SEMINAR ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ

I. ANALIZA MEDIULUI CONCURENȚIAL

1. Analiza cotei părții de piață

Evaluarea poziției concurențiale a unei întreprinderi în funcție de partea sa de piață se face cu ajutorul
indicatorilor:
1.1. Cota parte de piață absolută sau globală a unei întreprinderi reprezintă segmentul din cererea
totală satisfăcută de aceasta pe piața analizată.

CAi
Pi = ∑ CAi ∙ 100
n

i=1

unde: pi = cota parte de piață a întreprinderii i

CAi = cifra de afaceri a întreprinderii i (reprezintă totalul vânzărilor realizate (facturate) pe parcursul unui
exercițiu fiscal, cifra nu include TVA-ul facturat)
n

∑ CAi = vânzările totale ale sectorului.

i=1

Obs! 1. Dacă vânzările sunt exprimate în unități fizice pi caracterizează schimburile cantitative intervenite în
activitatea întreprinderii și a sectorului.
2. Prin exprimarea valorică a vănzărilor pi indică atât modificările de volum cât și de preț.

Evoluția cotei părții de piață absolute este pe de-o parte rezultatul dinamismului întreprinderii, iar pe de
altă parte a satisfacției clientului.
Satisfacția clientului poate fi exprimată cu ajutorul a 2 indicatori: rata de fidelitate și rata de atracție.
Rata de fidelitate reprezintă procentul de consumatori care au cumpărat produsul x de-a lungul
perioadelor precedente și care continuă să-l cumpere și în perioada actuală de la întreprinderea i.
Rata de atracție corespunde proporției de cumpărători care în perioadele precedente au cumparat produsul
x de la firmele concurente și care îl cumpără, în prezent, de la întreprinderea i.

1
 Cunoașterea acestor indicatori este utilă și operațională deoarece permite măsurarea părții de piață, a
dinamismului concurențial al întreprinderii și fundamentarea cifrei de afaceri.

pit = α∙pi(t-1) + β∙(1-pi(t-1))

unde: pit = cota parte de piață absolută a întreprinderii i din perioada curentă
pi(t-1) = cota parte de piață absolută a întreprinderii i din perioada precedentă
α = rata de fidelitate
β = rata de atracție
Exemplu: mi-au rămas fideli 70% din segmentul trecut pi(t-1) , dar am atras 5% din restul populației 1- pi(t-1).

pi(t-1)

1- pi(t-1)

1.2. Cota parte de piață relativă este o expresie a raportului direct de forțe dintre 2 firme și se
calculează prin împărțirea vânzărilor întreprinderii analizate la vânzările celui mai important concurent al său.
CAi
Pirel = ∙ 100
CAm

Obs! 1. O cotă parte de piață relativă care tinde spre 100% relevă o poziție apropiată de cea a concurentului său.
2.O cotă parte de piață relativă de 50% arată că întreprinderea realizează jumătate din cifra de afaceri al
celui mai important concurent al său.
Analiza cotei părții de piață trebuie să se realizeze cu prudență pentru a identifica cauzele reale ale
variației acesteia. Cota parte de piață poate să se modifice din motive care nu au nicio legătură cu gestiunea
întreprinderii.
Exemple: scăderea cotei → cauze → apariția unui nou concurent pe piață
→ criza economică mondială
creșterea cotei → cauze → retragerea unor concurenți

2
!APLICAȚIE!

Tabelul următor sintetizează dinamica cifrei de afaceri, a cotei părții de piață a unei întreprinderi, precum
și evoluția coeficientului de atracție și de fidelitate.
Să se calculeze cota parte de piață probabilă pentru anii 2016 și 2017 și să se explice tendința acesteia.

Indicatori Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017

Cifra afaceri (mii lei)- CA 150.000 200.000 248.000
Rata de fidelitate (%) - α - 90 86
Rata de atracție (%) - β - 3 10
Cota parte de piață (%) – pi 25 ? ?

pit = α∙pi(t-1) + β∙(1-pi(t-1))

pi2016 = 90%∙25% + 3%∙(1-25%)
= 0,9∙0,25 + 0,03∙(1-0,25)
= 0,225 + 0,03∙0,75
= 0,225 + 0,0225
= 0,2475 = 24,75%
Micșorarea cotei de piață absolute de la 25% în anul 2015 la 24,75% în anul 2016 se datorează scăderii ratei de
fidelitate de la 100% (cât se presupune ca a fost în anul 2015) la 90%, scădere care nu a fost compensată de
atragerea unor noi clienți (rata de atracție este în anul 2016 doar 3% comparativ cu anul 2015 când se presupune
ca a fost 0%).

pi2017 = 86%∙24,75% + 10%∙(1-24,75%)

= 0,86∙0,2475 + 0,1∙(1-0,2475)
= 0,21285 + 0,1∙0,7525
= 0,21285 + 0,07525
= 0,2881 = 28,81%
Majorarea cotei părții de piață absolute la 28,81% în anul 2017 se explică prin creșterea ratei de atracție de la 3%
în anul 2016 la 10% în anul 2016 chiar dacă rata de fidelitate a scăzut de la 90% la 86% în aceași perioadă de
timp.

3
!APLICAȚIE!
Potrivit unei reviste de specialitate primele 10 locuri în ierarhia mondială a producătorilor de automobile
erau ocupate de companiile prezentate în tabelul următor.

Nr. crt. Compania Cifra de afaceri (mld. dolari) CA

1 Toyota 697,7
2 General Motors 501,4
3 Ford 440,5
4 Daimler Benz 323,2
5 Fiat 264
6 Volswagen 260
7 Nissan 242
8 Honda 172,6
9 Renault 165,9
10 Chrysler 165,3

Pe baza acestor date și știind că volumul total al tranzacțiilor pe piața mondială a autoturismelor a fost
estimat la 4.400 miliarde de dolari să se calculeze cota parte de piață absolută p i a fiecărei compani și cota parte
de piață relativă pi rel a primilor 5 producători mondiali de automobile (în funcție de lider).

Cota parte de piață absolută

697,7 260
P1 = ∙ 100 = 15,85% P6 = ∙ 100 = 5,90%
4.400 4.400

501,4 242
P2 = ∙ 100 = 11,39% P7 = ∙ 100 = 5,5%
4.400 4.400

440,5 172,6
P3 = ∙ 100 = 10,01% P8 = ∙ 100 = 3,92%
4.400 4.400

323,2 165,9
P4 = ∙ 100 = 7,34% P9 = ∙ 100 = 3,77%
4.400 4.400

264 165,3
P5 = ∙ 100 = 6% P10 = ∙ 100 = 3,75%
4.400 4.400

Cota parte de piață relativă

4
 697,7
P1 rel = ∙ 100 = 139,15%
501,4

501,4
P2 rel = ∙ 100 = 71,86%
697,7

440,5
P3 rel = ∙ 100 = 63,13%
697,7

323,2
P4 rel = ∙ 100 = 46,32%
697,7

264
P5 rel = ∙ 100 = 37,83%
697,7

II. ANALIZA STRUCTURII CONCURENȚEI

5
 Analiza structurală a mediului concurențial se face după mai multe criterii. Astfel după numărul de
întreprinderi care acționează pe o anumită piață se disting:
 piață cu concurență perfectă: există un număr mare de producători și cumpărători cu o forță
economică redusă astfel încât niciunul să nu poată modifica prețul.
 piață cu concurență imperfectă
- monopol = un singur vânzător
- oligopol = un număr redus de vânzători
- monopson = un singur cumpărător
- oligopson = un număr redus de cumpărători

Dar numărul de întreprinderi ce acționează pe piața respectivă nu este suficient de semnificativ pentru a
caracteriza structura pieței și a concurenței, motiv pentru care acest criteriu este corelat cu cel dimensional.

