Sunteți pe pagina 1din 348

BC

iN
IA

a
SI

8 |
/C
EN
TR
ALU
NI
VE
RS
I TY
LIB
RA
RY
e aa
nam
7
.
9

RY
4
=

rr

-
.

+

RA
|
,

LIB
|
!
/
,

Y
e !
2s
|
, .
N
7
,
.

Y
|
'
|

IT
4 | |
i |
sa
|
4

RS
| « a
| :
_ |
_|
1

A
=
| , +
!

| |
.
' a|
e
VE e aa
N, | i,

i,:
| |

| / as . Paee

| -
y Ă d i
a
SI
e ra i
|
| | |
|
|
. .
- |

E
, ă |
Şiaa e4
NI
PE

IV-
.
ț | .
-: _ | |

| ml
Uvy
| |
| E
n „. ,
,
A LU

.
|
|
|
TR

a |
2
N >
tu
Pi

Pi )
EN

|
|
_
.
“%* |
/C

,
.
SI

! 7
.
IA

|
|
,
U
BC
BC
U
IA
SI
/C
EN
TR
ALU
NI
VE
RS
IT
Y
LIB
RA
RY
BC
U
IA
SI
/C
EN
TR
ALU
NI
VE
RS
IT
Y
LIB
RA
RY
RY
RA
1 e :
Ta a pre
Di .
mia i Îi

e
a a

LIB
aa
a pf
ta

ap Sa

Y
IT
RS
. Eu

VE
NI
o.
Lao

! .
i,

e.
*.
LU
a
A

.
=
TR
EN
/C
SI
IA
U
BC
BC
U
IA
SI
/C
EN
TR
ALU
NI
VE
RS
IT
Y
LIB
RA

pi.
RY
pr es
BC
U
IA
SI
/C
EN
TR
ALU
NI
VE
RS
IT
Y
LIB
RA
RY
RY
RA
LIB
Y
IT
RS
VE
„i LPIPOGRAPIA..NAȚIONATĂ
NI
Iași,— Strada Alexandri, II:
LU

mama ia
A
TR
EN
/C
SI
IA
U
BC
9
ps

CI
ZE:



a

RY
RA
„VRAȘUL Inși

LIB
Y
IT
RS
SCHIȚE ISTORICE ȘI ADMINISTRATIVE
publicate cu prilejul sosirei VE în lași a

“4
tf IePa Dle
a e, Căi
e E A SI 10 Ce A
î

( SIA |
NI

SĂ. LL. R. PRINCIPELE N PRINCIPESA. ROMĂ NIBI


LU

N. A. BOGDAN
A

din inițiativa şi cu concursul d-lui Primar


TR

E B. JENNeseu

ÎMI]II
133)
EN

214615 SN id)
B.C.U. - IASI /
/C

Una Octombre :90£.


SI
IA
U
BC
RY
RA
LIB
Mia 3
9
+
e
ii
. .
: art
4 “

st. cei
tati
a
li
, At

Y
. RI
»

IT
RS
"TAL BRA
[zu 7 RIA NESC ri
VE A Şt DP

aoh 195,252
Aaa renta Parere Lt Eniină
NI

9
iși
mr:
LU
A
TR
EN
/C
SI
IA
U
BC
RY
RA
LIB
COLONII ED Ia III
Y
IT
RS
VE
e IASA BIEA
NI
CANOI £,
| Rogina Romaniei Reole Roanâniei
LU

/ |
/

|
A

,
j:
TR

4 :
Ş
4
4

i
EN

rr ” i
/C

4
e
SI
IA

AREA Pf FIRDESASD
Și Principoza homânici

ss
Iineipele Romanioi
U

d.
BC
RY
RA
LIB
Y
IT
RS
N ee
MnVE
ISYI„DISINIMI "D'>a
e me e e pna
i re a i
NI
LU A
TR
EN
/C
SI
IA
U
BC
RY
RA
LIB
CAPITOLUL L.

Y
Pescrierea localităței.

IT
RS
| | (Vasul, oraş de căpitenie VE din Regatul lomi- Noţiuni
| nici, foastă capitală a Principatului Moldovei geografice,
—r

, timp de vre-o trei veacuri, este așezat. în cea


NA 1 mai mare parte pe coastele de răsărit, mia-
e a zăzi şi apus ale platoului. numit Copoul; o
NI

parte e aşazat pe coasta apusană a pla-


toului Sovojarii;.0 altă parte se întinde
pe un şes numit al Buhlaiului, formînd două
LU

za
Pit aaa ea PTA$e DTIRCIPALE, (iN care unul se sfirşeşte
Sg, pe dealul Wicoliuei, altul merge Spre com Uu-
4 Pi Te

Pi i | na Buciumi,
A

. “; 2 ÎN . .

Coordonatele geogralice ale orașului Tași, Latitudine


după meridianul dela astfel: -
Paris, E) sunt stabilite iad N
| Longitiuuline
TR

La Biserica Sf. Haralamb :


— Punctul cel mai înalt -—
EN

Latitulinea N. . . ATOLUL 9
2509. 151. 3! în are
Longitudinea [E dela Paris ” “ Ai
o aa L 4. 0%, în timp,
/C

La Biserica Lipovenească:
— Punctul cel mai jos -—

latitudinea N. . . . . a 470. 9 101


SI

250, 1d!. 0 în are


E dela Paris | e N
Longit
“ U dinea | Di t0%p în timp.
IA

Altitudinea orașului deasupra nivelului, Mărci- Negre este vari- Altitudine.


abilă ; asttel avem:
U
BC
RY
ORAȘUL IAȘI

40 Metri la varsarea pirăului Calcaina în Bahlui ;


95 Metri la Scoala Militară;

RA
145 Metri la Copou, întăiul "Rond.
Supratată. Suprafaţa oraşului după măsurătoarea şi planul făcut de Co-
mună în anii 1896-—-97, este de 16,235,740 metri patraţi, ceea ce
fălci 27 prăjini 13 stînjiiiă patraţi sau 1623 hectare şi

LIB
face 1182
5140 metri patrați.

Văzut Taşul din zborul paserei ne dă forma unei stele cu raze


ncegale, de deosebite lungimi, alcătuite din mahalalele ce se prelun-

TY
oesc dela centru spre diferite puncte mărginaşe.
La poalele dealurilor Copoul și Patavașii, (nume ce ia prelungi-
rea platoului Şorogari), se întinde un șes mare, numit al Bahluiului,
mărginit spre miazăzi ci dealul /epedea, spre apus cu dealul Galata-

SI
Nicolina, deschis spre miazănoapte-apus și spre răsărit-miazăzi. A-
cest, șes este de un nivel aproape uniform, avînd o declivitate abia

ER
de vre-o trei metri dela apus spre răsărit-miazăzi.
Ape Prin acest, şes trece micul rîu Ba/luz, ce isvorește din pădurea
curgătoare. Coşula, aproape de Hirlău, județul Botoşani, și traversînd o parte
din mahalalele de jos ale Iașului, merge să se verse în riul Jijia,
IV
la o departare de vre-o 12 kilometri de Iaşi. Bahluiul seacă aproape
cu totul în cursul verilor secetoase, iar în timp de desgheţuri re-
UN

pezi sau ploi continue: se revarsă și acopere cu apă cea mai: mare:
parte din șesul ce'l traversează. .
Un pîrău, Nicolina, isvorit din pădurea Birnovei, la miazăzi-
apus de Iași, alimentat mai adesea de ploi, întră în oraș prin ma-
halaua Prumoasei, trece prin mahalalele Nicolina şi Ziua-Crucei, și
AL

se varsă în Bahlui, mai sus de podul de feral Căici ferate; și acest


pirău seacă adesea în timpul verei, sau se revarsă prin mahalale în
timp de ploi torențiale. Un alt pirău, Calcaina, e format din scur-
gerea unui iaz, numit Cirligul, la miazănoaptea laşului, trece între
TR

cele donă dealuri pe care este așezat Iaşul, Copou şi Tatarași, și


se varsă la marginea orașului chiar, în Bahlui. Acest pîrău este în
parte canalizat astăzi.
EN

lazi, Trei iazuri de mică suprafaţă, stavilate în chip artificial, prin


zăgazuri de pămînt, se află în trei deosebite puncte mărginașe ale
Iașului : Zazul Beldiman spre apus, pe şesul Bahluiului ; Jazul Cirlig
spre miazănoapte, între platourile Copou și Șorogari; Jazul Ciric,
/C

între dealurile 'Latarașii şi Şepte-Oameni. In timpuri secetoase și .


aceste rezervorii de apă sunt: aproape goale.
Isvoare, Isvoare şi fintîni sunt puţine în oraş şi apa ce ele o dau nu
SI

are toate calităţile cerute unei ape potabile, fiind întrebuințată


mai mult pentru adapatul vitelor şi uzul casnic; apa de băut
este adusă prin canalizări suterane, cu dlrenuri şi tabu ri de fier, din
IA

deosebite regiuni din afară de oraş, şi anume din dealurile Aro-


neant, Șepte-Orameni şi Galata (Valea Seacă).
U
BC
RY
DESCRIEREA LOCALITAȚEI

Oi
Clima Iaşului este din cele mai variabile?) ; deși ferit de curen-

RA
Clima.
tele munților Carpaţi, adăpostit fiind de dealurile încunjurătoare,
totuș se văd adesea așa diferenţe de temperatură, că termometrul
se ridică uneori în timpul verci la + 330,$, şi cade în timpul ernci

LIB
pină la — 290.7,
Umezeala relativă a aerului în Iași este de 750/,. In mersul seu
anual gradul de umezeală, care este de 830/, în Ianuarie, descrește
treptat pînă în August și Septembre, ale căror mijlocii lunare sunt de
68 9/9. De aici înainte gradul de umezeală crește iarăş pină la fi-

ITY
nele anului, cînd în Decembre are loc cea mai mare valoare de
S3 0/0, caşi în Ianuarie.
Valoarea anuală a umezelii absolute, adecă a tensiunei vapori-
lor de apă din atmosferă, este egală cu S mim. Mersul seu este a-
proape acelaş cu al temperaturei aerului.

RS
Cantitatea de apă: ce sadună la Iași întrun an din ploaie, nin-
soare sau orce alt hidrometeor este în mijlociu de 4S7 mm.
Ninsoarea în mijlociu cade în Iași în curs de 25 zile pe an. Atmostera.
Presiunile atmosferice în valori mijlocii pe anotimpuri, dau pen-
VE
tru Iași:
Iarna . , 2 755.9 mm.
Primavara. . ., , T59.d4
NI

Vara . 159.0
Poamna . . . . 756.4 ?

