Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Caracteristici generale
Municipiul Bucureşti şi localităţile limitrofe ce intră în sfera de influenţă a
acestuia constituie una din cele mai bine conturate zone turistice complexe atât
prin reţeaua de obiective naturale şi social cultural-istorice şi economice cu
importanţă pentru turism, prin ansamblul de amenajări necesare activităţilor din
turism dar şi prin dinamica înregistrată în acest domeniu recreativ-cultural-
economic.
Zona turistică Bucureşti se desfăşoară pe o suprafaţă de peste 1600 km 2
(cca 50 km pe direcţie N-S) are ca centru polarizator oraşul aflat la cca 60 km de
Dunăre, 100 km de lanţul carpatic şi cca 250 km de litoral; este străbătută de
Argeş, Dâmboviţa, Colentina iar la extremitatea nordică ajunge la Ialomiţa.
Ea se suprapune pe subunităţi ale Câmpiei Vlăsiei (nume legat de codrii
seculari de odinioară) având ca specific în relief-câmpurile întinse (4-8 km lăţime)
separate de culoare de văi cu albii, lunci şi terase la care se adaugă unele pâraie
ce-au fost barate natural sau antropic. Între subunităţile ei importante sunt:
-Câmpia Snagov aflată în nord cu altitudini de 80-100 m şi slabă
fragmentare; Ialomiţa apare ca o vale largă cu luncă şi braţe părăsite; bararea de
către Ialomiţa a gurilor de vărsare a unor pâraie a dus la dezvoltarea unor limane -
Bălteni (Balta Mănăstirii), Ciolpani (Scroviştea), Snagov şi Căldăruşani, iar prin
secţionarea antropică a cursurilor pâraielor Cociovaliştea şi Vlăsia, s-a ajuns la o
altă salbă de iazuri;
-Câmpia Bucureştiului ocupă peste 50% din suprafaţa zonei turistice fiind
încadrate de văile Pasărea (est) şi Sabar (vest) şi străbătută de Dâmboviţa şi
Colentina; altitudinile ei coboară din nord-vest spre sud-est de la 110 m la 50 m;
în oraşul propriu-zis ce ocupă cea mai mare parte din această câmpie, relieful a
suferit transformări profunde. Între altele în valea Colentinei s-au amenajat mai
multe lacuri: Buftea, Buciumeni, Mogoşoaia, Chitila, Străuleşti, Griviţa, Băneasa,
Herestrău, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon I, II, Cernica. Mai
multe văiugi orientate spre Dâmboviţa (dinspre Giuleşti, Polizu, Grădina Icoanei,
Dudeşti) şi însăşi porţiuni din vechiul curs al acesteia au fost nivelate; amenajări
s-au făcut şi pe unele popine mai înalte (Plumbuita, Fundeni, Ostrov, Dobreşti,
Pantelimon, Dealul Mitropoliei, Dealul Radu Vodă, Dealul Şerban Vodă). De
asemenea cursul Dâmboviţei a fost canalizat în mai multe etape (ultima după
1978).
- Lunca Argeş - Sabar aflată în sud-vest, cu altitudini de 60-80 m şi o
lăţime medie de 5-8 km în care elementele naturale nemodificate (grinduri şi
sectoare mlăştinoase) sunt tot mai puţine în raport cu cele puternic antropizate
(lacul de la Mihăileşti, Canalul Bucureşti-Olteniţa şi întinse terenuri agricole).
-La sud-vest de Argeş se întinde partea terminală a Câmpiei Găvanu-
Burdea la o altitudine de 60-80 m străbătută de râurile Neajlov şi Câlniştea (aici
există şi limanul Comăna).
-În nord-vestul zonei turistice se află extremitatea sudică a Câmpiei de
subsidenţă Titu-Potlogi.
2