Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Evaluarea poziției concurențiale a unei întreprinderi în funcție de partea sa de piață se face cu ajutorul
indicatorilor:
1.1. Cota parte de piață absolută sau globală a unei întreprinderi reprezintă segmentul din cererea
totală satisfăcută de aceasta pe piața analizată.
CAi
Pi = ∑ CAi ∙ 100
n
i=1
Obs! 1. Dacă vânzările sunt exprimate în unități fizice pi caracterizează schimburile cantitative intervenite în
activitatea întreprinderii și a sectorului.
2. Prin exprimarea valorică a vănzărilor pi indică atât modificările de volum cât și de preț.
Evoluția cotei părții de piață absolute este pe de-o parte rezultatul dinamismului întreprinderii, iar pe de
altă parte a satisfacției clientului.
Satisfacția clientului poate fi exprimată cu ajutorul a 2 indicatori: rata de fidelitate și rata de atracție.
Rata de fidelitate reprezintă procentul de consumatori care au cumpărat produsul x de-a lungul
perioadelor precedente și care continuă să-l cumpere și în perioada actuală de la întreprinderea i.
Rata de atracție corespunde proporției de cumpărători care în perioadele precedente au cumparat produsul
x de la firmele concurente și care îl cumpără, în prezent, de la întreprinderea i.
1
Cunoașterea acestor indicatori este utilă și operațională deoarece permite măsurarea părții de piață, a
dinamismului concurențial al întreprinderii și fundamentarea cifrei de afaceri.
unde: pit = cota parte de piață absolută a întreprinderii i din perioada curentă
pi(t-1) = cota parte de piață absolută a întreprinderii i din perioada precedentă
α = rata de fidelitate
β = rata de atracție
Exemplu: mi-au rămas fideli 70% din segmentul trecut pi(t-1) , dar am atras 5% din restul populației 1- pi(t-1).
pi(t-1)
1- pi(t-1)
1.2. Cota parte de piață relativă este o expresie a raportului direct de forțe dintre 2 firme și se
calculează prin împărțirea vânzărilor întreprinderii analizate la vânzările celui mai important concurent al său.
CAi
Pirel = ∙ 100
CAm
Obs! 1. O cotă parte de piață relativă care tinde spre 100% relevă o poziție apropiată de cea a concurentului său.
2.O cotă parte de piață relativă de 50% arată că întreprinderea realizează jumătate din cifra de afaceri al
celui mai important concurent al său.
Analiza cotei părții de piață trebuie să se realizeze cu prudență pentru a identifica cauzele reale ale
variației acesteia. Cota parte de piață poate să se modifice din motive care nu au nicio legătură cu gestiunea
întreprinderii.
Exemple: scăderea cotei → cauze → apariția unui nou concurent pe piață
→ criza economică mondială
creșterea cotei → cauze → retragerea unor concurenți
2
!APLICAȚIE!
Tabelul următor sintetizează dinamica cifrei de afaceri, a cotei părții de piață a unei întreprinderi, precum
și evoluția coeficientului de atracție și de fidelitate.
Să se calculeze cota parte de piață probabilă pentru anii 2016 și 2017 și să se explice tendința acesteia.
3
!APLICAȚIE!
Potrivit unei reviste de specialitate primele 10 locuri în ierarhia mondială a producătorilor de automobile
erau ocupate de companiile prezentate în tabelul următor.
Pe baza acestor date și știind că volumul total al tranzacțiilor pe piața mondială a autoturismelor a fost
estimat la 4.400 miliarde de dolari să se calculeze cota parte de piață absolută p i a fiecărei compani și cota parte
de piață relativă pi rel a primilor 5 producători mondiali de automobile (în funcție de lider).
697,7 260
P1 = ∙ 100 = 15,85% P6 = ∙ 100 = 5,90%
4.400 4.400
501,4 242
P2 = ∙ 100 = 11,39% P7 = ∙ 100 = 5,5%
4.400 4.400
440,5 172,6
P3 = ∙ 100 = 10,01% P8 = ∙ 100 = 3,92%
4.400 4.400
323,2 165,9
P4 = ∙ 100 = 7,34% P9 = ∙ 100 = 3,77%
4.400 4.400
264 165,3
P5 = ∙ 100 = 6% P10 = ∙ 100 = 3,75%
4.400 4.400
4
697,7
P1 rel = ∙ 100 = 139,15%
501,4
501,4
P2 rel = ∙ 100 = 71,86%
697,7
440,5
P3 rel = ∙ 100 = 63,13%
697,7
323,2
P4 rel = ∙ 100 = 46,32%
697,7
264
P5 rel = ∙ 100 = 37,83%
697,7
5
Analiza structurală a mediului concurențial se face după mai multe criterii. Astfel după numărul de
întreprinderi care acționează pe o anumită piață se disting:
piață cu concurență perfectă: există un număr mare de producători și cumpărători cu o forță
economică redusă astfel încât niciunul să nu poată modifica prețul.