Vîntul, estimat după cele opt direcţii principale, dă cea mai


U

mare frecvenţă, după observaţiile anilor 1594; —1901, din direcţia


NE, de unde suflă în mijlociu de aproape 15%/,; direcția cea mai
puțin frecventă este cea dela SW, de unde vintul suflă numai de
AL

40/ pe an. | |
Ceaţa a fost observată în opt ani din urmă în timp de 182
zile, ceea ce dă o mijlocie de 23 zile pe an.
TR

Furtuni au fost în cuisul aceloraşi ani 169, adecă 21 pe an.


Griudină şi policiu (măzăriche) au fost observâte în 23 zile, deci o
mijlocie de 3 zile pe an. |
EN

Vederea întreagă a Iașului fie de pe șesul Dahluiului, fie de pe perspectiva,


unul din dealurile încunjurătoare, este foarte pitorescă, prezintinduse
întrun lung amfiteatru, ca o adevarată panoramă, desfășurată pe o
/C

“întindere de vre-o șese kilometri, în care din punct în punct se opreşte


ochiul privitorului la strălucirea unor clopotnițe sau la albeaţa unor
clădiri împunătoare, atît ca mărime cit și ca fel al construcției. Prin-
SI

tre toate clădirile și monumentele orașului, de forme cn totul vari-


ate, pilcuri de copaci stufoși sau pajiști verzi împodobesc priveliștea
Şi-i dau un ton de viaţă și de veselie» Aproape toate casele au în
IA

jurul lor plantaţii de arbori, arbuști, flori sau diferite semănături.

__1) Datele privitoare la. Clima Iaşului sunt luate dupi- St. C. Ilepites, Climatologia.
Iaşilor, Analele Academiei romine, Bucureşti, D, XXV, 1902.
U
BC
RY
G | ORAŞUL IAȘI

cu atita și vederea Ia-

RA
Cu cit punctul de privire se schimbă,
şului ia o formă nouă şi interesantă.

Sunt vrednice de observat căile de comunicaţie din localitate;

LIB
Căi de
în lungiș și
comunicaţic.sosele naţionale sau judeţiene bine îngrijite întretaie
curmeziș orașul; stradele centrale sunt, cele drepte, mai toate as-
prin
faltate cu bitum presat sau turnat; acele înclinate şi unele de
suburbii sunt pavate cu granit, bolovani de riu sau macadam.
electric încrucișază orașul pe fie-

TY
Patru mari linii de tramway
care cale principală, sfirșiniuse la șepte bariere ale orașului, Gara,
Nicolina, Socola, Abatorul, Sărăria, Copou şi Păcurari.
,
Patru linii de Cale ferată se unesc la lași: linia dela Dovroloi

SI
dinspre Ungheni - Rusia şi
acea dela Pașcani-Roman- Cernăuţi, alta
a patra dinspre Vaslui-Huși- București. Toate trenurile se opresc într”o
“oară mare, împunătoare ca construcţie și stil, aşezată pe șesul
Bahluiului.
Două poduri de
de lemn, al lui Vrancea
piatră,
și al
Podul-h

a
|

Bulargei
Bahluiu
,
şi

lui.
|
Podul-
înleşnes
Un
ER
c
Noi, precum şi două

pod
comunicaţia orășe-
de fier dublu, al
IV
nilor de pe o parte pe alta
Ciiilor ferate, servește pentru liniile Vaslui și Ungheni .
a
UN

Construcţii. Un mare număr de biserici înpodobesc orașul; diferite case


mari şi palate, dintre care unele au pînă la 200 de camere, sunt
împrăștiate în diferite regiuni, mai ales însă pe culmea Copoului,
cea mai curată și mai aleasă suburbie a Iaşului; în aceste mari
AL

construcţii sunt așezate autorități, școli publice și particulare, aşe-


zăminte de binefacere, fabrici, căzărmi ete. Mai multe statui și
monumente speciale ornează diferite pieţe sau grădini ale orașului.
Stradele comerciale deşi mai dese în clădiri, nu prezintă însă aglo-
TR

meraţie, şi din-cînd-în-cînd grădini sau plantaţii diferite alternează


| cu casele de comerţ sau de industrie.
Muminare. - Iluminarea oraşului se face în centru cu lămpi electrice cu arc,
EN

în strade laterale cu lămpi electrice incandescente sau petrol. Peste


tot locul lumina în timpul nopţei e sulicientă.
| 3
în raport cu intinderea orașului, este rară;
/C

Populaţie Populaţia de astăzi,


proprietăţi. ca se cifrează la ceva mai mult. de 60,000 locuitori stabili, plus
garnizoana şi călătorii. Proprietăţi cu clădiri pe ele sunt în numâr
SI

de peste 8000.
Indsleltniciri Indeletnicirile principale ale ieșenilor din centrul orașului, sunt
negoțul, mica industrie casnică și funcfionarismul, în care se cuprinde
IA

administrația, instruc/ia publică, cultul şi paza. Populaţia mărginașă,


în mare parte puţin avută, se îndeletniceşte cu industria casnică sau
cu munca braţelor, prin năimire la orce trebi de construcție, agri-
U

cultură, mică industrie, gospodărie etc.; un număr de muncitori sunt


BC
RY
DESCRIEREA LOCALITAȚEI

ij
RA
întrebuințați la mai multe fabrici sistematice de făină, mobile, în-
dustrii textile, mecanice etc., aşezate prin unele suburbii; mulți alții
se ocup cu agricultura sau creşterea vitelor de muncă sau de hrană,
cu cărăușia și altele.

LIB
Pentru acest din urmă sfirşit, Comuna Iași are în jurui îm Inaş.
șuri întinse, moșii: întregi dăruite din vechime pentru acest scop
de foștii Domnitori ai ţărei, imaşuri pe cari orce locuitor ro-
min poate da la păscut, fără plată, trei capete de vite mari sau
douăsprezece vite mărunte, iar de-i întrece acest număr, plăteşte o

ITY
dare relativ neînsemnată, după vitele prisositoare. |
ot felul de animale domestice, de muncă sau de hrană, pasc Animale.

pe aceste imașui: boi, bivoli, cai, oi, capre, porci ete., toate
aceste însă aparținind în număr restrîns de fiecare locuitor, dar,

RS
în număr destul de însemnat pentru obștia întreagă.
Un număr de fabrice mari, sistematice, sunt așezate în diterite Pabrici,

părți ale orașului ; cinci fabrici mari de făină, o fabrică de ulămuri


şi ferărie industrială, una de mobile de lemn îndoit mecanicește, mai
VE
multe fabrici de mobile de lemn geluil, fabrici de împletituri, de fese-
torie de stofe ordinare, de dubălărie, de frânghie și șireturi, uzine
mecanice și electrice ctc., toate aceste ocupind un număr de citeva
mii de braţe, și exportind în mare parte produsele lor.
NI

Sub raport juridic și administrativ, Iașul astăzi este reședința Autorităţi.


U

Prefecturei județului cu acelaș nume; este reședința Mitropolitului


Moldovei şi al Sucevei ; a unei Cusţi de Apel, a cărei jurisdicție se
întinde peste opt oraşe din Moldova-de-sus, anume: Poloșanii, Do-
AL

vohoiul, Suceava, Neamţul, Romanul, Vasluiul, IMușul şi Bacăul, şi


a unui Dibunul cu trei sceţii.. Asemenea e reședința Corpului cl
1V-le de Armată al ţărei, avind şi o garnizoană compusă din un e-
giment de Infanterie, un Batalion de Vinători, un Regiment de
TR

Cavalerie, un lEscadron de Jandarmi călări, o Companie de Jan-


darmi pedeștri, ete.

Capitală a țări, în-


EN

Iaşul mai poartă astăzi titlul de A doua A doua


Capitală.
vederea, trecutului seu politic și ca compensare pentru dezinteresatul
sacrificiu ce a făcut în favoarea Unirei ţărilor surori, renunțind la
rangul și prerogativele sale de Capitală a Aoldovei; titlu pe care
/C

mai ales AMlaiestatea Sa Regele Rominici nu uită niciodată a il da


în orce corespondenţă sau cu orce prilej, cind numele acestui oraș
“e pomenit. - |
SI

Ca întindere, importanță, avere şi populaţie, Iaşul e clasat «ul


doilea oraș principal din Rominia după București, Capitala lega-
tului.
IA

„£ A L, |
U
BC
NOTĂ.

Ia
Oraşul Taşi a fost ri-

Y
za SG, dicatîn plan întăiaş dată,
în chip aproape superficial,

R
de cătră călătorul austriac

A
Si] Pranz Joseph Sulze», inainte
ED de anul 1780, plan publicat
„EXECUTAT IN 1896-97 -

=
intro anexă din opul seu

B
Geschichte des Transalpinis-

LI
„Ruz GRIGORIE |

gata
cheu JDuciens, "Pomul I.
E cdi După aceasta, în 1819, un

aaa
Inginer italian Giuseppe Da-
vardi, a ridicat un plan

Y
tă Sai, drept af
Ichnographic ul Iaşului şi

IT
imprejurimilor sale, depe
4 care se păseşte astăzi nu-

S
CS mai 0 copie la Piblioteca Ceu-
Is trală din localitate, donată

R
a | de fostul Primar al laşulul

E
ta 2 Scarlat Pastia.
| La 15-44, în timpul dom-

V
TE

I
=
_— .
FNT | nici lut Mihail Gr, Sturdza,
Str Can
, Sa ridicat un nou Plan to-

N
..
7
erei, ma ni
poqralicese de către Ingine-
5 rul /oscph Paschech, care se

L U as
Hi
Sp
conservă la serviciul tehnic
al Primăriei Rail
Laşului. ,
In anul 1857, Iaşul a fost,

A
a” af DP din nou ridicat. în plan de
| Si
zi 7)
Dif
cătră un Înţriner traneez,

T R Are
N
orar ir]
o
A
Cf oa i
i
pate
o
ILIA
MTS it)
Si
e ]
.

