ȘCOALA POST – LICEALĂ HENRI – COANDĂ

GHERLA

BOLILE SISTEMULUI CIRCULATOR

Prof. Alina Prodan Elev: Lupșor Eva

- 2019 -
1
 1. Introducere
Bolile cardiovasculare sau bolile cardiace sunt o categorie de boli care implică inima sau vasele
sangvine (arterele și venele). Bolile cardiovasculare rămân cea mai mare cauza a deceselor la nivel mondial,
deși de-a lungul ultimelor două decenii rata mortalității cardiovasculare a scăzut în multe țări cu venit ridicat.
În același timp, decesele și bolile cardiovasculare au crescut cu o viteză uimitor de rapidă în țările mici și cu
venituri medii.
În România, bolile cardiovasculare reprezintă cauza principală a decesului, 57% din totalul deceselor
înregistrate la nivel national.

2. Bolile cardiovasculare
 Endocarditele: sunt boli inflamatorii evolutive ale endocardului, afectand în principal endocardul
valvular. Se cunosc:
 Endocardite bacteriene: endocardita bacteriană subacuta(lenta), endocardita bacteriana
acuta(maligna acută)
 Endocardita nebacteriane: endocardite reumatismale; boli valvulare cronice (stenoza
mitrală,insuficienta aortică), consecințe obișnuite ale endocarditelr reumatismale, nu se
ăcadreaza in grupul endocarditelor decat daca leziunile sunt active, evolutive. Endocardita
trombozantă simpla. apare la bolnavii cu afcetiunbi cașectizante cornice(cancer, tuberculoza,
leucemii) și se caracterizează prin ulcerații și vegetații ale endocardului și emboli în sistemul
marii circulații.
 Bolile valvulare: Stenoza mitrală, insuficiența mitrală , insuficienta aortică, stenoza aortică, alte
cardiopatii valculare ( stenoza tricupsidă, insuficiența tricupsidă, insificienta pulmonara, stenoza
pulmonară). Bolile valculare sunt cardiopatii valvulare cronice, caracterizate prin defecte ale apartelor
valvulare, în majoritatea cazurilor urmare a endocarditei reumatismale, mai rar sifilisului,
aterosclerozei, endocarditei lente, traumatismelor sau malformațiilor congenitale
 Bolile miocardului sunt afectiuni inflamatorii și neinflamatorii ale muschiului cardiac. Afecțiunile
inflamatorii se numesc miocardite,si apar in RAA, difterie,febra tifoida, scarlatină,angine, viroze,
alergii, iar cele neinflamatorii - miocardiopatii,care reunesc numerous.e cauze.
 Bolile pericardului: cuprind pericarditele acute, cronice și revărsatele pericardice neinflamatorii.
 Boli congenitale ale inimii: sunt anomalii ale inimii ori ale marilor vase, apărute în timpul vieții
intrauterine, care survin intre a cincea și a opta săptămîna de viața embrionară, cînd atriile si
ventriculii sunt separate în două jumătăți printr-un sept. Intervin si factori ereditari dar si factori
externi , de mediu, dintre care cele mai frecvente sunt virozele, indeosebi rubeola, varicela, gripa,
medicamentele teratogene și iradierea mamei în primele luni de sarcină. Astfel avem: cardiopatii
congenitale cianogene, în care domină cianoza, și cardiopatii congenitale necianogene.
 Tulburările ritmului cardiac(aritmiile): ritmul cardiac se află sub dependent a două sisteme
reglatoare: unul extracardiac (sistemul simpatico și parasimpatic) și altul intracardiac(tesutul
specific).Tulburările de ritm se clasifică în: tulburări în formarea stimulilor (tahicardiile, bradicardiile
sinusale și ritmurile ectopice sau extrasinusale: tahicardii paroxistice, flutter, fibrilatie arterială), și
tulburări în conducerea stimulilor, care se numesc blocuri. Pot apărea în prezența sau în absența unei
boli cardiace organice. Cauze: ischemia miocardită, hypoxemia, hipercapnie, hipotensiune severă,
intoxicații medicamentoase.
 Bolile arterelor coronare – cardiopatiile ischemice: prin boli coraniene se întelege tulburările produse
de modifcări funționale sau ale arterelor coronare.manifestările clinice se datorează unui process de
insuficiență coronariană, care este expresia ischemiei cardiac, adica a micsorarii sau suprimării
circulației coronariene. Ischemia miocardică de origine ateroșsclerotică este cunoscută sub numele de
2
 cardiopatie ischemică. Clasificarea cardiopatiilor ischemice: forme dureroase: angina pectorală de
efort, sindromul intermediar și infarctul miocardic; forme nedureroase: forme asimptomatice clinic,
prezentând numai semne electrocardiografice, manifestări nespecifice(insufieciența cardiacă, aritmii
și blocuri, moarte subită).
 Insuficiența cardiacă: este un sindrom clinic care rezultă din imposibilitatea de a expulza întreaga
cantitate de singe primită și de a menține astfel un debit samguin corespunzător nevoilor
organismului, în condițiile unei umpleri venoase satisfăcătoare. După localizare se deosebesc:
insuficiență cardiacă stângă, insuficientă cardiacă dreaptă și insuficiență cardiacă globală. După debut
se deosebesc o nsuficienta cardiac acută(stângă sau dreaptă), de una cronică(stângă sau dreaptă).
 Hipertensiunea arterială: un sindrom caracterizat prin creșterea presiunii sistolice și a celei diastolice
peste valorile normale. Este hipertensiunea ce îngreunează funcţiile inimii şi poate duce la infarct,
accident vascular sau insuficienţă renală. Anevrismul aortic apare atunci când aorta este degradată şi
poate provoca sângerări interne severe. Afecţiunea arterială periferică implică în general îngustarea
sau blocarea unei artere.
 Hipotensiunea arterială: este un sindrom clinic caracterizat prin scaderea valorilor tensionale sub
100mmHg pentru tensiunea sistolică și sub 65 mmHg pentru cea distolică.
 Colapsul cardiovascular și moartea subită: sunt cel mai adesea rezultatul fibrilației ventriculare la
pacienții cu boli coronariene, cu sau fără infarct miocardic acut.
 Ateroscleroza: reprezinta procesul patologic de obstructie (stenozare) a lumenului arterial, din cauza
depunerilor succesive de strate de lipide plasmatice, cheaguri de sange, colesterol, acumulari de
calcar etc. Desi, in stare incipienta poate exista inca din stadiul intrauterin, ateroscleroza debuteaza
cu precadere in jurul varstei de 20-25 de ani, se agraveaza progresiv pana la 50-60 de ani, dupa care
incepe sa se manifeste pregnant prin simptomele bolii coronariene.
 Anevrismul arterial: este o dilatare a peretului arterial. Arteroscleza este cauza cea mai frecventă a
anevrismelor aortice și ale membrului pelvian, traumatismul este cauza cea mai frecventă la niuvelul
membrului toracic și sifilisul are afinitate, în special pentru aorta toracică.
 Cardiomiopatia -  se refera la boala muschiului cardiac (miocardul), afectand functionarea normala a
acestuia. Practic, miocardul devine tot mai slab si mai putin capabil sa pompeze sange prin corp si sa
mentina un ritm electric normal. Rezultatul poate fi insuficienta cardiaca sau batai neregulate ale
inimii (aritmii).Principalele tipuri de cardiomiopatie: Cardiomiopatie dilatativa;Cardiomiopatie
hipertrofica; Cardiomiopatie restrictiva;Displasia aritmogena de ventricul drept.
 Bolile arterelor periferice: pot fi de origine functională, sunt tulburări fără modificări anatomice
(boala Raynaud, acrocianoza si eritromelalgia), și organice, care se datorează unor unor leziuni
inflamatorii sau degenerative (trombangeita obliterantă, ateroscleroza obliterantă periferic, emboliile
și trombozele arterelor periferice, arteritele de etiologie cunoscută, ateroscleroza și anevrismele
arteriale).
 Bolile venelor: Tromboflebita constă în obstrucția totală sau partial a unei vene prin coagularea
intravasculară, cu inflamarea peretului venos. Varicele sunt dilatări permanente, neregulate, ale
venelor superficiale ale gambei. Există varice primitive sau idiopatice, datorită probabil unei
malformații congenitale a apartaului valvular, și varice secundare, care apar în anumite profesii ce
reclamă ortostatismul prelungit, sau după naștere, după tromboze venoase. Ocluzi venoasă se
întâlnește în tromboflebita superficială(benign), tromboză venoasă profundă, intevenții chirurgicale,
neoplasme, traumatisme, sarcină, hipercoagubilitate.