piață cu concurență imperfectă
- monopol = un singur vânzător
- oligopol = un număr redus de vânzători
- monopson = un singur cumpărător
- oligopson = un număr redus de cumpărători
Dar numărul de întreprinderi ce acționează pe piața respectivă nu este suficient de semnificativ pentru a
caracteriza structura pieței și a concurenței, motiv pentru care acest criteriu este corelat cu cel dimensional.
În aceste condiții structura mediului concurențial se analizează cu ajutorul unui sistem de indici de
concentrare dintre care cei mai utilizați sunt:
- exprimă poziția primelor 4, 8 sau 12 întreprinderi pe piața analizată și se calculează cu următoarea formulă:
n
ICP = ∑ pi
i=1
6
- măsoară gradul de concentrare al pieței prin însumarea pătratelor cotelor de piață ale tuturor
întreprinderilor din sector:
n
IHH = ∑ pi 2
i=1
1
n
IHT = 2∗ ( i∗pi )−1
∑
i=1
1
Obs! 1. Indicii HH și HT iau valori cuprinse între [ , 1].
n
2. Apropierea de valoarea 1 semnifică:
- un grad înalt de concentrare a pieței
- faptul că piața este dominată de una sau câteva firme
3. O valoare egală cu 1/n exprimă o repartiție egalitară a pieței între firmele concurente.
7
!APLICAȚIE!
4
ICP A = ∑ pi = 20% + 20% + 20% + 20% = 80% = 0,8
i=1
8
ICP B = ∑ pi = 50% + 15% + 10% + 5% + 5% + 5% + 5% + 5% = 100% = 1
i=1
8
ICP C = ∑ pi = 60% + 10% + 5% + 5% + 4% + 4% + 4% + 3% = 95% = 0,95
i=1
5
2
IHH A = ∑ pi = 0,22 + 0,22 + 0,22 + 0,22 + 0,22 = 5∙0,22 = 0,2
i=1
8
8
2
IHH B = ∑ pi = 0,52 + 0,152 + 0,12 + 0,052 + 0,052 + 0,052 + 0,052 + 0,052
i=1
10
2
IHH C = ∑ pi = 0,62 + 0,12 + 2∙0,052 + 3∙0,042 + 2∙0,032 + 0,022
i=1
1
1
IHT A = 2∗ ( i∗pi )−1 = 2 ( 1∗0,2+2∗0,2+3∗0,2+ 4∗0,2+5∗0,2 )−1
5
∑
i=1
1 1 1
= 2 ( 0,2+0,4 +0,6+ 0,8+1 )−1 = 2∗3−1 = 5 = 0,2
1
8
IHT B = 2∗ ( i∗pi )−1
∑
i=1
1
= 2 ( 1∗0,5+2∗0,15+3∗0,1+ 4∗0,05+5∗0,05+6∗0,05+7∗0,05+ 8∗0,05 )−1
1 1 1
= 2 ( 0,5+ 0,3+0,3+0,2+0,25+ 0,3+0,35+0,4 )−1 = 2∗2,6−1 = 4,2 = 0,238
1
10
IHT C = 2∗ ( i∗pi )−1
∑
i=1
1
= 2 ( 1∗0,6+2∗0,1+3∗0,05+4∗0,05+5∗0,04 +6∗0,04+7∗0,04 +8∗0,03+9∗0,03+10∗0,02 )−1
1 1 1 1
= 2 ( 0,6+ 0,2+0,15+0,2+0,2+0,24 +0,28+0,24 +0,27+0,2 )−1 = 2∗2,58−1 = ¿
5,16−1 4,16 = 0,240
Interpretare
9
Cu cât indicii HH și HT au valori mai ridicate cu atât mai mult producția este concentrată într-un număr
mai mare de întreprinderi. Valorile acestora pe piețele B și C arată o concentrare medie a acestora.
Valorile lui IHH A și IHT A egale cu 0,2 = 1/5 =1/n arată o repartiție egală a pieței A între cele 5 firme
concurente.
