UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE AGRONOMIE
SPECIALIZARE: C.E.P.A
AN: III

STUDIUL PRIVIND EVOLUTIA INTOXICATIEI

CU INGRASAMINTE AZOTATE

PROFESOR INDRUMATOR:
COLA FLORICA

STUDENT: FLEANCU LOREDANA-GABRIELA

-2021-
1
 CUPRINS
INTRODUCERE
CAITOLUL 1 DESCRIEREA BOLII
1.1 DEFINITIE ,RASPANDIRE,IMPORTANTA
1.2 ETIOLOGIE
1.3 PATOGENEZA
1.4 PATOGENEZA LA OM
1.5 SIMPTOME
1.6 LEZIUNI
1.7 PROFILAXIA
1.8 TRATAMENT
1.9 INTOXICATII CU NITROZOMINE
1.10 OBSERVATII
CAPITOLUL 2 REZULTATE SI DISCUTII
2.1 EVOLUTIA BOLII PE PLAN MONDIAL
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

2
 INTRODUCRE

Odata cu intensificarea sistemelor de crestere a devenit

necesara fertilizarea adecvata a pasunilor pentru a obtine un nivel sporit
al recoltelor si productiilor animaliere.În ultimii ani s-au raportat deseori
fenomene precum: mortalitatea in stoc, scaderea sporului de crestere si o
lipsa a tolerantei pasunatului intensiv. O parte din aceste efecte adverse
se datoreaza cantitatilor crescute de azot din plante.Studiile arata ca
aplicarea de peste 50kg N/ha în anumite perioade ale anului poate duce
la un nivel de azot în plante de 4-5,4% si un nivel al nitratilor de 0,9-
1%. Aceste niveluri crescute depasesc atât necesarul de azot al plantelor
cât si pe cel al animalelor. Mai mult decât atât aceste niveluri mari sunt
potential toxice pentru rumegatoare. Radacinile plantelor absorb azotul
din sol in cea mai mare parte sub forma de nitrati. În mod normal nitratii
din plante sunt convertiti rapid în aminoacizi de enzimele nitrat
reductaze. Acest proces necesita energie solara, o anumita cantitate de
apa, nutrienti si o temperatura favorabila. Factorii de stres care pot
actiona asupra plantelor întrerup conversia nitratilor în proteine si acestia
se acumuleaza în plante. În general plantele tinere au un continut mai
mic in nitrati care tinde sa creasca spre maturitate. Pe timp de seceta
furajele au cel mai ridicat continut în azot deoarece radacinile îi absorb
continu din sol iar temperaturile ridicate inhiba conversia lor în
aminoacizi. Acest nivel se va mentine 3-7 zile dupa începerea ploii.
Lipsa umiditatii solului va împiedica capacitatea de absorbtie a
radacinilor dar la prima ploaie acestea vor absorbi rapid nitrati în
exces.Furajele bogate în azot sau recoltate de pe terenuri fertilizate
frecvent se recomanda a fi însilozate si nu administrate proaspete
deoarece procesele de fermentatie reduc nivelul nitratilor din furaje cu
40-60%. Totusi furajele care au avut un nivel ridicat la recoltare pot fi
periculoase si ar trebui analizate înainte de darea în consum.Acestea
rezulta în urma consumului de plante cu un continut mare de azot. În
3
rumen azotul ingerat este convertit rapid de catre microorganismele
ruminale în amoniac acesta fiind transformat mai departe în proteina
microbiana sau alta forma de azot. Ingestia masiva a acestor plante poate
duce la cumularea de gaze amoniacale în rumen, capacitatea de
conversie a microorganismelor fiind depasita.
În majoritatea plantelor fractiunile de azot si carbohidrati
sunt invers proportionale rezultând un deficit de substrat energetic foarte
necesar metabolizarii excesului de amoniac si prin urmare acesta se va
acumula.Amoniacul va produce alcaloza ruminala (pH peste 7,5) si
paralizia peretilor ruminali împiedicând eructatia.
În conditii normale nivelurile crescute de amoniac în sânge controleaza
consumul de plante de catre animal prin feedback negativ si rumegatorul
înceteaza sa mai manânce. Când însa animalele sunt eliberate pe pasune
înfometate ele vor ingera o cantitate foarte mare de plante pâna la
aparitia raspunsului mecanismului de feedback si astfel se vor intoxica.
Pasunatul intensiv trebuie controlat cu grija în perioadele
din an cu potentiale cresteri ale nivelurilor de azot precum: începutul
primaverii când cresc temperaturile, înainte de primele ploi si toamna
târziu când temperatura este înca ridicata dar ploile slabe. Aceste
perioade asociate cu insuficienta irigatie si/sau vânturi uscate duc la
aparitia pasunilor uscate cu plante mai închise la culoare, cu frunze
subtiate sau rulate si cu un continut mare de substanta uscata în
defavoarea umiditatii. Animalele eliberate dimineata devreme pe aceste
pasuni vor prezenta semne clinice de meteorism pâna la orele 10-11.
Alta cauza a intoxicatiei este faptul ca rumegatoarele prefera furajele
fibroas celor proaspete si vor alege de pe pasune numai plantele mai
uscate si cu o concentratie mai mere de azot si care mai contin de
asemenea si cantitati însemnate de acid prusic ce provoaca paralizia
rumenului agravând astfel acumularea de amoniac.

