ECONOMIA PORTUGALIEI

Chircu Alin-Stefan

Situaţia macroeconomică.

Portugalia – membru al Uniunii Europene

Portugalia a aderat la Comunitatea Economică Europeană la 1 ianuarie
1986, împreună cu Spania. Aderarea a permis tinerei democraţii să se consolideze
şi Portugaliei să cunoască o dezvoltare economică accelerată. Aportul masiv de
capitaluri străine, precum şi ajutoarele comunitare din categoria fondurilor
structurale, au permis investiţii ce au făcut posibilă modernizarea rapidă a
structurii economice.

În cursul celor două preşedinţii rotative ale Uniunii Europene, în 2000 şi

2007, Portugalia a lansat proiecte comunitare de mare anvergură: Strategia de la
Lisabona, devenită astăzi Europa 2020, care are ca obiectiv să facă din Europa o
„economie a cunoaşterii, cea mai competitivă şi cea mai dinamică din lume”,
favorizând investiţiile publice şi private în activităţile de cercetarea ştiinţifică şi
dezvoltarea.

Evoluţia principalilor indicatori economici:

Portugalia a traversat în perioada 2011-2013 o criză economică şi financiară

istorică – datoria suverană portugheză, caracterizată printr-o recesiune profundă,
pe fondul înregistrării în ultimii 10 ani a unui trend descrescător al creşterii
activităţii economice. Începând din trimestrul al IV-lea 2010, Portugalia a intrat în
recesiune economică, care a continuat în 2011, cu o contracţie a PIB de -1,3%, de
-3,2% în 2012 și -1,4% în 2013. In anul 2014 economia Portugaliei a început sa dea
semne de redresare.

Structura economică

Urmând aceeași tendință ca și partenerii ei europeni, în ultimele decenii

economia portugheză și-a modificat semnificativ structura prin creșterea
sectorului seviciilor, care au contribuit cu 75,4% la PIB în 2016 și au asigurat locuri
de muncă pentru 68,6% din populația activă. Agricultura, prelucrarea lemnului și
pescuitul au contribuit doar cu 2,2% la PIB și cu 6,9% la locurile de muncă, iar
industria, construcțiile, energia și apa reprezintă 22,4% din PIB și au asigurat locuri
de muncă pentr 24,5% din populația activă.

Reţeaua de infrastructure

Portugalia posedă una dintre cele mai dezvoltate rețele de infrastructuri din
Europa. Infrastructuri rutiere: Portugalia posedă o reţea rutieră dezvoltată
formată din autostrăzi, itinerarii principale, itinerarii complementare şi drumuri
naţionale. În 2015, reţeaua rutieră pe continent era de 14.310 km, din care 2.988
km cu regim de autostradă.

Reţeaua feroviară: Portugalia dispune de 2.544 km de căi ferate în

funcţiune, care asigură legătura Nord - Sud de-a lungul axei din litoralul
continental portughez, precum şi legături transversale.

Legături maritime: În Portugalia continentală, există nouă porturi

principale: Viana do Castelo şi Leixões (Nord); Aveiro şi Figueira da Foz (centrul
ţării), Lisabona şi Setúbal (regiunea Lisabonei); Sines (provincia Alentejo); Faro şi
Portimão (Sud). În Regiunea Autonomă Açores sunt opt porturi iar Regiunea
Autonomă Madeira numără trei porturi. Pe continent, transportul de pasageri
este limitat la porturile Lisabona şi Leixões (traficul fiind mai redus la acest din
urmă port). Principala vocaţie a acestei infrastructuri portuare o constituie
transportul de mărfuri, portul Sines înregistrând cel mai mare trafic (50% din
total, în 2015), urmat de portul Leixões (21%) şi Lisabona (13%).

Reţeaua aeroportuară: Portugalia posedă 15 aeroporturi. Pe continent, se

găsesc aeroporturile Lisabona, Porto şi Faro, aeroporturi internaţionale situate în
zona de litoral. Insularitatea regiunilor autonome explică un număr mai mare de
aeroporturi. Astfel, în Açores sunt nouă aeroporturi şi în Madeira două
aeroporturi. Majoritatea companiilor aeriene internaţionale asigură legături cu
principalele aeroporturi din Portugalia, TAP fiind compania aeriană naţională din
Portugalia.

