Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Aplicaţii SPSS
Marian Popa
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 1/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
MARIAN POPA...................................................................................................1
................................................................................................................................................................................6
Editarea datelor....................................................................................................................................................8
.........................................................................................................................21
Calcularea mediei a două sau mai multe variabile....................................................................................21
Extragerea anului dintr-o variabilă de tip cronologic (date) ....................................................................22
Recodificarea variabilelor.........................................................................................................................24
Ordonarea după rang a valorilor unei variabile........................................................................................26
Teste parametrice...............................................................................................................................................35
Testul z (t) pentru media unui singur eşantion .........................................................................................35
Testul
Analizat pentru eşantioane
de varianţă independente...................................................................................................37
unifactorială (One Way ANOVA)............................................................................40
Testul t pentru eşantioane dependente (perechi).......................................................................................44
Coeficientul de corelaţie liniară Pearson (r).............................................................................................46
Regresia liniară simplă..............................................................................................................................51
Analiza de consistenţă internă (Cronbach alfa)........................................................................................57
-2-
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 2/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
-3-
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 3/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
-- pe
pe linii
coloane
suntsunt variabilele
cazurile (decaz,
(în acest ex.,cinci
cod_sub, rezultat)
subiecţi )
-4-
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 4/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Fişierul
Un fişierrezultat prin salvarea
cu rezultate SPSS nuacestei
poate fiferestre
deschisare extensia
decât .SPO
din SPSS
Dacă se doreşte transmiterea rezultatelor în afară SPSS se va proceda fie la
„exportul” rezultatelor cu procedura corespunzătoare din meniul File/Export , fie la
transferarea prin Select/Copy/Paste într-un editor grafic de tipul MS Word.
-5-
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 5/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Meniurile SPSS
Meniurile de tip listă se aseamănă cu meniurile altor programe sub Windows. Fără a intra în
amănunte, iată o prezentare succintă a meniurilor pentru fereastra DATA EDITOR:
Opţiuni:
(a) Introducerea directă a datelor în DATA EDITOR
1 Introducerea datelor (b) Deschiderea unui fişier de date SPSS (extensia .SAV)
(c) Importarea unui fişier de format diferit (se alege din
caseta File open/File of type)
-6-
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 6/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
-7-
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 7/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Editarea datelor
O bază de date în SPSS este o structură formată din linii şi coloane, la intersecţia
cărora se formează celulele care conţin, fiecare, o anumită unitate de informaţie.
Existenţa unei baze de date deschisă în fereastra Data Editor este o condiţie
obligatorie pentru
SPSS operează operarea
numai cu SPSSbază de date deschisă la un moment dat
cu o singură
În principiu, o bază de date SPSS se obţine pe una din următoarele căi:
a) Crearea ei prin operaţiunea de definire a variabilelor şi introducerea datelor de la
tastatură;
b) Deschiderea unei baze de date SPSS, existente pe un suport de memorie;
c) Importarea unei baze de date din alt format decât SPSS
Definirea variabilelor
se acţionează Define variable din meniul Data
soluţie mai directă este dublu clic pe capul de coloană
-8-
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 8/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Ca urmare a operaţiei de mai sus, apare o casetă de dialog ca în imaginea de mai jos
(forma ei nu diferă substanţial de la o versiune de SPSS la alta). Dacă privim caseta, vom
observa următoarele elemente:
Numele variabilei:
Orice variabilă SPSS trebuie să aibă un nume. Cele mai importante aspecte legate
de denumirea variabilelor sunt următoarele:
-9-
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 9/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
(Width,, Decimal
unde se marchează
Places, în tipul
cazulvariabilei şi se declară caracteristicile acesteia
•
variabilelor numerice)
• Se acţionează butonul Continue, pentru a se reveni la caseta Define
Variable.
Aşa cum se observă în caseta Define Variable Type din imaginea de mai sus, SPSS poate
opera cu o varietate de tipuri de variabile. Fiecărui tip îi corespund anumite proprietăţi
(caracteristici) care trebuie definite de operator. Cele mai uzuale sunt tipurile:
- 10 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 10/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
[Caracter ] (String ), care cuprind valori exprimate sub formă de caractere alfanumerice
(litere sau chiar cifre).
Proprietăţi
• numărul de caractere rezervat, care este fixat implicit la 8, dar poate fi
modificat
SPSS face distincţie întredupă dorinţă.
variabile de tip caracter „scurte” (Short string ) şi „lungi”
( Long string ). Primele au maxim 8 caractere şi pot fi incluse în unele proceduri
statistice (semnificaţia diferenţei între medii, de exemplu), pe când celelalte nu pot fi
utilizate decât în operaţii de listare (cazul variabilei de genul „nume”, de ex.).
Deşi permisă, utilizarea variabilelor „string” nu este de preferat. Toate variabilele care
suportă codificări vor fi, de preferinţă, introduse cu valori numerice. Utilizarea acestora
în proceduri statistice nu este limitată de nici o restricţie.
Unităţi de timp calendaristic sau orar [ Date], care pot include valori de timp într-un
format specificat, aşa cum se vede în imagine.
Proprietăţi
• formatul de întroducere, care poate fi unul din cele evidenţiate în caseta
Define Variable Type/Date
Exemplu: dd-mmm-yyyy presupune introducerea unor valori de genul „21-FEB-
2001” (luna fiind scrisă obligatoriu după prescurtarea ei în engleză).
Există o mare varietate de formate pentru acest tip de variabilă, acoperind, practic,
orice cerinţă posibilă din partea utilizatorului.
- 11 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 11/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Nu vom prezenta şi celelalte tipuri de variabile, ele fiind mai puţin folosite, dar
facem precizarea că semnificaţia lor poate fi găsită în Help-ul casetei Define Variable Type.
Tipul
Se va unei variabile
acorda atenţiepoate fi schimbat
mesajelor ulterior
care pot prin simpla
să apară şi careredefinire a acesteia.
avertizează asupra
eventualelor pierderi de informaţie prin schimbarea tipului.
Opţiunile din zona Measurement (Scale, Ordinal, Nominal ) , care se regăsesc
doar la versiuni SPSS de la 7.0 în sus, nu au întotdeauna o utilitate practică dar
marcarea lor corectă este necesară pentru anumite proceduri statistice sau
grafice.
se acţioneazăsebutonul Add
Operaţiunea reia pentru toate valorile pe care dorim să le etichetăm.
Imaginea prezintă etichetarea valorilor unei variabile care se referă la calificativul
la un examen. Se observă că valoarea 1 are eticheta SLAB, valoarea 2, eticheta MEDIU iar
valoarea 3, eticheta BUN (încă nu a fost acţionat butonul Add pentru a fi finalizată
declaraţia etichetei acestei valori).
- 12 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 12/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
utilizatorul
din diverse le declarănucadoreşte
motive, atare. Acestea potînexista
să fie luate în baza
calcul. de date
Atenţie, odatădar utilizatorul,
declarate, aceste
valori nu sunt şterse şi nici nu sunt marcate în mod evident pe ecran.
Pentru declararea valorilor lipsă se acţionează butonul Missing Values din caseta
Define Variables, care generează apariţia casetei de dialog alăturate.
Deşi nu pare foarte evidentă acum, utilitatea funcţiei de declarare a valorilor lipsă
nu trebuie subestimată. Foarte adesea suntem nevoiţi să scoatem din prelucrări
anumite valori (care nu pot fi totuşi, pur şi simplu, şterse). Să ne gândim numai la
valorile extreme ale unei distribuţii, a căror menţinere în anumite prelucrări poate
determina modifcări semnificative a rezultatelor.
- 13 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 13/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Ştergerea unei variabile se face prin selectarea acesteia (clic pe capul de variabilă)
şi acţionarea tastei Delete (sau se comandă din meniul Edit-Cut ).
Inserarea unei variabile se face prin plasarea cursorului-celulă pe coloana variabilei
în stânga căreia dorim să inserăm noua variabilă (sau prin selectarea variabilei
respective), după care se comandă, din meniul Data-Insert variable. După aceasta,
se defineşte variabila inserată (nume, tip, etichete).
Ştergerea şi inserarea cazurilor
Ştergerea cazurilor se face în mod similar variabilelor, prin selectarea acestora (clic
pe capul de linie) şi tasta Delete (sau Edit-Cut ). Se pot selecta mai multe cazuri
simultan (drag cu mouse-ul pe capul liniilor) după care se şterg ca mai sus.
Inserarea cazurilor se face după plasarea cursorului pe linia deasupra căreia dorim
să inserăm un nou caz, după care se acţionează în meniul Data- Insert case.
Erori frecvente
- Apariţia unor cazuri inutile, (umplute cu system missing values) la sfârşitul unei
baze de date.
Explicaţie: Introducerea inutilă a unei valori într-o variabilă, valoare care apoi este
ştearsă. Cu toate acestea, SPSS a creat deja un caz nou, pe care l-a umplut cu system
missing values.
Soluţie: Selectarea cazului prin apăsarea pe capul de linie şi acţionarea tastei Delete
(sau Edit-Cut ).
