,,Philoso- 30 l]rrrl.s of Australia $ Iriroduclion to the Birds of
plrical Transactions", p. 332) ci pt'oventriculLrl \a Col- Australia, 1848, p. 82.
Iocalia cste tlc o stnrctrrri glandularir ciudati, adaptatri
40 __ NVOLUTIA MINTAT,A
ferinfd, d"e 1,35 m $i inalt d.e 1,20 m, d"in frunze gros acoperite cu nisip ryi lasd,,
ln acelagi fel, ca oud,le s5, fie clocite d.e c[,ldura fermenta!,iei . Ilegapodi,us tumulus
d.in pi,rtile de nord. ale Australiei isi face un mald5,r chiar qi mai rnare, lnsi, se
pare cL el contine mai pulind, materie vegetald, ; alte specii din Arhipelagul Mala-
tcz sLr pare cil lryi tlepun oud,le in gd,uri in p5,mint, nndc-' sint clocite numai d.e c5,l-
d.ura soarelui. Nu este atit de surprinzd,tor ca aceste p5,s5ri si,-ryi fi pierdut instinc-
tul d.e clocit, rlacir, temperatura potrivitd, este farnizatra fie de fermentalie,
fie cle soare, cit e'ste faptul cd, ele sint obi;nuite sd, ingr5,m5,t[eascd, mai d.inainte
un mald[r mare d.e materievegetald, pentru ca aceast,a s[, poat5, fermenta, cleoarece,
oricum s-ar erplica, se gtie ci, alte pd,s5,ri iqi pir,ri,sesc ouzile atunci eincl cd,ldura
este snficieuti, pentru clocire, ca in cazul lui M'usci,capcc (,,fly-catcher"), care
Di-a cl[dit cuibul in sera cl-lui Knight3l. Chiar sarpele se foloseryte cle un pat cald.
in care isi clepune ouirle ; ceea ce ne intereseazii pe noi rnai mult este ch, dupii,
prof. Fischer, o gi,inil comunii, rrs-& folosit de crild.ura artificiali, a unui pat calcl
pentru a-;i cloci oui,le"3z. R6aumur ryi Bonnet, de asemel.IeA, au observat3s cil
furnicile au incetat munca lor istovitoare cle a-Di muta zilnic ou['le I:r ryi c1e lu
suprafafir, dupri c5,ld.ura soarelui, atunci cinrl i;i cllcliserir, cuibul intre cloi stupi
pe albine, d.e uncle le venea o temperatur[ potrivitil ;i constantzi.
S5, presupunem acum c[, cond.iliile c1e viali, ar favoriza o pasrire d.in aceas-
t5, familie, ale cilrei ouri erau clocite numai d.e razele solare, sd, se extind.ir
intr-o t,arii, rnai rece, mai umed.d, ;i rnai impi,d.uritl I atunci acei ind,ivizi, carc'
rlin intimplare au tendin,ta de acumulare intr-atit mod"ificat5, ineit preferir, mai
mnlte frunze ;i mai pufin nisip, vor fi favorizali de extind-erea lor, deoareee
vor acumula mai multfl materie vegetal5,, iar fermentarea acesteia va compensi]
pierrderea c[ld-urii solare ryi astfel vor fi cloci,ti mai mulli pui, care rror moqtcrti
ciud.ata tendinfri acurnulativl a p[rinfilor lor tot ntit cle ugor ca si rasele
noastre c1e ciini, rlintre care una mosteneqte tendin,ta d.e a inclica, alta d.e a urmitri.n
iar alta cle a se repe zt la vinat. $i acest proces de selecf,ie naturali, ar putea f i
continuat pind, ce ouiile ar ajunge szi fie clocite exclusiv de cir,ldura fermetrtittit'i,
p:l,sirrea ignorind desigur tot atit c1e mult cauzA acestei czilcluri, ca ryi a cclei
a propriului s:iu corp.
Atunci cind d-oud, specii indcaproape inrudite, cle exemplu una semiacvaticti
ryi cealalti, terestri,, sint mod.ificate din caaza mcd.urilorlor diferite de r,'ia{[, simili-
tudinea lor in privin,ta principalelor trdsd,turi generale ale structurii, este datorati,,
dupir, teoria noastrl, descendenlei din strlmoqi comuni, iar uryoarele lor deosebiri
sint datorate moclific5rii ultericare prin selec,tie natural5. Cin.d auzim c[ un sturz
din Amc'r'ic:r de Sutt (7. 'fallrlandicus) iqi cS,pturyeqte cuibul, ca qi speciile noastre
europene, in acela;i mod neobi;nuit, cu noroi, deqifiind. in.cc,njurat, c1e plante ryi ani-
male cu totul diferite, eI este desigur situat in ccndilii car€cum diferite, sau eind
aflim ci, in America cle Norcl masculii de bourel 34, ca qi masculul speciei noastre,
nu obiceiul ciuclat ;i anormal d-e a face ,,cuiburi de masculi", necd,ptuqite cu penet
31 Yarrellr,,British Birds", vol. I, p. 1ti6. 3a Peabocly, ,,BosLon Journal of Nat. IIist.", vtll.
3r Alison, articolul Irtstir"tct clin 1-odd's Cgclopedta III, p. t++. In legituri cu speciilc noasl.re, vezi lfncgil-
ol' ,lncttomll cutcl Phgsiologtl, p. 21. livray, ,,British Rirtls", vol. III, p. 23.
33 I{irb1'
;i Spence, Introductiort to Iintornologg, vo1.
II, p.519.
LA ANIMALE 231
irr care s[ se atli,posteasc5,, cind. afl[m astfel de cazuri, si ele sint d"estul de nume-
roase Ia toate clasele de animale, trebuie sI atribuim similitud"inea instinctului
rnorytenirii lui cle la strd,moryi comuni, iar d"eosebirea fie modific[rii selective
usi profitabile, fie obiceiurilor tlobindite ;i ereditare. frr. acela;i fel, dupi, cum sturzul
rtordic ryi cel suclic au mo;tenit in rnare md,surif nidificarea instinctivi de la un
str[,mory comun, tot arya, f5r5, indoial[,, sturzul si mierla au mostenit, d.e asemenea,
rnult de la str6moryul lor comun., insi, cu modificS,ri oar€cum mai considerabile,
la una sau ambele specii, ale instinctului str5,moryului lcr str[vechi ryi necunoscut.
Yont examina acum variabilitatea inst,inctului cle nidificare. flazurile ar fi fost, f5,ra,
indo-iald,,. mllt mai numeroase dac5, qi in alte -tiri acest subiect ar fi fost studiat cu aceeaqi
gtijd, ca in Marea Britanie qi in Statele tlnite. Din uniformitatea general5, :r cuiburilor fie-
c5,rei specii veclem clar cd, chiar detalii neinsemnate, ca materialele folosite qi pozilia aleasd,
p^e o ramur[ inalt5, sau joasd, pe un mal ,qau pe un teren neted, solitar sau in comunitd,li,
sint datorate nu intimplS,rii sau inteligenlei, ci instinctului. BtTh',ia suh:ir:ola, d.e eremplu, se
poate_ deosebi de doui, specii indeaproape inrudite de pitulice mai uqor prin faptui c5,
cuiltul ii este c6ptuqit cu pene decit prin oricare alt caracter (Yarrell, ,,Biitish Birds";.
