Sunteți pe pagina 1din 3

1.

Procesul epidemiologic (PE)reprezintă un cumul de factori, elemente biologice, naturale și


sociale care împreună conduc în mod determinant sau favorizant, la apariția, extinderea și evoluția
particulară a unei stări morbide la nivel populațional [58].
Procesul epidemiologiceste format din:
A) FACTORI EPIDEMIOLOGICI DETERMINANŢI
Sursa de infecție:
1. Oameni;
2.Animale si pasari – zooantroponoze, pot mentine focalitatea naturala cu aparitia de epizootii
salbatice sau domestice;
3. Bolnavi cu forme tipice sau atipice;
4. Purtători preinfecțioși, sănătoși( temporari, permanenti sau cronici), foști bolnavi,
cunoscuti, necunoscuti;
5. Vectori biologici activi: țânțari( malarie, encefalite, febra galbena), căpușe(encefalite,
tularemia, febra Q, febra recurenta, păduchi( tifos exantematic, febra recurenta, butonoasa),
purici( pesta, febra recurenta) flebotomi(leishmanioza).Pot asigura dezvoltarea agentului
patogen, fiind surse sau modalitate de transport catre organismele receptive a agenților
etiologici.
B) FACTORII FAVORIZANŢI AI PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC
Factorii favorizanți (secundari) - sunt cei care influențează evoluția procesului epidemiologic:
Naturali – climaterici și meteorologici influențează sezonalitatea bolii (toate bolile eruptive,
gripa) care prezintă incidențe crescute în sezoanele reci (toamna și primăvara ) și periodicitatea;
Socio-economici – nivelul de trai și condițiile de locuit și din colectivitățile care favorizează
aglomerările duc la posibilitatea creșterii morbidității (se întâlnesc sursele cu masa receptivă),
profesia. Profesia poate influența evoluția morbidității (medici, profesori, militari, deținuți).
Cazurile sporadice – reflectă o situație epidemiologică bună și sunt caracterizate de apariția
unui număr redus de cazuri de îmbolnăvire, dispersate în spațiu și timp, fără legătură aparentă între
ele.
Este consecința existenței: unei mase refractare la infecție; a unui număr redus de infecții; a
unor posibilități limitate de transmitere a agentului patogen; de condiții socio-economice bune; măsuri
igienico-sanitare eficiente.
Bolile infecțioase supuse programului de vaccinare, chiar dacă sunt cu potențial mare de
difuziune, pot deveni sporadice (difterie, rubeola, rujeola, polio etc.).
Endemia– estecaracterizată de:
1. număr redus de cazuri, număr redus de surse;
2. există fenomene de acumulare în spațiu și în timp a cazurilor;
3. între cazuri nu există legătură;
4. presupune că există factori determinanți ai PE și factori favorizanți;
5. poate genera epidemii;
6. factorii de risc se bazează pe deficiențe în prevenție și combatere.
Pandemia–constituie extinderea procesului epidemiologic în populația unei arii geografice
mari (țară, continent).
Au existat de-a lungul timpului pandemii de variolă, holeră, gripă, etc. Iar în prezent – infecția
HIV.
Factorii care intervin în dezvoltarea pandemică a unei boli infecțioase pot fi:
1. numărul și răspândirea surselor de infecție;
2. caracteristicile căilor de transmitere;
3. caracteristicile agenților patogeni;
4. factori economico-sociali;
5. gradul de receptivitate al populației.
Formele de manifestare ale procesului epidemiologic variază în funcție de:
1.vârstă;
2. zonă geografică;
3. timpul în care evoluează;
4. programul vaccinal aplicat.
Activitatile antiepidemice de combatere în bolile infecțioase are la bază lupta in focar ce are
drept scop reducerea numarului de cazuri pana la eliminare completa si lichidarea focarului.
Ca instrument in realizarea luptei in focar se utilizeaza ancheta epidemiologica care va
permite depistarea, izolarea și raportarea nominală a cazurilor.
Ancheta epidemiologică are ca scop luarea măsurilor de urgență pentru limitarea extinderii
bolilor.
Măsuri față de contacți: identificare contacți de familie și de colectivitate.
Măsuri de profilaxie: monitorizare clinică, antibioprofilaxie, vaccinări în focar.
Educatie pentru sanatate.

2. Masuri de prevenire
Verificarea sistematica a antecedentelor vaccinale (conform calendarului) ale tuturor contactilor, mai
ales la grupele de varsta la care exista cei mai multi susceptibili la boala.
Vaccinarea acestor contacti se impune:
a) pentru a avea toate dozele la zi, conform schemei de vaccinare si
b) cand nu exista dovada 9 antecedentelor vaccinale, situatie in care subiectul este considerat
neimunizat. In acest context este recomandata vaccinarea catch-up care trebuie realizata in primele 72
de ore dupa contactul cu un caz posibil, imbolnavirea putand fi astfel prevenita.
Data fiind severitatea rujeolei/rubeolei la copiii cu varsta sub 1 an, in primele 72 de ore de la
contactul cu un caz posibil sau confirmat se va administra o doza de vaccin trivalent (RRO) incepand
cu varsta de 7 luni, acesti copii urmand sa fie vaccinati cu RRO conform calendarului incepand cu
varsta de 12 luni.
Persoanele bolnave vor fi izolate pentru mai mult de 5 zile de la debutul rash-ului .

3.
Plagi (aparente/inaparente, minore/majore) murdarite cu pamant, balegar sau praf de strada
- Plagi intepate cu aschii, spini, cuie, corn de vita, altele (chiar şi dupa inchiderea spontană a
plagii);
- Plagi prin muscaturi de animale;
- Plagi cu retentia de corpi straini in tesuturi;
- Plagi anfractuase cu zdobiri de tesuturi;
- Plagi cu tesuturi devitalizate;
- Plagi survenite in cursul accidentelor de circulatie;
- Plagi infectate;
- Plagi ale cordonului ombilical survenite in urma folosirii de instrumente nesterile sau
aplicarea de pansamente improvizate (nesterila) pe plaga ombilicala;
- Fracturi deschise
- Avort empiric
- Dupa unele proceduri chirurgicale: circumcizie
- Arsuri de gradul II sau III
- Ulcere varicoase cronice infectate