- 14 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 14/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Identitatea variabilei
COD (optăm numeric, Width 2, variabilei
Identitate valorilor
Nu se aplică
subiecţielor pentru un cod Decimal Places 0 etichete
(esentiala pentru numeric dacă (presupunem că nu decât la
a asigura nu avem avem mai mult de 99 valorile
identitatea nevoie de subiecţi) variabilelor
fiecarei numele de tip
inregistrari subiecţilor) categorial
inparte si pentru (nominale
realizarea sau
corespondentelor ordinale)
cu
datealte
in baze de
care avem
informatii cu
privire la aceiaşi
subiecţi)
Sexul SEX Numeric, Width 1, Sex 1=feminin
Decimal Places 0 2=masculin
Vârsta (în ani VIRSTA Numeric, Width 2, Vârsta
împliniţi; sau în Decimal Places 0
luni dacă dorim (presupunem că nu
mai multă avem subeicţi cu
precizie)
Extraversiune EXTRAV vârsta peste
Numeric, 99 de2,ani) Extraversiune
Width
Decimal Places 0
(nu se poate obţine o
valoare mai mare de
100 şi nu există
zecimale)
Nevrozism NEVRO Numeric, Width 2, Nevrozism
- 15 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 15/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Decimal Places 0
(nu se poate obţine o
valoare mai mare de
100 şi nu există
zecimale)
Lie LIE Numeric, Width01,
Decimal Places „Minciună”
(nu se poate obţine o
valoare mai mare de 9
şi nu există zecimale)
Se observă faptul că pentru variabile ale căror nume exprimă exact conţinutul
(SEX, VÂRSTA) se poate utiliza fără nici un inconvenient numele şi ca etichetă. Pentru a
fi mai expliciţi, să spunem că numele variablei este util în primul rând SPSS-ului pentru a
manipula variabilele, în timp ce etichetele sunt necesare mai ales utilizatorului pentru a
înţelege cu uşurinţă la ce se referă o variabilă al cărui nume prea scurt
Avem
variabilele alăturat,
de mai sus: imaginea DATA EDITOR pentru primii trei subiecţi introduşi cu
- 16 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 16/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
numeric aferent fiecărui subiect, astfel încât, la nevoie, să se poată identifica numele
(pentru corecţii, de ex.)
Variabile multiple pentru întrebări cu răspuns
multiplu: De obicei, o întrebare prezintă un singur răspuns, dar pot fi situaţii în care o
întrebare prezintă răspunsuri multiple care pot fi alese în acelaşi timp. De exemplu: „ Ce
activităţi preferaţi
etc. Într-un pentru
asemenea caztimpul liber?
ne putem 1. sport;
aştepta 2. filme;
să avem 3. petreceri
mai multe cu prieteni...”,
răspunsuri la aceeaşi
întrebare. Soluţia pentru introducerea datelor este, de aceea, crearea mai multor
variabile, câte una pentru fiecare variantă de răspuns. Astfel, vom avea variabila
„SPORT” care poate primi două valori, sa zicem „1” dacă este aleasă şi „0” dacă nu
este aleasă, şi aşa mai departe. În acest mod vom putea analiza frecvenţa alegerilor
pentru fiecare variantă de răspuns în parte.
Evitarea variabilelor redundante: Dacă la un test
nu sunt posibile, de exemplu, decât răspunsuri corecte sau greşite, atunci nu este
necesar să declarăm o variabilă pentru „corecte” şi una pentru „greşite” dacă suma lor
dă totalul răspunsurilor.
O bază de date aflată în lucru nu are un corespondent într-un fişier decât după ce se
execută o salvare a acesteia. Acest lucru nu trebuie niciodată uitat. Spre deosebire de
WORD de exemplu, SPSS nu are o funcţie de salvare automată după un interval de timp
prestabilit. Cu alte cuvinte, indiferent ce modificări facem în Data Editor pe ecran, datele
respective vor fi salvate numai la comanda explicită a operatorului.
Pentru o bază de date nou creată, salvarea se face în mod similar cu orice alt
program cunoscut: File-Save as, care deschide următoarea casetă de dialog:
Se alege locaţia de salvare (Save in)
Se
Se dă un nume
verifică tipulfişierului
de fişier ((formatul
File name)
implicit pentru baze de date SPSS are extensia
.sav)
Se acţionează Save
SPSS poate salva şi în alte formate, dintre cele mai importante fiind: Dbase sau
FoxPro, Lotus 1-2-3, Excel. Salvarea în aceste formate poate fi utilă pentru
transferul datelor pentru prelucrări ulterioare în alte programe.
- 17 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 17/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
În cazul deschiderii unui fişier de alt tip decât SPSS, se va alege tipul respectiv
din lista Files of type. În cazul în care SPSS nu recunoaşte tipul de fişier în care
se află datele noastre, putem încerca transformarea lor prealabilă din formatul
original într-un
aspecte ce ţin deformat recunoscut
formatul de SPSS.
de reprezentare Deşi există
a datelor, riscul pierderii
operaţiunea unor
scuteşte totuşi
un mare volum de muncă.
- 18 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 18/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Se utilizează atunci când dorim să obţinem o variabilă prin adunarea valorilor din
două sau mai multe variabile.
Imaginea de mai jos prezintă o tabelă de date SPSS care cuprinde scorurile la trei
examene parţiale (scor_1, scor_2 si scor_3). Dorim să realizăm o variabilă care să cuprindă
un scor general, prin însumarea celor trei variabile. Se poate observa că unii dintre subiecţi
nu au valori la toate cele trei scoruri (valori lipsă de sistem).
- 19 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 19/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Deoarece prin calculare, o nouă variabilă este plasată după toate variabilele
existente,
însumăm.am preferat
În acest felsăavem
inserăm o nouă variabilă
şi posibilitatea imediat după
să controlăm uşor cele trei pe careoperaţiei
corectitudinea dorim să de
le
însumare
Se apelează procedura Transform-Compute, care deschide caseta de mai jos:
- 20 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 20/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Dacă variabilele ce vor fi însumate se află în baza de date una după alta, ca
în cazul exemplului nostru, atunci avem posibilitatea să scriem o expresie
de însumare simplificată, astfel SUM (prima_variabilă TO
ultima_variabilă). În acest caz, clauza TO va fi cuprinsă între spaţii, pentru
a nu fi confundată cu un nume de variabilă. Această opţiune ne sugerează
cât detabele
unei important
SPSS.poate fi să aranjăm corespunzător variabilele în structura
3. Se apasă butonul OK
4. Deoarece variabila total există, SPSS ne întreabă dacă dorim să modificăm
conţinutul acesteia. Dacă nu ar exista o variabilă cu acest nume, rezultatul operaţiei
de calcul ar fi depus într-o variabilă creată automat şi amplasată după ultima
variabilă din baza de date.
- 21 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 21/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Reamintim că funcţia MEAN poate fi scrisă de la tastatură sau poate fi adusă din
lista de funcţii, prin selectare şi acţionarea butonului ▲.
Este de la sine înţeles că expresia de calcul poate fi realizată şi într-o manieră
simplă şi directă, fără utilizarea funcţiilor (SUM sau MEAN), astfel:
Pentru sumă: scor_1+scor_2+scor_3
Pentru medie: (scor_1+scor_2+scor_3)/3
Se va face o distincţie clară între suma sau media astfel obţinute, care se referă la
suma sau media valorilor de la mai multe variabile, pentru acelaşi subiect, şi suma
sau media pe care am calcula-o pe verticală, la nivelul fiecărei variabile în parte, pe
întreaga distribuţie
Se pot realiza diverse alte funcţii de transformare, utilizându-se marea varietate de
funcţii care se găsesc în lista Functions şi a căror semnificaţie se poate află din
Help-ul casetei Compute.
Observăm că variabila bdate, care conţine data naşterii. Pentru a avea vârsta,
trebuie să calculăm diferenţa dintre anul curent (să zicem, 2000) şi anul naşterii: Pentru
- 22 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 22/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
aceasta trebuie să facem diferenţa dintre anul curent (2000) şi anul naşterii, care se află în
câmpul bdate.
Pentru a avea variabila ce urmează a fi creată în apropierea variabilei bdate, vom
insera o variabilă (denumind-o „virsta”, de tip numeric, cu doi întregi). Apoi utilizăm
procedura Compute din meniul Transform:
- 23 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 23/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
variabilă „primară” peste valorile deja existente. Cu alte cuvinte, este recomandabil
să creăm prin transformare variabile noi, şi nu să modificăm valorile existente din
variabilele „primare” a căror pierdere ar necesita reintroducerea lor, în caz de
necesitate.
Recodificarea variabilelor
Recodificarea unei variabile înseamnă convertirea valorilor acesteia, cu scopul
obţinerii unei distribuţii bazată pe frecvenţe cumulate. Procesul este similar cu crearea unei
tabele de frecvenţe grupate şi ne reamintim că poate fi derulat în maniera descrisă mai jos:
Paşi pentru grupării de frecvenţe:
• Se face diferenţa dintre valoarea cea mai mare şi valoarea cea mai mică a unei
distribuţii
• Se împarte valoarea obţinută la mărimea posibilă (estimată) a intervalului
• Se selectează mărimea intervalului care conduce la un număr de clase cuprins între
5 şi 15
•
Se determină
mărimii limita inferioară a primului interval (trebuie să fie un multiplu al
intervalului)
• Se determină limita superioară a primului interval
• Se construiesc intervalele de clasă pentru fiecare interval, fiind atenţi să avem clase
„suprapuse” sau „intervale neacoperite”
Atenţie, se poate alege şi opţiune Into Same Variables, dar nu este recomandabilă
deoarece, în cazul unei erori, nu mai avem la dispoziţie variabila iniţială pentru o nouă
recodificare.