Adesea net-oia siltl constringerea face ca pasdrea s5,-qi moclifice asezarea cuibului;
se_ pot cla, numeroase exemple, din diferite pilrfi ale lumii, de pd,sdri care se reprorluc pe
triltori, ins5 in f5rile lipsite de arbori [se reproduc] pe sol sau printre stinci. r\utlubon
(citttt in ,,Boston Journal of Nat. Ilist.", vol. IV, p. 249) afirmd, cd, pe o insulif5, rle
lingd, Labraclor, ,,pescflrusii, din cartz perseculiei pe tare au lntimpinat-b, acllrn i;i con-
st,rniesc cuilturi pe arl'rori", in loc de a o face printre stinci. Dl. Coucir (ILlustrat,ions oJ
[ttstirtct, p. 218) afirmd, cd,, din cauzd, cd trei sau patru depuneri succesir.e cle ouii le-arr
fost tlistrtlse,,,intreaga colonie de vrd,bii (1'. dom,esti,cu,s) a pird,sit locul, ca printr-o infele-
gerc reciproc[, ryi s-a aqezat pe niqte arbori la o oarecare clistan{[, situalie cAre, deqi este
trtrnoscutd, in unele regiuni, nici lor qi nici strdmo;ilor lor nu le era obiqnuitd, unde cuibu-
lile lor devenind obiectul curiozit[!ii)'. Yrabia iqi construieqte cuibul in gd,urile zicluri-
lor, pe l:rmuri inalte, in ieclerl,, sult cuiburile ciorilor, in g[urile fd,cute d-e l[stunul tle
rnal qi adesea i;i lnsuqeste cuibul fd,cut de rindunic:r, de cas[ L, cuibul difer'[, rle z]semenerr
consideraliil dup[ loc" (Montagae,Ornit-lt. Dir:t., p. 482). Stircul (Macgi11ivra,\.7 ,,Blitish Birds",
vol. IY, p. .t-16 ; \\t. Thompson, -\'al. H,ist. of lrelarrd, vol. If, p. i-+01 i;i constmieste cui-
lrul pe arbori, pe stinei marine abrupte qi printre b5l5,rii pe s-ot. in i:tatele Lrnite, Arclea
Iterodi'as (Peabodv, ,,Boston Journal of Nat. Ifist.", vol. fII, p. 109) iqi construierytecuibul
de asemenea pe ar"boli inalfi silu scunzi sau pe sol si, ceea ce esle rnai lemalcabil, uneori
in colonii, iar alteori solitar.
Avantajul intrd, in joc : anr s-ilzttt cd, pas5,rea-croitor clin fndia folose;te fiml arti-
ficial in loc cle a-l fese. tin scatiu sdlbatic (Bolton, Harmon,ta llural,is, vol.-f, p. .tg2) a
folosit m:ri intii lina, apoi bumbacul qi dupi, aceea puful, care au fost lruse in'a-propier.ea
cuibului sd,u. Md,cS,leandrul comun construieqte adesea cuibul sub qoproane, fiincl obsen ate
patrn cazuri intr-un loc in acelaryi anotimp (\Y. Thompson, l'al. Hist. of Irelartcl, r'o1. Ij
p. 11). In fzrra Galilor, rindunica (H. urbica) cld,deqte cuibul lipit de stinci verticale, iar'
pe toatd, cimpia Angliei lipit de zidurile caselor, ceea ce trebuie s5 te fi mirit in tnocl
procligios ri,spindirea gi numflrul. in 1825, ln Amefica arcticd, Hirundo luni,frorts (Richardson,
Fattna Boreali-Avner'icatt'i, p. 331) pentru prima datd, qi-a construit cuibul lipit de zidurile
caselor, ial cuiburile, in loc de a fi aclunate la un loc, fiecare avincl o intiale tubulard,
el'au construite sub stre;ini intr-o singurd, linie, fd,rd, intrarea tuhulari, satl cn o simplfi,
ma,tgine. Se cunoaryte cle asemenea rlata unei modificd,ri similare ln obiceiurile lui II. futia.
in toate moclific[1i]6r, din eaLtzapersecuf,iei sau din convenien!,6, inteligcnla trebuie
tti intre intr-o oarecare m5,suri, in joc. Bourelul (?. autgaris), care iqi constririeqte cuibul
.inconjurd,toare
in _cliferite pozilii, qi-l face rle obicei ca s5, se potriveascfl-cu obiectele (Mac-
gillivra;-, vol. IIf, p. 2l) qi aceasta o face poate instinctiv. Clnd afldm insd, de la White
(scrisoarea a 14-a) cd, pitulicea (Phyltoscopus rufa), cind este tulburatd,, pentru faptul
c5, este priviti, i;i ascunde orificiul cuibului (ryi am cunoscut un caz similar), pritem presu-
232 EVOLUTIA MINTALA
pune cd, avern rln caz de inteligen,t[,. $i nici bourelul, nici mierla d.e ap[ (,,Mag. of Zool.'),
vol. II, 1838, p. ,+27) nu-qi cld,desc invariabil bolli la cuiburile lor atunci cincl sint
plasate in pozilii ap[rate. Jesse descrie o std,ncufd, care $i-a construit cuibul pe o
suprafafd, inclinat[, intr-un turnulef, ridicat pe un vraf cle be,te, inalt de trei metri
munc5, de 17 zIIe; qi pot acld,uga (White, Salborne, scrisoarea a 72-a) ci se cunosc familii
- o
ale acestei pd,s5,ri cure igi fac cuiburi regulat in vizuini d.e iepure. Se pot cita numeroase
fapte analoge. Gd,irruEa cle zr,pi (G. clr,loropus) p:rre sd,-qi acopere nneori ou5,le atunci cincl
lqi pd,r[seqte cuibul, insd, \\-. Thompson spune (Nat. Hist. of lreLand, vol. II, p. 32S) c5,
nu face niciorlatd aceasta lntr-un loc apd,rat. Gd,inuqele cle apd, qi lebeclele, care iqi fac cui-
bul ln apd, sau in apropierea ei, iqi vor ridica instinctiv cuibul de indat5, ce i6i clau seama
cd, apa incepe si, se ridice (Couch, Illn,strations of Instinct, p.223-226). C'azul urmdtor pare
insd, qi mai curios. D1. Yarrell mi-a ardtat, schifa cuibului unei lebede negre australiene,
care fusese cl5dit clilect sub picularea st-reqinii unei clddiri; qi, pentru :r, evita acearsta,
masculul qi femela impreund, ?lu add,ugat la cuib semicirculare, pind, ce au ajuns
chiar llng5 perete in linia picurd,rii; iar apoi au impins ouile in porfiunea nou ad5ugatd,
pentru a rdmlne complet uscate. Corcus pica, in lmprejur[ri obignuite, lqi cld,degte un
cuib remarcabil, insd, foarte uniform; in Norvegia, ea iqi clddeqte cuibul in biserici sau
sub jgheabul streqinilor caselor, precum qi in copaci. Tn partea lipsiti, cle copaci a Scofiei,
o pereche qi-a construit, cuibul, timp de mai mulfi :rni, int'r-un tufiq de agriqi, pe care
l-au baricaclat de jur imprejur cu mdceq qi ghimpi in mod extraordin:lr, a,rsa incit ,,unei
vulpi i-ar trebui citeva zile de rnuncd, pentru a pd,trunde Ia cuib". Pe de aItI parte,
lntr-un district al frlandei in care cof,ofenele fuseser5 foarte urmflrite qi se oferise o recom-
pensd, pentru fiecare orl distlus, o pereche Di-a construit cuibul Ia btz'a unui gard viu,
scund. ;i lat, firf a stringe mnlt material, eDe incit sd, nn atragS, atenfia. Dl. Couch
spune cd, in Cornwall a r..dzut dou:i cuiburi apropiate, unul intr-un gard viu la mai
pufin d.e un metru de la pd,mint, ,,apdrat in mod neobiqnuit print,r-nn briu lat de ghimpi",
celd,lalt :rpe virful unui ulm izolat qi foarte subf.'ire, speranfa fiind evident cd, nici o
fiinfd, nu va inrh'flzni sil se cafere pe o coloan5 aqa de fragil5,". Am fost surprins de
sublirimea copacilor aleqi nneori de colofene, insd,, oricit de inteligentd, este aceastf pasi-
re, nu-mi pot inchipui c[ ea poate prevedea cd, bdiefii nu se pot cd,fira pe un asemenea
copac, ci mai clegral-r:i c[, o dat5, ce a ales un copac, a constatat din erperienld cd, este
un loc sigur36.