În aceste condiții structura mediului concurențial se analizează cu ajutorul unui sistem de indici de
concentrare dintre care cei mai utilizați sunt:

1. Indicele de concentrare parțial

- exprimă poziția primelor 4, 8 sau 12 întreprinderi pe piața analizată și se calculează cu următoarea formulă:

n
ICP = ∑ pi
i=1

unde: pi = cota parte de piață absolută a întreprinderii i

n = 4, 8 sau 12
- acest coeficient se utilizează pentru a cunoaște forța liderilor pe o piață dată
- utilizarea indicelui de concentrare parțial pentru comparații în spațiu nu este edificatoare și poate duce la
concluzii eronate.

2. Indicele HH (Herfindhal - Hirshman)

6
 - măsoară gradul de concentrare al pieței prin însumarea pătratelor cotelor de piață ale tuturor
întreprinderilor din sector:

n
IHH = ∑ pi 2
i=1

unde: n = numărul total de întreprinderi care acționează pe piața respectivă.

pi = cota parte de piață absolută a întreprinderii i

3. Indicele HT (Hall - Tideman)

1
n
IHT = 2∗ ( i∗pi )−1
∑
i=1

unde: n = numărul total de întreprinderi care acționează pe piața respectivă

i = rangul întreprinderii
pi = cota parte de piață absolută a întreprinderii i

1
Obs! 1. Indicii HH și HT iau valori cuprinse între [ , 1].
n
2. Apropierea de valoarea 1 semnifică:
- un grad înalt de concentrare a pieței
- faptul că piața este dominată de una sau câteva firme
3. O valoare egală cu 1/n exprimă o repartiție egalitară a pieței între firmele concurente.

7
!APLICAȚIE!

În tabelul următor este redată structura piețelor A, B și C. Să se analizeze structura concurenței și să se

explice indicii de concentrare.

Rangul Cota parte de piață absolută (%)

întreprinderii A B C
1 20 50 60
2 20 15 10
3 20 10 5
4 20 5 5
5 20 5 4
6 5 4
7 5 4
8 5 3
9 3
10 2

1. Indicele de concentrare parțial

4
ICP A = ∑ pi = 20% + 20% + 20% + 20% = 80% = 0,8
i=1

8
ICP B = ∑ pi = 50% + 15% + 10% + 5% + 5% + 5% + 5% + 5% = 100% = 1
i=1

8
ICP C = ∑ pi = 60% + 10% + 5% + 5% + 4% + 4% + 4% + 3% = 95% = 0,95
i=1

2. Indicele HH (Horfindhal - Hirshman)

5
2
IHH A = ∑ pi = 0,22 + 0,22 + 0,22 + 0,22 + 0,22 = 5∙0,22 = 0,2
i=1

8
 8
2
IHH B = ∑ pi = 0,52 + 0,152 + 0,12 + 0,052 + 0,052 + 0,052 + 0,052 + 0,052
i=1

= 0,25 + 0,0225 + 0,01 + 5∙0,052 = 0,2825 + 0,0125 = 0,295

10
2
IHH C = ∑ pi = 0,62 + 0,12 + 2∙0,052 + 3∙0,042 + 2∙0,032 + 0,022
i=1

= 0,36 + 0,01 + 0,005 + 0,0048 + 0,0018 + 0,0004 = 0,382

3. Indicele HT (Hall - Tideman)

1
1
IHT A = 2∗ ( i∗pi )−1 = 2 ( 1∗0,2+2∗0,2+3∗0,2+ 4∗0,2+5∗0,2 )−1
5

∑
i=1

1 1 1
= 2 ( 0,2+0,4 +0,6+ 0,8+1 )−1 = 2∗3−1 = 5 = 0,2
1
8
IHT B = 2∗ ( i∗pi )−1
∑
i=1

1
= 2 ( 1∗0,5+2∗0,15+3∗0,1+ 4∗0,05+5∗0,05+6∗0,05+7∗0,05+ 8∗0,05 )−1
1 1 1
= 2 ( 0,5+ 0,3+0,3+0,2+0,25+ 0,3+0,35+0,4 )−1 = 2∗2,6−1 = 4,2 = 0,238
1
10
IHT C = 2∗ ( i∗pi )−1
∑
i=1

1
= 2 ( 1∗0,6+2∗0,1+3∗0,05+4∗0,05+5∗0,04 +6∗0,04+7∗0,04 +8∗0,03+9∗0,03+10∗0,02 )−1
1 1 1 1
= 2 ( 0,6+ 0,2+0,15+0,2+0,2+0,24 +0,28+0,24 +0,27+0,2 )−1 = 2∗2,58−1 = ¿
5,16−1 4,16 = 0,240

Interpretare

9
 Cu cât indicii HH și HT au valori mai ridicate cu atât mai mult producția este concentrată într-un număr
mai mare de întreprinderi. Valorile acestora pe piețele B și C arată o concentrare medie a acestora.
Valorile lui IHH A și IHT A egale cu 0,2 = 1/5 =1/n arată o repartiție egală a pieței A între cele 5 firme
concurente.

III. DETERMINAREA VALORII PRAGULUI DE RENTABILITATE

Pragul de rentabilitate reprezintă nivelul minim al vânzărilor care trebuie realizat astfel încât
întreprinderea să nu înregistreze pierderi. Activitatea firmei devine rentabilă după acest “punct critic”.
Pentru a atinge pragul de rentabilitate veniturile trebuie să acopere integral toate cheltuielile, fixe și
variabile, operaționale și financiare ale firmei.
VT = CT (venituri totale = cheltuieli totale)
Pvu∙Q = CF + Cvu∙Q
unde: Pvu = preț de vânzare unitar (/bucată, /sticlă, etc.)
Q = numărul de bucăți vândute
CF = cheltuieli fixe totale
Cvu = cheltuieli variabile unitare (/bucată, /sticlă, etc.)
Pvu∙Q – Cvu∙Q = CF

Q∙(Pvu - Cvu) = CF
CF
Q minim = Pvu−Cvu

Cu ajutorul acestui indicator se: - iau decizii privind valoarea minimă și structura vânzărilor, organizarea
și optimizarea activităților firmei în funcție de dinamica afacerii, dar și de influența facorilor externi și interni ai
acesteia,
- se evaluează capacitatea firmei privind menținerea veniturilor și a
profitabilității afacerii într-un mediu de afaceri extrem de imprevizibil.

10
!APLICAȚIE!
O societate comercială din municipiul Cluj-Napoca reprezintă unul dintre producătorii cei mai importanți
de produse de panificatie însă se confruntă cu o concurență din ce în ce mai mare pe piața județeană.
Concurența puternică provinde ațât din partea firmelor productive autohtone cât și din partea
importatorilor de produse de panificație.
Pentru a putea face față concurenței produsele oferite trebuie să fie competitive sub aspectul raportului
calitate/preț.
Dintre produsele societății, pâinea albă, batonul și cornul cu mac sunt cele mai reprezentativeatât din
punct de vedere al capacității de producție cât și din cel al încasărilor societății. Iată care au fost producțiile
fizice, cheltuielile aferente și încasările celor 3 produse:

Producția fizică Venituri totale (mii Cheltuieli variabile Cheltuieli fixe

Produse
(mii bucăți/an) Q lei/an) totale (mii lei/an) totale (mii lei/an)
1. Pâine albă 7.475 18.680 14.325 2.676
2. Baton 450 566 390 53
3. Corn cu mac 42 132 101 27

Se cere să se determine valoarea pragului de rentabilitate pentru fiecare dintre cele 3 produse.
CF
Q minim = Pvu−Cvu

Venituri totale 18.680

Pvu 1 =
Q
= 7.475
= 2,498 lei/bucată
Cheltuieli variabile totale 14.325
Cvu 1 =
Q
= 7.475
= 1,916 lei/bucată
CF 2.676 .000 2.676.000
Q minim 1 =
Pvu 1−Cvu 1
= 2,498−1,918
= 0,58
= 4.613.794 bucăți/an

Venituri totale 566

Pvu 2 =
Q
= 450
= 1,257 lei/bucată
Cheltuieli variabile totale 390
Cvu 2 =
Q
= 450
= 0,866 lei/bucată
CF 53.000 53.000
Q minim 2 =
Pvu 2−Cvu2
= 1,257−0,866
= 0,391
= 135.550 bucăți/an