/
fi”
: 4”

(
lrederic Peylarin; acest plan
.
făcut
. .
a
în dimensiuni
jr
dispărut. din Primărie;
.
mari,
. )
se
a
. . Î

N
e. 2 Ye
Ă Lu / găseşte
.
însă o reducere pe

E
m scara de "[zuany Precum Şi un
Pi plan litografiat pe scara de

/I C
! h na cari se aflu la Pri-
i | mărle,

S
In anul 1596, conform
lezei comunale din 1994,

A
| “a alcătuit facerea planului

I
ac , i
P. i oraşului, prin Inginerul Gri-
DE, vY , 9
ore Bejan, care Va lucrat

U
= o H in anil 1590 şi 1897.
Acest plan este făcut pe

B C scara de 7,0, pentru usul


comunal,
1/,9-oca litografiat
sul public, de pe care dăm
şi pe scara
pentru
de
u-

lei ei alăturata reducere fototipică


ntre ln pe scara de 1/,+.000.
M3Y7nese.':,
RY
INTEMEEREA ŞI DENUMIREA ORAȘULUI 11

Iașului, Curtea domnească, era legată cun dealul Copoului prin o

RA
punte lungă de lemn, ceea ce astăzi nu mai există, fiindcă ripile şi
șanțurile din jurul Curţei spre deal și spre laturile de răsărit și
apus sau astupat, nivelat sau canalizat; multor străzi vechi li
sau ridicat nivelul cu mai mulţi metri înălțime, şi, prin toate aceste

LIB
lucrări din diferite epoce, nu puţine pietre sau alte obiecte cu in-
scripţii sau cu orce indicii despre existenţa acestui Oraş, se vor fi
înmormintat la adîncimi, pe cari acum nimene nu caută a le scormoli
sau cerceta. Apoi focurile, ruinările şi alte întîmplări ce s'au perîn-
dat în deosebite răstimpuri

ITY
asupra Iașului, au nimicit iarăş multe
alte dovezi, aşa că astăzi nu mai avem pentru ce să ne mirăm,
că nu găsim nici un fel de mârturii, nici scripte, nici pietre sau
„unelte care să ne povestească cîtuș de puţin despre trecutul aces-
tui oraş.

RS
Să luăm dar lucrurile așa cum ni se arată și să expunem aceea
ce am putut afla din diferite scrieri, pe cari le găsim de un oare-
care interes pentru întemeerea și existenţa acestui oraș.
VE
Cea mai veche dată despre fiinţa Iaşului, dintre istoricii cu- Iaşul în
„noscuţi ne-o dă d. Gr. 'Pocilescu, în opul seu Istoria Românilor 1) ) Soculii XII
și XUI.
unde găsim următoarele:
NI

In nordul Moldovei se dovedeşte că prin anul 1160 locuiau Romiîni,


căci pe atunci ci prind pe un fugar din Constantinopoli, (Andronic Com-
U

neanul) şil trămit Impăratului bizantin. Şesezeci ani după aceea aflăm
despre o populaţie romină numeroasă tot în Moldova, avind Episcopii sei
de ritul grecesc, şi trăgind la religia ortodoxă pe Unguri, Saşi şi alţi 10-
cuitori catolici, pentru care Papa dela Roma se plinge amar înti”o carte
AL

a sa (bula papală din a. 1234). Ca orașe se mui cunosc aci în timpul acela:
lași, Piatra, Suceava, Seret, Buia şi Nramțul, numit astfel dela cavalerii.
Teutoni din ţara Birsej, cari între 1211 şi 1995 ocupară o parte însemnată
din Moldova, etc. |
TR

Așa-dar, după cele expuse de d. Tocilescu, Iașul a existat ca


oraș întemecat încă din secolul al XIII-lea.
EN

Intr'o cronică slavonă, Polnoe sobranie russhichă lelopusei, ane- Iașul


xată la Vos/reseusl:aja lâlopisă, anterioară anului ] 547, se vorbește, oraş slavon,
ca de nişte cetăţi rusești, de mai multe oraşe și cetăți ale Moldovei,
/C

ca: DBelgorodă (==Cetatea Albă), Kilia, Askyi torg: (=—Iaşi), Bo-


manovă torgă ctc., de unde se conchide că aceste oraşe ezistau și
aparțineau de mult timp Principatului de Ilalicit ; această susținere,
SI

combătută de istoricii noştri 2), n'ar putea servi decit la constatarea


că orașul Jași a avut ființă cu malt înainte de data Cronicei, că
IA

————————

1) Istoria Nominilor de Grigore 'Tocilescu, Ediţia din 1899, pas. 80. Bucureşti.
2)_ Vezi Originele Principatelor Ttomine de D. Onciul, Bucureşti, 1599, pag.
ria Nominilor de A. D. Xenopol, Iasi, vol. 1, pag. 515, nota 16. 233,și Isto-
U
BC
RY
RA
LIB
ITY
CAPITOLUL II.

dntemeerea și denumirea orașului.

RS
VE
întemeerei orașului Iași caşi a mai tuturor ora-
i % . a * . * . *

dN A
ÎI storia
“2, d fish A 1 șelor vechi din lume, se pierde în noaptea timpurilor.
ie)sit sosite» Nimeni şi nimic nu ne poate spune cu siguranță cînd şi
. . . e. . A .
A i că y v .
NI

A apălse prin ce împrejurare sa fundat, întemeeat și mărit a-


4 . .. „si PA e DI Z, i . "A . A . u .
Ce se ştie şi (să
tz ceastă politie ; dacă ea a luat ființă prin porunca unui
= cîrmuitor. de gloate sau prin trebuința de așezare a unor
U

triburi pribege, dacă a răsărit din popăsirea sau vplo-


șirea unui individ or a unei familii răzleţite, la o res-
sau la un capăt
AL

pintene de drum, la un mal de riu


de: pădure, erescînd și sporind apoi necontenit, ca din-
tun sîmbure un copac, din un copac o pădure, —din-
tun cort un sat, dintr'un sat un ora.
TR

Nici date sigure, nici tradiții vrednice de ţinut în samă nu


avem. Cercetări arheologice nu sau făcut, şi nici din întimplare
solul Iașului nu ne-a dat la lumină vrun semn, vro piatră sau
viun alt document nebănuit din vremuri vechi, care să ne spuie
EN

de cînd și cum dăinueşte în lume orașul acesta. De aceea trebuie


să ne mulțămim cu crîmpeele de cunoștiuți ce le găsim iti-colo prin
întîmplare, cari ne pot vorbi de unele date mai îndepărtate ale
I/C

| existenței Iașului.
Pretacerea “Poziţia sau așezarea acestui oraș a contribuit mult, negreșit,
solului. ja lipsa dovezilor mai sigure de timpul întemeerei sau de vechimea
însiș a localităței; căci, din cât se știe, vechiul tîrg fiind așezat
S

pe poalele platoului Copoul, a cărui margine forma un Mic promon-


toriu, era încunjurat de mlaștini și pîrăe pe de-oparte, de șanțuri,
IA

vîpi şi ponoare pe de-alta. Pînă acum mai bine de un secol se


vedea încă 1), cum centrul și cea mai veche regiune cunoscută a
U

1) Vezi gravura de pe pagina 2,


BC
RY
19 | | _ ORAŞUL IAŞI

poate în Iași și în alte oraşe ale Moldovei locuiau pe atunci și slavi,

RA
dar fără a fi aparţinut prin aceasta stăpînirei principilor slavoni.
raul fundat Asemenea sar putea susținea că însăși denumirea orașului Iaşi
de Tatat ar veni dela neamul Așilor sau Iașilor !), popor alan de lingă Caucas,

LIB
venit în Moldova odată cu puhoiul năvâlirei 'Tatare (1241—1342...),
lucru care însă prin nimic nu se poate confirma. o
Principatul Tot într'o cronică slavonă de pela începutul secolului al
XIV-lea se vorbește de un Principat al. Iașilor, care „ar fi trăit in
. . . . . a
as *, C
așilor.
legături de prietenie şi de comerț cu Domnul "Părei-Romînești“ 2).

ITY
Inscripţii Dovezi mai puţin discutabile asupra existenţei Iașului le oăsim
Ye dîn următoarea:
probin inscripţie, ce se află pe o piatră bine conservată
oraș, şi care tradusă din
șului. îaîn Diserica Armeună din centrul acestui

RS
limba armeană conține următoarele:
Cu mila lui Dumnezeu s'a pus temelia bisericei Sfintei Născătoare de
Dumnezeu, prin stăruința, părintelui Iacob, a hagiului Marcar. E. K. R. 1395.
VE această
Peatra ce poartă
inscripție astăzi este mobilă,
păstrată într'o boltă din in-
teriorul bisericei, dar are a-
NI

parenţa a fi fost odată așe-


zată stabil în zid. Literele și
data sînt sapate înlăuntrul
U

pietrei, care e bine. conser-


vață. O dăm aici în facsimile
fototipică, pentru ca cercetă-
AL

torii competenţi să o poată


aprecia şi să'și dee părerea
asupra autenticităței acestui
TR

întăi document de vechime


a Lașului.
Episcopul Melhisedec într”o
Comunicare făcută Academiei
EN

Romîne din Bucureşti asupra


Iuseripțiunilor Bisericilor Ar-
mene din doldora 3), vorbeşte
inscripţia bisericei Ar-
I/C

şi de
mene din Iași; dar dă ca
text tradus nu pe acel vechi
veche de pe piatra portativă dela Biserica Armeanăe
citat de noi, ci altul aflat pe
S

Inscripţia
o placă de marmură așezali
a-
în zidul de deasupra ușei aceleaşi lise ici, cîna ca sa restaurat,
IA

decă în anul 1803.

1) D. Onciul, locul citat. Na SI _


din 1556, pas. 120.
Istoria Rominilor de Gr. Tocilescu. Bucureşti, Ediţia
U

2) Tom. V, Sectia Îl.