Cu toate cd, nu m[ incloiesc c5, inteligenla qi experienla intrd, adesea in joc la
nidificarea p[s[rilor, totuqi deseoli ele cl:ru gr"e[. O stdncu{d, a fost v[zut5, incercind. fdrd,
succes sd, trea,c[ un lcmn prin ferestruica unui turnule! ;i nu s-a gindit s[-l tragi, in lung;
White (scrisoarea a ti-a) descrie citcva, rinchinele care ,si-au construit, an de an, cuiburile
pe un zid expus, gi an de an, ele au fost luate de ploaie. Fur"nar'ius cutt'icu,larius ciin Ame-
rica de Sud iqi face drept, cuib o vizuini adinci, intr-o ripi,; am srd,zut (,,Journal of Re-
searches", p. 216) aceste p5sirele seipind. f6rd, succes numeroase g[uri in ripi, deasupra cd,rora
filfiiau in morl continuu, f5,r[ s[-Ei dea seama cd, perelii de pd,mint nu erau destul d,e grorsi
pentru cuiburile 1or.
n{ulte varialii nu pot fi explicate in nici un fel. Totanus ntacu,larius (Peabocly,
,,Boston Journal of Nat. Ilist." vol. III, p. 2I9) lqi depurre uneori ou5le pe pirnint, gol,
alteori ln cuibur i neglijent f5,cute din iarb5,. Dl. Blackrvall a inregistrat cazll curios al
unei plesuri galtrene (Entberiza citrinella), relatat de llallell in ,,British Birds", care iqi
d.epune ouile qi le cloceqte pe pdmintul gol; in general, aceastd, pasdre iqi construieqte cui-
bul pe sol sau foarte aproape de el; s-a inregistrat insd, cazul in care qi l-a con,struit la
o inilfime de 2 ln. S-a descris (,,Ann. and Mag. of Nat. I{ist.", 18.t2, vol. \rIII, p. 281),
cuibul nirei cinteze (Fri,ngilla coelebs) care erzl lcga,t cu o bucatd, cte sfoali, dtr la
bici, trecut5, o dat6 ln junrl rrnei ramuri de pin, i:lr apoi solirl impletitfl ctt ntittcrialul
35 Aici este omis un cuvinl din manuscris (G. I. Roura- clopaetlia of rlnatomg ard PItysiclcgg,p.22. f)entru lrlauda,
nes). \V. Tlrompson, Nal. flisl. of lreland, vol. II, p. 329.
30 PenLnr Nolvegia, vezi ,,IIag. oI Zoo7. and Bot.". Pcntru Cornu'all, vezi Couch, Illustrations of Insttncl,
1838, vol. II, p.311. Pentlu Scolia, Rer'. J. IJ,all, Tra- p. 213.
uels in Scotland, r'czi articolul Instirtct, ln Todrl's Ou-
LA ANIMALE z.)1)
cuibllli I cuibtrl cintezei aproape cd, poate fi recunoscut dup5, modul elegant in care este
imllri,cat cu licheni; dl. I{ewit^son insd, (,,Ilervitsotl's British Oologv", P. 7) :t clescris unul
la care, in loc de licheni, erau folosite llucd,f,ele cle hirtie. Sturzul (T. mus'icu,s) iqi constru-
ieqte cuibul in tufiquri I uneori ins5,, atunci cind. tufiqurile abuncl5, in g5,urile zidurilor sau
sub qoproane ; se cunosc cloud, cazuri in care ',si l-au construit chiar _pe pdmint, in iarbd,
inalt,d, sub frunze de napi (W. Thompson, ,,Nat. Ilist. of freland'), vol. I, P. 13fi; Couclt,
Il,Iustratittns of Inst,irtct, p. 219). Rev. \ ,'. D. Fox m5, informeazil c5, o ,,pereche excen-
tricd, cle mierle" (T.rterula),si-au fd,cut cuillul, trei ani consecutil', in iedera tle pe un zid
ryi intotdeauna qi-l cflptuqeau cu. p5,r negru de cal, cu toate cd, nu exista nimic care s5,
le
tenteze sd foloseascd, acest material. Oud,le de asemenea nu eratl p[tate. Acela',si exce-
lent observator a d.escris (,,Ifewitson's British Oology"; cuiburile a doud, codi,te roqii
(Ituti,ci,tta phoeni,curus), din care unul singur era cd,ptuqit abundent cu pene albe. Pitu-
licea cu creastil aurie (d.1. Sheppard.,,,Linn. Trans.", vol. XV, p. 1'l) iqi face c1e obicei un
cuib neacoperit, ataqat declesubtul unei ramuri de pin, iar uneori pe ramurd,; dl. Shep-
pard a vd,zut unul ,,atirnind, cu o gaurd pe una d.in pd,rfi". l)intre cuiburile minunate
ate pd,sd,rii fesd,toare indiene (Ploceu,s phi,li,ppezlsas), aproximativ unul sau doud, d.in fie-
care cincizeci au o camerf superioari, in care cuib[reqte masculul, scobitd, in trunchiul
ld,rgit al cuibului, cu o streaqind, add,ugat6, \a ea (r,Proc. Zool. Soc.", 27 iulie 1852). \roi
sfirqi adiugincl doud, observalii generale asupra acestui ,qubiect; fd,cute de cdtre doi truni
observatori lSheppard,,,Linn. Trans.", vol. XY, p. 14;Blackwall citat de Yarrell,,,Bri-
tish Birds'), vol. T, p. 444). ,,Exist[ doar pufine p5,siri care Ilu deviaz5 intimpld,tor
d.e lu, forma generald, in care iqi construiesc cuibul. Este evident - spune c11. Blackrvall
- cL pXsd,ri de aceeagi specie posedd, capacitatea de a construi in diferite grade tle per-
fcc(iune, cleoarcce cuiburilb unof indivizi sint finisate lntr-un mocl cu mult superior altora".
