Instala ii de Lucrarea nr.

3
climatizare
Lucrarea nr. 3.

STUDIUL INSTALA IEI DE CLIMATIZARE

CONSTRUC IE. FUNC IONARE. IDENTIFICAREA DEFECTELOR I
REMEDIEREA LOR

1. Scopul lucrării
Lucrarea are ca scop:
- fixarea cunoştinţelor privind identificarea elementelor componente ale
unei instala ii de climatizare;
- exersarea deprinderilor privind func ionarea unei instala ii de climatizare;
- identificarea experimentală a defectelor posibile la o instala ie de climatizare.

2. No iuni teoretice
O instalatie de aer conditionat si de ventilare produce si mentine conditii favorabile
de viata intr-un spatiu dat.
A trai in incaperi prevazute cu aer conditionat (climatizare) si ventilare,
scuteste organismul de eforturi suplimentare in fata unui mediu inconjurator agresiv din
punctul de vedere al noxelor (temperaturi si umiditati nepotrivite, curenti de aer, mirosuri
etc.).
Scopul aparatelor (instalatiilor) de conditionare a aerului si de ventilare este acela
de a crea un mediu confortabil pentru ocupantii unei (unor) incaperi prin controlul starii
aerului (temperatura, umiditate, grad de puritate, mirosuri, zgomot etc.).
Aparatele (instalatiile) sunt de o mare varietate. In cele de fata vom incepe cu cele
mai cunoscute. Am asistat in ultimii ani la amplasarea exagerata, pe fatadele
cladirilor, a aparatelor de aer conditionat, de perete, tip split.
La acestea sunt vizibile condensatoarele (unitatile exterioare ale aparatelor).
In incaperi, pe pereti, sunt montate evaporatoarele (unitatile interioare ale acelorasi
aparate). Intre cele 2 unitati, prin conducte (uzual confectionate) din cupru, bine izolate
termic, circula agentul frigorigen (de regula, un freon). Impreuna, formeaza un tot care
poate modifica, in primul rand, temperatura incaperilor, in sensul dorit de posesor.
Cronologic, inaintea spliturilor au fost aparatele de fereastra care includ, intr-
o singura carcasa, ambele parti ale splitului. Sunt mai ieftine, dar mai zgomotoase,
intrucat compresorul frigorific, componenta cea mai dificila a aparatului, se afla practic in
fereastra. Totusi, exista firme producatoare care reusesc sa produca compresoare mai putin
zgomotoase. Spliturile au "scos" o mare parte din zgomot afara din casa, dar costul lor este
ceva mai mare. Atat aparatele de fereastra, cat si spliturile, sunt create in special pentru
spatiile mici (locuinte, mici incaperi fara procese nocive, spatii fara aglomerare de
persoane etc.), care nu necesita ventilare.
Puterile frigorifice uzuale ale aparatelor de fereastra se afla in domeniul 2-5 kW (cca.
7.000-17.000 Btu/h).
Cele ale spliturilor se afla in domeniul 2-8 kW (cca. 7.000-27.000 Btu/h) de regula,
montandu-se un echipament intr-o incapere. Se produc si splituri mai mari, cu puteri de 9-
15 kW (cca. 30.000-51.000 Btu/h), dar utilizarea lor este o alta problema.
Majoritatea spliturilor produc jeturi (plane) de aer reci, cu temperatura initiala
de
+3°...+5°.
Exagerarea utilizarii spliturilor dincolo de domeniul mentionat este, poate,
convenabila ca pret de cost, dar incorecta si amagitoare pentru atingerea
1
Instala ii de Lucrarea nr. 3
climatizare propus. Astfel, au fost montate splituri in sali de restaurant, discoteci, holuri
scopului
aglomerate de banci, de cinematograf, hale de produse alimentare si nealimentare;
chiar si in bucatarii sau sali de

2
operatii. Cu toate ca, teoretic, dar mai ales practic, se stie ca aparatele de aer conditionat,
tip split, racesc puternic aerul.
Iata unele din dezavantajele utilizarii spliturilor:
Spliturile uzuale nu introduc aer proaspat; acestea recircula aerul din incapere,
racindu-l si, intr-o anumita masura, dezumidificandu-l.
Spliturile introduc, de regula, aerul racit cu viteze mari, producatoare potentiale
de curenti, mai ales in incaperile mici.
Puterile termice per aparat sunt mai reduse; in cazul incaperilor mari, sunt
necesare mai multe aparate.
Filtrele, din dotarea spliturilor, sunt realizate pentru incaperi cu praf moderat, fara
alte noxe.
Spliturile au insa si avantaje certe:
Puterea electrica este modica, unitatea interioara este usor de amplasat.
Jeturile de aer ale spliturilor cu viteze mici nu deranjeaza intr-o incapere, chiar
mai mica.
Preturile sunt convenabile.
Filtrele din dotarea spliturilor sunt suficiente pentru incaperile relativ curate (birouri
cu 1-2 persoane, anticamerele birourilor mici, camere de locuit, chiar dormitoare etc.).