Pragul de rentabilitate reprezintă nivelul minim al vânzărilor care trebuie realizat astfel încât
întreprinderea să nu înregistreze pierderi. Activitatea firmei devine rentabilă după acest “punct critic”.
Pentru a atinge pragul de rentabilitate veniturile trebuie să acopere integral toate cheltuielile, fixe și
variabile, operaționale și financiare ale firmei.
VT = CT (venituri totale = cheltuieli totale)
Pvu∙Q = CF + Cvu∙Q
unde: Pvu = preț de vânzare unitar (/bucată, /sticlă, etc.)
Q = numărul de bucăți vândute
CF = cheltuieli fixe totale
Cvu = cheltuieli variabile unitare (/bucată, /sticlă, etc.)
Pvu∙Q – Cvu∙Q = CF
Q∙(Pvu - Cvu) = CF
CF
Q minim = Pvu−Cvu
Cu ajutorul acestui indicator se: - iau decizii privind valoarea minimă și structura vânzărilor, organizarea
și optimizarea activităților firmei în funcție de dinamica afacerii, dar și de influența facorilor externi și interni ai
acesteia,
- se evaluează capacitatea firmei privind menținerea veniturilor și a
profitabilității afacerii într-un mediu de afaceri extrem de imprevizibil.
10
!APLICAȚIE!
O societate comercială din municipiul Cluj-Napoca reprezintă unul dintre producătorii cei mai importanți
de produse de panificatie însă se confruntă cu o concurență din ce în ce mai mare pe piața județeană.
Concurența puternică provinde ațât din partea firmelor productive autohtone cât și din partea
importatorilor de produse de panificație.
Pentru a putea face față concurenței produsele oferite trebuie să fie competitive sub aspectul raportului
calitate/preț.
Dintre produsele societății, pâinea albă, batonul și cornul cu mac sunt cele mai reprezentativeatât din
punct de vedere al capacității de producție cât și din cel al încasărilor societății. Iată care au fost producțiile
fizice, cheltuielile aferente și încasările celor 3 produse:
Se cere să se determine valoarea pragului de rentabilitate pentru fiecare dintre cele 3 produse.
CF
Q minim = Pvu−Cvu
11
Venituri totale 132
Pvu 3 =
Q
= 42
= 3,142 lei/bucată
Cheltuieli variabile totale 101
Cvu 3 =
Q
= 42
= 2,404 lei/bucată
CF 27.000 27.000
Q minim 3 =
Pvu 3−Cvu3
= 3,142−2,404
= 0,738
= 36.586 bucăți/an
- este o modalitate de ierarhizare a firmelor în care mărimea indicatorului se determină fie ca o medie
geometrică, fie ca o medie artimetică ponderată a indicatorilor de performanță a firmelor.
a) Varianta statisticienilor
Isg(K) =
√
n
∏ Ii max(k )
i=1
p
∏ Ij min(k )
j=1
12
b) Varianta economiștilor
Isc (k) = ∑ ¿¿ - ∑ ¿¿
i=1 j=1
m p
cu condiția: ∑ pi + ∑ pj = 1
i=1 j=1
Obs! Dacă toate criteriile de performanță se optimează în același sens (fie de minim, fie de maxim) relațiile de
calcul ai indicatorilor sunt următoarele:
n
Isg (k) = √
n
∏ Ii( k )
i=1
n n
13
pi = punctajul acordat indicatorului de performanță i al fimei k
!APLICAȚIE!
