Mariș Daria Maria – clasa a VII-B – Referat Cultură Civică

Legile
Raportul legilor cu valorile și normele

Pentru ca statul să funcţioneze, ceea ce înseamnă că se exercită puterea politică a

cetăţenilor, este necesar ca valorile sociale să aibă o exprimare practică, adică să se regăsească
în relaţiile sociale care se dezvoltă între cetăţeni. Relaţiile sociale derivând din valori sociale
fundamentale se dezvoltă având ca temei legea, act juridic adoptat de parlamentari -
reprezentaţii cetăţenilor - şi care are o forţă juridică inferioară constituţiei.
Legea, în sens restrâns, în limbaj juridic, reprezintă izvorul de drept de cea mai înaltă
forţă juridică, actul juridic normativ adoptat de către organul legislativ suprem- Parlamentul.
Există trei tipuri de legi:
• legi constituţionale
• legi organice
• legi ordinare.
a) Legile constituţionale sunt cele care privesc revizuirea Constituţiei. După adoptarea
ei de către Parlament, se supune aprobării cetăţenilor, prin referendum,la intrarea în vigoare
devine parte integrantă a Constituţiei.
b) Legile organice sunt cele adoptate de Parlament în domeniile de importanţă vitală
pentru funcţionarea statului şi care sunt strict enumerate în art.72 alin.3 din Constituţie. Astfel
prin lege organică se reglementează:
• sistemul electoral,
• organizarea şi funcţionarea partidelor politice,
• organizarea şi desfăşurarea referendumului,
• organizarea Guvernului şi a Consilului Suprem de Apărare al Ţării,
• regimul stării de asediu şi al celui de urgenţă,
• infracţiunile, pedepsele şi regimul de executare a acestora,
• acordarea amnistiei sau a graţierii collective,

1
Mariș Daria Maria – clasa a VII-B – Referat Cultură Civică

• organizarea şi fincţionarea Consilului Superior al Magistaturii, a instanţelor

judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi,
• statutul funcţionarilor publici,
• contenciosul administrative,
• regimul juridic general al proprietăţii şi moştenirii,
• regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele şi protecţia socială,
• organizarea generală a învăţământului,
• regimul general al cultelor,
• organizarea administraţiei locale, a teritorului, precum şi regimul general privind
autonomia locală,
• modul de stabilire a zonelor economice exclusive,
• celelalte domenii pentru care, în Constituţie, se prevede adoptarea de legi ordinare.
Legea organică se adoptă prin votul majorităţii membrilor fiecărei camere legislative-
Camera Deputaţilor şi Camera Senatului.

c) Legile ordinare sunt toate celelalte legi elaborate de organul legislativ suprem (Parlament)
în procedura obişnuită de legiferare având ca obiect reglementarea diverselor domenii şi
raporturi sociale ce nu sunt de domeniul Constituţiei sau legilor organice. Procedura de
adoptare: jumătate din numărul parlamentarilor prezenţi.

Introducerea noţiunii de valoare în centrul teoriei juridice, susţine M. Virally, nu

reprezintă o operă inutilă, nici orientare spre idealism, nici lansare în speculaţii de ordin
filozofic sau moral. Dimpotrivă, înseamnă a aprecia cu exatitate maniera în care dreptul apără
interesele individuale şi colective. Un alt savant, L.C.TanueL constată că dreptul nu este un
ambalaj exterior pentru deciziile autorităţii, ci un limbaj cu efecte de structură, un rezultat al
competiţiei între interese şi valori, Prin valoare înţelegem însuşirea sau calitatea unor lucruri,
fapte, idei, obiecte, fenomene de a corespunde unor năzuinţe, unorideajuri de viaţă socială,
generate de interesele spirituale de convieţuire socială.De aceea, conceperea complexă a
dreptului trebuie să includă dimensiunea axiologică, dreptul fiind produsul faptelor sociale şi
al voinţei omului, un fenomen material şi un ansamblu de valori morale şi de ordine
normativă, un ansamblu de acte de voinţă şi de acte de autoritate, de libertate şi constrîngere.

2
Mariș Daria Maria – clasa a VII-B – Referat Cultură Civică

După cum remarcă pe bună dreptate Fr. Rigauh, dreptul este în indisolubilă legătură
cuvalorile supreme ale societăţii. De aceea, pe parcursul manualului încauză, noi tratăm şi
cunoaştem dreptul în complex, în baza unei teorii tridimensionale propusă de Rehbinder-,
dreptul ca ştiinţa a valorilor , ştiinţă a normelor, ştiinţă  a  realităţii.
Normele, ca reguli ce orientează comportamentele umane, sînto prezenţă definitorie a
vieţii sociale şi individuale, fiind impuse de cerinţe obiective, de nevoia de sens, scop şi
eficienţă a acţiunilorNorma oferă o directivă, indică o limită, conciliază, oferă criterii,
sugerează un scenariu de urmat, cristalizează o experienţă socială. În lumea variată şi
complexă a normelor, în care putem distinge norme obişnuielnice, morale, tehnice,
deontologice, religioase, estetice, de convieţuire socială, protocolare etc, normele juridice
institute un specific aparte.Norma juridică, în unitatea trăsăturilor sale definitorii ca:
violabilitatea, generalitatea şi impersonalitatea, tipicitatea, imperativitatea, vizează un raport
intersubiectiv, se află în relaţii complexe cu valoarea.