- 24 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 24/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Deşi relativ complicată, caseta de declarare a noilor valori în funcţie de cele vechi este uşor de înţeles.
În zona Old value, se alege una dintre variantele de definire a valorilor de la care se
pleacă. Să zicem că am ales soluţia să recodificăm anii pe intervale de zece ani, primul interval
fiind 29-39, al doilea 40-49, ş.a.m.d.
Pentru aceasta activăm opţiunea Range şi scriem valorile limite al intervalului dorit.
După aceasta, în zona New value oValue, scriem care este valoarea pe care o asignăm
acestei clase.
În fine, acţionăm butonul Add pentru a definitiva operaţiunea şi trecem la definirea
următoarei clase, până terminăm.
În zona Old → New se poate observa lista recodificărilor definite.
Se acţionează butonul Continue şi, la revenirea în caseta anterioară, butonul OK.
Rezultatul operaţiuni se vede mai jos:
- 25 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 25/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Aşa cum am spus în cuprinsul primei părţi a acestui volum, este posibil să
ne confruntăm cu o variabilă cantitativă ale cărei valori nu respectă condiţiile unei statistici
parametrice (vezi figura din stânga, unde valoarea 250 este excesivă). Într-o situaţie de
acest gen, una din soluţiile posibile este transformarea de rang, cu procedura Transform-
Rank cases (caseta din dreapta):
- 26 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 26/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Imaginea din casetă descrie sortarea bazei de date, crescător ( Ascending ), după
valorile variabilei scor (rezultatul se vede în imaginea de mai jos).
Se poate efectua sortarea simultană după mai multe variabile, fiecare în sensul
dorit, de exemplu: grup( Ascending ) şi scor( Descending ).
- 27 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 27/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Baza de date SPSS poate fi împărţită în subgrupuri, pentru analiză distinctă. Atunci
când datele sunt astfel organizate, orice procedură de analiză se va efectua distinct pentru
fiecare subgrup.
Procedura este: Data-Split File iar caseta de dialog este cea de mai jos :
Opţiunile sunt:
• Analyze all cases, do not create groups (pentru analiza integrală a datelor)
• Compare groups (rezultatele vor fi afişate astfel încât să poată fi uşor comparate)
• Organize output by groups (rezultatele vor fi afişate în Viewer, separat pe grupuri)
Operaţia nu produce nici o modificare vizibilă asupra bazei de date. Singurul efect
se vede în zona de afişare a rezultatelor, unde toate procedurile de analiză vor fi
afişate pentru fiecare subgrup în parte.
Pentru a se reveni la analiza intergrală a datelor, se va reveni în procedura Split File
şi se va seta opţiunea Analyze all cases....
- 28 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 28/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
După finalizarea operaţiei de selectare de mai sus, baza de date se prezintă în felul
următor:
- 29 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 29/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Se observă:
• Marcarea cu o diagonală a capului de linie corespunzător cazurilor neselectate
• Apariţia unei variabile de sistem filter_$ care conţine valoarea 0 pentru cazurile
neselectate şi valoarea 1 pentru cazurile selectate. Această variabilă poate fi ulterior
utilizată în procedurile de analiză, ca variabilă independentă (caz în care se va anula
situaţia de selectare, prin bifarea opţiunii All cases).
Selectarea este utilizată în mod obişnuit, pentru alegerea temporară a unui set de
date. Adesea se uită anularea unei selectări existente, atunci când se doreşte
revenirea al analiza tuturor cazurilor. Efectul este obţinerea unor rezultate pe date
parţiale.
Opţiunile SPSS pentru organizarea datelor sunt mult mai numeroase decât cele
descrise mai sus. Fără a le trata în amănunt, ne vom mulţumi să le prezentăm sumar:
• Agregarea cazurilor, atunci când există înregistrări multiple pentru fiecare subiect şi
•
se doreşte păstrarea
Adăugarea uneia
unor cazuri dinsingure ( Data-Agregate
altă bază de date SPSS )( Data-Merge Files-Add cases...)
• Adăugarea unor variabile din altă bază de date SPSS ( Data-Merge Files-Add
variables... )
• Inversarea liniilor cu coloanele ( Data-Transpose...)
- 30 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 30/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
o
indice
indice de
de simetrie ( skewness
boltire (kurtosis ) )
SPSS oferă posibilităţi variate de reprezentare şi de calcul a acestor indicatori. În
acest sens există, pe de o parte, proceduri specializate şi, pe de altă parte, opţiuni care pot fi
accesate din interiorul altor proceduri. Fie şi acest aspect numai, ar trebui să sugereze că
analiza statistică descriptivă, în ciuda caracterului ei „elementar”, este o componentă
indispensabilă a analizei statistice.
În ceea ce priveşte procedurile specializate, ele se lansează din meniul Statistics-
Summarize (sau Analyze-Descriptive statistics, pentru versiunile mai noi de SPSS) şi sunt
grupate în trei proceduri: Frequencies, Descriptives şi Explore.
Procedura Frequencies
- 31 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 31/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
(►). Pot fi incluse mai multe variabile în această listă, rezultatele fiind afişate distinct,
pentru fiecare în parte.
Se va observa pe caseta de mai sus bifarea opţiunii pentru tabela de frecvenţe, care
este funcţia specifică a acestei proceduri. În plus, prin acţionarea butoanelor din partea de
jos a casetei se pot seta alte analize, astfel:
Rezultatele
nu alăturat, aşa cumsunt
suntafişate
aranjaţiînaici):
SPSS Viewer în forma de mai jos (dar unele sub altele,
Procedura Descriptives
- 32 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 32/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Imaginea bazei de date, în care se vede
apariţia variabilei zscor (denumită automat
Rezultatul analizei, din Viewer
de progarm)
scoruri z. cu valorile transformate în
Explore
Procedura
Procedura Explore este cea mai complexă dintre toate procedurile statisticii
descriptive şi se poate utiliza atunci când se doreşte o analiză exhaustivă a variabilei (sau
variabilelor).
Caseta principală Explore
- 33 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 33/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
- 34 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 34/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Teste parametrice
Testul z (t) pentru media unui singur eşantion
Utilizare
Testul z
unui eşantion pentru
faţă un singur
de media eşantion
cunoscută este utilizat
a populaţiei dinpentru se testa
care face parte.diferenţa dintre media
Atunci când
volumul eşantionului este mic (N<30) este utilizată o variantă denumită testul t pentru un
singur eşantion.
Utilizarea acestui test statistic este condiţionată de cunoaşterea mediei populaţiei.
Dacă populaţia are o extindere mare, acest lucru este dificil de realizat (în afara cazurilor în
care există studii speciale, cum sunt cele antropometrice, de exemplu). Dintre variabilele
psihologice ale cărei medii pentru populaţie este cunoscută, este inteligenţa, exprimată în
unităţi QI (μ=100). Testul poate fi utilizat, însă, atunci când populaţia are o extindere mai
redusă. De exemplu, dacă a fost evaluat nivelul de satisfacţie într-o organizaţie, se poate
testa diferenţa dintre nivelul de satisfacţie la nivelul unei secţii faţă de media satisfacţiei la
nivelul întregii organizaţii (populaţie).
Condiţii de aplicare
Condiţia teoretică de bază este normalitatea distribuţiei de eşantionare. În temeiul
teoremei limitei centrale, cu cât volumul eşantionului este mai mare, cu atât normalitatea
distribuţiei de eşantionare este mai sigură.
Aranjarea datelor
Datele supuse testării trebuie să fie incluse într-o variabilă SPSS de tip numeric.
Rezultate
- 35 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 35/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Primul tabel include statistica descriptivă a variabilei testate (N, media, ab.std,
eroarea Al
standard
doileaatabel
mediei)
include rezultatele testului statistic: t=6.254, df=4, p=0.03, diferenţa
faţă de media populaţiei (22.6) şi limitele inferioară (12.57) şi superioară (32.63) ale
intervalului de încredere pentru media populaţiei estimată de eşantionul de cercetare.
Concluzia testului: media eşantionului de cercetare diferă semnificativ de QI=100,
ca medie a populaţiei.
- 36 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 36/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Utilizare
Testul t pentru eşantioane independente este utilizat pentru testarea diferenţei dintre
mediile aceleiaşi variabile dependente măsurate pe două grupuri, formate din subiecţi
diferiţi. unor
aplicată Exemplu: testarea în
copii crescuţi diferenţei
familie şidintre mediacrescuţi
unor copii scorului la o scală
în instituţii de sociabilitate
de ocrotire. În acest
caz, scorul la sociabilitate este variabila dependentă, măsurată pe scală cantitativă
(interval/raport) iar mediul de educare este variabila independentă, exprimată pe scală
nominală dihotomică (familie/instituţie de ocrotire)
Condiţii
Teoretic, testul t poate fi utilizat pentru eşantioane oricât de mici, dacă distribuţia
de eşantionare pentru cele două grupuri este normală şi dacă varianţa valorilor în cele două
grupuri nu diferă semnificativ. În ce priveşte condiţia egalităţii varianţei, ea este testată cu
un teste specifice. Unul dintre acestea este testul Levene, iar în funcţie dacă rezultatul său
programul calculează testul t pe două căi, aşa cum vom vedea mai jos.