Ne propunem ierarhizarea a 4 firme care activează în industria alimentară din România conform
criteriilor de performanță prevăzute de HG 364/1999 și a datelor concrete culese de la firmele respective și
comparate în raport cu media realizată în domeniul respectiv așa cum se prezintă acestea în tabelul următor:
a) Varianta statisticienilor
14
m
1∗0,95∗1,01∗0,85
Isg(K) =
= 7 0,8155 = √7 0,8242
√
n
∏ Ii max(k )
i=1
p
∏ Ij min(k )
j=1
Isg(F1) =
√
7
1∗1,02∗0,97 √
0,9894
1,1∗1,01∗0,92∗1
= 7 1,0221 = √7 1,0633
Isg(F2) =
√
7
0,89∗1∗1,08 √0,9612
0,89∗0,97∗1∗0,9 0,7769
Isg(F3) =
√
7
1,02∗0,95∗1,1
=
√
7
1,0659
= √7 0,7288
1,04∗1,05∗0,9∗1,05
= 7 0,9828 = √7 0,9929
Isg(F4) =
√
7
1,01∗0,98∗1,05 √ 0,9898
Ierarhizare →ordine descrescătoare: F2, F4, F1, F3
b) Varianta economiștilor
m p
Isc (k) = ∑ ¿¿ - ∑ ¿¿
i=1 j=1
15
= 0,718 – 0,304 = 0,414
Ierarhizare →ordine descrescătoare: F2, F4, F1, F3
2. Procedeul matricei comparației
- constă în evaluarea performanțelor întreprinderii cu ajutorul unei matrici în care liniile reprezintă criteriile
de performanță selectate, iar coloanele reprezintă locul ocupat de fiecare firmă k în ordine
crescătoare/descrescătoare, în funcție de nivelul realizat al indicatorului de perfromanță;
- și în acest caz se calculează 2 indicatori:
a) Varianta statisticienilor
Mg (k) = ∑ ¿¿
j=1
b) Varianta economiștilor
16
- se ia în considerare importanța economică a criteriilor selectate, iar valoarea indicatorului se determină ca
o sumă ponderată a numărului de apariții pe fiecare din cele i linii și cele 2 punctaje (mărime și
importanță) obținându-se un indicator de stare complex:
m
Mc (k) = ∑ ¿¿
j=1
!APLICAȚIE!
C1 F2 F4 F 1 F3 0,2
( )
C2 F4 F2 F 3 F1 0,2
C3 F2 F1 F 4 F3 0,1
Mij = C4 F1 F3 F2 F4 0,1
C5 F4 F2 F3 F1 0,2
C6 F3 F4 F2 F1 0,1
C7 F1 F4 F2 F3 0,1
1 1 1 1
2 22 23 24
a) Varianta statisticienilor
m
Mg (k) = ∑ ¿¿
j=1
1 1 1 1 2 1 1 3 25
Mg(F1) = 2 ∙2 + 2 ∙1 + 3 ∙1 + 4 ∙3 = + + + =
2 4 8 16 16
= 1,562
2 2 2
17
1 1 1 1 2 1 3 15
Mg(F2) = 2 ∙2 + 2 ∙2 + 3 ∙3 + 4 ∙0 = + +
2 2 8
=
8
= 1,875
2 2 2
1 1 1 1 1 1 2 3 19
Mg(F3) = 2 ∙1 + 2 ∙1 + 3 ∙2 + 4 ∙3 = + + + =
2 4 8 16 16
= 1,187
2 2 2
1 1 1 1 2 3 1 1 31
Mg(F4) = 2 ∙2 + 2 ∙3 + 3 ∙1 + 4 ∙1 = + + + =
2 4 8 16 16
= 1,937
2 2 2
b) Varianta economiștilor
m
Mc (k) = ∑ ¿¿
j=1
1 1 1 1
Mc(F1) = 2 ∙(1∙0,1 + 1∙0,1) + 2 ∙(1∙0,1) + 3 ∙(1∙0,2) + 4 ∙(1∙0,2 + 1∙0,2 + 1∙0,1)
2 2 2
1 1 1 1
Mc(F2) = 2 ∙(1∙0,2 + 1∙0,1) + 2 ∙(1∙0,2 + 1∙0,2) + 3 ∙(1∙0,1 + 1∙0,1 + 1∙0,1) + 4 ∙0
2 2 2
1 1 1 1
Mc(F3) = 2 ∙(1∙0,1) + 2 ∙(1∙0,1) + 3 ∙(1∙0,2 + 1∙0,2) + 4 ∙(1∙0,2 + 1∙0,1 + 1∙0,1)
2 2 2
1 1 1 1
Mc(F4) = 2 ∙(1∙0,2 + 1∙0,2) + 2 ∙(1∙0,2 + 1∙0,1 + 1∙0,1) + 3 ∙(1∙0,1) + 4 ∙(1∙0,1)
2 2 2
18
0,4 0,4 0,1 0,1 3,2+ 1,6+0,2+0,1 5,1
= + + + = = = 0,318
2 4 8 16 16 16
- pentru fiecare indicator (criteriu) de performanță se alege drept etalon valoarea maximă sau minimă a
indicatorului analizat considerându-se baza de comparație egală cu 1 sau 100%.
a) Varianta statisticienilor
n
Ii( k ) 2
Dg (k) =
√ ∑ (1− Ii(e) )
i=1
b) Varianta economiștilor
n
Ii ( k ) 2
Dc (k) =
√∑ (
i=1
1− )
Ii ( e )
∗pi
19
Obs! Ierarhizarea firmelor se realizează în ordinea crescătoare a valorii indicatorului distanței.