Llnele dintre cazurile ard,tate mai sus, ca acela al lui Totan,us, care sau iqi f:ice un
cuib, sau cuib[regte pe pimintul go1, ori acela al mierlei de ap6, care itsi bolteqte sau
nu cuibul, ar trebui tlenirmite poate un instinct dublu mai degrabd, decit o r.arialie. Ca-
zul cel mai citat cte variafie dubl6 pe care l-am intilnit este cel al speciei Suhtia ci'stieola,
ard,tat c1e dr. P. Savi (,,Anns. des iSc. Nat.", vol. ff, p. 126). La Ilisa, aceastd, pasdre face
anual doud, cuiburi : cuibul cle toamnS, este format din frunze cusute intre ele ctl pinzd
de pd,ianjen qi puf de plante qi este plasat in mlagtini ; cuibul de primivard, este plasat
in smocuri de iarbd, din lanurile de griu, iar frunzele nu sint prinse r,lna c1e alta, ins[ Iatu-
tile [cuibului] sint, mai groase qi se folosesc materiale foarte d.iferite. DupS cum s-a oll-
servat mai inainl,e in privin(a stmcturilor corporale, in asemenea cazuri o schimbare rnare
;i opa,rent ltnrscl, a 1ntut, avea loc in instint,tul unei pXsiri prin 1ilstrarea unei singure
forme de cuib.
in unele cazrrrrl cincl aceea,ryi specie se extincle intr-o clirni, tliferiti,, t'niltnl tlifer[ ;
Artamus sord,i,dus clin Tasmania iqi cl5,deqte urr cuib mai mare, mai compact ;i mai bine exectl-
tat clecit cel tlirr Australia (Gould, Il'irds of Australia). DupS' r\ucltrltott (,,Anns. of Nat.
llist.)', r'ol. lI, 1839, p. +62), Sternu nhtuta din suclul ryi centml Startelor LTnite iqi sco-
beqte numai o mic5, .gaur5, in nisip i ,p€ coasta, Labradorului insd, i;i face un cuib foarte
confortabil clin muqchi uscat, bine impletit gi apt'oape tot atit de mare ca qi al lui I'urdus
rnigratorius". Acei indir.izi de Ic:terus balt'imore (I'eabocl1-, ,,Boston Journal of Ntrt. IIist.",
vol. III, p. 97) ..ea,re in sud iqi fac cuibul clintr-un murychi sublire, care permite aerului
sd, treacd,, qi il completeazl, f[rd, a-l cd,ptuqi, in clima rece din New trngland ei qi-I cl[clesc
din materiale moi, strins lesute qi cu o cd,ptuqeal5, caldd,".
Ilabitatul m,amif erelor. - Pentnr f aptul cir am volbit utit c1c tnult {g'spl'tr
cuiburile pfslrilor, nu voi mai face decit citeva tibservalii asupra acestui su-
biect. Clf,dirile ridicate de c[tre castor sint celebre de rnultzi Yreme I vede m
ins[, o trcaptil prin care instincte]e sale uimitoare' ar fi putut, fi perfeclicnate
la casa mai simpli, a unui animal inrudih, trizamul (L'i,be:r si,beth,icr{,,s), care, dup[
231 EVOLUTIA MINTALA
cum spune llearne 37, este oarecum asem[nfltoare celei a castorului. Castorii
solitari din Europa n.u zlu, sau au pierclut in cea mai mare md,sur5, instinctele lor
d"e consitructie. Anumiter specii de ;obolani trd,iesc acum in podurile caselor s8,
insir alte specii rdmin in arbori giiunoDi analcg5, celei a vr5biilor.
- o modificare
Dr. Andrerv Snrith md, informeazd e5,, in p[rlile nelocuite a]e Africiide srr.d., hienele
nu tr5.iesc in vizuini, in vreme ce fac aceasta in p5,r!ile locuite ryi nelinirytite 3e.
ltai multe mam.ifere ;i pd,sirri tr5iesc de obicei itr vizuini construite de alte specii
qi, nuntai cincl acestea n.u exist[,, ele iryi sapf propriile lor locuinte a0.
La genul Osnuia, din familia albineJor, nu numai diferitele specii prezint5,
deosebirile cele mai remarcabile in privin!,a instinctelor lor, d.upd, cunl le descrie
dl. F. Sm.ith. al, ins[, chiarindivizii de aceearyi specie variazl, intr-un grad. neobiqnuit
in aceastd, privin[h, ilustrind astfel regula care pare cu sigurarr.!5, sd, fie valabil[,
Ia structuri corporale, ;i anume cd acele pirli care se tleosebesc cel mai mult
la specii inrudite sint d.e asemenea apte sd, varieze cel mai mult la aceeaqi specie.
Dupzi cum rn5, informeaz5, dt. Sru.ith., o alt5, albin[,',,Megach,ile mar,itima, isi face
cuibul in apropierea m[rii in ban,curile cle nisip, pe cind in districtele impddurite
ea face gziuri in stilpi ez.
Am discutat mai sus multe d.intre cele mai extraordinare categorii de
instincte, in,qi, mai afir citeva observalii care imi par cd, merit5, s5, fie ficute.
S5, lurirn mai intii citeva cazurr de varia\ie care m-au impresionat. IJn pS,ianjen
care fusese schik;clit ryi care nu-qi mai putea lese pinza $i-a schimbat obiceiul
in cei der a vina, care este propriu unei mari grupe de pS,ianjeni a3. Unele insecte
au d"cuir, instin.cte foarte diferite in imprejuri,ri diferite sau in diferite momente
ale viefii, iar unul clin ele pcate fi pd,strat prin selectie natural[, provocind
astfel o deosebire apar€'nt bruscd, de instinct fall de mclele cele mai apropiate
ale insreetelcr. r\stfel, lar'va unui colecpter (Ci,anus scrophular,iue)t atunci cind
este crcscuti, pe So"ophularia, elimind, o substanfi, viscoasd,, care produce o veziera
transparent[, uncle larva sufer[, metamorfaza; cind este insd, crescut5, natural
sarr cirrd este tranepcrtatd, cle cm pe un Vet"basc,tlnl, ea devine s[pd,toare qi suferf
mel,arncvfcza in interiorul unei frun.zeaa. Omizile anumitor fluturi de noapte
se impart in clcuii, rnari categcrii : cele care sapd, in parenchimul frunzelor ryi
cele care r[succsc frunze-'le cu o dibS,cie d"esd,virgit6; la virsta lor timpurie, citeva
om.izt sint, siipl"toare 1i apoi rlevin risucitoare d.e frunze) tar aceast5, modificare
a fust, pe rlrept cuvirrt, consideratra atit de mare, in.cit abia recent s-a constatat
c[, acestc ornizt :rpartineau aceleia;i specii a5. Fluturele d"e noapte Anqoumo,is
are cle cbiet-'i clouii generralii : prima. eclozeaz\, primd,vara d.in cuei clepuse toamna
37 Ilearrta's 7'ruuels, p. 380. Ilearnc a f[crrt. rrrra rnai aL Cutalogue of British lfgntenoplera, 1855, p. 158.
birn.i dcscrirrc pul.rlicat,r"r vt-cocLttri (p. 227 - 2l3ti) ir obicc- ae Aici ulnreazli o purte desprc ltarazitism, sclnvic
irililor castonrlui. gi corrstt'trirea clc sclnlc, calc cste ltublicalra Ln Origitrctt
38Rov. L. Jetr\-ns, ,,Litttr. 'l'l'alls,", r'ol. \VI, p. 100. sltcciilor (G. I. Ilonrancs).