Dacă variabila dependentă nu întruneşte condiţiile pentru testul t , se poate apela la
teste neparametrice, astfel:
• Testul z pentru proporţii (compararea procentului de „sociabili” din cele două
grupuri)
• Testul Mann-Whitney U, dacă se transformă valorile variabilei „sociabilitate”
în valori de rang
Aranjarea datelor
Tabela de date SPSS va conţine variabila dependentă, de tip numeric, şi variabila
independentă, de tip nominal, cu două valori, în funcţie de apartenenţa la un grup sau altul.
Variabila independentă poate fi de tip „ string ” (codificând cele două grupuri cu valori de
genul „A” şi „B”) sau de tip numeric (cu codificarea convenţională 1 şi 2). Din principiu,
însă, recomandăm cea de a doua variantă.
- 37 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 37/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
În caseta principală se trece variabila dependentă ( soc) în lista Test Variable(s) (pot
fi testate mai multe variabile simultan) iar variabila independentă ( grup), în zona Grouping
Variable. În acest moment, programul ataşează variabilei dependente două semne de
întrebare, sugerând introducerea valorilor care definesc cele două grupuri. Concomitent, se
activează butonul Define Groups a cărui acţionare deschide caseta secundară Define
nu este ,relevantă).
Groups unde se introduc valorile care
După acţionarea definesc
butonului cele două
Continue grupuri
, caseta comparate
principală (ordinea
devine lor
completă
şi se poate acţiona OK pentru efectuarea testului.
Rezultate
- 38 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 38/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
În primul tabel (Group Statistics) avem statistica descriptivă a celor două grupuri.
Se va observa că programul descrie grupurile prin intermediul etichetelor valorilor. Dacă
acestea nu ar fi fost definite, în loc de „institutie” şi „familie” ar fi apărut 1, respectiv, 2.
Al doilea tabel are două linii:
Pe prima avem rezultatele testului t pentru cazul asumării omogenităţii varianţei
( Levene’s
ce Testcafor
se traduce o Equality deci). mai
of Variances
valoare p=0.666, În cazul
marenostru,
de 0.05elepentru
sunt egale (Sig.=0.666,
distribuţia ceea
F a testului
Levene, pe care nu o discutăm aici). Ca urmare, vom citi pe această linie rezultatul testului:
t=-2.42, df=12, Sig.=0.045.
Pe a doua linie avem rezultatele testului t pentru cazul în care nu s-ar întruni
condiţia de omogenitate a varianţei pentru cele două grupuri. Dacă semnificaţia testului
Levene ar fi fost mai mică sau egală cu 0.05, rezultatului testului t s-ar fi citit pe această
linie.
Pentru exemplul nostru, rezultatul testului t permite acceptarea ipotezei cercetării,
conform căreia copiii crescuţi în mediu familial sunt mai sociabili (m=22.00) decât cei
crescuţi în mediu instituţional (m=17.71).
- 39 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 39/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Utilizare
În mod obişnuit, analiza de varianţă este utilizată pentru a testa semnificaţia dintre
mediile măsurate pe mai mult de două grupuri independente (compuse din subiecţi diferiţi).
În acestvariabila
valorile caz valorile variabileieste
independentă dependente sunt exprimate pe scală cantitativă (I/R) iar
de tip categorial.
Dacă se utilizează ANOVA pentru a testa diferenţa dintre două medii obţinute pe
grupuri independente, rezultatul ei este echivalent cu al testului t pentru grupuri
independente (menţionăm, însă, că această utilizare este neuzuală).
Exemplu: Se compară media timpului de reacţie pentru trei grupuri experimentale,
supuse fiecare, anterior evaluării vitezei de reacţie, unui şoc electric de intensitate „mică”,
„medie” sau „mare”. În acest caz s-ar putea obiecta că variabila independentă se exprimă
pe o scală ordinală dar, în esenţă, ea este de tip categorial, fapt ce justifică aplicarea testului
ANOVA.
Condiţii
• Variabila dependentă trebuie să fie de tip I/R şi să respecte condiţia de
normalitate a distribuţiei de eşantionare pentru fiecare dintre grupurile supuse
comparaţiei. Din fericire, testul F este remarcabil de robust în cazul încălcării
acestei condiţii. ANOVA este mai vulnerabilă în situaţia când distribuţia
variabilei dependente este prea aplatizată sau prea înaltă (kurtosis≠0) decât în
cazul asimetriei (skewness≠0). Cu cât volumul grupurilor supuse comparaţiei
este mai mare, cu atât aspectele legate de normalitatea distribuţiei au un efect
mai mic asupra ANOVA.
• Varianţa valorilor variabilei dependente în interiorul grupurilor definite prin
valorile variabilei independente trebuie să fie egală. Această condiţie se
numeşte
ANOVA,omogenitatea varianţei.
care este destul Încălcarea
de robust acestei
şi în acest caz.condiţii
În oricenucaz,
invalidează testul
se vor analiza
cu atenţie cazurile care prezintă valori extreme, care au un efect important
asupra varianţei. Egalitatea (omogenitatea varianţei) poate fi testată cu testul
Levene.
Aranjarea datelor
Se construieşte o variabilă independentă (definită ca „factor” în contextul ANOVA)
care conţine codurile de apartenenţă a cazurilor la fiecare dintre grupurile supuse analizei
(în cazul nostru 1=şoc mic, 2=şoc mediu, 3=şoc mare) şi variabila dependentă, care conţine
valorile timpului de reacţie.
- 40 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 40/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
- 41 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 41/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Rezultate
un pragTabelul
p=0.000.ANOVA
Atenţie,conţine rezultatului
p=0.000 testului ca
nu se va înţelege F ap=0
cărui
ci valoare este 35.264
ca p<0.001. pentru
În raportul de
cercetare este chiar recomandabil să nu se utilizeze valoarea 0.000 care poate sugera
„certitudinea” rezultatului.
- 42 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 42/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
astfel în concepute încât să minimizeze acest neajuns. Totuşi, ele nu vor fi în nici un caz
luate în considerare dacă testul F nu atinge pragul de semnificaţie statistică (p<0.05).
Având în vedere că testul Levene a confirmat omogenitatea varianţei, se vor citi
valorile pentru testul Bonferoni (în caz contrar, s-ar fi citit cele pentru testul Tamhane).
Valorile aunt uşor de analizat: În prima coloana avem definite grupurile analizate
(etichetarea
coloana valorilor
a patra (Sig.)variabilei independentepentru
se află semnificaţiile ajută diferenţa
mult la inteligibilitatea tabelului).
dintre medii. Astfel, putemÎn
constata faptul că timpul de reacţie dintre grupul supus şocului de mica intensitate şi cel
supus şocului de medie intensitate nu diferă semnificativ (p=0.520). În acelaşi timp, grupul
supus unui şoc „mic” diferă de grupul supus unui şoc „mare” (p<0.001), la fel ca şi în cazul
comparaţiei dintre grupul cu şoc „mediu” şi cel cu şoc „mare” (p<0.001).
Cu alte cuvinte, variaţia semnificativă a timpului de reacţie în funcţie de cele trei
categorii de intensitate a şocului electric, provine cu precădere de la efectul pe care îl are
şocul „mare”, care provoacă o încetinire a timpului de reacţie consistentă faţă celelalte
două categorii de şoc electric.
Aceasta concluzie este întărită şi de reprezentarea grafică a mediei timpului de
reacţie ale celor trei grupuri.
Aşa cum se poate observa, timpul de reacţie creşte mai accentuat la grupul cu şoc
„mare” în timp ce mediile primelor două niveluri de şoc sunt relativ apropiate.
- 43 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 43/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Utilizare
Testul t al diferenţei mediilor a două eşantioane dependente permite evaluarea
semnificaţiei variaţiei unei anumite caracteristici la aceeaşi indivizi în două situaţii diferite
(de exemplu,
diferite, „înainte”
indiferent şi „după”
de momentul acţiunea unei
manifestării anumite
acestora). condiţii,major
Avantajul ori înaldouă contexte
acestui model
statistic este acela că surprinde variaţia numită „intrasubiect”, prin faptul că baza de calcul
este diferenţa dintre cele două valori ale fiecărui subiect în parte.
Exemplu: Un grup de subiecţi efectuează operaţii aritmetice în condiţii de linişte şi,
ulterior, în condiţii de zgomot puternic. Ipoteza cercetării este că zgomotul determină o
reducere a capacităţii de calcul numeric.
Condiţii
Condiţia teoretică a testului este normalitatea distribuţiei de eşantionare a
distribuţiei de diferenţe. Ca şi în celelalte cazuri, teorema limitei centrale determină
normalizarea distribuţiei
În situaţia în caredecondiţia
eşantionare pe îndeplineşte,
nu se măsură ce volumul
se poteşantionului
utiliza testecreşte.
neparametrice
echivalente: testul semnului (pentru date nominale) sau testul Wilcoxon (pentru date
ordinale).
Aranjarea datelor
Vor fi create două variabile distincte, ambele cantitative, măsurate pe scală de tip
I/R, care primesc câte o valoare pentru fiecare subiect.
- 44 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 44/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Rezultate
- 45 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 45/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
În fine, ultimul tabel prezintă rezultatul testului: t=5.076, df=9, p=0.001. Acesta
permite respingerea ipotezei de nul şi acceptarea ipotezei cercetării, zgomotul afectează
capacitatea de calcul aritmetic.