3. Construc ia i func ionarea instala iei de climatizare

3.1 Construcţie
In general, unitatea interioara contine: bateria de evaporare, ventilatorul aferent
(care recircula aerul in incapere), filtrul de aer (din material sintetic), grilele
de baleiaj orizontal/vertical a jetului de aer, alte accesorii si carcasa.
Unitatea exterioara contine: bateria de condensare, ventilatorul aferent
(care vehiculeaza aerul pentru racirea condensatorului), compresorul frigorific, alte
accesorii frigorifice si carcasa.
Exista insa si unele modele de splituri la care compresorul este plasat in
unitatea interioara.
În figurile următoare sunt prezentate elementele componente, precum i direc
ia de circula ie a fluxului agentului frigorific, în instala ia de climatizare ce func ionează în
modul de răcire, (fig.1) i în modul de încălzire, (fig.2)
1 2 3 4 35 6 7 8

Unitatea Unitatea internă

externă
Fig. 1. Instala ia de climatizare – modul de func ionare "răcire"
1- condensator; 2,7- ventilatoare; 3- filtru dezhidratant; 4- tub capilar; 5- electrovană
pentru schimbarea sensului de curgere a agentului frigorific; 6- compresor;
8- evaporator
 Unitatea externă Unitatea
internă
Fig. 2 Instala ia de climatizare – modul de func ionare "încălzire"

3.2 Func ionare

Func ionarea unei instala ii de climatizare este similară cu cea a unei instala ii
frigorifice cu comprimare mecanică de vapori. Aceasta se bazează pe proprietatea unui
agent frigorific (freon) de a avea o temperatură de vaporizare scăzută i de a vaporiza
i lichefia succesiv în cadrul unor cicluri termodinamice.
Fiecare substan ă pentru a suferi o schimbare de stare trebuie sa cedeze sau
să
absoarbă
căldură:
- în trecerea din stare lichidă în stare de vapori, absoarbe căldură;
- în trecerea din stare din stare de vapori în stare lichidă, cedează căldură.
Un circuit frigorific exploatează schimbarea de starea a unui fluid când absoarbe
sau cedează căldură.
Func ionarea unei instala ii frigorifice sau de climatizare se bazează pe
următoarele procese termodinamice:
• Evaporarea
Substan a care trece de la starea
lichidă la starea de vapori
absoarbe căldura, răcind aerul
înconjurător. Fluidul nu suferă nicio varia
ie moleculară.
• Comprimarea
Fluidul în stare de vapori este
dus din nou în interiorul buteliei
folosind un compresor. La intrarea
în compresor fluidul se află sub formă
de vapori având
temperatura i presiunea scăzute. La ie Pentru condensarea fluidului
irea este necesar sa fie răcit. Acesta se
din compresor vaporii de fluid se găsesc întoarce în butelie în stare de vapori i
la temperatură i presiune ridicate. trebuie adus din nou în stare lichidă.
Presiunea fluidului suferă o varia ie
• Condensarea minimă.
Fig. 3. Explicativă privind evaporarea

Fig. 4. Explicativă privind condensare

 • Laminarea
Pentru a u ura evaporarea
fluidului trebuie redusă presiunea. Crescând
pierderile de sarcină la capătul schimbătorului
de căldură de condensare, trangulând o parte
din tub, se ob ine scăderea presiunii fluidului-
laminarea.
Func ionare instala iei de climatizare este
controlată de o placă electronică
cu microprocesor care realizează reglările Fig. 4. Explicativă privind laminarea
de tempertatură, func iile de protec ie i
gestiune a elementelor electromecanice pe
baza setărilor
efectuate la telecomandă (de către utilizator) i a temperaturilor relevante (de la
senzorii
situa i în interiorul unită ii interne sau în interiorul unită ii externe atunci când
instala ia func ioneaza în mod de încălzire).