11
 Venituri totale 132
Pvu 3 =
Q
= 42
= 3,142 lei/bucată
Cheltuieli variabile totale 101
Cvu 3 =
Q
= 42
= 2,404 lei/bucată
CF 27.000 27.000
Q minim 3 =
Pvu 3−Cvu3
= 3,142−2,404
= 0,738
= 36.586 bucăți/an

IV. METODOLOGIA DE ANALIZĂ COMPETIȚIONALĂ (PE ORIZONTALĂ)

1. Procedeul indicatorului sintetic

- este o modalitate de ierarhizare a firmelor în care mărimea indicatorului se determină fie ca o medie
geometrică, fie ca o medie artimetică ponderată a indicatorilor de performanță a firmelor.

a) Varianta statisticienilor

- nu ține cont de importanța economică a indicatorilor economico-financiari în funcție de care se face

ierarhizarea.
- dacă citeriile de performanță se optimizează în sensuri diferite (și de minim și de maxim) relația de calcul
a indicatorului sintetic global este:

Isg(K) =

√
n
∏ Ii max(k )
i=1
p

∏ Ij min(k )
j=1

unde: m+p = n → n = numărul total de criterii

→ m = numărul indicatorilor care se optimizează prin maxim
→ p = numărul indicatorilor care se optimizează prin minim
Ii max (k) = valoarea indicatorului de maxim i pentru firma K
Ij min (k) = valoarea indicatorului de minim j pentru firma K

12
 b) Varianta economiștilor

- se ține cont de importanța economică a indicatorilor economico-financiari selectați, iar indicatorul

calculat ca o medie aritmetică ponderată se numește indicator sintetic complex.
- dacă criteriie de performanță se optimizează în sensuri diferite (și de minim și de maxim) relația de calcul
a indicatorului sintetic complex este:
m p

Isc (k) = ∑ ¿¿ - ∑ ¿¿
i=1 j=1

m p
cu condiția: ∑ pi + ∑ pj = 1
i=1 j=1

unde: m+p = n → n = numărul total de criterii

→ m = numărul indicatorilor care se optimizează prin maxim
→ p = numărul indicatorilor care se optimizează prin minim
Ii max (k) = valoarea indicatorului de maxim i pentru firma K
Ij min (k) = valoarea indicatorului de minim j pentru firma K
Pi = punctajul acordat indicatorilor de performanță care se optimizează prin maxim
Pj = punctajul acordat indicatorilor de performanță care se optimizează prin minim

Obs! Dacă toate criteriile de performanță se optimează în același sens (fie de minim, fie de maxim) relațiile de
calcul ai indicatorilor sunt următoarele:

n
Isg (k) = √
n
∏ Ii( k )
i=1

n n

Isc (k) = ∑ Ii ( k )∗pi → ∑ pi = 1

i=1 i=1

unde: Ii (k) = valoarea indicatorului de performanță i al firmei k

13
 pi = punctajul acordat indicatorului de performanță i al fimei k

Obs! Ierarhizarea firmelor se realizează în ordinea descrescătoare a valorii indicatorului sintetic.

!APLICAȚIE!

Ne propunem ierarhizarea a 4 firme care activează în industria alimentară din România conform
criteriilor de performanță prevăzute de HG 364/1999 și a datelor concrete culese de la firmele respective și
comparate în raport cu media realizată în domeniul respectiv așa cum se prezintă acestea în tabelul următor:

Pondere de importanță Grad de realizare pe firmă (%)

Denumire indicator
economică (pi) F1 F2 F3 F4
1. Rp - max 0,2 100 110 89 104
2. Wm - max 0,2 95 101 97 105
3. Dzcr - min 0,1 100 89 102 101
4. Dzdat - max 0,1 101 92 100 90
5. Sg - max 0,2 85 100 90 105
6. Chp/VA - min 0,1 102 100 95 98
7. Cs energie - min 0,1 97 108 110 105

unde: Rp = rata profitului

Wm = productivitatea muncii
Dzcr = durata medie, în zile, de recuperare a creanțelor
Dzdat = durata medie, în zile, de plată a datoriilor
Sg = solvabilitatea generală (capacitatea unei societăți de a face față scadențelor pe termen mediu și lung)
Chp/VA = ponderea cheltuielilor cu personalul în valoarea adăugată
Cs energie = consum specific de energie

a) Varianta statisticienilor

14
 m

1∗0,95∗1,01∗0,85
Isg(K) =

= 7 0,8155 = √7 0,8242
√
n
∏ Ii max(k )
i=1
p

∏ Ij min(k )
j=1

Isg(F1) =
√
7

1∗1,02∗0,97 √
0,9894

1,1∗1,01∗0,92∗1
= 7 1,0221 = √7 1,0633
Isg(F2) =
√
7

0,89∗1∗1,08 √0,9612

0,89∗0,97∗1∗0,9 0,7769
Isg(F3) =
√
7

1,02∗0,95∗1,1
=
√
7

1,0659
= √7 0,7288
1,04∗1,05∗0,9∗1,05
= 7 0,9828 = √7 0,9929
Isg(F4) =
√
7

1,01∗0,98∗1,05 √ 0,9898
Ierarhizare →ordine descrescătoare: F2, F4, F1, F3

b) Varianta economiștilor
m p

Isc (k) = ∑ ¿¿ - ∑ ¿¿
i=1 j=1

Isc (F1) = (1∙0,2 + 0,95∙0,2 + 1,01∙0,1 + 0,85∙0,2) – (1∙0,1 + 1,02∙0,1 + 0,97∙0,1)

= (0,2 + 0,19 + 0,101 +0,17) – (0,1 + 0,102 + 0,097)
= 0,661 – 0,299 = 0,362

Isc (F2) = (1,1∙0,2 + 1,01∙0,2 + 0,92∙0,1 + 1∙0,2) – (0,89∙0,1 + 1∙0,1 +1,08∙0,1)

= (0,22 + 0,202 + 0,092 + 0,2) – (0,089 + 0,1 + 0,108)
= 0,714 – 0,297 = 0,417

Isc (F3) = (0,89∙0,2 + 0,97∙0,2 + 1∙0,1 + 0,9∙0,2) – (1,02∙0,1 + 0,95∙0,1 + 1,1∙0,1)

= (0,178 + 0,194 + 0,1 + 0,18) – (0,102 + 0,095 +0,11)
= 0,652 – 0,307 = 0,345

Isc (F4) = (1,04∙0,2 + 1,05∙0,2 + 0,9∙0,1 + 1,05∙0,2) – (1,01∙0,1 + 0,98∙0,1 + 1,05∙0,1)

= (0,208 + 0,21 +0,09 +0,21) – (0,101 + 0,098 + 0,105)

15
 = 0,718 – 0,304 = 0,414
Ierarhizare →ordine descrescătoare: F2, F4, F1, F3
2. Procedeul matricei comparației

- constă în evaluarea performanțelor întreprinderii cu ajutorul unei matrici în care liniile reprezintă criteriile
de performanță selectate, iar coloanele reprezintă locul ocupat de fiecare firmă k în ordine
crescătoare/descrescătoare, în funcție de nivelul realizat al indicatorului de perfromanță;
- și în acest caz se calculează 2 indicatori:

a) Varianta statisticienilor

- nu se ține cont de importanța economică a criteriilor selectate

- fiecărui loc j i se atribuie în ordine descrescătoare un punctaj astfel:
1 1 1 1
ljϵ { 2 , 22 , 23 , … , 2m }

unde: m= numărul de firme

- starea economico-financiară a firmei se determină ca o sumă ponderată a numărului de apariții pe locul
„j” al firmei „k” și punctajul lj acordat acelui loc obținându-se un indicator de stare global:

Mg (k) = ∑ ¿¿
j=1

unde: lj = punctajul acordat locului ocupat de firma k

m = numărul de firme = numărul de locuri = numărul coloanelor matricei
n = numărul de criterii = numărul liniilor matricei
nij(k) = numărul de apariții al firmei k pe fiecare din cele j locuri (coloane) în dreptul criteriului “i”

∑ nij(k ) = numărul de apariții ale firmei k pe locul j

i=1

b) Varianta economiștilor

16
 - se ia în considerare importanța economică a criteriilor selectate, iar valoarea indicatorului se determină ca
o sumă ponderată a numărului de apariții pe fiecare din cele i linii și cele 2 punctaje (mărime și
importanță) obținându-se un indicator de stare complex:
m

Mc (k) = ∑ ¿¿
j=1

unde: pi = ponderea de importanță economică a criteriului “i”

Obs! Ierarhizarea firmelor se va face în ordine descrescătoare.