Evoluţii ale economiei portugheze.

Dezvoltarea economică a Portugaliei s-a accelerat după aderarea tarii la UE

în 1986, PIB-ul înregistrând o creştere medie anuală de 4,6% în perioada 1986-
1990, impulsionat de investiţiile străine, de consumul intern şi de export.

După criza generalizată din 1992-1993, economia portugheza şi-a

recuperat ritmul, între anii 1995-1998 creşterea medie anuala a PIB fiind de 3,8%.
În 1999, PIB-ul portughez a crescut cu 3,4% faţă de anul 1998, iar în 2000, cu 3,9%
faţă de anul anterior.

Cererea interna a fost principalul stimulent al creşterii, iar formarea brută

de capital a prezentat un comportament dinamic, datorită, în principal, unui
“boom” în sectorul construcţiilor, inclusiv a infrastructurii de transport.
Importante lucrări publice au fost finalizate în 1997 şi 1998, legate de pregătirea
EXPO’98 de la Lisabona.

Ulterior, în 1999 şi 2000, în sectorul construcţii, s-a înregistrat o reducere a

ritmului de creştere, însă investiţiile în instalaţii şi echipamente au continuat să se
menţină la un nivel ridicat. De la 1 ianuarie 2002, împreună cu alte 11 state
membre UE, Portugalia a adoptat ca monedă naţională euro.

Începând cu 1999, ritmul creşterii economice a scăzut, iar în anul 2002 ţara
a intrat în recesiune. Fenomenul este pus pe seama faptului că motorul de
creştere s-a bazat aproape în exclusivitate pe stimularea cererii (prin practicarea
unor dobânzi scăzute şi facilitarea creditului). Totodată, reformele în plan
economic şi administrativ au fost inconsecvente şi insuficiente şi nu au fost în
măsură să determine o creştere la paritate a ofertei/productivităţii.

La erorile de politică economică s-au adăugat şi şocurile externe, printre

care cel mai important a fost creşterea exponenţială a preţului petrolului.
Portugalia a revenit la un ritm de creştere pozitivă a PIB de abia în 2006 (1,3 la %).
Trendul de creştere economică a fost însă anihilat de criza intervenită pe pieţele
financiare la jumătatea anului 2008, astfel încât creşterea în acel an a fost zero.

În anul 2009, economia portugheză s-a confruntat cu o criză severă,

Produsul Intern Brut suferind o contracţie de 2,7%. In 2009, recesiunea
portugheza s-a datorat în principal scăderii cererii externe (diminuarea
exporturilor cu cca 12% faţă de anul anterior), care a contribuit decisiv la
creşterea economică din 2006 şi 2007, precum şi din cauza diminuării cererii
interne şi a unei creşteri mai mici a creditelor.

Criza datoriei suverane portugheze

Deşi în 2010, creşterea economică în Portugalia a progresat cu 1,4%

datorită relansării exporturilor, în a doua parte a anului problematica datoriei
suverane şi-a pus accentul asupra economiei portugheze. Încă din 2009, finanţele
publice portugheze s-au deteriorat de o manieră gravă, atingând un deficit de
10,2% din PIB.

Guvernul a adoptat două planuri de austeritate, în mai 2010 şi septembrie

2010, confirmate prin Bugetul de stat pe 2011, care au avut ca efect scăderea
puterii de cumpărare, a consumului şi investiţiilor. Măsurile de austeritate au fost
intensificate o data cu adoptarea Bugetelor de stat pentru 2012 şi 2013.