Utilizare
Corelaţia Pearson (r) măsoară gradul de asociere dintre variabile. Aceasta se referă
la gradul şi sensul de variaţie concomitentă a valorilor unei variabile în raport cu cealaltă,
după un model de tip liniar.
Domeniul de variaţie a coeficientului de corelaţie Pearson (r) este între r=-1
(corelaţie perfectă negativă) şi r=+1 (corelaţie perfectă pozitivă). Absenţa oricărei legaturi
(corelaţii) dintre variabile se traduce prin r=0.
Exemplu: Testul de corelaţie implică două variabile dar, adesea, într-o cercetare
psihologică numărul variabilelor supuse corelaţiei este mai mare de două. Acest fapt
conduce la ceea ce se numeşte o matrice de corelaţii care este un tabel ale căror celule
cuprind corelaţiile
considerare situaţia îndintre
care seperechile
urmăreştedeevidenţierea
variabile. legăturii
Pentru (asocierii)
exemplificare,
dintresăanxietate
luăm în şi
agresivitate, pe de o parte, şi preferinţa pentru risc pe de altă parte.
Condiţii
Condiţia principală pentru calcularea coeficientului de corelaţie liniară Pearson este
ca variabilele implicate să fie măsurate pe scală de interval/raport (alături de existenţa unei
forme a distribuţiei care nu se abate sever de la curba normală).
Testele neparametrice alternative, pentru cazul în care condiţiile pentru utilizarea
testului Pearson nu se îndeplinesc, sunt: testul chi-pătrat (pentru date nominale) sau
coeficienţii de corelaţie Spearman sau Kendall (pentru date ordinale).
Aranjarea datelor
Se creează variabile distincte pentru fiecare caracteristică supusă testării.
Procedura: Statistics-Corelate-Bivariate
Variabilele supuse corelaţiei vor fi trecute în lista Variables:
- 46 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 46/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Testul implicit, din zona Correlation Coefficients, este Pearson, dar se poate bifa un
altul (Kendall sau Spearman), dacă datele sunt neparametrice.
Tipul implicit de testare a ipotezei este bilateral (Two-tailed), dar se poate alege
unilateral (dacă există o justificare solidă).
Flag significant correlations, determină marcarea cu un asterisc a coeficienţilor
semnificativi
este util atuncilacând
p=0.05 şi cu două
matricea asteriscuri
de corelaţie estea mare,
celor semnificativi la p=0.01.
pentru a scoate Acest
în evidenţă lucru
valorile
semnificative ale lui r.
Rezultate
- 47 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 47/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
inseraţi WITH
Este evident că această modalitate se poate aplica pentru oricât variabile, dacă avem
grijă să le aşezăm separat în listă şi să includem clauza WITH între cele două categorii de
variabile. Nu pot fi incluse mai multe clauze WITH în aceeaşi procedură.
- 48 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 48/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
În cazul
agresivitate nostru, săpentru
şi preferinţa presupunem că dorim
risc, singura reprezentareaÎngrafică
semnificativă. a corelaţiei
acest scop, dintre
selectăm pe
caseta Scatterplot opţiunea Simple şi apăsăm Define.
- 49 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 49/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
- 50 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 50/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Utilizare
Analiza de regresie este o aplicaţie a corelaţiei, utilizată în scopuri de predicţie.
Dacă evaluăm agrsesivitatea ca trăsătură de personalitate şi preferinţa pentru risc ca
expresie a numărului
agresivităţii de incidente
riscul de accident încăîn trafic,deladobândirea
înainte conducătorii auto, se de
carnetului poate estima
şofer. petip
Acest baza
de
regresie, în care există o singură variabilă predictor (agresivitatea) şi o variabilă criteriu
(tendinţa spre risc) se numeşte regresie liniară simplă. Mai frecvent utilizată este regresia
multiplă, care efectuează predicţii bazate pe mai multe variabile predictor asupra unei
variabile criteriu. Vom prezenta mai jos regresia liniară simplă, ca o formă de introducere
în analiza de regresie, mai uşor de înţeles.
Exemplu: Predicţia rezultatului statistică pe baza cunoştinţelor de matematică,
evaluate anterior începerii cursului de statistică.
Condiţii
regresieDin
suntpunct de vedere
aceleaşi statistic,
ca în cazul condiţiile
corelaţiei, variabilelor
deoarece careliniară
regresia sunt supuse
este o analizei
aplicaţiedea
acesteia.
Din punct de vedere metodologic, predicţia presupune, de regulă, evaluarea
variabilei predictor anterior variabilei criteriu. Acest fapt poate sugera o relaţie de tip
cauzal între variabile, dar numai dacă sunt întrunite şi alte condiţii (cum ar fi izolarea
efectelor altor variabile).
Aranjarea datelor
Structura de variabile este similară analizei de corelaţie.
- 51 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 51/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
1
Facem precizarea că valorile şi aprecierile nu se bazează pe un studiu reale.
- 52 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 52/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Analiza rezultatelor
- 53 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 53/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Sau, dacă predicţia se face pe baza unui scor standardizat z al variabilei mat_in (să zicem,
0.93), atunci:
stat _ fin = beta * mat _ in = 0.742 * 0.93 = 0.69
În acest caz termenul liber are valoarea 0, deoarece originea dreptei pentru scoruri
standardizate se află în 0.
Desigur, scorurile astfel prezise sunt estimări, atâta timp cât corelaţia dintre variabile nu
este perfectă. Iar estimările conţin cu atât mai multă eroare cu cât corelaţia dintre variabile este
mai mică (punctele graficului de corelaţie fiind mai îndepărtate de dreapta de regresie).
La finalul procedurii analizei de regresie, cu setările de mai sus, în baza de date apar
câteva variabile noi, aşa cum se vede în imaginea de mai jos.
- 54 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 54/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Corelaţia şi regresia liniară sunt similare şi, de aceea, uşor de confundat. În unele
situaţii pot fi utilizate ambele proceduri.
- 55 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 55/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
- 56 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 56/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Utilizare
Una din condiţiile fundamentale a unui instrument de evaluare psihologică este
aceea de a fi sigur şi consistent. Exprimat cu alte cuvinte, aceasta înseamnă ca itemii din
care este constituit
semnificaţiei (întrebări
unui construct sau anume:
psihic sarcini scala
de altă
unuinatură) să contribuie
chestionar, scorul la olacaracteristică
constituirea
psihică de performanţă, etc. În mod practic şi direct exprimat, un instrument este sigur şi
consistent atunci când itemii din care este compus corelează, atât între ei cât şi fiecare
dintre ei cu rezultatul aditiv al tuturor itemilor (scala, scorul global).
Analiza de consistenţă internă, prin calcularea coeficientului Cronbach alfa, este
metoda statistică prin care se verifică respectarea exigenţelor enunţate mai sus. În esenţa ea
este o aplicaţie a corelaţiei, ceea ce reprezintă unul din motivele pentru care o tratăm aici.
Al doilea motiv, poate încă şi mai important, este acela că încă din primii ani de studiu
studenţii la psihologie se află în situaţia de a utiliza instrumente psihologice sau de a le crea
ei înşişi (cel mai adesea chestionare). În acest scop, evaluarea consistenţei interne este o
etapă absolut obligatorie
Întrebările în elaborarea
unui chestionar şi finalizarea
sau itemii respectivului
unui test instrument.
de performanţă sunt concepuţi pentru
a măsura un anumit atribut (atitudine, factor, comportament, cunoştinţă). Consistenţa
internă se defineşte ca proprietatea itemilor de a corela cu „scorul global” al testului sau
scalei din care fac parte. Din moment ce toţi itemii trebuie sa reflecte un anumit atribut, ei
trebuie să manifeste o varianţă comună, să coreleze unii cu alţii şi, în acelaşi timp, să
coreleze fiecare cu scorul care reflectă atributul respectiv. Corelaţia dintre un item şi scorul
total, din care se omite acel item, ne oferă o indicaţie cu privire la relevanţa itemului
respectiv pentru rezultatul global al testului. Atunci când fiecare item este relevant, putem
spune că testul respectiv este are „consistenţă internă”.
O altă faţetă a consistenţei unui instrument este siguranţa sa în aplicări repetate. Ea
poate fi descrisă
alternativă ca stabilitate
echivalentă, a aceloraşi
este aplicată scorului subiecţi.
atunci când acel instrument, sau o formă
Fără a fi singura procedură statistică utilizabilă în astfel de situaţii, coeficientul
Cronbach alfa este de departe cel mai cunoscut dintre toate, fiind utilizat ca un indicator al
preciziei de măsurare a unui test, al consistenţei interne şi fidelităţii unui instrument
psihologic. În mod normal, valoarea indicelui Cronbach alfa tinde să crească pe măsură ce
numărul itemilor creşte. Dar utilizarea unor teste cu mulţi itemi este neconvenabilă din mai
multe motive. Unul dintre acestea este timpul consumat cu aplicarea lor, altul, poate fi
inutilitatea de a păstra itemi a căror contribuţie la scorul global este nulă, mică sau,
dimpotrivă, merge în altă direcţie decât acesta. Identificarea şi eliminarea acestor itemi, ori
modificarea lor în spiritul atributului măsurat, este unul dintre obiectivele analizei de itemi.