!APLICAȚIE!
a) Varianta statisticienilor
n
Ii( k ) 2
Dg (k) =
√ ∑ (1−
i=1 Ii(e)
)
2 2 2 2 2 2 2
Dg (F1) = (1− 100 ) +(1− 95 ) +(1− 100 ) +(1− 101 ) +(1− 85 ) +(1− 102 ) +(1− 97 )
√ 110 105 89 101 105 95 97
=√ 0,0082+0,0091+0,0152+0+0,0362+0,0054 +0
= √ 0,0741 = 0,2722
2 2 2 2 2 2 2
Dg (F2) = (1− 110 ) +(1− 101 ) +(1− 89 ) +(1− 92 ) +(1− 100 ) +(1− 100 ) +(1− 108 )
√ 110 105 89 101 105 95 97
=√ 0+0,0014 +0+0,0079+0,0022+0,0027 +0,0128
= √ 0,027 = 0,1643
2 2 2 2 2 2 2
Dg (F3) = (1− 89 ) +(1− 97 ) +(1− 102 ) +(1− 100 ) +(1− 90 ) +(1− 95 ) +(1− 110 )
√ 110 105 89 101 105 95 97
=√ 0,0364+ 0,0057+0,0213+0,0001+0,0204+ 0+0,0179
= √ 0,1018 = 0,3191
20
2 2 2 2 2 2 2
Dg (F4) = (1− 104 ) +(1− 105 ) +(1− 101 ) +(1− 90 ) +(1− 105 ) +(1− 98 ) +(1− 105 )
√110 105 89 101 105 95 97
=√ 0,0029+0+ 0,0181+ 0,0118+0+ 0,0009+ 0,0067
= √ 0,0404 = 0,2009
b) Varianta economiștilor
n
Ii ( k ) 2
Dc (k) =
√∑ (
i=1
1− )
Ii ( e )
∗pi
2 2 2 2
Dc (F1) = (1− 100 ) ∗0,2+(1− 95 ) ∗0,2+(1− 100 ) ∗0,1+(1− 101 ) ∗0,1
√110 105 89 101
85 2 102 2 97 2
√( 1−
105 )
∗0,2+(1−
95
) ∗0,1+(1− ) ∗0,1
97
= √ 0,0082∗0,2+ 0,0091∗0,2+0,0152∗0,1+0+0,0362∗0,2+0,0054∗0,1+0
2 2 2 2
Dc (F2) = (1− 110 ) ∗0,2+(1− 101 ) ∗0,2+(1− 89 ) ∗0,1+(1− 92 ) ∗0,1
√110 105 89 101
2 2 2 2
Dc (F3) = (1− 89 ) ∗0,2+(1− 97 ) ∗0,2+(1− 102 ) ∗0,1+(1− 100 ) ∗0,1
√
110 105 89 101
21
90 2 95 2 110 2
√( 1−
105 )
∗0,2+(1− ) ∗0,1+(1−
95 97
) ∗0,1
=√ 0,0364∗0,2+0,0057∗0,2+0,0213∗0,1+0,0001∗0,1+ 0,0204∗0,2+0+0,0179∗0,1
2 2 2 2
Dc (F4) = (1− 104 ) ∗0,2+(1− 105 ) ∗0,2+(1− 101 ) ∗0,1+(1− 90 ) ∗0,1
√110 105 89 101
105 2 98 2 105 2
√( 1−
105 )
∗0,2+(1− ) ∗0,1+(1−
95 97
) ∗0,1
- constă în atribuirea de puncte în ordine descrescătoare pentru locurile stabilite prin cele 3 procedee
anterioare
locul I → 4 puncte
22
locul II → 3 puncte
locul III → 2 puncte
locul IV → 1 punct
- locul final al fiecărei firme k se determină prin însumarea acestor puncte, iar ierarhizarea se realizează în
ordinea descrescătoare a scorului obținut:
m
P(k) = ∑ Pj (k )
j=1
!APLICAȚIE!