4
 Nivelul de azot al plantelor de pe pasune este maxim la 14 zile dupa
fertilizare si scade pe parcursul a câteva saptamâni. Animalele nu trebuie
sa aiba acces minim 21 de zile dupa aplicarea îngrasamintelor;
Incidenta meteorismului la vacile în lactatie este scazuta deoarece
ele beneficiaza zilnic de o ratie mai mare de concentrate care asigura
substratul necesar metabolizarii amoniacului;
Pasunile nu trebuie fertilizate în exces mai ales tomna si la
începutul primaverii. Maxim 50 kg/ha/ aplicatie pentru secara si 75
kg/ha/ aplicatie pentru pasunile subtropicale;
Azotul aplicat poate ramâne inactiv pe suprafata solului mai multe
saptamâni daca acesta este uscata de aceea mai importanta decât data
fertilizarii este data la care pasunile sunt udate de ploi sau irigate imediat
dupa fertilizare;
Animalele înfometate sau neadapate nu trebuie sa aiba acces liber
pe pasunile fertilizate intens. Acestea trebuie hranite în prealabil cu o
cantitate de furaje grosiere pentru a avea o oarecare plenitudine a
rumenului;
Riscul creste atunci când pasunile contin trifoi. Trifoiul uscat
contine acid prusic si saponine care provoaca meteorism în mod
obisnuit.

CAPITOLUL 1 DESCRIEREA BOLII

1. DEFINITIE ,RASPANDIRE, IMPORTANTA

Definitie: totalitatea tulburarilor provocate de
introducerea, voluntara sau nu, in organism a uneia sau mai multor
substante toxice. Substantele toxice pentru fiecare pot fi diferite cum ar
fi in cazul alergiilor dar unele substante sunt la fel de periculoase pentru

5
toata lumea cum ar fi nitritii din pepenele verde si urmarile pe care le pot
avea consumul acestora.
Consumul unor plante cu mare capacitate de acumulare a
nitratilor si nitritilor ,mai ales sub forma de masa verde (ovaz, orz,
secara ,porumb,trifoi ,frunzele si coletele de sfecla ,frunzele de cartofi)
indeosebi in conditiile unui timp secetos urmat apoi de precipitatii cand
plantele cresc luxuriant , situatie in care continutul in nitrati se poate
ridica la un nivel toxic.Asimilarea azotului de plante este influentat de
conditiile meteorologice dar si de diferite oligoelemente:Mn si
Molibden(Molibdenul face parte din molibdat reductaza fiind
antagonizat),solubilitatea si asimabilitatea substantelor.Etapele succesive
a reducerii nitratilor in nitriti mai necesita Cu ,Fe si Mg.
Nitritii sunt de 10-12 ori mai toxici decat
nitratii,intoxicatiile cu nitrati-nitritii in urma consumului de apa de baut
care poate fi poluata prin antrenarea acestora in apele freatice dupa
tratarea terenurilor ,cu purin,balegar,ape amoniacale,saramura din
siloz ,materii organice descompuse.