4. Identificarea defectelor i remedierea lor

4.1 Partea electrică
Defect
1. Apăsând tasta TEST
unitatea internă porne te
iar ledul clipe te i se aude
un semnal sonor
2. Aparatul nu porne te
nici atunci când se apasă
tasta AUTO sau TEST de
pe unitatea internă
3. Telecomanda
nu func ionează
sau
func ionează doar pe
aproape
4. Unitatea internă porne
te, dar cea externă nu porne
te
Verificare
5. În modul RĂCIRE
aparatul nu porne te (în cel
de ÎNCĂLZIRE func ionează
neîntrerupt)
Remediere
- clema de prindere a
sondei este desfăcută;
- firele de legătură a sondei
sunt
rupte
- se verifică prezen a
tensiunii de 220V la
bornele unită ii interne;
- se verifică prezen a
tensiunii la intrarea i ie
irea din transformatorul ce
alimentează placa
electronică;
- dacă nici o altă
telecomandă nu func
ionează se verifică fixarea
plăcii cu IR;
- dacă o altă telecomandă
func ionează corect, atunci
cea considerată defectă
poate avea bateriile
descărcate sau poate fi
stricată.
- se verifică legăturile
electrice între cele două
unită i;
- se verifică prezen a
tensiunii de 220V la
bornele unită ii externe.

- se verifică dacă senzorul
de temperatură ambientală
este corect introdus;
- se verifică dacă senzorul
de temperatură ambientală
este
- se restabilesc legăturile
desfăcute
- dacă nu este tensiune de
220V se înlocuie te
siguranta de 220 mA din
placă.
-se repară sau se
înlocuie te placa cu
receptorul IR;
- se înlocuiesc bateriile dacă
sunt descărcate sau se
înlocuie telecomanda dacă
este stricată.
- se refac legăturile
electrice dintre unită i
conform schemei de
conexiuni din cartea
tehnică a aparatului;
- se înlocuiesc cablurile
electrice dacă se constată
că sunt întrerupte.
- se introduce conectorul
senzorului în placă;
- se înlocuie te senzorul.
 defect sau dacă are
cablul întrerupt.
6. În modul ÎNCĂLZIRE - se verifică dacă dacă - se înlocuie te
aparatul nu porne te (în senzorul de temperatură este senzorul.
cel de RĂCIRE func în scurtcircuit
ionează neîntrerupt)
7. În modul RĂCIRE - se verifică dacă senzorul de
rămâne activ 10 min i apoi imersiune este corect - se introduce
nu mai reporne te introdus; conectorul senzorului în
- se verifică dacă senzorul de placă;
imersiune este defect sau - se înlocuie te
8. În modul ÎNCĂLZIRE dacă acesta are cablul senzorul
unitatea externă face prea întrerupt
des dezghe area (aprox. la - se verifică dacă senzorul
fiecare de imersiune al unită ii - se leagă corect
50 min) externe este corect legat; senzorul de imersiune;
- se verifică dacă senzorul de - se înlocuie te
senzorul;
imersiune al unită ii externe
- se înlocuie te cablu de
este defect sau întrerupt, sau
semnalizare sau se
dacă cablu de semnalizare
9. Paletele deflectorului leagă corect.
este legat corect.
rămân închise sau se - se verifică
rotesc anormal. introducerea corectă a - se refac legăturile
conectorului motorului corecte ale motorului;
de ac ionarea a - se înlocuie
deflectorului; motorul.
10. Ventilatorul unită ii - se încearcă dacă alt
interne nu func ionează motor func ionează.
sau func ionează cu o
- se verifică dacă conectorul
viteză foarte mică.
motorului este corect - se introduce conectorul
introdus; în placă;
- se verifică prezen a - se înlocuie
11. Chiar i în modul
tensiunii la conector; placa electronică;
ÎNCĂLZIRE aparatul
- se încearcă un alt motor - se înlocuie motorul
emite aer rece.
sau un alt condensator. sau condensatorul.
- se verifică legatura - se leagă corect cablul
cablului de semnalizare la de semnalizare;
unitatea externă (firul vanei - se înlocuie bobina
12. Ventilatorul unită cu 4 căi); vanei cu 4 căi;
ii externe nu porne te. - se verifică dacă vana cu 4 - se înlocuie vana cu 4
căi are bobina întreruptă; căi;
- se verifică dacă vana cu 4
căi anclan ează.
- se verifică legatura - se reface legătura
cablului de semnalizare la corectă
unitatea externă (firul la
ventilatorului); ventilator;
- se ro te cu mâna ventilatorul - se înlocuie
pentru a-l porni; condensatorul
- se încearcă un alt motor. ;
- se înlocuie motorul.
13. Compresorul nu porne te - se verifică prezen a tensiunii - se refac legăturile corecte;
de alimentare la ambele unită - se înlocuiesc siguran
i; ele fuzibile de pe placa
- se verifică prezen a compresorului;
tensiunii de alimentare la - se înlocuie
contactele motorului; condensatorul
- se aude un bâzâit continuu i compresorului;
 motorul nu porne te; - se înlocuie klixonul.
- se verifică
integritatea klixonului.