Varianta Varianta
Locul ocupat Punctajul
statisticienilor economiștilor
în ierarhie acordat locului
Isg Mg Dg Isc Mc Dc
I 4 F2 F4 F2 F2 F4 F2
II 3 F4 F2 F4 F4 F2 F4
III 2 F1 F1 F1 F1 F1 F1
IV 1 F3 F3 F3 F3 F3 F3
a) Varianta statisticienilor
23
V. ANALIZA STĂRII INTERNE A ENTITĂȚII (PE VERTICALĂ)
1. Procedeul teoretico-matematic
- are ca fundament abordarea logico-matematică prin care se presupune că trebuie urmărită variația unui
fenomen prin prisma rezultatelor obținute atunci când variază izolat fiecare factor de intercondiționare.
24
Etape de aplicare
1. Determinarea abaterii absolute a fenomenului analizat
relația de produs: F=X∙Y → ∆F = F1 – F0 = X1Y1 – X0Y0
X X1 X0
relația de raport: F= → ∆F = F1 – F0 = –
Y Y1 Y0
2. Stabilirea influenței parțiale a fiecărui factor
a) Influența factorului X
relația de produs: F=X∙Y → ∆F(X) = X1Y0 – X0Y0
= Y0 (X1 – X0) = Y0 ∙ ∆X
X X1 X0
relația de raport: F= → ∆F(X) = –
Y Y0 Y0
X 1−X 0 ∆ X
= =
Y0 Y0
b) Influența factorului Y
relația de produs: F=X∙Y → ∆F(Y) = X0Y1 – X0Y0
= X0 (Y1 – Y0) = X0 ∙ ∆Y
X X0 X0
relația de raport: F= → ∆F(Y) = –
Y Y1 Y0
X 0 ∙Y 0−X 0 ∙Y 1 X 0(Y 0−Y 1)
= =
Y 0∙Y 1 Y 0 ∙Y 1
3. Stabilirea influențelor comune ale factorilor
relația de produs: F=X∙Y → I (X,Y) = ∆X ∙ ∆Y
X 1 1
relația de raport: F= → I (X,Y) = (X1 – X0) ( - )
Y Y1 Y0
4. Verificarea relației de adevăr
relația de produs: F=X∙Y → ∆F= ∆F(X) + ∆F(Y) + I(X,Y)
X
relația de raport: F= → ∆F= ∆F(X) + ∆F(Y) + I(X,Y)
Y
25
Obs! În cazul în care avem 3 factori X, Y, Z trebuie să calculăm pe lângă influența comună a tuturor celor
3 factori și influența a câte 2 factori:
I (X,Y,Z) = ∆X ∙ ∆Y ∙ ∆Z
I (X,Z) = ∆X ∙ ∆Z ∙ Y0
!APLICAȚIE!
Se dă modelul multiplicativ de analiză al ratei rentabilității financiare cu datele aferente tabelului următor:
unde: RNE = rezultatul net al exercițiului (partea din profitul neimpozabil obținut de către agentul economic și
care revine întreprinzătorului (acționar sau asociat).
CPR = capitalurile proprii ale întreprinderii (se formează din surse sau contribuții interne, dar și externe.
Contribuțiile externe includ aportul proprietarilor și eventual unele aporturi ale statului, cele ale unor organizatii
specializate, iar sursele interne provin în special din capitalul de autofinanțare al firmei)
CAN = cifra de afaceri netă (cuprinde sumele rezultate din vanzarea de produse si furnizarea de servicii care
se inscriu in activitatea curenta a entitatii, dupa deducerea reducerilor comerciale si a taxei pe valoarea adaugata,
precum si a altor taxe legate direct de cifra de afaceri)
26
AB = activul bilanțier (resursele economice care aparțin unei întreprinderi. Un activ reprezintă o resursă
controlată de întreprindere ca rezultat unor evenimente trecute și de la care se așteaptă să genereze beneficii
economice viitoare pentru întreprindere)
LF = levierul financiar = capacitatea întreprinderii de a investi capitalul împrumutat la o rată superioară ratei
dobânzii i
Explicați evoluția ratei rentabilității financiare ROE prin prisma factorilor de influență utilizând procedeul
teoretico-matematic.
Interpretare: Rata rentabilității financiare ROE a scăzut față de exercițiul din anul 2015 cu 2,52% ceea ce
denotă o gestionare mai deficientă a capitalurilor întreprinderii.
27
= RMRNE2015 ∙ KAB2015 ∙ (LF2016 - LF2015)
!APLICAȚIE!
RNE
Se dă modelul matematic de determinare a rezultatului net pe acțiune EPS = unde: RNE =
NA
rezultatul net al exercițiului și NA = numărul de acțiuni.