3e Un c:rz citat uneoli l:r ieprrlii 1le c:inrp cale aB Cit:rt, pc baza autolitilii lui Sir J. 13anlis,
;i-au ,.,Iorrr'-
fticut r.izuina intr-o poziiie expus[ (,,r\nns. of Nat. Hist.", nal Linn. Soc.".
vol. Y, p. 1162) imi parc cir necesiLl vcrificare : nn erau aa P. I{uber, ,,N{6m.
f olosite vcclrilc vizuine? p. 33.
ao Zooloryry of the \'t)rleqc of tltc Beagle, a5 West.rvoorl, ., Gardener's Chronicle", 1852, p.
,,\Iammalia", 261 .
p. f.lll.
I-N ANIMALE
pe g,rd,unle c1e griu irrmagazinate in hambare si apoi ime diat zbaarra spre cirl-
purile cultivate pentru a-ryi depune ou5,le pe griul clin lan, in. loc si, ryi lc'depunri,
pe grd,unfele nucle inmagazrnat'e de jur imprejurul lor I fluturii din ceahe-n
tloua generaf,ie (prod"u;i din ou5,le depuse pe griul din laL) silt eclozafi irr.
grinarer Pe care apoi nu le p5,r[,sesc, ci iryi d-epun ou5le pe grflu1lele tlil julrl
lor, iar din aceste ou[, iese_ generalia cle prim5,varra, care are instirrctul tlii'erit,
tle a clepuuc oui,le pe griul din lan 46. I-inii piianjeni vinrl,tori, at,unci cirrrl a1
oul ryi Pui, renunld, la vin[toare ryi les o pinzf cu cAro sLprintl[ prnrlii;a;il esttr
<'"a Salt'icns, care i$i de_pune ouiile in coch.ilie de melci ryi irr tirrp11l acela
lestr
o pinzi, mare vertical^47. Pupele unci specii cIe lt'ornt,ica sittt un.eori as cle,qcoperiter
ryi nu sint inchi'.re in coconiz ceea ce constituie o variatie foarte te*a"cabilii;
se pare cd, la fel se intimpl[ ryi cu Pulen-ul comun. Lordul Brough.Am 4e ne rapor.-
teazra un czrz rc'IllarcAbil cle instinct, si anume cd, priul cle gziirrir incii, di1 ou fac,e
o gaur5, cu ciocul ryi apoi,,eiobeqte coaja pinir, ce taie un segnlent, clirr. e1. Ill isi
mi;cti irrtotdcaunA ciocul de la dreapta spre stinga ryi taiet segmen.tll intotrp:au1a
clin cap5,tul cel mare". Acest instinct nu este ins[, chiar atit fle invar.iiabil, cleoare(io
a,m ftrst asiguratla ltccalolte'ion (mai 1840) cL s-a intimptaL ca plii care :ru inceput
[sii, ciocneascl oul I prea aproape d.e cap5,tul lat rir, rru fi putut iersi prirr gaura
astfel ficutir, si, irr consecirtfzi, au inceput clin nou sd, ciobeasc[ coaja pentru a
indepfrta iucil un rin.cl mai malc-'c1e coaj[; de a,ttfel, uneori ei incepe:ru (sX spar,gf)
de Ia capd,tul ingust al cojii oului.
Faptul regurgitirii intimpli,toare a h.ranei de cd,tre cangur 50 ar t,rcbui
sil fie consiclerat, poate, ca fiincl datorat unei moclific:iri interrnetliare sal vari-
abile mai degrab5, a structurii decit a instinctului, ceeA ce meritir u fi luut irr
searn5,. Este notoriu cL aceearyi specic de pd,sd,ri are capacithli vccale pulin tlifcritt,
in cliferitet regirini; un excelent observator afirma ci, ,,potirnichite irlandt,zc
zhoarh f[,r'il s[ emitir, o ch.emare, pe cind pe coasta opus[, potlrnichile sctilienc
in zbor !ip[, din toate puterile cind sint stirnite)) 5r. Bech.stein spune ci,, rliu expe-
rienla sa, d,e mut,ti ani, el este sigur cil lzr privighetoare existir, o tend.in![ rle a r,irrta
la miezul n"op!,ii sau in tirnpul zilei, care ,\e perpetaeazra in familie ;i estcr strict
ereditarit 52. Este remarcabil ci, multe p5,s5,ri au capacitatea c1e a ciripi rnclodii
lungi ryi clificile, iar altele, cum este cotofana, cle a, imita toate felurile de sunetc
ryi toturyi in stitre naturalzi nu i;i manifestti nicicrclert[ aceste aptiturlini 53.
Irr.trucitr ilflosea ne este foarte gre.u sL nc inchipuirn currr a luat rrlzri intii
na$tele un instinct, ar merita sL relati,nr citeva din multele cazari dt' obiceiuli
irrtimpl5toare ryi ciudate care nu pot fi considerate clrept, instincte n.ormale,
ins5, care ar fi putut, dupi, ipoteza noastrl,, sL d.ea na;tc're la instincte. S-au inregis-
trat a,stfel 5a rnai multe caztrtr cle insecte care au in mocl natural oblceiuri foarte
cliferite prin faptul cri au fost tclozate in corpul oamenilcr, cer a ce este un fapt
t'xtretu d"e remarcabil, avind. in vedere temperatura la care au fost c xpu,sc) ryi
care poate explica originea instinctului tl,unului sau al lui ()estrus. Putem vedea
cum se dezvoltl cea mai strinsit asocia,tie la vr[bii, deoarece I-,&r]la,rck 55 a, observat
o cluzinl clin aceste pfsziri ajutind atit de eficient o perech.e al ci,rei cuib fusese
luat, inclt noul cuib a fost t,erminat in zuta urmito&re lnici in faptele raportate
de cfltre lVlacgillivray 56 nu incape indoiald, cd, sint adevi,rate ve ch.ile relati,ri cum
cI rindunelele se asociaz5, uneori pentru a ingropa de vii vrirbiile care s-au flcrut
st[pine pe unul din cuiburile lor. Este bjne cunoscut c5, albinele de stup care
au fost neglijate,,iau obiceiul de a jefui de la vecinele lor rnai harnice" ryi sint
rtutnite atunci pirafi ; Iluber cli, un caz mult mai r€)marcabil al ulror albirr.e cle
stup cAre au pus ?i,proape complet stS,pinire pe un cuib de bond.ari ;i timp c1o
l,rei sl,ptiimirf acerytia din urm5, au continuat sI, colecteze mierer pe care apoi
o regurgitau la cererea albinelor, fd,ri, vreo violen!5, 57. Aceastil ne rcaminte;tcr
r1e acei pcsciru;i care tril,iesc exclusiv urmfi,rind alt,i pesepruryi, obligindu-i sd, le
cedeze hrana lor 58.