Ea are un caracter recursiv, cu evaluări succesive ale relaţiilor dintre itemi şi dintre itemi şi
scorul global, şi operarea selecţiei itemilor în funcţie de relaţia lor cu acesta. Criteriul de
bază pentru această operaţie este valoarea indicelui Cronbach alfa, care are o plajă de
variaţie între 0 şi 1. O scală, pentru a fi considerată consistentă, trebuie să atingă o valoare
cât mai aproape de 1, nivelul de 0.70 fiind acceptat de majoritatea cercetătorilor ca prag
limită de validare a criteriului de consistenţă internă. Oricum, valoarea lui Cronbach alfa
nu poate fi mai mică de 0.60.
- 57 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 57/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Condiţii
Crearea unor variabile distincte care conţin răspunsurile la fiecare item (întrebare).
Valorile înregistrate pentru răspunsuri vor fi valorizate în funcţie de semnificaţia lor
în raport cu rezultatul global (scala). Cu alte cuvinte, variabilele trebuie să conţină valori
care exprimă semnificaţia răspunsului în raport cu scala globală, şi nu răspunsul efectiv al
subiectului. De exemplu, dacă variantele de răspuns sunt codificate cu 1, respectiv 2, pot
exista întrebări pentru care varianta „1” aduce un punct la scala iar varianta „2” aduce zero
puncte la scală. Într-o asemenea situaţie, pentru analiza de itemi valorile codificate de
răspunsitemii
pentru vor ficare
transformate în valori
au mai multe corespunzătoare
variante (0 şi este
de răspuns, cum 1). Încazul
acelaşi mod se
scalelor deva
tipopera şi
Likert.
Codurile convenţionale ale variantelor de răspuns vor fi transformate în valori, în funcţie
de semnificaţia contribuţiei lor la construirea scorului global.
Aranjarea datelor
Baza de date va conţine variabile pentru fiecare dintre itemii supuşi analizei
(aceasta nu înseamnă că nu pot exista şi alte variabile, desigur).
Imaginea redă rezultatele primilor opt subiecţi la o scală cu 10 itemi, de tip Lickert,
pentru evaluarea atitudinii faţă statistică. Toate prelucrările care urmează sunt efectuate pe
datele complete.
- 58 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 58/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
- 59 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 59/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Rezultate
În continuare vor fi analizaţi un cei 10 itemi ipotetici, aleşi doar în scop didactic.
Pentru o scală reală acest număr ar fi cu totul insuficient. Ca regulă generală, numărul
itemilor din faza de dezvoltare a unui astfel de instrument ar trebui să aibă cel puţin dublul
numărului
un de itemicare
proces selectiv pe care
are îldrept
preconizăm la final.itemilor
scop alegerea Şi această pentrupentru
adecvaţi că analiza de itemiunei
constituirea este
scale cu cel mai ridicat nivel de consistenţă internă posibilă.
Rularea procedurii, cu setările de mai sus ne oferă următoarele categorii de
informaţii:
Tabelul de mai sus cuprinde lista itemilor, media abaterea standard şi numărul
cazurilor. . Analiza valorilor permite evidenţierea tendinţei centrale şi a împrăştierii
răspunsurilor pentru fiecare item. Eventuale anomalii pot fi sesizate încă din această fază.
De exemplu, se poate constata că media itemului I_02 este mai mică decât a celorlalţi, fapt
care sugerează răspunsuri grupate spre valorile mici.
- 60 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 60/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
utilizarea lor în aceeaşi scală (ar putea fi, de exemplu itemi formulaţi extrem de
asemănător).
În fine, cea mai importantă dintre categoriile de informaţii, este tabelul Item-total
Statistics, care include relaţiile dintre itemi şi scorul global. Două dintre coloanele alăturate
au o importanţă particulară: Corected Item-Total Correlation (corelaţia dintre fiecare item
şi scorul global) şi Alpha if Item Deleted (valoarea lui Cronbach alfa, dacă respectivul item
ar fi eliminat).
Dacă privim prima dintre aceste două coloane, observăm că doi dintre itemi ( i_03 şi
i_09) au corelaţii negative cu scorul global. Aceasta înseamnă că ei nu numai că nu aduc
informaţie utilă în raport cu atributul măsurat ci, dimpotrivă, merg într-o direcţie opusă
acestuia. În acest caz trebuie să verificăm dacă valorile itemului respectiv au fost corect
codificate.
Observăm, deDacă da, atunci
asemenea, singurai_02
că itemul soluţie
are oposibilă este
corelaţie eliminarea
extrem de micăitemilor în cauză.
cu scorul global
(0.015). Contribuţia sa la construcţia scalei este extrem de mică, nesemnificativă. Cu alte
cuvinte, nici nu strică dar nici nu ajută, în schimb, consumă timpul subiectului pentru a
răspunde.
- 61 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 61/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Pe ultima linie a imaginii găsim valoare lui Cronbach alfa, care este 0.457, o
valoare care este modestă în raport cu nivelul minim necesar (0.702) dar care poate fi
crescută prin eliminarea itemilor nepotriviţi, în primul rând a celor care corelează negativ
cu scorul global.
Următoarea fază este reluarea prelucrării, cu eliminarea itemilor negativi din lista
Items din caseta
simultan, principală.
dar itemii negativiÎnpot
general, nu toţi
fi scoşi esteodată,
recomandabilă eliminarea
fără reţineri. maieste
Iată care multor itemi
rezultatul
eliminării itemilor 3 şi 9 asupra consistenţei interne:
Ca urmare a noii iteraţii, se observă că itemul i_02, care anterior avea o corelaţie
pozitivă dar extrem de mică, a dobândit o corelaţie negativă cu scala. Ca urmare, va fi
eliminat. În orice caz, chiar şi itemii pozitivi, care au corelaţii cu scala mai mici de 0.1 nu
trebuie păstraţi, pentru simplul motiv că nu contribuie la constructul psihologic vizat, fiind
doar consumatoare de timp în aplicarea instrumentului. De altfel, se şi observă că prin
eliminarea acestui
Se reia singur item,
prelucrarea valoarea lui itemul
eliminându-se Cronbach dincreşte
i_02alfa la 0.75.
lista din caseta principală şi se
obţine următoarea configuraţie de rezultate:
Datele indică o valoarea Cronbach alfa de 0.75. În plus, dacă privim ultima coloană
de cifre, vedem că prin eliminarea oricărui item nu am obţine o valoare mai ridicată decât
2
Deşi programele computerizate îl calculează cu un număr mai mare de zecimale, indicele Cronbach alfa se
raportează doar cu două zecimale.
- 62 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 62/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
α k * (1 − α x )
k =
α x * (1 − α k )
unde:
αx este valoarea curentă a lui Cronbach alfa
αk este nivelul dorit al lui Cronbach alfa
k este factorul de multiplicare a scalei pentru a se obţine α k
Într-un mod similar, se poate estima valoarea lui Cronbach alfa (αk ) care ar fi atinsă
pornind de la un anumit nivel calculat al acestuia α x şi un anumit factor de multiplicare al
numărului de itemi (k):
k * α x
α k =
1 + ((k − 1) * α x )
Exemplu:
Avem o scală cu 20 de itemi şi α x=0.50
Câţi itemi ar trebui adăugaţi pentru a atinge un nivel α de 0.70?
α k * (1 − α x ) .70 * (1 − .50)
k = = = 2.33
α x * (1 − α k ) .50 * (1 − .70)
- 63 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 63/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
valabilă pentru situaţia în care noii itemi ar avea aceeaşi corelaţie inter-itemi cu cei deja
existenţi).
Desigur, se presupune că noii itemi adăugaţi vor fi la fel de „buni” ca şi cei deja
utilizaţi. De aceea este posibil ca rezultatul formulei să fie o estimare uşor optimistă dar nu
mai puţin utilă.
subiect,Atunci
pentrucând o scală
alt scop estecel
decât utilizată pentrusau
de selecţie a măsura cunoştinţe
evaluare asupra
comparativă unuiindivizi,
între anumit
utilizarea indicelui Cronbach alfa nu este adecvată. O valoare redusă a acestuia nu poate
însemna că itemii nu măsoară un anumit tip consistent de cunoştinţe (fapt incontestabil din
moment ce fac parte dintr-un univers de cunoaştere bine definit) ci mai degrabă că subiecţii
au răspuns la întâmplare. Mai departe, în cazul în care răspunsurile la o anumită întrebare
sunt corecte pentru cea mai mare parte a subiecţilor, sau pentru toţi, deşi am fi tentaţi să
apreciem acest fapt ca o expresie pozitivă a „corelaţiei itemului cu scorul global”, avem de
a face mai degrabă cu un item prea uşor, care nu este suficient de discriminativ pentru a fi
păstrat.
Chiar şi în acest tip de situaţii, totuşi, analiza de itemi poate fi folositoare ca
modalitate
pentru de identificare
a scoate în evidenţăaerorile
itemilor greşit
tipice peformulaţi,
care le facasubiecţii
celor nerelevanţi
la anumitesau, pur şi simplu,
întrebări.
- 64 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 64/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Utilizare
Testul
dihotomice pentrupentru
z
a testaproporţii
diferenţapentru
dintre un eşantion,
proporţiile este utilizat
valorilor în cazul
în eşantion prinvariabilelor
comparaţie
cu proporţia la nivelul populaţiei.
Exemplu: La întrebarea „cine se uită la telenovele?” răspund DA 7 subiecţi, dintre
care 5 femei şi 2 bărbaţi. Întrebarea cercetării este dacă femeile se uită într-o proporţie mai
mare decât bărbaţii la telenovele.