Printre principalele măsuri de austeritate adoptate, se pot cita:

- Scăderea masei salariale pentru funcţionarii publici;

- Creşterea cu două puncte a ratei normale de TVA, care a ajuns la 23% de

la 1 ianuarie 2011;

- Plafonarea nişelor fiscale;

- Suprimarea alocaţiilor familiale pentru veniturile cele mai ridicate;

- Scăderea pensiilor;

- Suspendarea plăţii subsidiilor de vacanţă şi Crăciun (al 13-lea şi al 14-lea

salariu) pe perioada de aplicare a Programului de Asistenţă Economică şi
Financiară externă.

Cererea Portugaliei de asistenţă financiară externă

În lunile martie şi aprilie 2011, ratingul de ţară al Portugaliei scăzuse de o

manieră vertiginoasă, fără precedent, cu rate ale dobânzii la titlurile de datorie
suverană foarte ridicate pe termene scurt, mediu şi lung, iar principalele bănci şi
întreprinderi publice portugheze au cunoscut o scădere dramatică a ratingului.

Toate aceste elemente au condus la o ameninţare reală pentru asigurarea

finanţării Portugaliei şi a economiei portugheze.

Situaţia financiară a Portugaliei s-a agravat considerabil după ce, la data de

23 martie 2011, Parlamentul a respins măsurile suplimentare de austeritate
cuprinse în Programul de Stabilitate şi Creştere Economică, Guvernul fiind obligat
să demisioneze.

În aceste condiţii, Guvernul portughez a formalizat o cerere de ajutor

extern printr-o scrisoare trimisă, în ziua de 08 aprilie 2011, la Comisia Europeană,
Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

Program de ajustare economică şi financiară a Portugaliei.

În urma negocierilor dintre Misiunea comună a Comisiei Europene (CE),

Băncii Centrale Europene (BCE) şi Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi
Guvernul portughez, Portugalia şi Comisia Europeană au semnat, la data de 17
mai 2011, un Memorandum de înţelegere cu privire la un Program de Asistență
Economică şi Financiară, pentru ca Portugalia să facă faţă situaţiei de criză
financiară şi economică prin care trece. Pachetul financiar de care a beneficiat
Portugalia s-a ridicat la 78 miliarde de euro si a cuprins măsuri de consolidare a
finanţelor publice, promovarea creşterii economice, corectarea dezechilibrelor
macroeconomice şi stabilizarea sectorului financiar.

La 18 mai 2014, Portugalia a terminat Programul de Asistență Economică și

Financiară (2011-2014), optând pentru o ieșire fără a recurge la un acord de tip
preventiv, în condițiile unei conjuncturi financiare internaţionale mai clemente și
acumulării unor rezerve valutare consistente printr-o serie de emisiuni de
obligațiuni de stat la dobânzi mai avantajoase decât în trecut.

În vederea atingerii dezideratelor de revenire la creșterea activității

economice și amplificarea competitivității economiei naționale, autoritățile
portugheze au inițiat de la începutul anului trecut o serie de măsuri care au vizat
reducerea cu două puncte procentuale a impozitului pe societăți, un regim fiscal
mai avantajos pentru investițiile în ramurile industriale care exportă, crearea unui
cabinet fiscal unic de tipul one stop shop pentru investitorii străini, continuarea
procesului de privatizări prin concesionarea serviciilor publice de transport public
(rutier, metrou și tramvaie) în orașele Lisabona și Porto, concesionări maritime și
vânzarea întreprinderilor de colectare a deșeurilor urbane solide.

Implementarea cu succes a acestor măsuri au propulsat Portugalia șase

locuri în clasamentul băncii mondiale intitulat Doing Business1, urcând astfel de
pe locul 31 pe locul 25 și surclasând țări precum Olanda, Franța, Spania, Italia,
Polonia sau Japonia.

Programul economic al Guvernului Portugaliei

La data de 26 noiembrie 2015, Adunarea Republicii (Parlamentul

portughez) a adoptat Programul celui de al XXI-lea Guvern al Portugaliei, condus
de primul ministru Antonio COSTA. Guvernul a fost instituit în urma deciziei
Președintelui Portugaliei, ca urmare a netrecerii de parlament a Guvernului
format în urma alegerilor legislative din 4 octombrie 2015.