2. ETIOLOGIE
Principalele surse incriminate în etiologia intoxicaţiei cu nitraţi şi
nitriţi sunt:
1. Îngrăşămintele pe bază de azot. Confundarea îngrăşămintelor cu
furaje combinate, depozitarea necorespunzătoare a lor, folosirea
mijloacelor de transport pentru îngrăşăminte şi furaje, păşunatul pe
terenuri pe care s-au aplicat recent îngrăşăminte reprezintă eventualităţi
etiologice ale intoxicaţiei.
În agricultură, ca îngrăşăminte azotate se folosesc săruri care conţin
azotul sub formă redusă amoniacală, amidică sau sub formă de compuşi
oxigenaţi (azotaţi sau nitraţi):
• îngrăşăminte cu azot amoniacal: amoniac lichid, sulfat de amoniu,
clorură de amoniu.

6
• îngrăşăminte cu azot nitric: azotat de sodiu sintetic (silitră), azotat de
sodiu natural (salpetru de Chile), azotat de calciu (salpetru de Norvegia),
azotat de potasiu.
• îngrăşăminte cu azot nitric şi amoniacal: azotat de amoniu, sulfanitrat
de amoniu (salpetru de Montana), nitrocalcamoniu (nitroamoncalcar),
care este un amestec de azotat de amoniu şi carbonat de calciu.
• îngrăşăminte cu azot sub formă amidică: cianamida de calciu şi ureea.
• îngrăşăminte cu nitriţi (azotiţi): azotit de sodiu, azotit de calciu.
Bovinele se pot intoxica şi prin faptul că manifestă o adevărată
"plăcere" de a consuma direct îngrăşămintele azotoase.

2. Plante furajere acumulatoare de azotaţi şi azotiţi. Intoxicaţia poate

fi consecinţa consumului unor plante care au mare capacitate de
acumulare a nitraţilor (ovăzul, orzul, secara, porumbul verde, trifoiul,
frunzele şi coletele de sfeclă, rapiţa). Cu cît planta este mai tănară, cu
atît conţinutul în nitraţi este mai mare.S-a constatat acumularea de
nitraţi, în cantităţi variabile în porumb, tulpini de graminee, lucernă,
morcovi, cartofi, sfeclă, topinambur, raigras italian, măcriş, trepădătoare,
lobodă, ştir, rapiţă, măselariţă, urzică, pălămidă, lumânărică, leuştean,
ceapă, roşii, ardei, usturoi, ţelină, salată, ridichi, mărar, pătrunjel etc.
3. Apa ca sursă de nitraţi şi nitriţi. Prezenţa acestora în apă
constituie o problemă principală a calităţii şi salubrităţii ei. Apa devine
"suspectă" la 50-100 mg azotaţi pe litru şi toxică la 1,1 g/l. Poluarea apei
se realizează prin antrenarea nitraţilor şi nitriţilor în apele freatice, după
tratarea terenurilor sau prin poluarea surselor de apă cu purin, bălegar,
ape amoniacale. Ceea ce este mult mai dificil de sesizat este efectul
consumului prelungit de apă care conţine doze sub-toxice de nitraţi,
consum ce poate avea consecinţe grave asupra tineretului (de exemplu
methemoglobinemia cronică la viţeii sugari, consecutivă preparării
substituientului de lapte cu apă poluată cu nitraţi).