Albinele cle stup execut5 uneori acliuni care trebuie consid"erate priutrc
ct'le tnai uimitoare instincte, ryi totuqi aceste instirrcte trebuie c[, au fost adesea
in stare late ntii timp cle multe generalii; mii refer la moartea unei mftci,
citrtl mai multe l:rrve cle lucrir,toare sint neap[,rat distrusre [i, fiinrl plasate in
cuiburi mari ryi hrirrite cu l[pti;or dcr matc[, clevin artfr l ft cunrle I tlt' asemeDcA,
cincl un stup isi are matca, masculii sint inerzitabil omorili toamna de critre lucril-
t,oarc I insi, dac5, stupul nu are matc[,, nici un singur trintor nu €ste vreodatir,
clisl,rus 5e. Teoria noastrii aruncil poate o razd, rle lurninil asupra rrccstor faptcr
mistt'r'ir)rls(), insi, bine stabiUte, c( nsiclelintl cri analogia ('u alli rnr:mllt'i ai fami-
lioi albinc'lol' ne va face si, credem cri albina cle stup se tri:go clintr-alte :rlbine,
cale aveau iu mrrd regulat multe fernele ce loeuiau in act,la;i cuitr in tcit tirnpul
anotimpului li care nll ili distrugeau uicioclatri prr-rpriii lt,r' maFrt,uli, af a incit
a nu rlistrnge maFlculii ryi a da hran[ normal[ larve]ol Flriphnrr ntare il.u €,qto poatcr
clecit o rcvenire la un instinct anc€stral. ciale. ca in cazul lr vers,iunilor structurilor
corporale, poate apirrea clupri rnulte genera,tii 60.
5a Rcv. L. Jeuyns, Obseruutions in Natural IIistorg, se liilb.v irnd 51;cnco, I nlrr,,clttcliott lo Entomology,
1841), p. 280. r,'ol. II, p. 510- 5113.
55 Citat clc Geofflo-v St.-l-tllairc, ,,'\ll)s. <lcs )Ius.", 60 irT privin!a problt'tut'i <lt' rrt: cxistii atil rlt uttrlli
vol. I\, p. Iil. Ir'intot'i, inciL s;"r fic: ner uitr tkr it-i ourr)r'i, vt'zi ;llrimal
56,,[]ritish Ilir<[s", r,'ul. III, 11. 51]1. irttcllillt:ttce, lr. 1(i6, in cill'c sugol'cz cri llrintt't' st.r'irrrro-
5? Iiirby gi Spcnce, Introductiott to Etttor;tologg, vol. qii albinelor <[c stup poatc cir ttrasculii au puLr.rt li fo]o-
II, 1t. 20i. Carzul clal cle Huber este Ia p. 119. si(i ca lucrr'rtoli. ll:tc posibil insti ca trintorii s[ fie chiar
58 IlxistiL rnotive de a birnui (Nlacgillivray, .,British acum de folos ca inglijilori la lalve, rleoarcce rni s-a spus
Bircls", r'ol. \r, p. ir00) cir unele dinLre specii nu pot dige- de clllt un apicultor cu experienlir ci aga;i este (G. I.
ra dccit hrana care a fost par'lial digcrati de alte pdsdri. Ronrancs).
LA ANIMALE
Md, voi referi acum la citeva cazvri eare prezinti, clificult5,li speciale pentru
teoria noastr[, majoritatea paralele cu cele pe care le-am prezentat atunci clnd.
am discutat, in capitolul al VIIf-lea, despre structuri corporale. intilnim astfel,
intimpld,tor, acela;i instinct ciudat la animale foarte ind"epd,rtate pe scara natu-
ralzi, care, prin urmare, n-au putut d.obind.i aceasti, particularitate din comuni-
tatea clescend.enlei. Molothrus-ul (o pasire asem5,nX,toare graurului) din America
rle Nord. ryi de Sud" are exact acelea;i obiceiuri ca ;i cucul l parazibismul este insd,
atit cle obi;nuit in natur[, incit coincid.enla nu este prea surprin zrahoare. Paralelis-
mul d.intre instinctul furnicilor albe aparlinincl neuropterelor qi cel al furnicilor
aparlinind himenopterelor este un fapt cu mult mai uimitor, insii el pare departe
cle a fi apropiat. Iln caz poatc tot atlt de remarcabil ca oricare attul inregistrat
este cd,, acela;i instinct a fost d.obindit in mod. independent de d.ou[ animale
foarte indep[,rtat inrudite lntre ele : cel aI unui neuropter ryi al unei larve d.e
tlipter, care sa,pd, o capcani, conic5, in nisipul afinat qi stau nemiqcate la fund",
iar dacl prad.a este pe punctul de a scXpa, improaqc5, cu nisip de jur imprejur 61.
S-a afirmat cd, animalele sint d"otate cu instincte nu pentru binele lor
individ,ueal sau pcntru cel al organizaliilor lor sociale proprii, ci pentru binele
altor specii, cu toate cL aceasta d.uce Ia propria lor distrugere ; s-a spus c5, peqtii
migreazh ca sL poate fi pradi, p5,si,rilor qi altor animale 62, ceea ce este imposibil
d"up5, teoria selec,tit'i naturale a mod.ificd,rii autofavorabile a instinctului. Nu am
intilnit ins5, niei un fapt care merit5, sd, fie luat in consid"eralie in susf,inerea
acestor pd,reri. Dupd, cum vom vcdea indatd,, greqeli de instinct pot fi, in unele
cazuri, vd,td,rn5,toare unei specii si folositoare alteia ; o anumitd, specie poate fi
obligat5 sau chiar, d.up5, cit se pare, convinsi, s5,-qi ced-eze hrana sau secre!,ia
unei alte specii, insS nu pot cred.e, fdrd, d.ovezi mai conving[,toare decit cele oferite
pind, acunr, ci, vreun animal a fost special dotat cu un instinct care cluce la pro-
pri a sa distrugere sau vd,t5,mare.
Iln instinct manifestat nurnai o singur5 dat5, in viala unui animal pare,
la prima veder€r o mare d.ificultate pentru teoria noastrd,, ins6, d"acl, este indis-
pensabil pentru viala animalului, tlu exist5, nici un motiv valanil ca cl sL nu
fi fost d"obindit prin selec,tie naturald,, intocmai ca ryi structurile corporale folositc
numai intr-o singurd, acazie, ca virful clur al ciocului puiului de gd,in5, sau
ca mandibulele temporare ale trihopterului ( Phryganea), care slnt folosite
exclusiv pentru a t5,ia qi d"eschid"e uqile d"e mi,tase ale curioasei sale cd,sufe qi
care apoi sint aruncate pentru totdeauna 63. Este toturyi imposibil s5 nu resimli
o uimire f5,rd, rnargini atunci cind. citeryti dc'spre cazurr ca acela a,l unei omizi
care se suspendf mai intii cu coada de o mic5, gr5,md,joar5, d.e md,tase ataqat5,
d.e un obiect oarecare qi apoi se metamorfozeazd,; d"up5, un timp, ea deschid.e
prin t5,iere una d"in laturi Di, expunind pupa lipsitd, d"e membre sau de organe
cle simt, z^(e liberi, in interiorul p[,r!ii 'i,n-fer'ioare a pielii crd,pate,t ctu o pung5,
veche, rL ornizii I uceast[ piele, pe care pupa so suie apucinclu-se de porliunilc
clintrt' incre'titurile segmenlilor sili abtlominali, cerceteazil apoi cu coatla, ca,rc
6r liirb]' si Spence, Introductton to Dntomologg, vol. clespre instinct, Todd's Cllclopuediu of Anatomll and Phg-
I, p. 429 - 435. siologg,p. 15.
6? I-innd. Antoenitales Acaclenttcae. r,ol. II: prof. Alison 63 Kirby ;i Spencc, Introd.uction to Entomologg, vol.