3) Vezi Analele Academici lomine pe 1882, Seria II,
BC
RY
INTEMEEREA ŞI DENUMIREA. ORAȘULUI
SON
iii Ati 13
Această inscripție glăsueşte astfel +

RA
Cu graţia și cu mila lui Dumnezeu s'a fundat
toare de Dumnezeu din Iaşi, prin epitropul biserica Sfintei Născă-
Haceiko şi părintele Iacob Qin
Gis, Hagi Marearie din Ciuha ŞI Hagi Grigo
rie. Date avmenilov 844 ŞI a
AMintuitorului 1395. Și acum sa reparat prin
mina pioşilor notabili, cu os-

LIB
teneala şi cu cheltueala poporului întreg, la
anul 1252, şi al Mîntuitoru-
lui 1903.
: /
Se pare deci că Melhisedec n'a cunoscut
inscripția primitivă,
pe care am dat-o mai sus în facsimile.
Fiind discuţie asupra datelor de fundare ale bisericilor armenești

ITY
din Moldova (Botoșani, Roman şi Iași), Episcopul Melhisedec sa
Ira

adresat unui Protesor competent ameanii,


dela Scoala Armeană din București,
și acesta i-a dat următoarele relații : In anul 569 după Hristos,
Catolicosul armenilor Moyse al II-lea, a convocat un
orașul Tavin, pentru regalarea Calendarul în Consiliu

RS
ui armenese și stabilirea
zilelor de sărbători. In acel Consiliu
sa stabilit și începutul Jirei
Armen e, anume: dela anul după Ilristos 551. Prin
urmare era ax-
meană este mai mică cu 551 ani decît era creșt
ină generală. Deci,
pentr
VE
u a afla anul erei armenești trebuie să se sustragă din cra
creștină 551 ani, şi diferenţa va fi anul armenesc. Și din contra
spre a se traduce ,
cra armeană în cră creștină, trebuie totdeauna
se adăogi a
la cra armeană 591, și se va avea data erei
ne, crești
NI

Aşa-dar, dacă la data erei armene, înscrisă pe


placa dela bise-
rica din Iaşi, 844, se adaugă 557, corespunde
tocmai anului dela
Hristos 1395, după cum se găsește în inscripția
cea veche; iar la
U

bisericile armene din Botoşani și Roman, tot după asemenea soco-


teală se dau anii fondărei 1232-1-551==1783, și 1058-+-551=1609.
De unde se conchide că data fundărei bisericei
AL

armene din Iași


1395, este esactă.
Dacă lucrul acesta este așa, atunci sintem în drept a crede:
că orașul Iaşi exista cu mult înainte de data citată, cu unul sau
doi secoli cel puțin, căci, pentru ca o colonie
TR

armeană, popor recu-


noscut din vechime ca comerciant și industriaș,” să vie în această
localitate îndepartată de țara sa-și să se așeze întrun număr așa
de mare, ca să poată să'și clădească o biserică, trebuia ca orașul
EN

acesta să fi existat de mult timp şi să'şi fi avut o populaţie nume-


voasă şi cuprinsă.

„Alexandru cel Bun, Domnul


/C

Mollovei, deschide șirul cârmui-


torilor acestei ţări la începutul secolului al
Iaşul în
numele Iașului apare, de astă dată făra cu cl şi Secolul XV, XV-lea;
cea mai mică îndoială, în
cronicele şi hrisoavele cite au putut ajunge
SI

dela el pină la noi,


Aşa, în unul din cele mai importante hrisoave
ale Domniei sale,
dat în Suceava, Capitala Moldovei de pe atunc
i, la anul dela IHris-
IA

tos 14107, luna Octombre în 8 zile 1), prin care se regulează plata
A |
) Arhiva Istorică a Românie), de B. P. JTâjdeu, Tom.
I, p. 1, pag. 130.
U
BC
RY
(4 Ma ORAŞUL IAŞI

vămilor din întreaga ţară moldovenească, se scrie şi următoarele

RA
_rindură: e |
Vama, Ducînd vite din ţară la Tatari se va plăti de pre toată vita în Su-
din Iaşi ceava 60 groşi, în Jași 2 groși, idem în Tighina; iar de pre 100 de oi în
în 1504 Suceava, 6U groși, în Iaşi 30 groși, idem în Tighina...

LIB
Așa-dar Iașul în anul citat era tirg întemeeat, întrucît din el
se făcea export de vite la Tatari.
Cronicarul Grigore Ureche, istorisind aşezările făcute de Ale-
xandru-Vodă cel Bun, pentru „boeriile şi sfatul de chivernisală ţărei
şi a pămîntului Moldaviei“, arată că sa rînduit:

ITY
230 UnPI postelnic mare, (vorbitor inaintea Domnului şi pircalab de Iaşi, şi
Pîrealubul POSLCLII
Iaşului, tălmaci în limbi streine...!).

RS
VE
U NI
AL

Rs CÂTE aa ED Ra aia
ft Aa 20: E za Tihai aere e AT
iz : ital iasă ez si se INT
iZiSaUZA Au arereat ue eee feat
ae ca
(Ş 4 h APIA a“ , a a ?, ,
TR

Vederea Iaşului la începutul Secolului al XIX-lea. (După un Suplement al


Revistei germane: Vaust).

Iașul Vorbind despre V'ratatul dela Lublin, înecheeat înire Imparatul


eposen e Sigismund al 'Tentonilor şi Regele Vladislav Iagelon al Polonici, la
EN

1412. 15 Mart 1412, d. Xenopol în /sforza Românilor citează între stipu-


lațiile acelui tratat 2) și următoarele: a
| In cazul însă cînd Voevodul Moldovei ar refuza u se supune, el era
să fie scos, şi ţara lui împărţită între ambele State, după o linie ce ar in-
I/C

cepe dela munţii ungurești, ce vin între Moldova şi ţinutul Sepenicului lingă
Siretiu, şi trecînd prin Zași şi Birlad, s'ar opri la Marea-Neagră...
Iar în nota ce însoțește aceste rînduri, istoricul reproduce tex-
S

tual clauza de mai sus în latinește, din care luăm următoarele


vinduri : |
IA

sex tune nos ambo ipsum Vajvodam Moldavem ab eodem removere

1) Letopiseţele AloldoveY de M. Cogălniceauu, T. I, pag. 195, Ed. IL. Bucureşti.


2) Vezi şi Tocilescu, Istoria Romuinilor, Ed. din 1899, pag. 149.
U
BC
RY
INTEMEEREA ŞI DENUMIREA ORAŞULUI
15
et ditioni nostrae subjugare obtemtamque inter nos reges
dividere : quod

RA
forum lasanuzathar in sinistra parte sitrum maneat pro eodem
dominu Vla-
dislav Poloniae rege...
Lumea întreagă civilizată cunoştea bine dar în aceast
ă epocă
numele și localitatea Iaşului, . |

LIB
In: hrisovul lui Ștefan-Vodă, fiul lui Alexandru cel Buu,
dat în
Suceava, în S Octombre 1433, prin care se hărăzește
unui Jura
Atoc un sat, hrisov publicat mai întâi în Iifemeridele
Socictăţei An-
licarii Odesane şi apoi în traducere rominească în
Arhiva istorică a
D-lui B. P. Hajdu (1. 1, pag. S1), se zice:

ITY
„si-am dat lui uric cu dreptul propriei judecăţi locale,
dela Curtea noastră din Iași... însă în atîrnare Durtea din
Iaşi.
In acest timp dar Iașul avea şi o Curte, juridică,
administra-
tivă sau militară.

RS
De aici înainte dovezile de ființa Iaşului, ca oraș de
samă, spo-
„Tesc în eronicele şi scriptele ce au ajuns pînă la noi, şi
nu credem
că mai e trebuinţă a continua cu înşirarea lor aicea. VE
Ne vom sili acum însă să reproducem cîteva din serisele nnor
istorici mai noi, cari s'au încercat, răzemaţi pe docum
ente sau tra-
diții mai mult sau mai puţin sigure, să explice timpul
și chipul cum
NI

sa întemeeat orașul Iaşi.


Unul din cei întâi cronicari moldoveni cari au vorbit
acest lucru, a fost Prinful Dumitru Cantemir, fost. Domn al despre Cronica lui
Moldo-
vei. In opul seu întitulat Descripzio Molduviue, tradus în romîne P. Cantemir.
U

abia
şte
pe la începutul secolului trecut 1), Cantemir explică astfel în-
temeerea şi starea, geografică a Iaşului:
AL

Ţinutul Iașului ; întru dînsu este Iașul, lingă apa Bahluiului, cu


mile mai sus patru
de varsarea lui în Pruţ. |
Acesta este scauizul țărei, pe care Pau mutat Stefan Voevod acolo din
Soceavă ca să poată apara țara mai bine din mijlocul
TR

ci de cătră năvăli-
rile 'lurcilor şi ale Tatarilor, pentru că el prea bine Vedea că nu putea să
se apere din Soceavă, pentru că este departată de
hotarul turcesc. Mai
înainte de aceasta era tîrgul numai un sat prost,
întru care abia se aşe-
Zase trei sau patru gospodari. Și avea şi o moară
în care era un murariu
bătrin ce se chema Loan (sau duprecum ii zicea
EN

Iașii) : numele acestui om


Pau dat Domnul acesta oraşului ce Pau făcut, întru
o biserică, întru cinstea sfintului Nicolae, care este acumcare au zidit întăi şi
Și după acea şi alte palaturi pentru dinsul şi pentru Biserica cea mare :
boerii lui; Iară Ra-
dul voevod Zau împrejurat cu zid, şi ceilalţi următor
i
alte podoabe şi zidiri vederate, încît acum se numără Pau înfrumusețat cu
/C

de 40 de Biserici, care prea frumos sînt lucrate, întru dînsu mai mult
atit de piatră cit şi de
lemn : mainainte cu cincizeci de ani făcinduse komseri
dinsu douăsprezece mii de case, iară apoi arzind pție, s'au găsit întru
SI

duse prin năvălirile tatarilor şi a leșilor, de de multe ori, şi pustiin-


abia au rămas a treia parte
nemistuit. |
Osebit de Curtea domnească, care trage la sine
IA

țara : Să maj zăboveşte acolo şi Mitropolitul țărei veniturile din toată


necontenit, macar că nu
PI
1) Scrisoarea Moldorei, Ldiţia din 1825, Tip. Minăstirei Neamţul, paz: ţia,
U
BC
RY
RA “(CFST ti “Se UI MTOINIȚ "d 9p NEULI SO 15 9 “P 9P 1tuosap („ruine [E II9paaA EI 9p [une
UC)
LIB "PUIJODIN BASIIPQ E]9p 3nzga [NS]
ITY „i aa maci,
a a
patit
Id
RS
VE
NI
ORAŞUL IAŞI

U ” 1
AL Di ”
TR
EN
I/C S
IA
16 U
BC
RY
ORAŞUL IAŞI

-
are numele de Mitropolit al Iaşului, ci al Socevei, scaunul cel mai năinte

RA
al ţărei: Iară în Iaşi este numai un Protopop, pentru carele cum arată mai
mult mai jos.
Cele scrise de Dimitrie Cantemir despre înființarea Iașului
nu se intemeează pe nici un document istoric, ci probabil pe

LIB
vr'o
tradiţie contimpurană lui; dealtminterea iată ce mai scrie tot
acest
autor intrun alt op al seu posterior, cînd ideea sa despre
fun-
darea Iaşului 'pare a se fi schimbat, din ceeace însuş susţinea
în
„povestea morarului Iașii. Aşa, găsim în cartea Geschichte des Osma-
nisches Reichs, tipărită în Hamburg, la 1145, la pagina 282 1); că Prin-