Pe baza datelor aferente tabelului următor explicați evoluția rezultatului net pe acțiune utilizând
procedeul teoretico-matematic.
28
Unitate de Exercițiu financiar
Indicator economic măsură Abateri ∆
2016 2017
U.M.
Rezultatul net/acțiune EPS lei 782,39 825,37 ? 42,98 ?
Rezultatul net al exercițiului RNE lei 239.893.084 253.071.184 ? 13.178.100 ?
Număr de acțiuni NA - 306.614 306.614 ?0?
Interpretare: Rezultatul net pe acțiune a crescut față de exercițiul precedent cu 42,98 lei/acțiune ceea ce
va deveni un aspect atractiv pentru potențialii investitori.
13.178.100
= 306.614 = 42,979 lei/acțiune
Interpretare: Rezultatul net/acțiune a crescut față de exercițiul precedent cu 42,979 lei/acțiune datorită
creșterii rezultatului net al exercițiului cu 13.178.100 lei
Interpretare: Rezultatul net pe acțiune nu se modifică deoarece numărul de acțiuni rămâne neschimbat de
la un an la altul.
1 1
I (RNE, NA) = (RNE2017 – RNE2016) ∙ ( - )
NA 2017 NA 2016
29
1−1
= 13.178.100 ∙ =0
306.614
- influențele comune sunt repartizate în funcție de importanța factorilor din model respectiv ținând cont de
clasificarea acestora în cantitativi (prima data) și calitativi.
30
- factorii cantitativi sunt purtători materiali ai fenomenului analizat și sunt factori extensivi practic limitați
în timp și spațiu,
- factorii calitativi sunt de aceași natură cu fenomenul, ei dau esență fenomenului, se exprimă în aceași
unitate de măsură ca și fenomenul analizat și sunt factori intensivi,
Etape de aplicare
1. Determinarea abaterii absolute a fenomenului analizat
relația de produs: F=X∙Y → ∆F = F1 – F0 = X1Y1 – X0Y0
X X1 X0
relația de raport: F= → ∆F = F1 – F0 = –
Y Y1 Y0
2. Stabilirea influenței parțiale a fiecărui factor
relația de produs: F=X∙Y
a) Influența factorului cantitativ X
∆F(X) = X1Y0 – X0Y0 = Y0 (X1 – X0) = Y0 ∙ ∆X
b) Influența factorului calitativ Y
∆F(Y) = X1Y1 – X1Y0 = X1 (Y1 – Y0) = X1 ∙ ∆Y
X
relația de raport: F=
Y
a) Influența factorului cantitativ X
X 1 X 0 X 1−X 0 ∆ X
∆F(X) = – = =
Y0 Y0 Y0 Y0
b) Influența factorului calitativ Y
X1 X1
∆F(Y) = –
Y1 Y0
31
2. Factorii calitativi (au o mai mare influență asupra fenomenul și aceași unitate de măsură): rata marjei nete
a profitului (RMRNE)
ROE = RMRNE ∙ KAB ∙ LF
!APLICAȚIE 2!
32
2. Factorii calitativi (au o mai mare influență asupra fenomenul și aceași unitate de măsură): rezultatul
net al exercițiului (RNE)
RNE
EPS =
NA
13.178.100
= 306.614 = 42,979 lei/acțiune
33
Etape de aplicare
1. Determinarea abaterii fenomenului analizat față de baza de comparație
relația de produs: F=X∙Y → ∆F = F1 – F0 = X1Y1 – X0Y0
X X1 X0
relația de raport: F= → ∆F = F1 – F0 = –
Y Y1 Y0
2. Stabilirea influenței parțiale a fiecărui factor
relația de produs: F=X∙Y
a) Influența factorului cantitativ X
∆F(X) = X1Y0 – X0Y0 = Y0 (X1 – X0) = Y0 ∙ ∆X
b) Influența factorului calitativ Y
∆F(Y) = X0Y1 – X0Y0 = X0 (Y1 – Y0) = X0 ∙ ∆Y
X
relația de raport: F=
Y
a) Influența factorului cantitativ X
X1 X0 X 1−X 0 ∆ X
∆F(X) = – = =
Y0 Y0 Y0 Y0
34
5. Determinarea valorii coefienților de repartiție
relația de produs: F=X∙Y
¿ ¿
K YX = ¿ ∆ F (X )∨ S ( X , Y ) ¿ K YX = ¿ ∆ F (Y )∨ S (X , Y ) ¿ K YX + K YX = 1
X
relația de raport: F=
Y
¿ ¿
K YX = ¿ ∆ F (X )∨ S ( X , Y ) ¿ K YX = ¿ ∆ F (Y )∨ S (X , Y ) ¿ K YX + K YX = 1
Y Z Y ,Z
etapa 6: ∆F(X)’ = ∆F(X) + K X ∙ I(X,Y) + K X ∙ I(X,Z) + K X ∙ I(X,Y,Z)
!APLICAȚIE 1!