III, p. 287.
EVOLUI'IA NTINTALA
este previizutf cu m.ici cirlige, se ataryeazh in. acest fel, iar ultelior se elibercazl
;i arun.c5, pielea care ii servise drept scari,6a. Sint tentat si, mai dau un. alt caz
analcg, cel al ornizii unui fluture (Thekla) care se hrine;te in interiorul rodiei,
insei, ciud rrster si,tuli,, itii croie;te, rozind, drumul pentru a iersi (fdcind astfel
ie;irea fluturelui posibilii, inainte ca aripile s5, fie pe deplin rlczvoltate), iar apoi
isi leagil virfui cu fire de mitase tle ramura copacului, ca s5 nu cad5, inaint,c
cra rnetamorfoza s[ fie completd. Deci t c& si in atit tle multe cazuri, in aceastii
ocazie larr.A lucreazi pentru siguranla puperi ryi a insectei mature. Uimirea noastrfi,
la aceastii mtrnel"rL este mic;orat[, intr-o foarte mic5, m[,surzi atunci cind afld,m
cir mai multe omizi leag[, pentru propria lor siguranli,, mai mult sau mai pu{irr
perfect, frunzele de tulpini cu ajutorul firelor de m[tase ;i ci, o altra omid5,, inaintr.
de a se transforma in pup[, ind.oaie si impreunf marginile unei frunze, acoperii
una tlin suprafete cu o pinzd, d"e m5,tase ryi ataryea'zd, aceasti, pin.zd de peliolul ryi
de rAmura copacului I ulterior, fruttza d"evine fS,rimicicasfi ;i se separ[,, ld,sincl
coconul d"e rnii,tase ataryat de peduncul ryi de ramur[, ; in acest caz, procesul nu sc
rlcosebe;te clt,cit pufin d.e formarea obi;nuiti a unui cocon ryi cler ata;arca lui
Ia, vreun obiect oart'cAte 65.
O dificulta,te cu rnult mai mare este oferriti, de acele cazariin cale instinc-
tele unei specii se d.eosebesc consiclerabil de cele ale formelor inrudite. r\qa este
cu I'hekla rodiei, menlionat5, mai sus; fi, f5,rd, indoial5,, s-ar putea cita multe
a"se'rneneA excrnple'. Nu ar trebui si, uitd,m insd, vreodatS, co mic5 propor,tie de
insect,er vii existi fali d"e cele disp5,rute d.in d.iferitele ordine care au existat timp
:rtit cle inrlelungat pe acest p5,mlnt. I)e altfel, intocma,i ca in cazal structurilor
crllporule, am fost surprins cit de ders am constatat la o exam.inare ulterioarl
rrrrt'ler urnre ale unei serji gratlatt-', atunci cind. credeam cL arn gi,sit un ca'/, :rl
urrni instinct pt'rfect tzalat'.
Nu rarccri am sirnJ,it c5, instincte mici ;i ncrinsemnate constituiau o greu-
trrtt' rnui marc-) pentru teoria noastr[ dccit cele care, pe clrept, provoacd, uimi-
r('a onrenirii, rleoarece, clzrci, un in.stinct nu este realmente de o importanld, con-
siclerabilir in lupta pcntru existenll, nu ar putea fi mor].ificat sau forrnat prirr
selectie natural[. I'oate cd, cel mai izbitor exemplu este al albinelor lucr5toare,
care, zrranjate in lir, ventileazi, printr-o miqcare caracteristicd, a aripilor lor'
stupul bin.e ineh.is I aceast[, ventilalier a fost imitati, in mocl artifieial 66 ;i, deoarece
este t'xe cuttrtri clriar iarna, fi,ri, ind.oia,li, cir, scopul ei este cle a ad.uce aer proaspd,t
irr. stup, inloc.uincl astferl aerul cu gaz carbonic I de aceea €a este realnrente
indispensabil[,; ne putem ugor imagina stadiile ei, m.ai intii citeva albine ducin-
du-se la iesilcir clin, srtup pe ntru a se r5,cori vinturindu-s-e, obicei prin care instin.ctul
:r prr-tut lua narytere. Admir[m prud,en!,a instinctiv[, a f.ilzilnt\ei, care o face, d"up5,
curlr crbservir \Taterton, s[, zbaare cle la cuibul ei ;i astfel s[ nu lase nici o
urrnl carc si, poatl fi adulmecatd, c1e anirnalele cte pratl[, c€€a ce de asemenea
lrrrate fi de rnaro irnpoltanf L pentru specie. $i mai surprin zhtor este accl instinct
(irrl'(r fact'r,tr nricilc pir,rirri care cuibi,resc sir indepirrtt'zt'din cuib clulle lcir spartc
li pgii 3r9r'!i plernatur', in Ylenl.e ce la pgtirnich.i, i.ti crlrol pui pleacl irnecliurl,
66 Iiirb5
61 IItidem, p. 208- 211. ;i Spencc, Inlrocluction to Entomology, vol.
6t .L O. Wcstwoocl,,,Trans. Entomol. Soc.",vol. II, p. 1. II, p.193.
LA ANIMALtr 2:19
d"upd, p5rinlii 1or, ouile sparte sint ld,sate pe lingi, cuib I in,s[, cind auzinr cil
cuiburile acelor pd,"sd,rr (Halcyoniilae) ai c5,ror pui morti prernatur nu sint lnchiryi
intr-o membranii ryi d.e aceea cu greu pot fi ind.ep5rta\r d.e pd,rinti din cuib ,odr-vin
:rstfel foarte b5,t[,toare la ochitr 67 gi cind ne reAmjntim de citt' cuiburi sint dis-
trusg de pisici, nu mai putem considera aceste instincte de o importanlii negli-
jtrbil5. Cu greu ins5, putem evita d"e a nu considera unele instirrcte ca simple procedee
sau joacf ; un porumbel din Abisinia obiqnuia, atunci cind se tr[ge a in el, s[ se r€]pezr-
dh in jos pind, a-l atinge aproape pe vind,tor, apoi se urca la o in5,l!,ime extraordina-
rL68. B'izcacha (Lagostomus) colectea zh aproape invariabil tot felul de gunoaie, oase,
pietre, baligii uscat5, etc. ling5, vizuina sa. Guanacii au cbiceiul de a se inapoia
(ca ryi muqtele ) la acelaqi loc pentru a-Di d"r pune exclementele qi am vdzlt
rtn maldi,r cu un cliametru d.e 2,1 m; Di, cum acest obicei este comut] l:r toater
speciile acestui Senr el trebuie si, fie instinctiv; cu gr€u ne putem insi, inr,hipui
c5, pcatc fi de vreun folos animalului, cll tcate c[ el este util perur,'ienilcr, cale
intrebtrinteazh biligarul uscat drept combustibil 6e. Probal;il cil s-ar. putea
trduna multe fapte analoge.