!APLICAȚIE!

I II III IV Locul în clasament/ponderea de importanță econom.

C1 F2 F4 F 1 F3 0,2

( )
C2 F4 F2 F 3 F1 0,2
C3 F2 F1 F 4 F3 0,1
Mij = C4 F1 F3 F2 F4 0,1
C5 F4 F2 F3 F1 0,2
C6 F3 F4 F2 F1 0,1
C7 F1 F4 F2 F3 0,1

1 1 1 1
2 22 23 24

a) Varianta statisticienilor
m
Mg (k) = ∑ ¿¿
j=1

1 1 1 1 2 1 1 3 25
Mg(F1) = 2 ∙2 + 2 ∙1 + 3 ∙1 + 4 ∙3 = + + + =
2 4 8 16 16
= 1,562
2 2 2

17
 1 1 1 1 2 1 3 15
Mg(F2) = 2 ∙2 + 2 ∙2 + 3 ∙3 + 4 ∙0 = + +
2 2 8
=
8
= 1,875
2 2 2

1 1 1 1 1 1 2 3 19
Mg(F3) = 2 ∙1 + 2 ∙1 + 3 ∙2 + 4 ∙3 = + + + =
2 4 8 16 16
= 1,187
2 2 2

1 1 1 1 2 3 1 1 31
Mg(F4) = 2 ∙2 + 2 ∙3 + 3 ∙1 + 4 ∙1 = + + + =
2 4 8 16 16
= 1,937
2 2 2

Ierarhizare →ordine descrescătoare: F4, F2, F1, F3

b) Varianta economiștilor

m
Mc (k) = ∑ ¿¿
j=1

1 1 1 1
Mc(F1) = 2 ∙(1∙0,1 + 1∙0,1) + 2 ∙(1∙0,1) + 3 ∙(1∙0,2) + 4 ∙(1∙0,2 + 1∙0,2 + 1∙0,1)
2 2 2

0,2 0,1 0,2 0,5 1,6+0,4+ 0,4+0,5 2,9

= + + + = = = 0,181
2 4 8 16 16 16

1 1 1 1
Mc(F2) = 2 ∙(1∙0,2 + 1∙0,1) + 2 ∙(1∙0,2 + 1∙0,2) + 3 ∙(1∙0,1 + 1∙0,1 + 1∙0,1) + 4 ∙0
2 2 2

0,3 0,4 0,3 1,2+ 0,8+0,3 2,3

= + + = = = 0,287
2 4 8 8 8

1 1 1 1
Mc(F3) = 2 ∙(1∙0,1) + 2 ∙(1∙0,1) + 3 ∙(1∙0,2 + 1∙0,2) + 4 ∙(1∙0,2 + 1∙0,1 + 1∙0,1)
2 2 2

0,1 0,1 0,4 0,4 0,8+0,4+ 0,8+0,4 2,4

= + + + = = = 0,15
2 4 8 16 16 16

1 1 1 1
Mc(F4) = 2 ∙(1∙0,2 + 1∙0,2) + 2 ∙(1∙0,2 + 1∙0,1 + 1∙0,1) + 3 ∙(1∙0,1) + 4 ∙(1∙0,1)
2 2 2

18
 0,4 0,4 0,1 0,1 3,2+ 1,6+0,2+0,1 5,1
= + + + = = = 0,318
2 4 8 16 16 16

Ierarhizare →ordine descrescătoare: F4, F2, F1, F3

3. Procedeul distanței (al firmei etalon)

- pentru fiecare indicator (criteriu) de performanță se alege drept etalon valoarea maximă sau minimă a
indicatorului analizat considerându-se baza de comparație egală cu 1 sau 100%.

a) Varianta statisticienilor

- nu se ține cont de criteriile de performanță selectate și se va calcula un indicator global al distanței:

n
Ii( k ) 2
Dg (k) =
√ ∑ (1− Ii(e) )
i=1

unde: n = numărul de criterii

Ii (k) = valoarea criteriului i pentru firma k
Ii (e) = valoarea (minimă sau maximă) a criteriului i pentru firma etalon

b) Varianta economiștilor

- se ține cont de importanța economică a criteriilor de performanță și se va calcula indicatorul complex al

distanței:

n
Ii ( k ) 2
Dc (k) =
√∑ (
i=1
1− )
Ii ( e )
∗pi

unde: pi = punctajele acordate criteriilor de performanță

19
 Obs! Ierarhizarea firmelor se realizează în ordinea crescătoare a valorii indicatorului distanței.

!APLICAȚIE!

a) Varianta statisticienilor

n
Ii( k ) 2
Dg (k) =
√ ∑ (1−
i=1 Ii(e)
)

Valorile etalonului: I1 (e) = 110 I2 (e) = 105 I3 (e) = 89

I4 (e) = 101 I5 (e) = 105 I6 (e) = 95 I7 (e) = 97

2 2 2 2 2 2 2
Dg (F1) = (1− 100 ) +(1− 95 ) +(1− 100 ) +(1− 101 ) +(1− 85 ) +(1− 102 ) +(1− 97 )
√ 110 105 89 101 105 95 97
=√ 0,0082+0,0091+0,0152+0+0,0362+0,0054 +0
= √ 0,0741 = 0,2722

2 2 2 2 2 2 2
Dg (F2) = (1− 110 ) +(1− 101 ) +(1− 89 ) +(1− 92 ) +(1− 100 ) +(1− 100 ) +(1− 108 )
√ 110 105 89 101 105 95 97
=√ 0+0,0014 +0+0,0079+0,0022+0,0027 +0,0128
= √ 0,027 = 0,1643

2 2 2 2 2 2 2
Dg (F3) = (1− 89 ) +(1− 97 ) +(1− 102 ) +(1− 100 ) +(1− 90 ) +(1− 95 ) +(1− 110 )
√ 110 105 89 101 105 95 97
=√ 0,0364+ 0,0057+0,0213+0,0001+0,0204+ 0+0,0179
= √ 0,1018 = 0,3191

20
 2 2 2 2 2 2 2
Dg (F4) = (1− 104 ) +(1− 105 ) +(1− 101 ) +(1− 90 ) +(1− 105 ) +(1− 98 ) +(1− 105 )
√110 105 89 101 105 95 97
=√ 0,0029+0+ 0,0181+ 0,0118+0+ 0,0009+ 0,0067
= √ 0,0404 = 0,2009

Ierarhizare →ordine crescătoare: F2, F4, F1, F3

b) Varianta economiștilor

n
Ii ( k ) 2
Dc (k) =
√∑ (
i=1
1− )
Ii ( e )
∗pi

2 2 2 2
Dc (F1) = (1− 100 ) ∗0,2+(1− 95 ) ∗0,2+(1− 100 ) ∗0,1+(1− 101 ) ∗0,1
√110 105 89 101

85 2 102 2 97 2
√( 1−
105 )
∗0,2+(1−
95
) ∗0,1+(1− ) ∗0,1
97

= √ 0,0082∗0,2+ 0,0091∗0,2+0,0152∗0,1+0+0,0362∗0,2+0,0054∗0,1+0

= √ 0,0016+0,0018+ 0,0015+ 0,0072+ 0,0005 = √ 0,0126 = 0,1122

2 2 2 2
Dc (F2) = (1− 110 ) ∗0,2+(1− 101 ) ∗0,2+(1− 89 ) ∗0,1+(1− 92 ) ∗0,1
√110 105 89 101