ITY
țul Cantemir vorbeşte astfel despre Iași:
Pină cînd turcii nu'şi întoarseră armele contra Europei, Suceava
Capitala principatului Moltovei și reşedinţa Domnitorului ci; era
dar după ce
că au cucerit Constantinopole, Despoţii moldoveni, pentru a
fi mai aproape

RS
de graniţele turceşti şi-au mutat scaunul la Iaşi,
Jaşul nu este o cetate mare, dar e puternic prin nalura și lucrăril
e diu
el, şi este vreduie de amintit pînă astăzi, pentru ruinele Curţei
de acolo.
Intre lucrurile ce se găsesc în Moldova şi merită a se aminti,
seşte nici o inscripție sau macar vre un semn despre numele nu se gă-
VE
întemeetoru-
lui sau vechimei sale. Țn zidurile Iașului se găsește un monument
sapat îulr'o
piatră mire, representind șepte turnuri, deasupra cărora
în sus o doi lei țin Monument
coroană împărătească ; în jos, la baza acestor turnuri se vede
un cîmp, pe istorie,
“care stau doi pești cu solzi mari, încrucisați unul peste altul, cu
capeteleîn
NI

jos și cu coadele în sus ; sub ci este un cap de bou, cînd în frunte


o steu cu
sase vaze, Insă chiar acest semn .din urmă arată că acel monumen
t, nu e
pus acolo de primul fondator al cetăţei, din pricină că capul
de bou a în-
ceput a se pune cu mult mai tirziu între insignele Moldove
U

i.
Monnmentul despre care vorbeşte Cantemir în pagina citată, nu
sc mai găsește nicăeri astăzi, și nu găsim nicâeri pînă acum
repro-
AL

„duse sau . întărite . zisele istoricului. Lucrul va fi existat negreșit,


pe timpul acestui Domn ; dar calamitățile ce au curs în secolii din
urmă asupra Iaşului, focuri, bătălii ete., vor fi nimicit sau îngropa!
TR

acel semn preţios, care ar fi. putut da o mărturie oarecare asu-


pra istoriei intemeerci orașului. | |
EN

Cronicarul Grigore Ureche, în istorisirea ce face despre


o luptă ŞI
a lui Stefan cel Mare cu doi Hatmani Căzăceşti, Lobodă
și Nali-
vaico, cari năvălise în ţară și prădau ), arată că:
„de acolo s'au
întors Stefan Vodă, și au descălecat târgul Iașii,
/C

in Tauda lui Dumnezeu au început a zidire Biserica şi


S-tului Wecolui ; şi de a- sr:
colo au mers la scaunul seu, la Suceava, cu mare pofala . . .
.
ŞI biruință, ete. escilicare:
Descălicarea
lui Stetan
„Cuvîntul desedlerare scris de Ureche,
SI

cel, Mare,
departe de a fi înţeles,
cum Va interpretat unii, ca fundare a orașului, credem că el nu
anna O N II
IA

'1)_ Vezi şi Istoria ImperiuluY Otoman, traducerea d-lui


reşti, 1876, Dr. Los. Ilodosiu, Bucu-
2) Letopisetele Moldovet de M. Cogălniceanu, Id. I[, 'Pom. II, pag. 162,
U
BC
RY
ORA SUL IAȘI
1S
md

Stefan, după lupta cu


poate fi luat. decit ca popăsire, așa precum

RA
ala sa Suceava, a a-
Cazacii în Basarabia, întorcinduse spre capit
mai de samă: ce a în-
vut nevoie să se oprească în cel întăi oraş decimată,
proba bil
tâlnit în cale-i, să'şi stringă armata visipită și
cu acest prilej lui
să se odihnească un timp şi, să mulțămească

LIB
biserici, precum
Dumnezeu pentru izbînda sa, prin ridicarea unci
era obiceiul în timparile acele.
ectează sau
Atât pe Cantemir cit şi pe Ureche îi reproduc, compl
crede mai bine. Din
comentează alţi scriitori mai noi, fiecare cum
sau mai lămu-
aceste comentarii însă nu reese nimic mai temeinice

ITY
Iașului. Să căutăm dar a lua cunoștință din
vitor pentru istoria
sau păreri date de scriitorii mai recenți asupra acelu- -
alte isvoare
iaş lucru. | |
Pvansilvania, 0-
In secolul al XVI-lea mai mulți învățați din

RS
Inscripţia
. unele inscripţii pe pie-
„Dacorum-
cupîndu-se cu știința epigrafie, au descoperit
Tassiorum“
cari datau încă de pe timpul cucerirei și
tre de deosebite forme, Zamo-
Daciei de cătră Romani. Intre aceștii fu și Stefan
ocapărei
silvania), 0_bro-
sius care tipări, în anul 1593, în Patavia (Pran
VE
nounulavrum în Dacia
şură intitulată Analecla lapidum vebtustorum ct
antequitatem. |
opuscul, între alte inscripţii romane antice, se dă și.
In acest
NI

pe aceasta: |
EX — VOT: XXă:
"MAGNO ET INVICTO IMP: CAS:
U

T: ZBLIO HADRIANO. ANTONINO.


PIO. AVG: PONT: MAX: TRIB: POT:
AL

XVI: COS: II: P: P: PRO SALVIE ET


FELICI: PONT: MAX: ET ANNIA.
RAVSTINAE AVG: CONIUGI. C: CLOD:
TR

VL PRAER: M: DACORDM. IASSIOR.:


HANC STATVAM IN AVRARIA :
NVMINIBVS MAIEST: Q: EORVM.
EN

cuvintele M.
Municipium Răzemaţi pe această inscripție, în care se văd
l al XVIII-lea se
Ţassiorum.
DACORVM IASSIOR., cîţiva. scriitori din secolu
oraşului Iași, legind de
“ încere a explica epoca şi chipul întemeerei vom vedea mai
m
numele IASSIORUM, numele acestei poliții, precu mai întăi inițiala
I/C

a se expli ca
departe. Pentru acest scop, se caută
care se dă prin cu-
M. dinaintea cuvîntului DACORUM, explicaţie
DACORVM-IASSIORYAL.
vintul MUNICIPIVM, deci MUNICIPIVM
S

a Ungariei și a ţărilor
Păreri şi De aici, un geograf /lasius, întrio hartă
indică pe locul actualului
încunjurătoare ce o dresează în anul 1744,
IA

scrieri
orum). După Hasius,
Iaşi, denumirea de Jassy (Iiasum, Junicipium Iassi
streine.

asupra aceluiaş subiect.


alţi scriitori urmează să'și dee părerea lor
, care în anul
Intre cei dintăi găsim pe Iezauitul Samuele Timon
U
BC
RY
INTEMEEREA ȘI DENUMIREA ORASULUI
19
1762, în opul seu intitulat Îmago antiquce Ilungarie, representans

RA
Tevras, adventus et res gestas gentis Ilunnice, editat în Vienna,
Prage et 'Tergesii, (Pârgoviştea), anul citat, vorbeşte după opul Ini Contestarea
Pamosius, de apropierea ce se f ace
i
între inscripţia cu M. DACORVAMIUI S$. Simon.
IASSIORVM şi oraşul Iași, în următoarele rînduri (pag. 18-—19

LIB
din Additamentan) :
„a. [xistă, o inscripţie în Analectele lui Zamos
să afirme că Iaşi sau Iaşul (Jussios, zel Jassiu ius, care a făcut. pe unii
m), oras din Moldova, a fost
astiel numit, încă din timpul Romanilor, după
Taşii, soldaţi Daci (uominatum
esse ex Jassiis militibus Dacis),

ITY
LA — VOT. ÎN,
(urmează acelaş text ca în pagina precedentă),
Această inscripţie tu găsită în Transilvania
fi întrodusă din Moldova, însă nu se ştie dacă ; şi deşi se zice că ar
la Iaşi Sau prin apropiere

RS
ar fi existat vre-o mină de aus, după cum
arată inscripția. Despre aceasta
nu se ştie nimic încă, și deci nn pot îndrăsni
să refer numirea acestui Oraş
la Romani, stăpînitorii de odinioară ai acelor
locuri. In tot cazul trebue
să ținem samă de spusele contelui //holomeo
Perati, domiciliat. în Bucu-
veşti, un barbat care, după cit se Spune, cunoaşte
VE
din ale cărui scrisori vei fi aflat de curind, cum bine istoria Moldovenilor, Inscripţia
că în Gherghița, un munte lui Traian.
al acelei provincii, s'a găsit de cătră, Socrul prinţu
lahilor, fost Domn al Moldovenilor, un monument lui Mihail, Domnul Va.
timpul dominaţiunei lui Traian, care s'arfi trimis de marmură, datind din
la Iași şi aşezat în zidul
NI

Palatului.
Afară de aceasta, pe hotarul Basarabiei Sar mai
homane în satul Ciuperceni, dar că nimene găsi două monumente
war îndrăsni să cotească in- Alte
seripţiile de frica 'Tartarilor... (?)
U

monumente
Mai departe la pag. 21 din Additamentuu
al aceluiaș op, Sa-
muele 'Limon, în Epistola a IV cătră L. B. Petru Apor,
scrie:
AL

Mam lăsat deja de studiul științei şi m'am îngriji


însă, prea vestitule barbat,ai stăruit nu numai t de sănătate ; tu
ai luptat şi
din toată puterea, ci încă
mi-ai dat mie materie de scris, arătîndu-mă stăpinirea
miciliul Romanilor în Moldova sub şi do-
Domnia lui 'Vraian, precum am
TR

tat-o. Acum în fine văd că acei Darbaţi ilustri aştep- Inscripţia


viei Moldovenilor, au seris ȘI au spus lucruri şi bine-cunoscători ai îsto- lui “Traian
Iruian, ce se găsește acum la lași. Și au arătatsigure despre inscripția lui
la Iaşi.

gavscius din societatea, lui Isus, representant aceştia, cași Ioannes Re-
ul societatilor din Iaşi, care
Va găsit odinioară cum îmi serii, şi ţi Pa
EN

trimis ca un tezaur, dacă nu


spre întrebuințare, cel puţin pentru amintire
şi erudiție. Cred că e bine să-]
publice cum Pam primit:
erinția Ro. IMP. CA:SS. DIVO
Inscripția Ro- SIL! NERVI RATA
/C

. mană aflată ID pd- NO CER DACICO


retele Curţei Voc- POP AAN PO
corului, cărui i se XVI. IMP. VI CON-
dece e SUL PB. CALDBURNIO
SI

aa oste mur [id


cută din mar MACRO. C. AULIV.
ă RUIFO. LEG. AUG
porfiretică. | PRO p î.. ”
IA

Dot asupra acestei inscripții, dată însă


complectai, iată ce zice și Prinţul ceva mai schimbat sau
Dimitrie Cantemir,
U
BC
BC
U 20

PD
a."

rii
lau (7 42

*,

Da
IA


Poni
OS

e
SS
race

i ase CS

a
"

za SS
Pa meri

ISC,
paie

II
sI
SI

Te

cj
/C

Sa
SE pe S ES =
SS>
a
Da

S2(
[e
v
a

SIR

«
=

peudEC!
EN

EŞI E
%,
Zărehoboi

SII

ALI
[SS

n ANTI
Ă

eee
Z pr n. Demn er i
er e e

-.
)

SR
dy.
TR
ț a

SES
CR PRRS
.