ROE = RMRNE ∙ KAB ∙ LF
35
∆ROE = ROE2016 - ROE2015 = 21,17 – 23,69 = -2,52
36
S (KAB,LF) = ¿∆ROE(KAB)| + ¿∆ROE(LF)| = 0,5227 + 0,2026 = 0,7253
0,2026= 2,5791
¿ 0,2026
K RMRNE
LF = ¿ ∆ ROE (LF)∨ S ( RMRNE , LF) ¿ = = 0,10
2,0564
K KAB , LF
RMRNE ∙ I (RMRNE, KAB, LF) = -1,8538 + 0,78∙0,0409 + 0,90∙0,0158 + 0,72∙(-0,0003) = -1,8078
37
∆ROE(KAB)’ = ∆ROE (KAB) +K RMRNE
KAB ∙ I(RMRNE, KAB) + K LF
KAB ∙I(KAB,LF) +
+ K RMRNE
KAB
, LF
∙ I (RMRNE, KAB, LF) = -0,5227 + 0,22∙0,0409 + 0,72∙0,0044 + 0,20∙(-0,0003) = -0,5105
+K RMRNE
LF
, KAB
∙ I (RMRNE, KAB, LF) = -0,2026 + 0,10∙0,0158 + 0,28∙0,0044 + 0,08∙(-0,0003)
= -0,1998
!APLICAȚIE 2!
RNE
EPS =
NA
38
∆EPS = EPS2016 - EPS2015 = 825,37 – 782,39 = 42,98 lei/acțiune
13.178.100
= 306.614 = 42,979 lei/acțiune
1 1
I (RNE, NA) = (RNE2016 – RNE2015) ∙ ( - )
NA 2016 NA 2015
1−1
= 13.178.100 ∙ =0
306.614
¿ ∆ EPS(RNE )∨ ¿ 42,979
K NA
RNE= S (RNE , NA)
¿ = 42,979
=1
¿ ∆ EPS(NA )∨ ¿ 0
K RNE
NA = S( RNE , NA )
¿ = 42,979
=0
= 42,979 + 0= 42,979
39
= 0+0 = 0
7. Verificarea relației de adevăr
∆EPS = ∆EPS(RNE)’ + ∆EPS (NA)’
= 42,979 + 0 = 42,979 ≈ 42,98
4. Procedeul balanțier
- procedeul permite separarea influenței factorilor în cazul relațiilor de sumă și diferență atunci
când influențele sunt exprimate în mărimi absolute
- factorul a cărei influență a fost măsurată rămâne în această stare până la finalul procedurii de
separare a influenței factorilor
- fie F fenomenul analizat, iar X,Y și Z factorii săi de influență în ordinea de analiză dată aflați în
următoarea relație:
SF= Si + I – E
unde: SF = soldul final la sfârșitul perioadei
Si = soldul inițial la începutul perioadei
I = intrările de-a lungul perioadei
E = ieșirile de-a lungul perioadei
Etape de aplicare
1. Determinarea abaterii absolute a fenomenului analizat
∆SF = SF1 – SF0
2. Separarea influenței factorilor direcți și opuși fenomenului
∆SF(Si) = (Si1 + I0 – E0) - (Si0+ I0 – E0) = ∆Si
∆SF(I) = (Si0 + I1 – E0) - (Si0 + I0 – E0) = ∆I
∆SF(E) = (Si1 + I1 – E1) - (Si1 + I1 – E0) = -∆E
3. Verificarea relației de adevăr
∆SF = ∆SF(Si) + ∆SF(I) + ∆SF(E)
40
Obs! - este un caz particular al procedeului substituțiilor înlănțuite.
- ordinea de analiză a factorilor este dată de ordinea logică din model.
!APLICAȚIE!
Supunem analizei factoriale soldul final de materii prime și materiale pe o perioadă de 2 luni
consecutive. Modelul de analiză al soldului final de materii prime și materiale este SF= Si + I – E.
41