4.2 Circuitul frigorific

Iniţial se verifică corecta funcţionare a instalaţiei de climatizare în condiţii
climaterice normale, atât pe răcire cât şi pe încălzire. Astfel, după câteva minute aparatul
trebuie să emită aer rece (în modul RĂCIRE) sau aer cald (în modul ÎNCĂLZIRE).
Temperatura aerului emis depinde de următorii factori:
- temperatura mediului;
- cantitatea de aer emisă (viteza ventilatorului);
- randamentul termic al aparatului.
Funcţionarea în modul RĂCIRE
Dacă ventilatorul este reglat la viteză maximă, în condiţii normale:
o
- un aparat de 7000BTU/h trebuie să producă aer cu temperatura mai mică cu 12 C
decât temperatura mediului;
- un aparat de 9000BTU/h trebuie să producă aer cu temperatura mai mică cu 14oC
decât
temperatura mediului;
- un aparat de 12000BTU/h trebuie să producă aer cu temperatura mai mică cu
15oC
decât temperatura mediului;
- un aparat de 16000BTU/h trebuie să producă aer cu temperatura mai mică cu 14-
16oC
decât temperatura mediului;
- un aparat de 18000BTU/h trebuie să producă aer cu temperatura mai mică cu 16-
18oC
decât temperatura mediului;
- un aparat de 24000BTU/h trebuie să producă aer cu temperatura mai mică cu 18-
o
20 C
decât temperatura mediului;
- la modelele cu 30000şi 50000BTU/h trebuie să producă aer cu temperatura mai mică
o
cu 16-20 C decât temperatura mediului.
Temperatura aerului emis de unitatea internă creşte odată cu creşterea
temperaturii externe. O bună funcţionare a aparatului este constatată atunci când de la
schimbătorul unităţii interne, prin tubul de evacuare condens, ies în mod continuu picături
de apă (condens).
Funcţionarea în modul ÎNCĂLZIRE
Dacă ventilatorul este reglat la viteză maximă, în condiţii normale:
- un aparat de 7000BTU/h trebuie să producă aer cu temperatura mai mare cu
o
15 C
decât temperatura mediului;
- un aparat de 9000BTU/h trebuie să producă aer cu temperatura mai mare cu
o
17 C
decât temperatura mediului;
- un aparat de 12000BTU/h trebuie să producă aer cu temperatura mai mare cu
o
20 C
decât temperatura mediului;
- un aparat de 16000BTU/h trebuie să producă aer cu temperatura mai mare cu 18-
o
20 C
decât temperatura mediului;
 - un aparat de 18000BTU/h trebuie să producă aer cu temperatura mai mare cu 18-
o
20 C
decât temperatura mediului;
- un aparat de 24000BTU/h trebuie să producă aer cu temperatura mai mare cu 22-
o
24 C
decât temperatura mediului;
- la modelele cu 30000şi 50000BTU/h trebuie să producă aer cu temperatura mai
o
mare cu 18-24 C decât temperatura mediului (chiar şi când este activată rezistenţa
electrică integrată în aparat).
Temperatura aerului emis de unitatea internă se diminuează odată cu
creşterea temperaturii externe.
 Toate situaţiile indicate pot fi considerate calitative ca indici de funcţionare. trebuie
să se ţină cont de elementele care funcţionează în condiţii specifice de mediu şi
tipologia de instalare a maşinii.
În general randamentul aparatului se diminuează în cazul în care instalaţia cere:
- o lungime mare a legăturilor frigorifice;
- o mare diferenţă de nivel între unitatea internă şi cea externă;
- un număr mare de curbe a liniei frigorifice.
Randamentul aparatului se diminuează şi în situaţia în care nu este garantată
o schimbare termică optimă a unităţii interne şi în particular a unităţii externe.