Obiectiv strategic: Politica económico-financiară a Guvernului portughez va

fi una socială, orientată pe relaxarea măsurilor de austeritate, în direcţia creșterii
veniturilor forței de muncă din domeniul serviciilor publice, pensiilor, beneficiilor
sociale și de investiții, pentru a susține creșterea bunăstării populației, pentru a
facilita creşterea productivităţii şi competitivităţii şi pentru a promova o creştere
susţinută a creării de locuri de muncă.
 Perspective și evoluții economice ale Portugaliei

Portugalia va fi monitorizată până în 2021, când vor fi fost achitate 21,97

din totalul de 24,26 de miliarde de euro împrumutate. Monitorizările se vor face,
în principiu, de două ori pe an.

Structura industriei s-a modificat, diminuându-se ponderea deţinută de

sectoarele tradiţionale – industria textilă, încălţăminte, ceramică, plută, reparaţii
navale, alimente şi băuturi, în avantajul afirmării de noi sectoare care folosesc
tehnologii avansate si aduc valoare adaugată mare, cum ar fi cel al autoturismelor
şi pieselor componente, electronic sau farmaceutic.

În aprilie 2017, guvernul portughez a prezentat Programul național de

reformă (PNR) și Programul de stabilitate (PE) pentru perioada 2017-2021. PNR
definește strategia pe termen mediu care va permite Portugaliei să lanseze o serie
de reforme structurale menite să promoveze investițiile și să contribuie la
sustenabilitatea finanțelor publice, având la bază următorii șase piloni: calificarea,
promovarea inovării în economie, evaluarea teritoriului, modernizarea statulu,;
capitalizarea companiilor și coeziunea și egalitatea socială.

În opinia Băncii Centrale aPortugaliei (BdP), economia portugheză a

înregistrat în 2016 o creștere reală a PIB-ului de 1,5% față de anul precedent
(după + 1,6% în 2015 și + 0,9% în 2014). Contribuția cererii interne la creșterea
anuală a PIB a scăzut la 1,6% în 2016, reflectând în mare parte declinul formării
brute de capital fix și o ușoară încetinire a consumului privat. Creșterea reală a
exporturilor și importurilor de bunuri și servicii a fost de 4,1% în ambele cazuri în
ultimul an.

În prima jumătate a anului 2017, economia portugheză a crescut cu 2,9%,

într-un ritm mai rapid decât media europeană și cea observată în ultimul deceniu,
determinată de comportamentul exporturilor și al investițiilor. Potrivit BdP, acest
dinamism a fost transversal pentru majoritatea sectoarelor de activitate și a
beneficiat de un mediu internațional favorabil. Exporturile de bunuri și servicii au
crescut cu 8,9%.

Este de așteptat ca exporturile de bunuri și servicii să înregistreze creșteri

semnificative în 2017, pe fondul boom-ului înregistrat de turism, unul dintre
sectoarele care au contribuit cel mai mult la redresarea economiei portugheze
(conform estimărilor, exporturile de servicii turistice au crescut în 2017 cu 77% în
comparație cu nivelul înregistrat în 2008.

Conform prognozelor, piața forței de muncă va continua să se

îmbunătățească în următoarea perioadă, cu o creștere continuă a ocupării forței
de muncă (+ 3,1% în 2017). Trebuie remarcat faptul că rata șomajului a scăzut în
ultimii ani, ajungând la 11,1% din populația activă în 2016, tendință care se va
menține (9% în 2017 și 8,2% în 2018).

Majoritatea agențiilor internaționale de rating au upgradat ratingul datoriei

portugheze la gradul de investiție, fapt ce va contribui la reducerea costurilor de
finanțare a economiei portugheze și va facilita stabilitatea fiscală și bugetară a
Portugaliei, crescând atractivitatea țării ca destinație de afaceri. Moody's, singura
agenție de rating care menține în prezent evaluarea potențialului de investiții al
Portugaliei la nivelul de junk, a anunțat că va reevalua ratingul la data de 20
aprilie a.c..