100 2 100 2 108 2

√( 1−
105 )
∗0,2+(1−
95
) ∗0,1+(1−
97
) ∗0,1

=√ 0+0,0014∗0,2+ 0+ 0,0079∗0,1+ 0,0022∗0,2+0,0027∗0,1+0,0128∗0,1

= √ 0,00028+0,00079+0,00044 +0,00027+0,00128 = √ 0,00306 = 0,0553

2 2 2 2
Dc (F3) = (1− 89 ) ∗0,2+(1− 97 ) ∗0,2+(1− 102 ) ∗0,1+(1− 100 ) ∗0,1
√
110 105 89 101

21
 90 2 95 2 110 2
√( 1−
105 )
∗0,2+(1− ) ∗0,1+(1−
95 97
) ∗0,1

=√ 0,0364∗0,2+0,0057∗0,2+0,0213∗0,1+0,0001∗0,1+ 0,0204∗0,2+0+0,0179∗0,1

= √ 0,0072+0,0011+0,0021+0,00001+0,00408+ 0,0017 = √ 0,0161 = 0,1272

2 2 2 2
Dc (F4) = (1− 104 ) ∗0,2+(1− 105 ) ∗0,2+(1− 101 ) ∗0,1+(1− 90 ) ∗0,1
√110 105 89 101

105 2 98 2 105 2
√( 1−
105 )
∗0,2+(1− ) ∗0,1+(1−
95 97
) ∗0,1

=√ 0,0029∗0,2+ 0+0,0181∗0,1+ 0,0118∗0,1+0+0,0009∗0,1+0,0067∗0,1

= √ 0,00058+0,00181+0,00118+ 0,00009+0,00067 = √ 0,0043 = 0,0655

Ierarhizare →ordine crescătoare: F2, F4, F1, F3

4. Procedeul punctajelor finale (al ierarhizării finale a firmelor)

- constă în atribuirea de puncte în ordine descrescătoare pentru locurile stabilite prin cele 3 procedee
anterioare
locul I → 4 puncte

22
 locul II → 3 puncte
locul III → 2 puncte
locul IV → 1 punct

- locul final al fiecărei firme k se determină prin însumarea acestor puncte, iar ierarhizarea se realizează în
ordinea descrescătoare a scorului obținut:
m
P(k) = ∑ Pj (k )
j=1

unde: Pj ( k ) = punctajul firmei k în cazul procedeului j separat pentru varianta statisticienilor și

economiștilor

!APLICAȚIE!

Varianta Varianta
Locul ocupat Punctajul
statisticienilor economiștilor
în ierarhie acordat locului
Isg Mg Dg Isc Mc Dc
I 4 F2 F4 F2 F2 F4 F2
II 3 F4 F2 F4 F4 F2 F4
III 2 F1 F1 F1 F1 F1 F1
IV 1 F3 F3 F3 F3 F3 F3

a) Varianta statisticienilor

P(F1) = 3∙2 = 6 puncte P(F3) = 3∙1 = 3 puncte

P(F2) = 2∙4 + 3 = 8+3 = 11 puncte P(F4) = 4 + 2∙3 = 4 + 6 = 10 puncte

Ierarhizare →ordine descrescătoare: F2, F4, F1, F3

b) Varianta econimiștilor

P(F1) = 3∙2 = 6 puncte P(F3) = 3∙1 = 3 puncte

P(F2) = 2∙4 + 3 = 8+3 = 11 puncte P(F4) = 4 + 2∙3 = 4 + 6 = 10 puncte

Ierarhizare →ordine descrescătoare: F2, F4, F1, F3

23
 V. ANALIZA STĂRII INTERNE A ENTITĂȚII (PE VERTICALĂ)

1. Procedeul teoretico-matematic

- are ca fundament abordarea logico-matematică prin care se presupune că trebuie urmărită variația unui
fenomen prin prisma rezultatelor obținute atunci când variază izolat fiecare factor de intercondiționare.

24
Etape de aplicare
1. Determinarea abaterii absolute a fenomenului analizat
 relația de produs: F=X∙Y → ∆F = F1 – F0 = X1Y1 – X0Y0
X X1 X0
 relația de raport: F= → ∆F = F1 – F0 = –
Y Y1 Y0
2. Stabilirea influenței parțiale a fiecărui factor
a) Influența factorului X
 relația de produs: F=X∙Y → ∆F(X) = X1Y0 – X0Y0
= Y0 (X1 – X0) = Y0 ∙ ∆X

X X1 X0
 relația de raport: F= → ∆F(X) = –
Y Y0 Y0
X 1−X 0 ∆ X
= =
Y0 Y0

b) Influența factorului Y
 relația de produs: F=X∙Y → ∆F(Y) = X0Y1 – X0Y0
= X0 (Y1 – Y0) = X0 ∙ ∆Y

X X0 X0
 relația de raport: F= → ∆F(Y) = –
Y Y1 Y0
X 0 ∙Y 0−X 0 ∙Y 1 X 0(Y 0−Y 1)
= =
Y 0∙Y 1 Y 0 ∙Y 1
3. Stabilirea influențelor comune ale factorilor
 relația de produs: F=X∙Y → I (X,Y) = ∆X ∙ ∆Y
X 1 1
 relația de raport: F= → I (X,Y) = (X1 – X0) ( - )
Y Y1 Y0
4. Verificarea relației de adevăr
 relația de produs: F=X∙Y → ∆F= ∆F(X) + ∆F(Y) + I(X,Y)
X
 relația de raport: F= → ∆F= ∆F(X) + ∆F(Y) + I(X,Y)
Y

25
 Obs! În cazul în care avem 3 factori X, Y, Z trebuie să calculăm pe lângă influența comună a tuturor celor
3 factori și influența a câte 2 factori:
I (X,Y,Z) = ∆X ∙ ∆Y ∙ ∆Z
I (X,Z) = ∆X ∙ ∆Z ∙ Y0

!APLICAȚIE!

Se dă modelul multiplicativ de analiză al ratei rentabilității financiare cu datele aferente tabelului următor:

Unitate de Exercițiu financiar

Indicator economic măsură Mod de calcul Abateri ∆
2016 2017
U.M.
Rata rentabilității RNE
% ROE = * 100 23,69 21,17 ? -2,52 ?
finaciare ROE CPR
Rata marjei nete a RNE
% RMRNE = ∙100 24,79 22,85 ? -1,94 ?
profitului RMRNE CAN
Viteza de rotație a CAN
- KAB = 0,8429 0,8243 ? -0,0186 ?
activelor KAB AB
Levierul financiar AB
- LF = 1,1337 1,124 ? -0,0097 ?
LF CPR

ROE = RMRNE ∙ KAB ∙ LF

unde: RNE = rezultatul net al exercițiului (partea din profitul neimpozabil obținut de către agentul economic și
care revine întreprinzătorului (acționar sau asociat).

CPR = capitalurile proprii ale întreprinderii (se formează din surse sau contribuții interne, dar și externe.
Contribuțiile externe includ aportul proprietarilor și eventual unele aporturi ale statului, cele ale unor organizatii
specializate, iar sursele interne provin în special din capitalul de autofinanțare al firmei)

CAN = cifra de afaceri netă (cuprinde sumele rezultate din vanzarea de produse si furnizarea de servicii care
se inscriu in activitatea curenta a entitatii, dupa deducerea reducerilor comerciale si a taxei pe valoarea adaugata,
precum si a altor taxe legate direct de cifra de afaceri)

26
 AB = activul bilanțier (resursele economice care aparțin unei întreprinderi. Un activ reprezintă o resursă
controlată de întreprindere ca rezultat unor evenimente trecute și de la care se așteaptă să genereze beneficii
economice viitoare pentru întreprindere)

LF = levierul financiar = capacitatea întreprinderii de a investi capitalul împrumutat la o rată superioară ratei
dobânzii i

Explicați evoluția ratei rentabilității financiare ROE prin prisma factorilor de influență utilizând procedeul
teoretico-matematic.