Ta,

E | -SI
SION

ja
e
eee

II
Q
“=
m PIi
AL

SR
ŞI Sa
ns

S
SS

DNS
IS
IRI
N roy I
2

>
ata
S
a

SIN S
SD
UN

SSE

m
03

Goma
E
S
“Pe
tr zett

SI
Sa
„2E
IV
ER
sf U
SI
TY
A
zi SeSVaAr
CEA A
LIB
Planul orașului lași, dresat de F., 1. Sulzer.
(Extras din opul Geschichte des Transalpinischen Dac ies, tip
ipări t la Viena, în 1781. Anexa I la Tomul ]),
RA
RY
RY
INTEMEEREA ŞI DENUMIREA ORAȘULUI c

RA
La 1211 (11103) s'a găsit nu departe de Gulaţi, la gura Siretiului
de
cătră răsărit, în rămășiţa, unei cetăţi vechi, care şi acum o numesc
locui-
torii Gherghina, şi care sa zidit pe vremea lui Traian, o marmură care
adus
s'a
la Curtea Domnească, în care marmură este următoarea săpătură cu
slove vechi latinești, pe care şi noi singuri am catit-o!):

LIB
IMP. CESARI DIV. FILIO NERVAE 'PRAIANO
AUGUSTO GERM. DACICO PONT. MAXIM.
PACL. P. DICTATOR. XVI. IMP. VI. CONS.
VII P. P. CALPURNIO, MARCO C. AURELIO RULO.

TY
Această inscripţie se traduce în romînește astfel : „Imparatului
Cesar, Dumnezeescului, fiului Nervii, lui 'Praian Augustului, Germa-
nicului, Dacicului, Pontificelui Mare, fericitului Domn, Dictatorului

SI
al XVI-lea, Imparatului al VI-lea, Consulului al VIl-lea, Părintele Pa-
trici, în timpul cînd a fost Publiu Calpurniu, Marcu Caiu Aureliu
“Rutus Consuli în Romaf,

R
După aceasta, Abatele Prag, în lucrarea sa JDissertuliones. his
torico-crilicae ete., tipărită la Viena, în anul 174, spre a explica
VE
originea ungurească a neamurilor /assone și „Jassyge, pe care-i con- Lissoniiși
fundă în o singură și aceeaș masă, arată că aceștia Sar fi vesboit izii,
în vremuri prin părţile Moldovei, contra altor neamuri streine, că lașului.
NI

sau împrăștiat apoi prin această țară, și în fine, că nu e cu ncpu-


tință ca acești Iassoni sau Iassygi să se fi oploşit pe locul unde e
acum așezat. orașul Iaşi, și să-i [i dat acestuia numele lor,. dacă. nu
LU

cumva nul vor fi înființat însuși ci. o


Frana Joseph. Sulzer, în opul seu Geschichte des trunsalpinischen
Daciens, tipărit în Viena la 1781, 'Vomul I, pag. 250 și urm., luînd
act și el de inscripția publicată de cpigralistul famosius, scrie ur-
mătoarele cu privire la orașul Iași, bazindu-se mai ales pe părerea -
A

emisă de Abatele Pray:


TR

O probă mai mult pentru determinarea numelui Jașului dacie şi a si- Iaşul dacie.
tuaţiei sale, ne-o dă inseripţia de pe o coloană care-a fost pusă la o mină,
de un anume Clodius, comandantul miliției Ducico-iuşiună, în onoarea Im-
păratului Antoniu cel blind şi a Paustinci soţia lui. Căci aşa trebvese citite
următoarele cuvinte:
EN

|
EX — VOL XXX ete.2)
Savantul Abate Pray în disertația sa critică asupra propriilor sale
„Anale ale IIunilor, <lcurilor şi Ungurilor, a dovedit că aşa numiții Iaţigi
/C

siut pe nedrept consideraţi pină acum ca coboritori ai foştilor Iaţiei slavi,


cu porecla de Jetanaști, şi că ci ar trebui să fie consideraţi mai curind ca Iașul de |
un frib dovedit arie, care a venit mai tirziu, împreună cu Cumanii și Uzii O
in Ungaria. Nu Jassigi ci Leșeni, de la cuvintul Ias, care înseamnă un Seul
SI

si latină.
de săgeți, şi se distinge de alte asemene numiri. Putem admite, comparind

această ultimă inscripţie romană, ca un adevăr istoric: „că Ieşenii descind
din două triburi deosebite, din care unul unguresc, celalt însă de oricine
IA

romană“, a căror urmaşi, după cum reese din cuvintele /acorum-assiovum

1) Dăm din nou textul acestei inscripţii, care se deosebezte puţin de


cel precedent,
2) Vezi Inscripţia din pag. precedentă 15.
U
BC
RY
ORAȘUL IAȘI!
LO
19

RA
au locuit negreşit în Dacia, deci şi în Moldova, în ţinutul capitalei Iaşi.
Dela acestă şi-a luat numele acel popor răsboinic,—sau oraşul dela popor.
Ce poate fi mai natural decit această concluzie? Nimic nu i se împotri-
legani-Daci veşte, decit, că aceşti Ieșeni-Duci au ridicat acea coloană, Impăratului /« o
mină, împrejurare, pe care Abatele nu-şi bazează tocmai fără motiv con-

LIB
mineri.
cluzia, că aceşti: Ieşeni au luat. parte la o exploatare de mine, lucru posibil
pentru nişte soldaţi, cari pot fi consideraţi fie cu păzitori, fie ca servitori
şi cultivatori, sau chiarca simpli lucrători de mine.
Inchei: In Iaşi sau în apropiere sînt sau dealuri, sau mine. În mo-
“numentul roman se face menţiune de: Auraviu, sub: care se înțălege poate
Tribunalul. minei sau Reședința funcţionarilor principali ai minei, şi aceasta

TY
nu poate să fi fost, după alte documente şi inscripţii decit în Transilvania,
probabil la Abrud-Bania. Porecla Iaşilor deci nu poate servi aici ca probă
de anticitatea unei colonii romane sau Legiuni « Iașilor, în acest loc, unde
se află actualul Iaşi în Moldova.

SI
Această concluzie e obligatoare, dăcă premisele sale sînt juste. Dacă
însă întreb: unde găsim în Transilvania urme de această numire Își, care
ni se prezintă atît de lămurită în Moldova ? Dacă adaug: cine va demonstra

întrebări
ER
că sub Auraria Sar înțelege an simplu funcționar al minei, sau chiu
mina ? Că numai o.mină purta acest nume? Cine va .respunde la aceste
!' Totuş d. Benki însuș cedează lui P. Friedwalsky, care a făcut
această observaţie : la multe inscripții mari şi lăuntrice (din interior), că
numai în 'Pransilvania au fost întocmite mai multe ceaanii, adecă mine
IV
de aur romane ; pentru ce să nu admitem că şi la Mina moldovenească Buia,
nu departe de Iaşi (9), despre care amintesc mai sus, mar fi inflorit o atare
curaria, şi că tocmai acolo, în circumscripţia Iaşilor, ş'a întîmplat, că aceşti
UN

Teşeni-Daci au imortalisat amintirea blindului Imparat și soţiei sale (Paustina).


laşi cuviut . Se mai adaugă la aceasta, că cuvîntul „laşi“ însuş sună rominește,
latinesc dar conform unei limbi mai vechi și anume cea lutinească. li de observat
cum diminutivul lui Cantemir „luniţă“, care după zicala comună se potri-
vea cu a unui bătrin morar „Lon“ ca sarea în ochi, şi care poate sa numit
Iași, la Valachi, pe timpul lui Cantemir.—astăzi însă e positiv tradus prin
AL

„Ioneşi“, „Leni“ și altele. Asemenea ar fi putut procura origina capitalei


moldoveneşti şi acest nume; şi pînă nu mi se va da un motiv mai bun
despre această numire în restul Daciei, am iluzia că am fost primul, care
a indicat acestei miliții Ieşene sau colonii, cecatirul că propriu. Prin aceastu,
TR

am arătat adevărata derivare a numelui actualei capitale Moldoveneşti


„Iaşi“, fără să fi fost nevoit să mă amestec în discuţia continuă, dacă exista
şi atunci un oraş Iaşi, şi întrucit acesta sau chiar acel existent odini-
oară s'au găsit în locul de astăzi, sau nu cumva mult mai aproape de Baie,
„Auraria Moldovenească“ de atunci. Să nu ne fie curios aceasta, căci este
EN

cunoscut din geografie și din experiență, că au existat în lume diferite


oraşe sub unul şi acelaş nume, dar după dărîmarea, din diferite cauze, şi
veedificarea lor, au fost strămutate citeodată cale de mai multe oare de-
parte de prima lor aşezare, cînd într'o parte cind întralta,
/C

Un alt scriitor german din Secolul al XVIII-lea, Pon Jieicoteich Î),


ne dă următoarea relaţie curioasă despre începutul orașului laşi:
SI

Bogdan, cellalt conducător, care se afla pe lingă Marmoros, adună


Jaşul fondat Valahii săi, şi-i conduse în Cumaniu, care începuse i fi numită „Volloza, se
de Bosdan vede după un riu mie care o parcurge, şi în urmă i se spunea Doydunia,
IA

din
un nume întrebuințat acuma de urci. EI clădi diferite oraşe, precum 5So-
Marmoros.
roca, Romanof şi ussi.