Condiţii
Cunoaşterea proporţiei la nivelul populaţiei pentru valorile variabilei testate. În
cazul nostru, raportul femei/bărbaţi este cunoscut din studiile demografice (51%/49%)
Aranjarea datelor
Se creează variabila dihotomică cu valori numerice. Variabilele de tip „string” nu
sunt acceptate de procedura SPSS. În cazul nostru, valorile sunt 1 pentru feminin şi 2
pentru masculin.
- 65 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 65/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
• În zona Define Dichotomy se alege Get from data, dacă variabila este
dihotomică, sau Cut point , dacă variabila este continuă, prin fixarea unei
valori care împarte distribuţia în două categorii.
• În zona Test proportion se introduce proporţia primei categorii.
• Butonul Options permite solicitarea statisticii descriptive pentru variabila
testată.
Rezultate
- 66 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 66/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Testul semnelor
Utilizare
Testul semnelor este utilizat pentru a testa diferenţa dintre valori, utilizându-se
semnul diferenţei şi nu valoarea acesteia, atunci când ambele valori sunt măsurate pentru
aceiaşi subiecţi
diferenţelor . Dacăarnu
pozitive ar exista
trebui să fienici
egalo cu
diferenţă între valorilenegative.
cel al diferenţelor perechi, Cu
atunci
cât numărul
diferenţelor de un anumit semn este mai mare comparativ cu cel al diferenţelor de semn
opus, cu atât creşte posibilitatea ca diferenţa dintre variabile să fie statistic semnificativă.
Exemplu: Într-un experiment cu privire la efectul motivării asupra memorării,
subiecţilor li se cere să memoreze cuvinte dintr-o listă, înainte si după introducerea unui
factor motivant. Dat fiind faptul că numărul subiecţilor este prea mic pentru asumarea
normalităţii distribuţiei de eşantionare, se alege testul semnului, în locul testului t pentru
eşantioane dependente.
Condiţii
măsură,Variabilele
pentru a sevor fi de
putea tipdiferenţa
face numeric,lor.
iar valorile exprimate în aceeaşi unitate de
Aranjarea datelor
Imaginea de mai jos conţine variabilele „inainte” şi „dupa”, care vor fi analizate.
În prima fază, cele două variabile sunt Apoi, perechea de variabile este trecută în
selectate, pe rând, prin clic de mouse pe lista Test Pair(s) List: prin acţionarea
fiecare, constituindu-se în pereche. Acest butonului ►.
fapt se observă în partea de jos a casetei, în Dacă este necesar, se pot testa simultan mai
- 67 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 67/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Rezultate
- 68 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 68/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Utilizare
Testul chi-pătrat este utilizat pentru evidenţierea gradului de asociere între două
variabile categoriale.
Exemplu:
diagnosticaţi Să presupunem
cu sindrom că am evaluat
de stres postraumatic (PTSD)numărul femeilor
dintr-un şi afectat
mic oraş, al bărbaţilor
de un
cutremur de pământ, iar datele sunt cele din următorul tabel de corespondenţă:
Femei Bărbaţi
PTSD 20 10
Non-PTSD 30 40
Problema cercetării este dacă incidenţa PTSD este în legătură cu caracteristica de
sex.
Condiţii
• Cele două în
variabile
fie incluşi mai multnudetrebuie să de
o celulă se tabel).
„intersecteze” (să nu existe subiecţi care să
• Este recomandabil ca frecvenţa aşteptată să nu ia valori mai mici de 5 (sau, cel
puţin, în nu mai mult de 20% din celule).
• Nici o celulă nu trebuie să aibă frecvenţa aşteptată 0..
Aranjarea datelor
Datele pot fi incluse în Data Editor în două moduri:
a. Sub forma unor înregistrări distincte pentru fiecare caz
Acest
există deja mod poate
o statistică fi extrem
globală de dezavantajos
a fenomenului PTSDatunci când
în raport cusunt multe cazuri sau când
sexul.
b. Sub forma unor înregistrări distincte pentru valorile caracteristicii de sex:
- 69 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 69/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Facem precizarea că în tabelele de date din imaginile de mai sus variabilele au fost
codificate numeric cu 1 respectiv 2, atât pentru sex cât şi pentru PTSD, valorile fiind
etichetate. Faptul că în celule apar etichetele şi nu valorile, se obţine prin setarea Data-
Value Labels.
Procedura: Statistics-Summarize-Crosstabs...
- 70 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 70/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Rezultate
În tabelul Chi-Square Tests citim valoarea testului Pearson Chi-Square (16.66) şi,
în special, pragul de semnificaţie al acestuia (p=0.000 care va fi citit ca p<0.001). În cazul
particular al acestui exemplu, unde tabelul de corespondenţă este format din două linii şi
două coloane, valoarea lui chi-pătrat poate fi luată de pe linia Continuitiy Correction
(15.04) Valoarea
cu valoarea aferentă
testului a praguluifiind
chi-pătrat de semnificaţie: p<0.001.
mai mică decât nivelul alfa 0.05, se respinge
ipoteza de nul şi se confirmă ipoteza cercetării: există o incidenţă mai mare a reacţiei de
stres postraumatic la femei decât la bărbaţi.
- 71 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 71/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Utilizare
Testul chi-pătrat pentru gradul de corespondenţă se utilizează atunci când dorim să
comparăm frecvenţele observate unei singure variabile categoriale cu frecvenţele aşteptate,
dinainte cunoscute.
Exemplul 1: Avem evaluarea nivelului de inteligenţă pe cinci categorii valorice, de
la foarte slab, la foarte bun şi dorim să ştim dacă distribuţia acestor calificative se supune
curbei normale, procentele aferente pe curba normală fiind cunoscute (2.5%, 14%, 67%,
14%, 2.5%).
Exemplul 2: Am solicitat unui grup de tineri să îşi exprime genul muzical preferat
şi am obţinut frecvenţe diferite pentru mai multe genuri de muzică. Problema este dacă
diferenţele dintre aceste frecvenţe sunt semnificative, presupunând că, dacă nu ar fi
semnificative
(adică, dacă ar proporţiile preferinţelor
fi trei genuri, pentrusăgenurilor
fiecare ar trebui muzicale,
întrunească ar trebui
un procent să fie identice
de 33.33%).
Aranjarea datelor
Vom exemplifica pe o situaţie corespunzătoare celui de-al doilea exemplu. Baza de
date se poate constitui fie prin înregistrarea fiecărui caz în parte (având o variabilă pentru
genul muzical şi o alta pentru exprimarea preferinţei faţă de acesta), fie, ca în exemplul
anterior, prin înregistrarea rezultatelor sintetice şi ponderarea variabilei gen_muz cu
variabila frecv prin operaţia Data-Weight cases...:
- 72 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 72/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Procedura: Statstics-NonParametric-Tests-Chi-Square...
Rezultate
- 73 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 73/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Utilizare
Acest test se utilizează atunci când se doreşte compararea a două proporţii obţinute
pentru o variabilă dihotomică.
Exemplu:
paranormale, În urma
efectuat unui studiu
în rândul comparativ
studenţilor cu privire lacomparativ
de la Universitate interesul faţă
cu de fenomenele
studenţii de la
3
Politehnică, se înregistrează următoarele rezultate :
• La psihologie: 25 studenţi „nu cred” în fenomenele paranormale iar 175
„cred”
• La politehnică: 124 „nu cred” în fenomenele paranormale iar 32 „cred”
Problema cercetării este dacă diferenţa dintre cei „cred” în fenomenele paranormale
din cele două categorii de studenţi este semnificativă.
Aranjarea datelor
Datele pot fi introduse fie caz cu caz, existând o variabilă pentru opinia faţă de
fenomenele paranormale
de mai jos, care presupuneşiouna pentru sintetizare
prealabilă tipul de instituţie de învăţământ, fie ca în imaginea
a datelor:
Este important de reţinut că toate variabilele trebuie să fie numerice. În baza de date
de mai sus, variabila paranorm aia valoarea 1 pentru „cred” şi valoarea 2 pentru
„nu cred”, iar variabila stud_la are valoare 1 pentru Universitate şi 2 pentru
Politehnică.
Valorile variabilelor au fost etichetate corespunzător iar afişarea etichetelor în locul
valorilor, în celulele tabelului de date, a fost obţinută cu setarea View-Value labels
din meniul SPSS Data Editor . De reţinut că, deşi afişează etichetele, SPSS va opera
în calcule cu valorile, devenite „invizibile”.
Procedura: SPSS nu dispune de o procedură specifică pentru calcularea directă a
diferenţei dintre două procente. În acest scop se utilizează o procedura Crosstabs şi testul
chi-pătrat.
3
Datele nu sunt reale
- 74 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 74/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Efectul de ponderare (wheight ) a unei variabile rămâne activ atâta timp cât nu se
ponderează o altă variabilă sau nu se anulează ponderarea efectuată. La salvarea
fişierului se salvează
diverse proceduri şi variabila
de analiză ponderată.
are efecte specifice.Includerea variabilei ponderate în
Dacă datele ar fi fost introduse în baza de date caz cu caz, operaţia Wheight nu ar
mai fi fost necesară.
Rezultate
- 75 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 75/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
- 76 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 76/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Utilizare
Testul pentru
independente Mann-Whitney estedependentă
care variabila utilizat pentru testarea îndiferenţei
este exprimată dintre(degrupuri
valori ordinale rang)
sau atunci când, chiar dacă este de tip cantitativ, nu suportă un test parametric (testul t).