1. Determinarea abaterii absolute a fenomenului

∆ROE = ROE2016 - ROE2015 = 21,17 – 23,69 = -2,52

Interpretare: Rata rentabilității financiare ROE a scăzut față de exercițiul din anul 2015 cu 2,52% ceea ce
denotă o gestionare mai deficientă a capitalurilor întreprinderii.

2. Stabilirea influențelor parțiale ale factorilor

∆ROE (RMRNE) = RMRNE2016 ∙ KAB2015 ∙ LF2015 - RMRNE2015 ∙ KAB2015 ∙ LF2015

= KAB2015 ∙ LF2015 ∙ (RMRNE2016 - RMRNE2015)

= 0,8429 ∙ 1,1337 ∙ (-1,94) = -1,8538

Interpretare: Rata rentabilității financiare ROE a fost influențată negativ de rata marjei nete a profitului
RMRNE determinând scăderea acesteia cu 1,8538.

∆ROE (KAB) = RMRNE2015 ∙ KAB2016 ∙ LF2015 - RMRNE2015 ∙ KAB2015 ∙ LF2015

= RMRNE2015 ∙ LF2015 ∙ (KAB2016 - KAB2015)

= 24,79 ∙ 1,1337 ∙ (-0,186) = -0,5227

Interpretare: Viteza de rotație a activelor a influențat negativ rata rentabilității financiare (ROE) care a
scăzut cu 0,5227 din cauza scăderii vitezei de rotație a activelor cu 0,0186 rotații.

∆ROE (LF) = RMRNE2015 ∙ KAB2015 ∙ LF2016 - RMRNE2015 ∙ KAB2015 ∙ LF2015

27
 = RMRNE2015 ∙ KAB2015 ∙ (LF2016 - LF2015)

= 24,79 ∙ 0,8429 ∙ (-0,0097) = -0,2026

Interpretare: Levierul financiar a influențat negativ rata rentabilității financiare (ROE) determinând
scăderea acesteia cu 0,2026.

3. Stabilirea influențelor comune ale factorilor

I (RMRNE, KAB) = ∆RMRNE ∙ ∆KAB ∙ LF2015

= -1,94 ∙ (-0,0186) ∙ 1,1337 = 0,0409
I (RMRNE, LF) = ∆RMRNE ∙ ∆LF ∙ KAB2015
= -1,94 ∙ (-0,0097) ∙ 0,8429 = 0,0158
I (KAB, LF) = ∆KAB ∙ ∆LF ∙ RMRNE2015
= -0,0186 ∙ (-0,0097) ∙ 24,79 = 0,0044
I (RMRNE, KAB, LF) = ∆RMRNE ∙ ∆KAB ∙ ∆LF
= -1,94 ∙ (-0,0186) ∙ (-0,0097) = -0,0003

4. Verificarea relației de adevăr

∆ROE = ∆ROE (RMRNE) + ∆ROE (KAB) + ∆ROE (LF) + I(RMRNE, KAB) + I(RMRNE, LF) +
I(KAB, LF) + I (RMRNE, KAB, LF)
= -1,8538 - 0,5227 - 0,2026 + 0,0409 + 0,0158 + 0,0044 - 0,0003 = -2,5172 ≈ -2,52 (A)

!APLICAȚIE!

RNE
Se dă modelul matematic de determinare a rezultatului net pe acțiune EPS = unde: RNE =
NA
rezultatul net al exercițiului și NA = numărul de acțiuni.
Pe baza datelor aferente tabelului următor explicați evoluția rezultatului net pe acțiune utilizând
procedeul teoretico-matematic.

28
 Unitate de Exercițiu financiar
Indicator economic măsură Abateri ∆
2016 2017
U.M.
Rezultatul net/acțiune EPS lei 782,39 825,37 ? 42,98 ?
Rezultatul net al exercițiului RNE lei 239.893.084 253.071.184 ? 13.178.100 ?
Număr de acțiuni NA - 306.614 306.614 ?0?

1. Determinarea abaterii absolute a fenomenului

∆EPS = EPS2017 - EPS2016 = 825,37 – 782,39 = 42,98 lei/acțiune

Interpretare: Rezultatul net pe acțiune a crescut față de exercițiul precedent cu 42,98 lei/acțiune ceea ce
va deveni un aspect atractiv pentru potențialii investitori.

2. Stabilirea influențelor parțiale ale factorilor

RNE 2017 RNE 2016 RNE 2017−RNE 2016

∆EPS (RNE) = - =
NA 2016 NA 2016 NA 2016

13.178.100
= 306.614 = 42,979 lei/acțiune

Interpretare: Rezultatul net/acțiune a crescut față de exercițiul precedent cu 42,979 lei/acțiune datorită
creșterii rezultatului net al exercițiului cu 13.178.100 lei

RNE 2016 RNE 2016 RNE 2015−RNE 2015

∆EPS (NA) = - = =0
NA 2017 NA 2016 306.614

Interpretare: Rezultatul net pe acțiune nu se modifică deoarece numărul de acțiuni rămâne neschimbat de
la un an la altul.

3. Stabilirea influenței comune a factorilor

1 1
I (RNE, NA) = (RNE2017 – RNE2016) ∙ ( - )
NA 2017 NA 2016

29
 1−1
= 13.178.100 ∙ =0
306.614

4. Verificarea relației de adevăr

∆EPS = ∆EPS(RNE) + ∆EPS (NA) + I(RNE, NA)
= 42,979 + 0 +0 = 42,979 ≈ 42,98 (A)

2. Procedeul substituțiilor înlănțuite

- influențele comune sunt repartizate în funcție de importanța factorilor din model respectiv ținând cont de
clasificarea acestora în cantitativi (prima data) și calitativi.

30
- factorii cantitativi sunt purtători materiali ai fenomenului analizat și sunt factori extensivi practic limitați
în timp și spațiu,
- factorii calitativi sunt de aceași natură cu fenomenul, ei dau esență fenomenului, se exprimă în aceași
unitate de măsură ca și fenomenul analizat și sunt factori intensivi,

Etape de aplicare
1. Determinarea abaterii absolute a fenomenului analizat
 relația de produs: F=X∙Y → ∆F = F1 – F0 = X1Y1 – X0Y0
X X1 X0
 relația de raport: F= → ∆F = F1 – F0 = –
Y Y1 Y0
2. Stabilirea influenței parțiale a fiecărui factor
 relația de produs: F=X∙Y
a) Influența factorului cantitativ X
∆F(X) = X1Y0 – X0Y0 = Y0 (X1 – X0) = Y0 ∙ ∆X
b) Influența factorului calitativ Y
∆F(Y) = X1Y1 – X1Y0 = X1 (Y1 – Y0) = X1 ∙ ∆Y

X
 relația de raport: F=
Y
a) Influența factorului cantitativ X
X 1 X 0 X 1−X 0 ∆ X
∆F(X) = – = =
Y0 Y0 Y0 Y0
b) Influența factorului calitativ Y
X1 X1
∆F(Y) = –
Y1 Y0

3. Verificarea relației de adevăr

∆F= ∆F(X) + ∆F(Y)
!APLICAȚIE 1!