7
 4. Unele medicamente pot constitui altă cauză a intoxicaţiei, un
exemplu fiind combaterea unor enterite cu subnitrat.

3. PATOGENEZA
In general , calea de patrundere a acestor substante in
organismul animal este calea eterala.
Nitritii,alaturi de oxizii de azot si hidroxilamina provin
din nitrati care sunt redusi la acesti compusi prin intermediul enzimelor
si al micro-organismelor din rumen si intestin.
Nitritul apare in sange dupa 2-3 ore de la ingerarea
ingrasamantului azotat . Cand concentratia lor in sange este mare ,nitritii

8
formeaza cu hemoglobina alti pigmesnti sanguini: nitrithemoglobina si
nitritoxi-hemoglobina,sangele aparand colorat in brun-galben.
Nitratii au actiune iritanta locala provocand congestie si
hemoragii la nivelul tubului digestiv ,congestie renala. Nitratii in
prezenta nitrati-reductazei,care se gasesc indeosebi in rumen darsi in
furaje si se transforma in nitriti au actiuni diferite.Nitritii sunt
descompusi in amoniac si hidroxilamina.O molecula de nitrit
interactioneaza cu doua molecule de oxihemoglobina.

Principala actiune anitritilor este cea de conversie a hemoglobinei in

methemoglobina care nu mai este capabila sa transpote oxigenul>anoxie
tisulara >moarte.
Nitritii au o puternica actiune vasodilatatoare ,efect pentru care
nitritii sunt folositi si in terapeutica dar care in cazul intoxicatiilor
determina colapsul vascular periferic.Nitritii reduc factorii vitaminici A
si E ,inhiband convertirea carotinidelor in vitamina A prin actiunea
inhibitoare asupra tiroidei .
Reducerea vitaminei A din depozitul hepatic incepe de la prezenta
cantitatii de 0,3% nitriti in ratia furajera .Acestea au consecinte negative
asupra reproductiei producand avorturi, infertilitate si asupra sporului de
crestere .

9
 Este semnalata chiar trecerea prin placenta a nitritilor si nitratilor la
sobolancele gestante,cu cresterea la scurt interval a methemoglobinei in
sangele matern si fetal .
Nitritii reduc activitatea aceticolinei esteraze ,ceea ce face ca
procesul fiziopatic si o parte din manifestatiile clinice sa fie foarte
asemanatoare cu cele din intoxicatiile cu I OP.
Oxizii de azot inhalati din silozuri determina pneumonia atipica la
rumegatoare ,nitratii avand actiune cancerigena.
Factorii favorizanti care agraveaza intoxicatiile sunt:
 infometarea care creste sensibilitatea la intoxicatii
 bovinele furajate cu o ratie adecvata pot tolera fara efecte
daunatoare ,ingerarea unei cantitati de nitrati/nitriti suficiente
pentru a transforma 50% din hemoglobina in
methemoglobina;
 tratarea solului cu ingrasaminte potasice in cantitati mari ,are
ca urmare cresterea incidentei intoxicatiilor cu ingrasaminte
azotate determinand „tetanina de iarba la bovine”
 modificarea pH-ului ruminal
 existenta eventuala a unor anemii, a altor boli ce diminua
hemoglobina
ratiile sarace in glucide Mb,Cu,Fe.
Dozele toxice sunt greu de precizat . La bovine, doza minima
letala este estimata la 0,65-0,75g azotat de sodiu/kg corp si 0,15-
0,17g nitrit/kg corp. Pentru vitei , doza letala este de 65mg/kg corp.
Un continut de 0,5-1,0% nitrat in furaje , consumate pe timp
indelungat ,poate determina avortul. La oi,o doza unica de azotat de
amoniu de 0,3-0,55 g/kg corp nu produce intoxicatia , dar de la
0,65g/kg corp semnele clinice apar dupa 16-18 ore. Purceii sunt
foarte sensibili ,doza minima letala de nitrit de sodiu fiind de 70-75
mg/corp.
10
 Nivelul toxic al nitritilor din plante nu este inca stabilit cu
precizie.
Fanul de pajiste contine 0,1-0,2% nitrati, raportat la S.U., iar
peste 0,5% constituie o concentratie periculoasa, dar oilr suporta
niveluri pana la 1,2%.
1. PATOGENEZA LA OM
Otrăvit cu divers „azot“, caracterizate prin voioșia crescută, tulburări
de memorie. Halucinațiile pot să apară ca vizuale și auditive.
 În alte cazuri intoxicația la om apare ca o tuse ,
 Treptat încep să apară dureri în piept,
 Există dureri de cap și slăbiciune, apatie.
 După o scurtă perioadă de timp, simptomele pot slăbi, dar
în același timp, otrăvirea continuă.
 Puțin mai târziu, toate simptomele apar din nou cu o
ușoara crestere a ,temperaturi corpului.
 Pielea are o tentă albăstruie.
 În lipsa asistenței necesare, se poate dezvolta edem
pulmonar.
 Există riscul de o tuse severa, uneori cu sânge.
 Bătaile inimii se amplifica.
 Poate crește presiunea.
 Proces de respirație disturbat , o persoana poate simti
astm.
 La detectarea acestor simptome avem nevoie de o
persoana care sa ne poata oferi primul ajutor, și apoi apel
la medicul dumneavoastră.

