Sunteți pe pagina 1din 13

Impactul pandemiei asupra

bunăstării emoționale
date din cazuistica Centrelor de Consiliere ale
Salvați Copiii România

București
mai 2021
Metodologie

Tipul analizei: analiză a datelor privind cazuistica centrelor de consiliere ale Organizației Salvați Copiii
Grupuri țintă: copii și părinți beneficiari ai serviciilor de consiliere ale Salvați Copiii România
Eșantionare: Eșantion neprobabilistic
Mărimea eșantionului: 628 de cazuri aflate în evidența celor 5 centre de consiliere ale Organizației Salvați Copiii:
București,Timișoara, Iași, Suceava și Târgu Mureș
Analiza datelor: Procedee specifice statisticii descriptive sau inferențiale
Perioada de referință (cazuri preluate): martie 2020 – martie 2021

2
Date despre cazuistică – posibilul impact al contextului pandemic

Tipuri de cazuri:

8.1%
În perioada de referință (martie
2020, martie 2021), centrele de
consiliere ale Organizației Salvați
Copiii au preluat un număr total de
678 de cazuri. În 8,1% dintre acestea,
diagnosticele sunt independente de
contextul pandemic (opoziționism,
ADHD/ADD, tulburări de vorbire,
intelect liminar sau tulburări de
91.9% neurodezvoltare).

diagnostice independente de consecințele pandemiei


diagnostice care pot avea legătură cu impactul pandemiei

3
Date despre cazuistică – vârste

Structura pe vârste a
beneficiarilor de consiliere
(total cazuri):
Adolescenții/liceenii reprezintă
15.2%
grupul de vârstă cu cea mai
34.07%
mare reprezentare la nivelul
beneficiarilor serviciilor de
consiliere (peste o treime),
32.0%
fiind urmați de școlarii mici
(32%), preadolescenți (18,8%)
18.73%
și preșcolari (15,2%).
preșcolari
școlari mici (clasele primare)
scolari mari/preadolescenți (gimnaziu)
adolescenți (liceu)

4
Tipuri de diagnostic

anxietate 237
respectarea regulilor de izolare 96
anxietate școlară/readaptare școlară 64
tulburări de control al impulsurilor/agresivitate 62
alte diagnostice (neatribuibile contextului pandemic) 55
tulburare emoțională 42
depresie 29
dificultăți parentale 21
tulburări alimentare sau de somn 18
abuz (emoțional, fizic, sexual) sau neglijare 16
dependență de ecrane 15
fobii, ticuri 6
bullying/cyberbullying 5
tentative de suicid 5
tulburare de conversie somatică 4
consum de substanțe 3

5
Structura pe grupe de vârstă – cele mai frecvente diagnostice

anxietate 36 31 16 154

respectarea regulilor de
1 37 57 1
izolare

anxietate școlară/readaptare
33 21 4 6
școlară

tulburări de
9 22 16 15
control/agresivitate

tulburare emoțională 2 32 5 3

depresie 60 10 13

preșcolari școlari mici preadolescenți adolescenți

6
Cazuistică preșcolari – cele mai frecvente diagnostice

anxietate 36
Cele mai frecvente diagnostice în cazul
anxietate școlară/readaptare școlară 33 preșcolarilor au fost reprezentate de anxietate
și anxietatea școlară (dificultățile de
alte diagnostice (neatribuibile contextului
pandemic)
15 readaptare școlară).
tulburări de control al
impulsurilor/agresivitate
9 Diminuarea concentrării la orele online,
precum și scăderea abilităților și a
dificultăți parentale 3
interacțiunilor sociale au condus la
abuz (emoțional, fizic, sexual) sau neglijare 3 multiplicarea episoadelor de furie și
irascibilitate.
tulburare emoțională 2
Imposibilitatea de a face activități în aer liber
respectarea regulilor de izolare 1 și de a ieși în afara casei a intensificat
comportamentele de tip anxios.
tulburări alimentare sau de somn 1

7
Cazuistică școlari mici – cele mai frecvente diagnostice

respectarea regulilor de izolare 37

tulburare emoțională 32
În cazul școlarilor mici, cazuistica este
anxietate 31
dominată de respectarea regulilor de
izolare, tulburări emoționale și anxietate,
alte diagnostice (neatribuibile contextului pandemic) 29
urmate de tulburările de control al
tulburări de control al impulsurilor/agresivitate 22
impulsurilor și anxietate școlară.
anxietate școlară/readaptare școlară 21

dependență de ecrane 15
Organizarea orelor in format online, lipsa
dificultăți parentale 11
interacțiunilor directe, imposibilitatea
diversificării activităților de timp liber, au
depresie 6
produs dificultăți de respectare a regulilor
abuz (emoțional, fizic, sexual) sau neglijare 5
și rutinelor. Emoțiile puternice au devenit
tulburări alimentare sau de somn 3 dificil de echilibrat.
bullying/cyberbullying 3