Exemplu: La ieşirea dintr-un club de noapte, un psiholog interesat de efectul
depresiv al drogurilor a efectuat interviuri în legătură cu acest aspect şi a identificat un
număr de 10 tineri care au consumat câte o pastilă de Ecstasy şi un număr de 10 tineri care
au consumat doar alcool. Apoi i-a convins să ia parte la un experiment şi le-a administrat
un chestionar de evaluare a depresiei. Acelaşi chestionar a fost aplicat din nou, peste trei
zile. Obiectivul studiului este, în prima fază, acela de a verifica ipoteza că cele două tipuri
de drog (Ecsatsy şi alcool) au efecte depresante diferite. În acest scop vor trebui comparate
valorile la depresie ale celor două grupuri. Această analiză va fi efectuată atât pentru
valorile depresiei de la prima măsurare cât şi pentru cele de la a doua evaluare a depresiei.
Aranjarea datelor
- 77 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 77/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
testului Se cuvineeşantioane
t pentru să precizăm că, în mod normal,
independente. Cu toatedatele de acest
acestea, avândtipînarvedere
conduce la utilizarea
volumul foarte
mic al eşantionului, utilizarea unui test neparametric este de preferat.
Rezultate
Tabelul Ranks oferă informaţii sintetice despre cele două variabile: volumul
grupurilor, media rangurilor şi suma rangurilor.
Tabelul Test Statistics include valorile testului Mann-Whitney pentru cele două
variabile testate simultan, depresia imediată şi remanentă. Valorile de interes din tabel sunt
cele ale lui Z şi nivelul de încredere p. În cazul nostru, se observă depresia imediată nu
diferă semnificativ în funcţie de tipul de drog utilizat, în timp ce depresia remanentă este
semnificativ diferită, mai mare la utilizatorii de Ecstasy decât la utilizatorii de alcool
(conform datelor din tabelul anterior).
- 78 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 78/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Utilizare
În exemplul de mai sus, psihologul a testat într-o primă fază semnificaţia diferenţei
dintre cele două grupuri definite prin tipul de drog diferit (eşantioane independente). Una
dintre problemele
imediate cercetăriiremanente.
şi cel al depresiei este şi aceea dacă
Acest tipexistă o diferenţă
de analiză între face
nu se poate nivelul depresiei
decât pentru
subiecţii aparţinând aceluiaşi tip de drog utilizat.
Aranjarea datelor
Este identică cu cea prezentată pentru testul Mann-Whitney.
În acest caz, deoarece analiza trebuie efectuată separat pe grupurile de consum
Ecstasy/Alcool, există două soluţii. Prima ar fi selectarea (cu Data-Select Cases) a primului
grup şi efectuarea testului, apoi selectarea celui de-al doilea grup şi efectuarea testului. O
soluţie mai elegantă este, însă, aceea de a declara împărţirea bazei de date în funcţie de
grupurile definite prin tipul de drog. În acest scop se va utiliza procedura Data-Split
File...
opţiuneaÎnCompare
locul setării
groupsimplicite Analyze
şi se declară all cases,
variabila do valori
ale cărei not create groups
vor servi , se
drept bifează
criteriu de
împărţire a bazei de date în grupuri de analiză separată (în cazul nostru, tipul de drog) prin
trecerea ei în zona Groups Based on:. Efectul acestei acţiuni este acela că toate prelucrările
care vor fi efectuate din acest moment se vor aplica, separat, pe fiecare grup identificat prin
valorile variabilei.
- 79 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 79/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Se bifează opţiunea pentru testul Wilkoxon (care este, de fapt, cea implicită)
Rezultate
Tabelul Test Statistics prezintă valorile comparative ale depresiei pentru cele două
grupuri. Aşa cum se observă, diferenţa este semnificativă (p=0.007) în cazul
consumatorilor de Ecstasy şi nesemnificativă (p=0.053), în cazul consumatorilor de alcool.
Concluzia generală a studiului este aceea că Ecstasy, comparativ cu alcoolul, are un efect
depresant mai mare (testul Mann-Whitney) şi mai accentuat cu trecerea timpului (testul
Wilcoxon).
- 80 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 80/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Utilizare
Testul Kruskal-Wallis este utilizat atunci când avem o variabilă dependentă
ordinală, măsurată pentru mai mult de două grupuri independente (formate din subiecţi
diferiţi),testului
analog şi dorim să testăm
ANOVA diferenţa
pentru dintre acestea. Acest test pentru date ordinale este
date cantitative.
Exemplu: A fost studiate relaţia dintre condiţiile familiale (familie armonioasă,
mamă singură, familie conflictuală) şi frecvenţa reacţiilor emoţionale pozitive la copiii de
vârstă preşcolară, pe durata unei săptămâni. Problema cercetării este dacă diferenţele sunt
semnificative iar mediul familial are legătură conduita emoţională a copiilor.
Aranjarea datelor
- 81 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 81/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Rezultate
Rezultatul testului, afişat în tabelul Test Statistics, se exprimă printr-o valoare chi-
pătrat (6.33) cu două grade de libertate şi p=0.042. Ca urmare, ipoteza de nul poate fi
respinsă. Datele confirmă ipoteza că mediul familial (exprimat prin cele trei tipuri de
familie) îşi pune amprenta asupra expresivităţii emoţionale a copiilor de vârstă preşcolară.
- 82 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 82/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Utilizare
Testul Friedman se utilizează pentru testarea diferenţei de rang în cazul unei
variabile măsurate repetat, de mai mult de două ori, pe acelaşi grup de subiecţi. El este
echivalentul
utilizat pentrutestului ANOVA
doar două pentrurepetate,
măsurări măsurărirezultatul
repetate, său
pentru
estedate cantitative.
echivalent cu alDacă este
testului
Wilcoxon, prezentat mai sus.
Exemplu: Efectele altitudinii asupra memoriei sunt testate pe un grup de alpinişti.
Capacitatea de memorare de cuvinte este măsurată la trei înălţimi diferite: 1000m, 3000m
şi 6000m. Problema cercetării este dacă diferenţa de performanţă de memorare
corespunzătoare celor trei înălţimi este semnificativă. Dat fiind volumul extrem de mic am
eşantionului (N=5), efectuarea unui test parametric (ANOVA RM) ar fi nesigură iar apelul
le testul Friedman este pe deplin justificat.
Aranjarea datelor
Se setează opţiunea Friedman iar variabilele testate sunt trecute în lista Test
Variables:
- 83 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 83/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Rezultate
Primul tabel prezintă media rangurilor pe înălţimi (rangul 1 este atribuit valorii
celei mai mici). În al doilea tabel găsim valoarea testului Friedman exprimată în valori chi-
pătrat (8.40), având un nivel de semnificaţie p=0.015. Acest rezultat permite respingerea
ipotezei de nul şi confirmă ipoteza că memoria cuvintelor este în legătură cu înălţimea (pe
cele trei niveluri avute în vedere).
Utilizare
Testul de corelaţie a rangurilor (Spearman) este echivalentul pentru date ordinale
testului de corelaţie Pearson. Rezultatul său variază pe aceeaşi plajă de valori (-1/+1) şi se
interpretează în mod similar cu rezultatul testului Pearson.
Exemplu: Să luăm în considerare studiul aceluiaşi grup de alpinişti, care au
efectuat, la aceleaşi înălţimi descrise mai sus, şi un test de viteză de decizie (măsurată în
zecimi de secundă). Problema cercetării este dacă între performanţa de memorare şi ce de
timp de decizie este o relaţie (variaţie concomitentă) semnificativă.
Aranjarea datelor
Procedura: Statistics-Corelation-Bivariate
- 84 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 84/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
Rezultate
- 85 -
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 85/86
7/29/2019 97271214-Aplicatii-SPSS
valorile utile analizei. În jumătatea de sus a tabelului, avem corelaţiile pentru testul
Kendall iar în jumătatea de jos pe cele ale testului Spearman.
Testul Kendall al corelaţiei dintre memorie şi decizie la 1000 de metri are valoarea
-0.94, semnificativ la p=0.023. La interpretarea coeficienţilor de corelaţie este extrem de
important să se ia în considerare, simultan, semnul şi semnificaţia variaţiei valorilor. În
cazul nostru,
valori mari alevalori marideale
timpului memoriei,
decizie înseamnă
înseamnă o capacitate
capacitate de deciziedemai
memorare mai bună
proastă (sub iar
aspectul
vitezei, desigur). În consecinţă, un coeficient de corelaţie negativ între aceste variabile
indică, de fapt, o variaţie concomitentă pozitivă a memoriei şi vitezei deciziei (când
capacitatea de memorare scade, şi decizia este mai lentă, timpul de decizie fiind mai mare).
Analiza coeficienţilor din tabelul de mai sus arată existenţa unei corelaţii de rang
semnificative (p<0.05) între memorie şi decizie la toate palierele de înălţime.
Dacă facem comparaţia dintre coeficienţii Spearman şi Kendal, vom vedea că, deşi
ei diferă valoric, semnificaţiile se află, în toate cazurile, de aceeaşi parte a deciziei statistice
(respingerea ipotezei de nul). Utilizarea unuia sau altuia dintre cei doi coeficienţi rămâne la
latitudinea cercetătorului.
http://slidepdf.com/reader/full/97271214-aplicatii-spss 86/86