11
Intoxicația și alți oxizi de compuși ai azotului pot da naștere la o
varietate de efecte în corpul uman:
 violare a sistemului cardiovascular,
 dezvoltarea diferitelor boli ale sistemului digestiv,
 probleme de coagulare a sângelui,
 încălcarea funcției respiratorii,
 apariția de boli pulmonare, bronhiile.
Chiar si foarte putin gaz inhalat cu o concentrație ridicată de
azot poate fi fatal pentru organism daca nueste trata
corespunzator.Intoxicatia cu azot - nu este o raritate, deoarece această
substanță ne înconjoară peste tot.

1. SIMPTOME

Efectele nitratilor asupra aparatului digestiv: vomizari,colici si

diaree,actiune asupra rinichilor :colachisurie si poliurie , consecinta a
congestiei renale .

12
 Principalul efect este hipoxia/anoxia tisulara care se exprima prin
: la debut neliniste,polipnee si dispnee cu respiratia bucala,
extremitatile urechilor au o culoare violet mai ales la purcei (mare
atentie – confuzie cu salmoneloza),cord accelerat pocnitor, zgomote
cardiace diminuate ,astazie, crampe musculare,vasodilatatie periferica
:colaps periferic si in final moarte.
In cazul consumului prelungit al unor doze subtoxice de nitrati se
constata accentuarea avitaminozei A, intarziere in crestere la
tinerete ,scaderea productiei de lapte ,aparitia indigestiei ,tulburari de
reproducere traduse prin avorturi,mortalitate la nou nascuti
,infertilitate,consecutiv epuizarii rezervelor hepatice de vitamina A a
mamei.

2. LEZIUNI

Sangele este ciocolatiu ,uneori este rosu viu prin formarea

nitroxihemoglobinei. Se impune diagnostic diferit fata de intoxicatiile
cu cianogenice. Mirosul intepator de gaze de azot surprins la
deschiderea cadavrelor ,congestii si hemoragii severe ale
prestomacelor ,congestie renala,hemoragii submucale sunt datorate
efectului vasodilatator al nitritilor.
Avortonii sunt mumificati cu modificari consecutive asfixierii:
hemoragii subepicardice perirenale ,hemoragii sub muc si seroase ,
focare necrotice splenice si hepatice , necroze circumscrise cacificate.