Remerkungen îiber die oldau und Waldachen în Riieksicht auf Geschichte Natur-
U

1)
producte und Politik, aus dem Italiiinischen des Ier von Raicewich. Wien. 1759. )()
BC
RY
INTEMEEREA ȘI DENUMIREA ORAȘULUI | 93

Mai mulţi scriitori de

RA
pe la sfirşitul secolului al XVIII-le ȘI
începutul celui al NIN-lea dau mai aceleaşi explicări întemeerei şi
perpetuărei orașului Iaşi, luînd isvoarele lor sau din Cantemir, cu
tradiția morarului Iași, sau din inscripția cu .M. Ducorum Zassio-
run, unii inventind chiar date sau premise istorice spre a putea, da

LIB
o explicație mai originală susținerilor lor.
Aşa este /ipiscopul Amfilohie dela Hotin, care într'o Geografielașul inainte
publicată în Iași în 1795, zice ca Iașul sau Lazu, ar fi fost zidit, după (e Ieistos.
cum Împăratul Traian „în cărțile sale face arâtare“, înainte de naş-
terea lui Ilristos, spre a sluji de reședință Consulului Romanilor Şi

TY
străjilor lui, cari se numeau laziyhes, reședință care număra pină
la 16,000 de odăi, cari Sau înmulțit mai târziu la 20,000, iar la,
1-60 împreună cu tot orașul de foc sau risipite...

SI
Un Doctor austriac, ludreas IPolf, fost medie special al Mitro-
politului Iacob Stamati, care a locuit în lași mult timp, publicînd
la Sibiu, în 1505, o carte întitulată Deitriiqe zu einer statistisch-his-

R
toresehen Deschreibutug des Tiirstenthauns Îlollau, serie că tradiţia Principala
spune că „încă de pe timpurile cînd Moldova a fost o colonie Î0- gardă a lui
VE
mană, Curtea domnească din Iaşi ar fi fost o clădire însemnată, că Traian dă
Imparatul 'Praian ar [i avut aicea garda lui principală, și e foarte ”
proluibil că vechiul oraş Angustia, căruia Ptolomiius îi dă gradul Iaşul pe lo-
de longitudine 520 55! și de latitudine 70 3U', sa fi fost pe locul cu atei
NI

chiar unde se află ucum Iaşul.“ |


Istoricul grec Dionisie Folino în a sa Îstorie generală « Ducici
publicată la 1818, în Viena, susține că între cetățile şi oraşele o-
LU

cupate de Coloniile ltomane în Dacia este şi Iașul, capitala Moldo-


vei, „fiind că la Auraria guvernatorului sa găsit o înscripție cu-
prinzind acestea : 1/ (iri Ducoran Iasstorum, adecă „Cetatea militară
a Dacilor Iassieni“ ; și adauge că Prințul Cantemir zice „că acest
A

nume este mai modern, lucru ce nu e tocmai probabil, fiindcă nu-


mele Iassilor este vechi ID“,
TR

In mijlocul acestor isvoare. istorice îndoelnice şi a nedumerirei Piireri și


in care se aflau acei ce se interesau să găscască o origine antică seniori. alo
EN

și nobilă vechei Capitale a Moldovei, —la începutul secolului prece-


dent, cînd întreaga viață rominească se regenera, cînd literatura,
istoria, artele naţionale căutau a se arăta și manifesta cu pași grab-
nici, după atitea sute de ani de somn greu asemânat Morţei,—ciţi-
/C

va tineri culți, ce porniră a lucra din resputeri pentru alcătuirea


istoriei patriei și propăşirea culturală a naţiei lor, profitară de in-
„diciile ce le dădură înşişi unii istorici străini, ce treceau de autori-
SI

tate atunci, și publicară diferite scrieri în care se afirma originea


romană a naţiei romineşti, a ţărilor ocupate de ei, și în acelaş timp
«a capitalei Moldovei, care-i interesau mai direct.
IA

(eheorghe Săulescu în o carte a sa întitulată /lronologia și 1s-


1) Dionisie Fotino, op. cit; tradus de G. Sion, Bucuresti. 1859, 7, I, pag, 57,
U
BC
ORAŞUL, IAŞI

CETATEA IASULUI

Die biefafegeFe fug Safi, ve lebye E E Deere Des Obrijfen Sb,


R Y
are) |
des eram 18. Jfprit dese feznd bey
gefrie ben, ant 10. diefelBe eimgenr
sa, proc
men.
ge fcălagea.
bei n e Le ex circ dex af.
R A
send iar d6 Țlacbt

d auifibe Fire ȚE Spfilmnbi | sefi nger zu 2250 £ + Anno. 1788.

L I B
IT Y

4
S
E Li

Eee | ” .
a 70

>
e

R
Sa pe

Das
i gri

-
(N
d
SAI ic) (Sa,

E
7 ic
fst

iea
- N

ja me
gat!
az
aie A uiat!a
i acav]
Pa NT At Ta:
a c i

IV
am i :
po
haizza falcă pie nitric i, it .
rr Uz ,
ia
pi

At
ji -
N

*
L U iei Li
audi
iuli a
Pe 0 pipa
e

R A
N T
C E
I/
S
IA
U
Leu s ELaCĂ
a am .
a aaa ae
e IEZI ap m eee

B C
Traducerea legendei de pe gravură : Cetatea turceasc ă laşi, care a fost luată de Colonelul Labry, la 14 April,
Larga, la 18 April anul 1188, cu care prilej â tost făcut prisonier Prinţul
după ce a bătut şi alungat duşmanul la
Moldovan Ipsilante,
Jrocşani, Galup, Bucuresti ete. cure trebue să fi apartinut unui op german,
„(Aceast gravură face parte dintro serie, representind diferite Cetăți din 'Ţările Romincati, /fotin,
al cărui titlu mul cunoaştem).
RY
26 „ORAȘUL IAŞI

toria Universală, publicată în anul 1837, apoi Gheorghe Asahi, în

RA
foaia Le Glaneur Îloldo- Valague din 1841, pe urmă în mai multe
Calendare pentru omâni, editate de el în Institutul Albinei, susţin
teoria fundărei orașului Iași de cătră Legiunea romană a XIII-u,

LIB
sub numele de Municipiun lassiorum. Pornire nobilă, patriotică,
vrednică, literaţii romini cată s'o stabilească din toate puterile, prin
scrieri și afivmări reînoite la orce prilej.
Mihail Cogilniceanu publică la Berlin în acelaș an o carte în-
titulată Jlestoire de la P alachic, de la Moldavie el des Valagites truus-

TY
danabieus, în care vorbeşte în acelaş înţeles cași Sculescu și Asahi
despre Municipiunu Iasszorumn.
Marea Se vede însă că această istorisire nu prinde temei chiar dela

SI
laşului. rima ei publicare, între cei ce compuneău cîrmuirea ţârei și a o-
raşului pe atunci, căci, în 1851, Etoria orâșănească din lași, prin

ER
o adresă. ce face la 920 Ghenar „Onorabilului Boer Mare Posteluic
și Cavaler Domnul Gheorghie Asaki“, îi arată că „desvălinduse
trebuința de o Marcă pentru Capitala Iașii, care să serve pentru
toate autoritățile orășănești..., în încredere că D-sa ca părintele li-
IV
teraturei romîne va avea mai deplină cunoștință despre marea ce au
avut din învechime astă politie“, îl poftește să dee acelei Eforii
explicaţii și desenuri întemeete „de este prin putinţă pe auteutici-
UN

tate“, spre a se adopta pentru Comună o anumită marcă. |


Asemenea poftire face Eforia şi profesorului Gh. Sculescu.
La această importantă întrebare, Asalki râspunde Ltorici, tri-
meţindu'i și un desemn închipuit de el, prin următoarea adresă, care
AL

se găsește la Acta No. 26 pe: 1851 a Etoriei orășâmești:

Onovabilei Îlunicipalităței a Capitaliei Iuși.


TR

Respunsul - Asupra adresului cn No. 145 prin care onorabila Municipalitate, cere
lui Asaki. să, propun un model de marcă pentru municipalitatea Iaşilor, nu preget a
răspunde următoarele : numele Iașii cuprinde în sine uricul capitaliei n0as-
tre, că sau întemiet de Iaşanii (lassii) ce era miliție Daco-Romană, care
păzia Municipium (cetăţuia) de ea zidită pe localul Curţei vechi, pe margi-
EN

nele provinciei despre răsărit. |


Claudius Drept mărturie al acestui fact stă o colonă antică, din timpul impe-
Comandant vatorelui Antonin, pe a căruia monedă se afla şi marca provinciei descrisă
Legiune în No. 51 a Gazetei de Moldavia din 1850, care colonă sau nălțat impe-
/C

ratorelui de Claudius, comandantul Legionei Jaşene (Lassiensi), precum se


vede la baia, unde, după datina. militară a Romanilor, ostaşii lucrau la
mine în timpul de pace.
Astă colonă, ce de archeologi s'au transportat şi se află în museum
SI

din Cetatea Albă (Kavlsbung) în he ansilvania, poartă următoarea inscripţie:

EX — VOTU. XXX ete.


IA

Deci, fiind sigur că acea legionă s'au denumit de pe castelul unde se


afla în gavnizon, şi care era pe “Jocul politiei Iașii, numita colonă purtă-
toare de numele ei este simbolul cel mai nemerit al uricului cj.
De aceea pre colonă sau aşezat dupre oare-care regulă eraldică lan-
CU
RY
INTEMEERBĂ ȘI DENUMIREA ORAȘULUI

Il»
RA =
cea militară şi corona murală (a cetăţei) cu înserisul : M. Tassi, adică Mu-
nicipium Lassiorum, precum se numesc Iașii în Geografia veche. Spre lă-
murivre i se alăturează şi un mie desen. (sh. „salii,
Apoi, în anul următor, pentru cunoştinţa întregului popor şi mai

LIB
ales a cetăţenilor Iașului, el publică în Cutendarul pentru Domini
pe 1553 un articol, intitulat zÎrheologie, în care explică întemeerea
Iașului şi originea sa Daco-homană ast-tel:
Istoria mărturiseşte că mai nainte de descălicarea Romanilor în Da-
cia, părţile răsăritene a acestei provincii şi mai cu samă ripile riului le-

ITY
rasus (sau Porata, Prut), erau locuite de un popor 1esbelnic munit fassienasi,
leșeni (luzigi). După sistima militară a Romanilor, legioanele, ce erau în
garnizoana provinciilor supuse, purtau numele lor au după ui lor faimoşi Legio,
comendanți, au după locul unde stau în garnizon, precum /ergip Claudia, Lassiensia,
Legio Gulicu ; deasemenea Sau numit Jassiensis, aceea ce sta în garnizon în