Identificarea defectelor i remedierea lor fără folosirea instrumentelor

Funcţionarea în modul RĂCIRE
Defect Verificare
Remediere
1. Se formează - bruma la baza schimbătorului: dimensional a unităţii
brumă pe schimbătorul pierderi de interne.
unităţii interne. gaze;
- brumă pe tot schimbătorul: filtru
de aer este înfundat;
- temperatura mediului este mai
mică de 20 oC;
- ventilatorul unităţii interne
2. Nu se produce este stricat.
condens. - dacă schimbătorul unităţii
interne rămâne uscat şi
motorul compresorului absoarbe
un curent electric mai mic
decât cel prevăzut, atunci se
3. produce o pierdere de agent
Compresorul frigorific.
funcţionează puţin rece. - schimbătorul de căldură
al unităţii externe este înfundat
sau acoperit: nu se realizează
un bun schimb termic.

4. Aparatul nu emite aer

suficient de rece - filtrele unităţii interne
sunt înfundate;
- aspiraţia aerului unităţii
interne este obturată;
- dimensionarea aparatului
este necorespunzătoare;
- unitatea internă este montată
în apropierea unei surse de
căldură;
- montarea
necorespunzătoare
- se caută pierderile - se curăţă
şi se reîncarcă filtrele;
circuitul frigorific; - se realizează
- se curăţă filtrul circulaţia liberă a aerului;
de aer; - se curăţă schimbătorul - se înlocuieşte
- se verifică unităţii externe; aparatul;
temperatura mediului; - se debarasează spaţiul de - se îndepărtează sursa
- se înlocuieşte ventilare a unităţii externe de căldură sau se
motorul. sau se re-amplasează unitatea la montează unitatea în alt loc;
cotele prevăzute în cartea - se montează unitatea
tehnică; internă
- se caută pierderile - se îndreaptă paletele conform cărţii
şi se reîncarcă ventilatorului unităţii externe. tehnice.
circuitul frigorific;
5. Ţeava de aspiraţie - pierderi de agent frigorific. - se caută pierderile şi
a compresorului nu se reîncarcă circuitul
este rece. frigorific.
6. Ţeava de refulare a - pierderi de agent frigorific - se caută pierderile şi
se
compresorului nu reîncarcă circuitul frigorific.
este caldă
7. Compresorul - compresorul este prea cald: a - se aşteaptă ca
se opreşte. declanşat protecţia temperatura să coboare.
termică proprie.
Identificarea defectelor i remedierea lor cu ajutorul instrumentelor
Cu ajutorul instrumentelor de măsură se obţin informaţii importante
privind funcţionarea corectă a instalaţiilor de climatizare. Măsurătorile relevante sunt
următoarele:
- temperatura aerului;
- curentul absorbit;
- presiunea agentului frigorific.
Temperatura aerului va fi măsurată cu termometru digital cu timp scurt de
răspuns. temperaturile de interes major sunt următoarele:
- temperatura mediului: este temperatura din camera în care este instalată
unitatea internă;
- temperatura de emisie a unităţii interne: este temperatura aerului emis de
unitatea internă, măsurată la viteza maximă a ventilatorului;
- temperatura externă: este temperatura aerului aspirat de unitatea externă.
Curentul absorbit este măsurat cu un cleşte ampermetric digital capabil să ofere
date precise şi să memoreze valoarea curentului de pornire al compresorului.
Măsurarea curentului se efectuează pe unul dintre conductorii cablului de alimentare,
în acelaşi timp şi pentru unitatea internă şi pentru cea externă, ţinând cont că unitatea internă
are un consum neglijabil faţă de cel al compresorului.
Presiunea este măsurată, de regulă, cu manometrele staţiei de încărcare sau trusa de
manometre, acordând atenţie manometrului (roşu) cu scala de 30 bari ce măsoară
înalta presiune. Punctul în care se execută măsurarea presiunii este racordul filetat
prevăzut cu robinetul de gaz al unităţii externe. În acest punct este accesibilă măsurarea
pentru:
- presiunea joasă, la funcţionarea în modul RĂCIRE;
- presiunea înaltă, la funcţionarea în modul ÎNCĂLZIRE.
Presiunea se stabileşte doar după un anumit timp de funcţionare. În acest caz
este recomandabil să se aştepte câteva minute înainte de a considera citirea drept corectă.
Aparatul oprit
Este util să măsuraţi valoarea presiunii: în această condiţie trebuie să corespundă