3
 3. Factorii de risc cardiovascular
 Factori de risc cardiovascular care nu pot fi influentati: sex, varsta, istoricul
familial (predispozitia genetica).
 Factori de risc cardiovascular care pot fi influentati: obezitate, colesterol marit, stres, hipertensiune
arteriala, fumat, diabet, sedentarism.

4. Diagnosticul bolilor cardiovasculare

 Electrocardiograma arata daca muschiul inimii este deteriorate sau lipsit de oxigen. EKG de repaus
poate arata infarct transmural (pe toata grosimea peretelui cu supradenivelare de ST) sau infarct
subendocardic (subdenivelare de ST – afecteaza numai o parte din grosimea peretelui)
 Testul de efort este mult mai specific decat EKG-ul de repaus. Apar modificari daca pacientul are
cardiopatie ischemica.
 Analizele de sange evidentiaza markerii de necroza miocardica (troponina sicreatinkinaza) in infarct
 Holterul de ritm se tine pe pacient timp de 24 de ore prin aplicarea unor electrozi. Inregistreaza toate
bataile inimii, a doua zi se scoate, informația se descarcă pe un calculator si se observa ce fel de
palpitatii au apărut.
 Ecocardiografia foloseste unde sonore pentru a studia structura inimii si cum functioneaza inima si
valvele. In cazul unui infarct miocardic acut, muschiul nu se mai misca.
 Coronarografia ne ajuta sa vedem care artera are îngustare, unde este localizata ingustarea, ce
gradare (de la 10% pana la 85% sau chiar 100%), cate artere sunt cu probleme.

5. Concluzie
Pentru a prevenii boliile aparatului circulator este indicat ca persoanele să aibă un stil de viață cât mai
sănătos (exercitii fizice, alimente sarace in grasimi si bogate in nutrienti) si din care sportul sa nu lipseasca. O
alimentatie nesanatoasa poate da nastere unei circulatii lente a sangelui, fapt care dauneaza direct fluxului
necesar inimii.

6. Bibilografie

 CORNELIU BORUNDEL – ”Medicina internă pentru cadre medii”, Ed.All, 2019

 https://www.medlife.ro/boli-cardiovasculare-simptome-factori-de-risc-ghid-pacient-infografic
 https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/cardiomiopatie-cauze-simptome-
tratament