3. PROFILAXIE:

 supravegherea depozitarii si manipularii ingrasamintelor

azotate
 interzicerea depozitarii furajelor langa ingrasaminte
13
  controale periodice ale apei si furajelor
 respectarea intervalului de cateva saptamani de la tratarea
unui teren si darea in consum al furajelor
 folosirea unor ratii abundente in glucide care maresc
toleranta fata de nitriti
 aplicarea cu discernamant a erbicidelor
 administratea de vitamina A

8.TRATAMENT:

Se face convertirea rapida a methemoglobinei in

oxihemoglobina cu substante reducatoare: albastru de metilen-
solutie 2% ,8mg/kg , tionina , acid ascorbic. Albastrul de
metilen poate determina anemie hemolitica cu evidentierea
corpusculilor Heinz la caine si pisica.
Tratamentul cu substantele reducatoare se completeaza cu
purgative uleioase(ulei mineral),transfuzie si oxigenoterapie. Se

14
 administreaza antibiotice cu spectru larg-18-20 L in apa rece
pentru a impiedica conversia microbiana a nitritilor.
Se suplimenteaza ratia cu vitamina A,B,E, cu saruri iodate
si cu microelemente.

9.INTOXICATII CU NITROZAMINE

Transformarile nitritilor in nitrozamine cand se

hranesc rumegatoarele cu faina de peste conservat cu nitriti de
N a determina hepatoza grava. Prezenta nitrozaminelor s-a pus
in evidenta si in faina de grau dar si in branzeturi. Nitrozaminele
sunt cancerigene, mutagene , teratogene. Actiunea cancerigena
este atribuita produsului de metabolizare a nitrozaminelor , dupa
care se formeaza un radical organic ce produce leziunea maligna
pornind de la nivelul biochimic DL50=200-2000mg/kg GV ,
incadrandu-se in categoria de toxicitate medie, dar prezinta
importanta prin potentialul cancerigen ridicat.
Prezenta nitritilor in alimente a devenit o
adevarata problema igienico-sanitara mondiala.

OBSERVATII

Dacă o vacă de lapte cu greutatea corporală 400-500 kg

consumă la un singur prînz un furaj cu un conţinut de 65-100 g
azotaţi (16-20 g azotat/100 kg greutate corporală), ceea ce este
15
posibil în cazul furajării cu plante acumulatoare de azotaţi, pot
apare semne clinice de uşoară intoxicaţie cu remitere iar prin
lapte se va elimina în maxim 12 ore, cantitatea de 80 mg azotat
pe litru şi chiar mai mult.
Uneori, în îngrăşămintele chimice pe bază de azot se
adaugă şi substanţe organoclorurate, mai ales preparatul
Telodrin, ceea ce face ca toxicitatea să fie mult mai ridicată. În
ultimul timp reţin atenţia îngraşămintele cu azot greu solubile,
care eliberează azotul treptat, într-o perioadă de 4-6 luni, cum ar
fi produşii obţinuţi prin condensarea ureei cu diferite aldehide
(ureoformaldehida, ureoacetalaldehida, izobutilenureea).