Obs! Ordinea de analiză a factorilor este:

1. Factorii cantitativi: viteza de rotație a activelor (KAB) și levierul financiar (LF)

31
2. Factorii calitativi (au o mai mare influență asupra fenomenul și aceași unitate de măsură): rata marjei nete
a profitului (RMRNE)
ROE = RMRNE ∙ KAB ∙ LF

1. Determinarea abaterii absolute a fenomenului

∆ROE = ROE2016 - ROE2015 = 21,17 – 23,69 = -2,52

2. Stabilirea influențelor parțiale ale factorilor

∆ROE (KAB) = RMRNE2015 ∙ KAB2016 ∙ LF2015 - RMRNE2015 ∙ KAB2015 ∙ LF2015

= RMRNE2015 ∙ LF2015 ∙ (KAB2016 - KAB2015)

= 24,79 ∙ 1,1337 ∙ (-0,186) = -0,5227

∆ROE (LF) = RMRNE2015 ∙ KAB2015 ∙ LF2016 - RMRNE2015 ∙ KAB2015 ∙ LF2015

= RMRNE2015 ∙ KAB2015 ∙ (LF2016 - LF2015)

= 24,79 ∙ 0,8429 ∙ (-0,0097) = -0,2026

∆ROE (RMRNE) = RMRNE2016 ∙ KAB2016 ∙ LF2016 - RMRNE2015 ∙ KAB2016 ∙ LF2016

= KAB2016 ∙ LF2016 ∙ (RMRNE2016 - RMRNE2015)

= 0,8243 ∙ 1,124 ∙ (-1,94) = -1,7974

3. Verificarea relației de adevăr

∆ROE = ∆ROE (RMRNE) + ∆ROE (KAB) + ∆ROE (LF)
= -1,7974 - 0,5227 -0,2026 = -2,525 ≈ -2,52 (A)

!APLICAȚIE 2!

Obs! Ordinea de analiză a factorilor este:

1. Factorii cantitativi: numărul de acțiuni (NA)

32
 2. Factorii calitativi (au o mai mare influență asupra fenomenul și aceași unitate de măsură): rezultatul
net al exercițiului (RNE)

RNE
EPS =
NA

1. Determinarea abaterii absolute a fenomenului

∆EPS = EPS2016 - EPS2015 = 825,37 – 782,39 = 42,98 lei/acțiune

2. Stabilirea influențelor parțiale ale factorilor

RNE 2015 RNE 2015 RNE 2015−RNE 2015

∆EPS (NA) = - = =0
NA 2016 NA 2015 306.614

RNE 2016 RNE 2015 RNE 2016−RNE 2015

∆EPS (RNE) = - =
NA 2016 NA 2016 NA 2015

13.178.100
= 306.614 = 42,979 lei/acțiune

3. Verificarea relației de adevăr

∆EPS = ∆EPS(RNE) + ∆EPS (NA)
= 42,979 + 0 = 42,979 ≈ 42,98 (A)

3. Procedeul coeficienților de repartiție

- în procesul de separare a influenței factorilor un factor substituit revine la starea inițială în relația
următoare de analiză.

33
Etape de aplicare
1. Determinarea abaterii fenomenului analizat față de baza de comparație
 relația de produs: F=X∙Y → ∆F = F1 – F0 = X1Y1 – X0Y0
X X1 X0
 relația de raport: F= → ∆F = F1 – F0 = –
Y Y1 Y0
2. Stabilirea influenței parțiale a fiecărui factor
 relația de produs: F=X∙Y
a) Influența factorului cantitativ X
∆F(X) = X1Y0 – X0Y0 = Y0 (X1 – X0) = Y0 ∙ ∆X
b) Influența factorului calitativ Y
∆F(Y) = X0Y1 – X0Y0 = X0 (Y1 – Y0) = X0 ∙ ∆Y

X
 relația de raport: F=
Y
a) Influența factorului cantitativ X
X1 X0 X 1−X 0 ∆ X
∆F(X) = – = =
Y0 Y0 Y0 Y0

b) Influența factorului calitativ Y

X0 X0
∆F(Y) = –
Y1 Y0

Obs! Se calculeză ca în cazul procedeului teoretico-matematic.

3. Stabilirea influențelor comune ale factorilor

 relația de produs: F=X∙Y → I (X,Y) = ∆X ∙ ∆Y

X 1 1
 relația de raport: F= → I (X,Y) = (X1 – X0) ( - )
Y Y1 Y0
Obs! Se calculeză ca în cazul procedeului teoretico-matematic.
4. Determinarea bazelor de repartiție sau determinarea sumei influențelor parțiale
 relația de produs: F=X∙Y → S (X,Y) = ¿∆F(X)| + ¿∆F(Y)|
X
 relația de raport: F= → S (X,Y) = ¿∆F(X)| + ¿∆F(Y)|
Y

34
 5. Determinarea valorii coefienților de repartiție
 relația de produs: F=X∙Y
¿ ¿
K YX = ¿ ∆ F (X )∨ S ( X , Y ) ¿ K YX = ¿ ∆ F (Y )∨ S (X , Y ) ¿ K YX + K YX = 1

X
 relația de raport: F=
Y
¿ ¿
K YX = ¿ ∆ F (X )∨ S ( X , Y ) ¿ K YX = ¿ ∆ F (Y )∨ S (X , Y ) ¿ K YX + K YX = 1

6. Calculul influențelor totale ale factorilor

Y
∆F(X)’ = ∆F(X) + K X ∙ I(X,Y)

∆F(Y)’ = ∆F(Y) + K YX ∙ I(X,Y)

7. Verificarea relației de adevăr

∆F= ∆F(X)’ + ∆F(Y)’

Obs! În cazul în care există 3 factori (x,y,z):

etapa 4: S(X,Y), S(X,Z), S(Y,Z, S(X,Y,Z)
Y X
etapa 5: K X și K Y K ZX și K ZX K ZY și K YZ K YX , Z și K YX ,Z și K ZX ,Y

Y Z Y ,Z
etapa 6: ∆F(X)’ = ∆F(X) + K X ∙ I(X,Y) + K X ∙ I(X,Z) + K X ∙ I(X,Y,Z)

!APLICAȚIE 1!
ROE = RMRNE ∙ KAB ∙ LF

1. Determinarea abaterii absolute a fenomenului

35
∆ROE = ROE2016 - ROE2015 = 21,17 – 23,69 = -2,52

2. Stabilirea influențelor parțiale ale factorilor

∆ROE (KAB) = RMRNE2015 ∙ KAB2016 ∙ LF2015 - RMRNE2015 ∙ KAB2015 ∙ LF2015

= RMRNE2015 ∙ LF2015 ∙ (KAB2016 - KAB2015)

= 24,79 ∙ 1,1337 ∙ (-0,186) = -0,5227

∆ROE (LF) = RMRNE2015 ∙ KAB2015 ∙ LF2016 - RMRNE2015 ∙ KAB2015 ∙ LF2015

= RMRNE2015 ∙ KAB2015 ∙ (LF2016 - LF2015)

= 24,79 ∙ 0,8429 ∙ (-0,0097) = -0,2026

∆ROE (RMRNE) = RMRNE2016 ∙ KAB2015 ∙ LF2015 - RMRNE2015 ∙ KAB2015 ∙ LF2015

= KAB2015 ∙ LF2015 ∙ (RMRNE2016 - RMRNE2015)

= 0,8429 ∙ 1,1337 ∙ (-1,94) = -1,8538

3. Stabilirea influențelor comune ale factorilor

I (RMRNE, KAB) = ∆RMRNE ∙ ∆KAB ∙ LF2015

= -1,94 ∙ (-0,0186) ∙ 1,1337 = 0,0409
I (RMRNE, LF) = ∆RMRNE ∙ ∆LF ∙ KAB2015
= -1,94 ∙ (-0,0097) ∙ 0,8429 = 0,0158
I (KAB, LF) = ∆KAB ∙ ∆LF ∙ RMRNE2015
= -0,0186 ∙ (-0,0097) ∙ 24,79 = 0,0044
I (RMRNE, KAB, LF) = ∆RMRNE ∙ ∆KAB ∙ ∆LF
= -1,94 ∙ (-0,0186) ∙ (-0,0097) = -0,0003