cu valoarea temperaturii de răcire, al doilea după scara de răcire al R22, marcată în
o
culoarea verde pe manometru. dacă temperatura mediului este de 20 C şi temperatura
externă este de
18 oC, presiunea care se poate exprima la aparat va fi în jur de 8 bar. dacă presiunea este
mai mică de această valoare, rezultă deja cu certitudine că în instalaţie există o
pierdere a
agentului frigorific.
Aparatul în funcţiune
Cu aparatul în funcţiune trebuie urmăriţi următorii parametrii:
• condiţii climatice:
- temperatura mediului;
- temperatura exterioară.
• condiţii de funcţionare în modul RĂCIRE:
- presiunea: în condiţii standard valoarea presiunii este în jur de 4-5 bar;
- curentul absorbit;
- temperatura aerului emis de unitatea internă;
- temperatura aerului emis de unitatea externă.
• condiţii de funcţionare în modul ÎNCĂLZIRE:
- presiunea: în condiţii standard valoarea presiunii este în jur de 16-18 bar;
 - curentul absorbit;
- temperatura aerului emis de unitatea internă;
- temperatura aerului emis de unitatea externă.
Valoarea presiunii se poate schimba în funcţie de variaţiile condiţiilor climaterice.
În linii mari, fie în modul RĂCIRE fie în cel de ÎNCĂLZIRE, creşte valoarea
presiunii în funcţie de temperatura mediului intern şi cel extern şi trebuie să se ţină cont de
acest lucru pentru a putea da explicaţii asupra măsurătorilor care se fac.
Curentul electric absorbit, în condiţii climatice standard nu trebuie să aibă
valori diferite de cele nominale. Când temperatura mediului intern sau extern este diferită
faţă de valorile standard de măsurare se va utiliza curba curentului absorbit pentru a
determina corect coeficientul de care trebuie ţinut cont. în general când curentul absorbit
este mai mic decât cel prevăzut este posibil ca încărcarea cu agent frigorific să nu fie
suficientă, în caz contrar, când aparatul este supraîncărcat cu agent frigorific, valoarea
curentului este mai mare decât cea nominală.
Verificarea unităţii externe cu ajutorul instrumentelor de măsură
Defect Verificare Remediere
1. Aparatul nu încălzeşte sau - pierderi de agent frigorific. - se elimină cauza
răceşte, decât foarte pierderilor şi se
puţin: valori mici ale reîncarcă unitatea externă
curentului absorbit şi ale cu agent frigorific.
presiunii.
2. Aparatul răceşte foarte - robinetul de lichid nu - se deschide robinetul
puţin, iar încălzirea este cu este suficient deschis; de lichid corespunzător;
efect redus şi - una din ţevile de - se elimină dopul sau
dezgheţări frecvente. legătură ştrangularea ţevii.
3. Aparatul nu încălzeşte sau este ştrangulată sau - se deschide robinetul de
răceşte, decât foarte puţin. obturată. gaz suficient.
- dacă presiunea în modul de
RĂCIRE este mare iar în cea
de ÎNCĂLZIRE este scăzută:
robinetul de gaz nu este
suficient deschis.

5. Modul de lucru
• Se vor identifica elementele componente ale unei instala ii de climatizare şi
se vor însu i no iunile teoretice privind func ionarea acesteia, prezentate la punctul
2;
Se vor nota valorile caracteristicilor tehnice ale instala ii de climatizare White-
Westinghouse, studiate în cadrul lucrării.
• Se vor identifica elementele componente prezentate la punctul 3.1 ale ale instala ii
de climatizare White-Westinghouse, studiate în cadrul lucrării;
• Se va pune în funcţiune instala ia prin conectarea fişei cordonului de racordare la
priza de curent, după care se apasă butonul de pornire de la telecomandă;
• Se va urmări func ionarea instala iei în ambele moduri de func ionare;
• Se vor însu i defectele i modalitatea de remediere a acestora, prezentate la punctul 4.

6. Con inutul referatului

Referatul va con ine:
- schema de principiu a instala iei de climatizare în modul de func ionare "răcire";
- schema de principiu a instala iei de climatizare în modul de func ionare "încălzire";
- datele tehnice ale ale instala ii de climatizare White-Westinghouse ;
- descrierea func ionarii instala iei de climatizare;
- principalele defecte i remedierea acestora pentru instala ia de climatizare.