CAPITOLUL 2 REZULTATE SI DISCUTII

EVOLUTIA BOLII PE PLAN MONDIAL

16
 Din anul 1991, directiva privind nitrații protejează calitatea
apei în Europa prin prevenirea poluării apelor subterane și a
celor de suprafață cu nitrați proveniți din surse agricole și prin
promovarea unor bune practici agricole. În perioada care a
trecut,directiva și-a dovedit eficiența: între 2004 și 2007,
concentrațiile de nitrați din apele de suprafață au rămas
constante sau au scăzut în 70% dintre locațiile monitorizate. În
cazul a 66% dintre punctele de monitorizare a apelor subterane,
calitatea este constantă sau în curs de îmbunătățire. Fără
excepție,statele membre au elaborat programe de acțiune, peste
300 pe teritoriul UE, iar calitatea programelor este în creștere.
Un procent de 39,6% din teritoriul UE face obiectul unor
programe de acțiune, iar fermierii sunt, după cum o dovedesc
datele statistice, din ce în ce mai convinși de importanț
protecției mediului, explorând noi tehnici, cum ar fi prelucrarea
gunoiului de grajd. Agricultura rămâne însă o cauză majoră
a problemelor legate de apă, iar fermierii trebuie să adopte în
continuare practici durabile. Încă sunt necesare eforturi
considerabile pentru a readuce apa la o calitate optimă pe
teritoriul UE.
Acțiunile de monitorizare demonstrează o tendință către
concentrații de nitrați constante sau în scădere. Conform
directivei, statele membre au obligația să efectueze analiza
nivelurilor de nitrați din apele naționale, precum și a stării
trofice a acestora. O bună monitorizare este esențială pentru
apele subterane, a celor de suprafață și a celor marine. În ultimii
cinci ani, în UE au fost identificate 31.000 de puncte de
prelevare pentru apele subterane și 27.000 de stații pentru apele
de suprafață. Belgia, Malta și Danemarca dețin cele mai dense
rețele de monitorizare. La fiecare patru ani, Comisia Europeană
redactează un raport privind punerea în aplicare a directivei, în
baza informațiilor primite de la autoritățile naționale. În 2008-
2009, pentru prima dată, toate cele 27 de state membre au
17
prezentat date oficiale. Raportul Comisiei pentru perioada 2004-
2007 arată că 15% dintre stațiile de monitorizare a apelor
subterane din UE-27 au identificat niveluri de nitrați peste
limita de 50 mg de nitrați pe litru. Pe de altă parte, 66% au
raportat niveluri sub 25 mg/l. Deoarece majoritatea statelor din
UE-12 au raportat pentru prima dată, tendințele în ceea
ce privește concentrațiile au fost evaluate doar pentru UE-15,
unde două treimi din stațiile de monitorizare au raportat
nivelurile de nitrați constante sau în scădere, precum și pentru
Bulgaria, Cipru, Estonia și Ungaria, unde 91% dintre locațiile
de monitorizare au constatat niveluri constante sau în scădere.
Cu cât o apă subterană este mai adâncă, cu atât aceasta
tinde să fie mai curată. Cel mai mare procent de ape
contaminate se află la o adâncime cuprinsă între 5 și 15 m.

18
 CONCLUZII

Dupa aflarea mai multor informatii despre acest

subiect ,am ajuns la concluzia ca trebuie sa avem mai multa
grija ce alimente consumam si de unde le procuram , pentru ca
putem sa ne intoxicam si sa nu stim cum si cu ce sa tratam
situatia.Nitritii si nitrati sunt substante foarte nocive atat pentru
om cat si pentru animale , in cantitati foarte mari organismul
intoxicat cedeaza si se ajunge la deces un eveniment pe care
nimeni nu il doreste.
Daca avem unul sau mai multe simntome pe care
le-am prezentat cel mai bine e sa anuntam un medic care stie ce
trebuie facut in aceasta situatie.
Din pacate in zilele noastre s.a ajuns la momentul
in care se administreaza prea multe ingrasaminte azotate haotic
si fara informarea adecvata de care multe persoane ar avea
nevoie. Odata ce aceasta canitate mare de ingrasaminte ajunge
in sol se produce inevitabilul si plantele se vor contamina cu
substanta respectiva,si mai apoi animalele si omul .

19
 BIBLIOGRAFIE

 https://www.scritub.com/medicina/alimentatie-
nutritie/Intoxicaii-cu-fertilizante-azo17424162110.php
 https://www.referat.ro/referate/Intoxicatii_cu_fertilizante_az
otate_8918c.html?errVote=0

20
 https://www.scribd.com/doc/209993388/Intoxicatii-Cu-
Ingrasaminte-Azotati
 https://ec.europa.eu/environment/pubs/pdf/factsheets/nitrates/
ro.pdf
 http://toxivet.xhost.ro/index.php?a=afisare&id=61

21