Oricit de minunate qi admirabile sint cele mai multe instincte, totusi ele
nu pot fi consid.erate ca perfecte ; in toat[ natura se d.uce o luptri constantil in-
tre cel ce vrea s5, sca,pe d.e d.u;man ;i eel care vrea sd-ryi apuce prarla. I)acir
instinctul p5,ianjenului este ad.mirabil, cel al muqtei care se reped.e in capcana,
lui este cu atit mai inferior. Surse rare ;i intimpl[toare d.e periccl nu pot fi evi-
tate daci, urmeazd, moartea, iar fiinlele nu au putut invi,la v[,zind pe altele
pare aturlci c5, nici un in.stinct de proteclie nu este ttobindit ; astfel,
",uferin.d ;interiorul
solul din solfatarelor d.irl Java este preslrat cu caclavre rle tigri, pilslri
qi mzrse tle insecte ucise d.e emanaliile otr[vitoare, cu carrrea, pi,rul ryi penelc hrr
eonservate, insi cu oasele complet clizolvate70. I{u rareori instinctul cle rnigru-
.(,iune
d[ gre; Di, d.upi cum am vlzut, an,imalele sint pierclute. Ce at'trebui sir
gintlim d.espre impulsul putern.ic oare face ca hermelineleTl, veveritele, lenrirrgii
;i rnulte alte animale care nu migrea,zra in mcd obirsnuit sil se atlune llneoli ryi sl,
urm5,reasci fd,ril fitgaz un d"rum d.e-a curmeziqul marilor riuli, llrcurilot', intrinrl
uneori chizrr in mare, und"e un numir enorm piere, si s-ar pfl,rea cri pinir in celt'
din urm[, toate pier"? ]'aptul cri o regiune este suprapopulatir, parc sir fit'nrotivtrl
irnpulsului ini,tial I e ste insd, incloielnic dacI, lipsa condiliot-tt,azit rkr fapt, toiltc
cilzurile. Toate acestea sint inexpliczrbile. Oare acerlasi sentinrent care actirineazi
tl'supra acestor an,irnale t'ste cel care face pe oameni szi $o aclune in cazrrli rle
nenorocire qi d.e fricd, ? $i sint oare aceste migra,tiuni intimpld,toare saur mai bine
zis, emigrd,ri, o speranld, deznddhjctuitd, d.e a gd,si o ,tard, noud, qi mai bund, ? Emi-
grd,rile ocazronale ale insectelor d.e multe specii, asociate laolaltzi ) care) d.up5, cum
am vd,zrrt,, trebuie s5, piard, cu sutele qi miile in mare, sint qi mai remarcabilet
d.eoarece nici una tlintre famitiile cd,rora le aparlin nu sint natural socia,le sau nici
md,car migrato are72.
fnstinctul social este indispensabil unor animale, folositor incd, qi mai
multora pentru anunlarea rapid.I, a pericolului qi, dupd, cit se parer pl5,cut unui
mic numd,r d.e animale. Nu ne puteni ins[, opri d.e a constata cd' in unele cazrtrr
el este d.us pin5, la o extremi, vd,t5,m5,toare : antilopele din Africa d.e sud. qi
porumbeii voiajori din America d.e Nord. sint urmi,rifi de numeroase animale
ryi pii,sfi,ri de pradir,, e,are cu greu s-ar putea intre,tine in asemenea num[,r d"ac5,
prad.a lor ar fi imprristtath. Bizonii d.in America cle Nord migreazd, in gru-
puri atit rle rnari, incit, atunci cind. ajung la trecd,tori inguste d"e pe malurile
stincoase ale riurilor, cei dJn frunte sint, d.upd, Lewis qi Clarke ( ?)za, irnpinqi ad.e-
sea in prS,pastie ;i sint zdrobili. Putem oare crede cri, atunci cind. un anima,l
erbivor se intoarce r6nit la propria sa turm5, d.e care este atunci atacat' qi im-
puns d.e moarte cu coarnele, acest instinct crud. ryi foarte comun este c1e vreun
folos speciei ? S-a remarcatTa ch la cerbi numai cei care au fost mult urmd,rifi
d.e ciini la vin[toare sint cond.u;i d.e un sim! cle autoconserYare pentru ^a-$i
goni tovar[,ryu] urmi,rit sau r6nit, care ar atrage pericolul asupra tnrntei. fns:i
elefan!,ii s[lbatici, neinfricaJ,i, ,,atach f[rd, mil5, pe unul care a scd,pat in iun-
gli, cu leg[,turile incil d.e picioare" To. $i am v[,zut porumbei clomestici atacint].
;i rd,nincl grav pflsari tinere sau bolnave, etizttte.
Atunci cind. se d.uce s5, se culce, faza,:nul mascul cinti, puternic, cum poate
fi auzit cle oricine,;i astfel se trd,clea,zd,braconieruluiT6. Gd,ina sfllbatic5, d.in fndia
cotcod.S,ceqte, dupi, cum mi, informeazd, d.l. Blyth, ca qi d.escend.entele sale do-
mestice, atunci cind, a f5,cut un ou qi in acest fei indigenii ii d.escoperzi cuibul. in
La Plat a, Furnarius-ul i;i construieryte tlin mil un cuib mare in formd, de cuptor,
intr-1n loc cit mai bfl,ti,tor la ochi posibil - pe o stincX, goald,, in virful unui
stilp sau al unui trrnchi d.e cact,us?? I intr-o reginne d.ens populat6, cu b[ie!,i
?e In aclresa sa tle attiversat'c rlin 1B48 cir t rc Socitr- inforrncazii ci a pliviL mai binc tlc o jumftatc de oriL
tatea dc entornologie, cll. Spetrce face citcva observa{ii culn, pe insulele Falkland, o ra[.[ cu cap gros apiira o
cxcelentc clespre tnigra!ittuea ocazioualir a insectelor gisc:i tle mnnte de atacnrile repetatc ale unui ulitt
Ei aratir ciL de incxplign5lli este ea. Vczi, de asemenea, hoitar. I'Iai intii gisca a intrat in apii, iar rala a itro-
I(irby gi Spence, Introduction to Entomologg, vol. II, p. tat foarte aproape, alituri de ea, tot apdrind-o cu ciocttl
12, ;i \Yeissenborrt, ,,llag. of Nat. Hist.", N. S., 1834, siu puternic; atunci cind gisca s-a tlrit pe !irm, I'a!a
vol. III, p. 516, pentrtt tletalii inl-eresante ticspre o mare a urmat-o, mergind in jurul ei, iar cind gisca a intrat
migraliune tle libelule, in general de-a lrtttgttl cnrsrtltti clin nou in mare, ra{a tot o mai apira cu vigoare; to-
riurilor. tuqi, aceastS. rali nu se asociazi niciodatd cu aceastd
?3 Sermnul de intrebare este ln rnannscris (G. I. specie de gi;te, deoarece hrana qi locul de habitalie le
Romanes). sint complet diferite. Din ceea ce vid, cum pdsdrile
?4 W. Scrope, Art of Deer Stalking, p. 23. gonesc ulii, mi-e tare teaml cd ar fi mai filozofic a atri-
?5 Corse, Asiatic llesearches, vol. III, p.272, Acest fapt bui comportarea ralei urii fall de uliu decit bun[-
cste cu atit mai ciudaL cu ciL un clefanL care scipase voinlei fa{ri de gisc[.
dintr-o gt'oapir a fost vlznt de mulli nrarLori cum s-a ?6 Rev. L, Jenyns, Obseruations in Aralural Historg,
oprit gi;i-a ajutat cu trotnpa tovarigul de a ieqi din groa- 1846, p. 100.
p[ (,,Athenaeun]", 1840, p. 238). Cnpitanul Sulivau mti ?7
,rJournal of Researches", p. 95.
LA ANIMALE 2!t7