fobii, ticuri 2

8
Cazuistică preadolescenți– cele mai frecvente diagnostice

respectarea regulilor de izolare 57 Pentru preadolescenți, respectarea


anxietate 16 regulilor de izolare pare să fi generat
tulburări de control al impulsurilor/agresivitate 16
cele mai mari dificultăți, următoarele
depresie
diagnostice ca prevalență în cazuistică
10
fiind anxietatea și tulburările de control
tulburări alimentare sau de somn 7
al impulsurilor.
alte diagnostice (neatribuibile contextului pandemic) 6

tulburare emoțională 5 Nevoia rapidă de adaptare la școala


anxietate școlară/readaptare școlară 4
online, imposibilitatea menținerii
interacțiunilor directe, dereglarea
fobii, ticuri 2
rutinelor cotidiene, au produs
dificultăți parentale 1
disconfort emoțional greu de gestionat.
abuz (emoțional, fizic, sexual) sau neglijare 1
Părinții, la rândul lor, s-au simțit epuizați
tulburări de conversie somatică 1 psihic și emoțional, nemaigăsind soluții
consum de substanțe 1 adecvate pentru a oferi suport copiilor.

9
Cazuistică adolescenți– cele mai frecvente diagnostice

În cazul adolescenților, peste jumătate dintre


anxietate 154 cazurile înregistrate de centrele de
tulburări de control al impulsurilor/agresivitate 15 consiliere ale Salvați Copiii reprezintă
depresie 13 cazuri de anxietate.
tulburări alimentare sau de somn 7
Îngrijorător este și faptul că, la această
abuz (emoțional, fizic, sexual) sau neglijare 7
anxietate școlară/readaptare școlară 6
grupă de vârstă, s-au înregistrat și
dificultăți parentale 6
tentative de suicid (5).
alte diagnostice (neatribuibile contextului pandemic) 5 Absența interacțiunilor directe cu grupul
tentativă de suicid 5 de prieteni, timpul crescut petrecut în
tulburare emoțională 3
fața ecranelor, avalanșa de emoții și
tulburări de conversie somatică 3
intensitatea trăirii acestora, au afectat
fobii, ticuri 2
capacitatea de autoreglare emoțională
consum de substanțe 2
în rândul adolescenților. De asemenea, se
bullying/cyberbullying 2
remarcă o scădere a interesului pentru
respectarea regulilor de izolare 1
activitățile școlare.

10
Concluzii

1. Impactul pandemiei asupra sănătății mentale și a 5. Capacitatea de autoreglare emoțională


echilibrului emoțional este unul moderat spre sever, iar cele și coping adaptativ a scăzut în cadrul
mai frecvente simptome descrise au fost cele din sfera climatului familial.
depresiei și anxietății. 6. Se remarca nevoia de suport psihologic
2. La nivel familial, reorganizarea rutinei cotidiene și pentru copii, adolescenți și părinți, în
respectarea regulilor de izolare au provocat un stres vederea dezvoltării rezilienței și a
considerabil și au creat tensiuni în procesul de comunicare. capacității de echilibrare și autoreglare
3. Copiii și adolescenții care au trecut prin experiențe emoțională.
negative înainte de debutul pandemiei au fost în mod 7. Există numeroase riscuri în ceea ce
evident mai vulnerabili la consecințele acestei perioade. privește sănătatea mentală a copiilor și
4. În perioada pandemiei, cumularea factorilor de risc a adolescenților în timpul unei pandemii,
condus la accentuarea comportamentelor abuzive și a efectele evidențiindu-se longitudinal.
comportamentelor de risc.Vulnerabilitățile psihoemoționale
s-au accentuat și s-au remarcat modificări la nivel
psihosocial.

11
Recomandări

1. În context pandemic, este nevoie de suport psihologic de 4. Copiii au nevoie de disponibilitatea și


specialitate pentru gestionarea stărilor de anxietate și acceptare necondiționată din partea
depresie întâlnite în principal în rândul preadolescenților și părinților, de suport emoțional și de validarea
adolescenților; avalanșei de emoții prin care au trecut și încă
2. Părinții trebuie să acorde o mai mare atenție echilibrării trec împreună.
rutinelor copiilor, orelor de somn din timpul nopții, stilului de 5. Părinții au nevoie de timp de calitate pentru
viață sănătos, conectat la natură, aer curat, care să includă a-și reface resursele și a face față stresului.
mișcare și diversitate alimentară, metode care pot contribui Atunci când se simt epuizați, trebuie să
la diminuarea manifestărilor depresive și anxioase. apeleze la ajutor de specialitate (medic de
3. Copiii și adolescenții au nevoie de suport în ceea ce familie, psiholog) sau la sprijin din partea
privește managementul timpului petrecut în fața ecranelor familiei extinse.
și menținerea atenției în timpul orelor la școală.
Recomandarea către părinți este de a le oferi copiilor
oportunități alternative de petrecere a timpului liber, care
să-i țină departe de ecrane și să le îndrepte atenția spre
activități care includ mișcare.

12
VĂ MULȚUMIM