4. Determinarea bazelor de repartiție sau determinarea sumei influențelor parțiale

S (RMRNE,KAB) = ¿∆ROE(RMRNE)| + ¿∆ROE(KAB)| = 1,8538 + 0,5227 = 2,3765

S (RMRNE,LF) = ¿∆ROE(RMRNE)| + ¿∆ROE(LF)| = 1,8538 + 0,2026 = 2,0564

36
 S (KAB,LF) = ¿∆ROE(KAB)| + ¿∆ROE(LF)| = 0,5227 + 0,2026 = 0,7253

S (RMRNE,KAB, LF) = ¿∆ROE(RMRNE)| + ¿∆ROE(KAB)| + ¿∆ROE(LF)| = 1,8538 + 0,5227 +

0,2026= 2,5791

5. Determinarea valorii coefienților de repartiție

K KAB ¿ ∆ ROE (RMRNE)∨ ¿ ¿ = 1,8538 = 0,78

RMRNE= S ( RMRNE , KAB) 2,3765

¿ ∆ ROE (KAB)∨ ¿ ¿ 0,5227

K RMRNE
KAB = S ( RMRNE , KAB) = 2,3765 = 0,22

¿ ∆ ROE (RMRNE)∨ ¿ 1,8538

K LF
RMRNE= S ( RMRNE , LF)
¿ = 2,0564
= 0,90

¿ 0,2026
K RMRNE
LF = ¿ ∆ ROE (LF)∨ S ( RMRNE , LF) ¿ = = 0,10
2,0564

¿ ∆ ROE (KAB)∨ ¿ ¿ 0,5227

K LF
KAB= S ( KAB , LF) = 0,7253 = 0,72

¿ ∆ ROE (LF)∨ ¿ 0,2026

K KAB
LF = S ( KAB , LF)
¿ = 0,7253
= 0,28

K KAB , LF ¿ ∆ ROE (RMRNE)∨ ¿ ¿ = 1,8538 = 0,72

RMRNE = S ( RMRNE , KAB , LF) 2,5791
0,5227
K RMRNE
KAB
, LF
= ¿ ∆ ROE ¿ ¿ = 2,5791
= 0,20

, KAB ¿ ∆ ROE (LF)∨ ¿ ¿ 0,2026

K RMRNE
LF = S ( RMRNE , KAB , LF) = 2,5791 = 0,08

6. Calculul influențelor totale ale factorilor

∆ROE(RMRNE)’ = ∆ROE (RMRNE) +K KAB LF
RMRNE ∙ I(RMRNE, KAB) + K RMRNE ∙I(RMRNE, LF) + +

K KAB , LF
RMRNE ∙ I (RMRNE, KAB, LF) = -1,8538 + 0,78∙0,0409 + 0,90∙0,0158 + 0,72∙(-0,0003) = -1,8078

37
 ∆ROE(KAB)’ = ∆ROE (KAB) +K RMRNE
KAB ∙ I(RMRNE, KAB) + K LF
KAB ∙I(KAB,LF) +

+ K RMRNE
KAB
, LF
∙ I (RMRNE, KAB, LF) = -0,5227 + 0,22∙0,0409 + 0,72∙0,0044 + 0,20∙(-0,0003) = -0,5105

∆ROE(LF)’ = ∆ROE (LF) +K RMRNE

LF ∙ I(RMRNE, LF) + K KAB
LF ∙I(KAB, LF) +

+K RMRNE
LF
, KAB
∙ I (RMRNE, KAB, LF) = -0,2026 + 0,10∙0,0158 + 0,28∙0,0044 + 0,08∙(-0,0003)
= -0,1998

7. Verificarea relației de adevăr

∆ROE = ∆ROE(RMRNE)’ + ∆ROE(KAB)’ + ∆ROE(LF)’
= -1,8078 - 0,5105 - 0,1998 = -2,518 ≈ -2,52

!APLICAȚIE 2!

RNE
EPS =
NA

1. Determinarea abaterii absolute a fenomenului

38
 ∆EPS = EPS2016 - EPS2015 = 825,37 – 782,39 = 42,98 lei/acțiune

2. Stabilirea influențelor parțiale ale factorilor

RNE 2015 RNE 2015 RNE 2015−RNE 2015

∆EPS (NA) = - = =0
NA 2016 NA 2015 306.614

RNE 2016 RNE 2015 RNE 2016−RNE 2015

∆EPS (RNE) = - =
NA 2015 NA 2015 NA 2015

13.178.100
= 306.614 = 42,979 lei/acțiune

3. Stabilirea influenței comune a factorilor

1 1
I (RNE, NA) = (RNE2016 – RNE2015) ∙ ( - )
NA 2016 NA 2015
1−1
= 13.178.100 ∙ =0
306.614

4. Determinarea bazi de repartiție sau determinarea sumei influențelor parțiale

S (RNE,NA) = ¿∆EPS(RNE)| + ¿∆EPS(NA)| = 42,979 + 0 = 42,979

5. Determinarea valorii coefienților de repartiție

¿ ∆ EPS(RNE )∨ ¿ 42,979
K NA
RNE= S (RNE , NA)
¿ = 42,979
=1

¿ ∆ EPS(NA )∨ ¿ 0
K RNE
NA = S( RNE , NA )
¿ = 42,979
=0

6. Calculul influențelor totale ale factorilor

∆EPS(RNE)’ = ∆EPS(RNE) +K NA
RNE ∙ I(RNE, NA)

= 42,979 + 0= 42,979

∆EPS(NA)’ = ∆EPS (NA) +K RNE

NA ∙ I(RNE, NA)

39
 = 0+0 = 0
7. Verificarea relației de adevăr
∆EPS = ∆EPS(RNE)’ + ∆EPS (NA)’
= 42,979 + 0 = 42,979 ≈ 42,98

4. Procedeul balanțier

- procedeul permite separarea influenței factorilor în cazul relațiilor de sumă și diferență atunci
când influențele sunt exprimate în mărimi absolute
- factorul a cărei influență a fost măsurată rămâne în această stare până la finalul procedurii de
separare a influenței factorilor
- fie F fenomenul analizat, iar X,Y și Z factorii săi de influență în ordinea de analiză dată aflați în
următoarea relație:
SF= Si + I – E
unde: SF = soldul final la sfârșitul perioadei
Si = soldul inițial la începutul perioadei
I = intrările de-a lungul perioadei
E = ieșirile de-a lungul perioadei

Etape de aplicare
1. Determinarea abaterii absolute a fenomenului analizat
∆SF = SF1 – SF0
2. Separarea influenței factorilor direcți și opuși fenomenului
∆SF(Si) = (Si1 + I0 – E0) - (Si0+ I0 – E0) = ∆Si
∆SF(I) = (Si0 + I1 – E0) - (Si0 + I0 – E0) = ∆I
∆SF(E) = (Si1 + I1 – E1) - (Si1 + I1 – E0) = -∆E
3. Verificarea relației de adevăr
∆SF = ∆SF(Si) + ∆SF(I) + ∆SF(E)

40
Obs! - este un caz particular al procedeului substituțiilor înlănțuite.
- ordinea de analiză a factorilor este dată de ordinea logică din model.

!APLICAȚIE!
Supunem analizei factoriale soldul final de materii prime și materiale pe o perioadă de 2 luni
consecutive. Modelul de analiză al soldului final de materii prime și materiale este SF= Si + I – E.

Noiembrie 2017 Decembrie Abaterea

Elemente
(lei) 2017(lei) absolută (lei)
Stoc inițial de materii prime și materiale 40.000 50.000 ?10.000?
Aprovizionări cu materii prime și materiale 110.000 130.000 ?20.000?
Consumuri de materii prime și materiale 50.000 30.000 ? -20.000?
Stoc final de materii prime și materiale ?100.000? ?150.000? ?50.000?

1. Determinarea abaterii fenomenului analizat

∆SF = SFDecembrie – SFNoiembrie = 150.000 – 100.000 = 50.000 lei

2. Separarea influenței factorilor direcți și opuși fenomenului

∆SF(Si) = (Si1 + I0 – E0) - (Si0+ I0 – E0) = ∆Si = 10.000 lei
∆SF(I) = (Si0 + I1 – E0) - (Si0 + I0 – E0) = ∆I = 20.000 lei
∆SF(E) = (Si1 + I1 – E1) - (Si1 + I1 – E0) = -∆E = - (-20.000) = 20.000 lei

3. Verificarea relației de adevăr

∆SF = ∆SF(Si) + ∆SF(I) + ∆SF(E) = 10.000 + 20.000 + 20.000 = 50.000 lei

41