RS
Dacia 'Pransilvană, pe malul Prutului, adecă în laşi, unde era intemeetă
sau şi de Romani sporită politie, ce mui în urmă se inefitulă Municipinnu
Jassiorum, precum din vechi documente şi mai ales din feet Penrechieaai
se adoverează.
După datina Romanilor, legioanele erau în timp de pace întrebuințate
VE
a Jucra sau a povăţui lucrările cetăţi- „A
lor, adunărilor publice şi acele a baelor Fa
minerale, In cursul petrecerei loma-
ilor în aceste locuri, o ceată u legi-
în mi-
NI
oanei Iașene s'au întrebuințat
mele de la Baia, unde comendantul ci
Claudius au inalțat în onorul Impa-
vatului Adrian-Antonin şi a soţiei sale
LU

Ana-laustina, o colonă ce pînă astăzi


se păstrează în muzeul de la Cetatea
Albă (Iarlsburg) în Transilvania, a
căreia inscripție este următoarea :
A
BX — VOLO, NXX ete. LL
RA

2 oa Pele vi Pa: pape


| PX
:

Desenul publicat de Asali în Cale udarul


seu pentru Romini, pe IS
locuitorii
Jiind deci astă colonă, un autentice monument, rămas dela d 0
Iaşilor, eu drept este al onora și a-i conserv a simbolu l, adoptân
antici ai
T

ca sigil a Municip alităţe i sale,


drept stemă a Capitalei şi prin urmare
EN

și el Eforiei prin un raport mai lun nespunsul


Gh. Sânlesen respunde
pe carel găsim în acelaș dosar, în cuprindereahu Sculescu,
decât al lui Asaki,
următoare :
Onovabilului Consiliu Municipul ul capitalei Iaşilor,
/C

mi se cere a da i-
Primind adresul onorat. Sfat Municipal prin care laşilor ; Sub-
deie despre marca ce ar putea forma sigiliul municipalităței
SI

Municipal următoarele :
serisul cu onoare impărtăşeşte onor. Consiliu istorice preciin:
Dupre cunoştinţele ce Sau putut culege din isvoare
| Ş
nomisme, inscripţii, naraţii şi minele descoperite: o cetate foarte veche şi
IA

1). Aice unde se află astăzi Taşii a stătut


coastă cetate e
una din cele ceexista încă sub Daci. aceas ţ ce a e ca
2). Supuindu-se de Romani Dacia şi colonisindu-se
fortifică de Romani, au aşezat in ca după datina
şi altele, se restaură şi se
colonişti şi o legeoană de sarnizon.
CU

Romană pe lîngă 2
se numea Legeo Jasst-
3). Această legeoană după inscripţiile aflate
RY
«i

28 ORAŞUL IAŞI

RA
orum, de la asemenea Legeon ş'au tras numele seu şi politia aceasta şi iară
legioana tormată din locuitorii Iaşilor, sau numit Legeo Jassiorum aşa cum
se numea : Legeo Macedoni, Italica etc. .
4). Derivaţia cuvîntului Jassii este foarte veche, şi aceea ce zice
Domnul Cantemir în Geografia Moldovei că ar fi de la un morar rus nu-

LIB
mit Iassi adică Ioan, de la carele ar fi luat Domnul Stefan locul şi ar fi
fundat capitala Moldovei, este o zicere fabuloasă, caşi aceea cu cățeaua
Nolda şi cu Zimbru. |
a) Iasson şi Iassius, ne arată mitologia pre un fin a lui Gioie (Joe)
şi al Electrei, carele au fost domnitorul în insula arhipelagică Samotra-

TY
cia, aproape de ţermii Romaniei (Rum—ili).
D) Iasson au fost:cel întăi între principii Argonauţi, carii pe la 1262
înainte de. Hristos, durînd un vas numit Argos, au făcut cel mai vechiu
voiagiu înotînd ţermii Pontului pînă la Kolhida (Abasale în Circasia) şi de
aice au luat tesaurul numit velerul (lîna) de aur, şi pre Media fiica lui

SI
Artos domnitorul Kolhidei. : | | |
In înturnarea, lor sar fi suit şi pînă pe Dunărea arivînd malurile
Daciei. (Intre antichităţile ce s'au aflat pe ţărmii Dunării precum şi pe a

ER
Prutului au fost şi două vase abanosate, înmilite unul sub păturile argi-
loase ale iiîpilor Dunării şi altul pe ale Prutului, dintre care pre unul îl
zic a fi vasul Argonauţilor).
6) Jassis şi Jassy politie veche în Mic-Asia şi în Kapadochia.
d) Jassi, Jassiorum popor în Dacia, după inscripţii, iată de unde se
IV
poate deriva şi numirea Capitalei noastre şi nu de la morarul Iassi.
5). Acestei cetăţi, venind sub domnia Romanilor, s'au hăvăzit dritul
municipal întitulinduse Jassiorum Municipium. Aşa se află pe mai multe
UN

inscripţii de monumente, şi mai cu samă în harta imperiei Romane făcută


lassiorum Prin secolul al treilea, dupre înorînduirea imperatorilor Romani, a căreia
Municipium copie trasă: de un Pewtingher, prin secolul zece, se păstrează în bilioteca im-
în Secolul perială din Viena, unde sînt Iaşii însemnați cu numire de Jassiorum Mu-
al Il-lea. picipium. O cetate municipală precum sînt cele de astăzi numite libere, avea
la Romani privilegii, ca cetăţenii să aibă dritul cetăţenilor Romani, putea
AL

întra: şi forma legevane, da voturi im adunări curiale, în cetăţi numite din


vechi purguri, administra consiliuri municipale ce s'au păstrat pînă în tim-
purile mai din urmă, unde figura 12 purgari cu un şoituz, ce ţinea locul de
TR

preşidente. .
Ruinele Iașilor.
Cetatea sau Purgul Iaşii au fost din vechime unde este astăzi Curtea
domnească ; în acest local au fundat cei mai înainte de Romani, fortificațiile
EN

lor; aici au încantonat oştile ghintelor ce au încaleat Daco-Rominia ; pe


acestea le-au încit Domnii venind din Marmaţia şi prin urmare Domnul
Stefan, carele a edificat biserica sf. Neculai. |
Acestea au restaurat de domnii din urmă şi mai cu samă, după
/C

cum zice D. Cantemir, de Radul Vodă, carele ar fi încungiurat cu zid, pină


ce D. Moruz la 1803 an dărămat palaturile cele vechi şi au rădicat pe cele
de astăzi.
Planul fortificaţiei Iaşilor se păstreazăîn Cronicele Poloniei, deliniat
SI

cpu
lasulăj, CU împrejurarea invaziei vegelui Poloniei Sobieschi, carele venind în Iaşi
pe la, 1682 între altele ar fi ars în faţa publicului şi Hatişeriful Sultanu-
jui Soliman II, dat pe la 1529, cuprinzător de dreptăţile hărăzite ţării, cu
IA

cuvintele : „Iată de astăzi Moldova liberă“. In urmarea cărora evenimente


Sau ridicat din Moldova Mitropolitul Dositei cu toate odoarele, documente
şi alte acturi politice,i cu relicviliile sîntului Ioan Nou, şi au peregrinat
în Polonia, rămiind acolo pină astăzi toate odoarele și documentele Mitro-
CU

poliei readuse înapoi.


RY
INTEMEEREA SI DENUMIREA ORASULUI 29

Atît cu facerea Curţei cît şi cu alte edificări dărăminduse murii cei

RA
vechi, s'au descoperit mai multe inscripţii şi antichităţi, carele s'au perdut
pe la unii şi alţii fără vre-o notificaţie,
- Intre alte descoperiri mi-au arătat veposatul inginer G. Bayardi, că Catacombe
în Last,
însărcinat fiind el cu facerea zidului ridicat din partea dexpre grădina
„Curţei domneşti aicea, săpînduse au dat peste o catacombă boltită, în care

LIB
pe lingă mai multe picturi şi reliefuri arheologice, ar fi aflat şi un sarco-
fag de piatră, în el un schelet şi mai multe lucruri antice,
De bună samă, poate cetăţile Moltlo-Rominiei astăzi dărăpânate pină
ip temeliele lor, au pastrat în sine tesaure nepreţuite avheolozie), care
sunt şi cele mai doveditoare argumente istorice, insă unde au fost cubine-
tul arheologie, în carele să se fi depus monete, inseripţil, felurite sculpturi

ITY
şi sarcotage ? Unde sau putut informa pină astăzi macar un album ale ta-
blonerilor pastrate în zagrăviturile pe păreţii Disericelor ale Daco-lomi-
nici ? Toate San perdut şi se perd diu zi în zi. Nu avem măcar oarecare
notițe istorice despre dinsele.
Să ne înturnăm acum cătră mareele aflate pe murii cer vechi af ce- Insișuele

RS
leziunilor
tâţilor, că îutre însigniile legioanelor Romane era vulturul şi bourul, a romane,
ceasta şi anticvităţile păstrate pină astăzi dovedesc că marea ce o averi
astăză, nu-şi are începutul de la Zimbru şi căţeaua lu Dragoş, şi inşit ero-
nicari şi istorici vechi ne-au tradat:
a). Că însuşi Prajan ar fi edificat, sau invit una din cetăţile de la
VE
vput-bovis,
Dunărea şi i-au pus şi marea şi au numito:
D) Intre monetele vechi Romane aflate în patria noastră se vede de-
semnată marea bourului între doi peşti,
Moldova,
c) Cantemir ne arată în Descrierea Geogralică ce face despre
NI
mare
că în murii vechi al cetăţei Suceava (£) stu seulpate pe o piatră loarte
şapte turnură deasupra cărora se ținea o coroană de dl let.
senlpati doi peşti
d) Da temelia turnurilor cetăţei sta pe altă piatră
o Stea cu şase raze,
LU

solzoşi şi Ja capetele lor bourul avinil între coarne


Vechimea unor astfel de ziduri şi chiar temelii turnurilor cetiţei Suce=
carele au
dava (Suceava) edificate de bună samă nu în zilele lu Diagoş, Romani, sint
fiinţă de la Daci, şi apoi înoite de
aflat, cetăţile Moldovei în nu sint. i leit
că asemenea maree adică turnuri, peştii, bourul,
argumente
de la Vimbrul şi Molda, ce străvechi Romane şi Dacice,
RA

6). Acum să ne înturnăm la sienifieaţia lor:


supuse ci
1) Cele şepte turnuri coronate era simbolul a şepte cetăţi,
pitaliei cetăţel Sucedava (Suceava). 3
aşa era marcii
D) Peştii erau simbolul părţilor Moldovei maritime,
pe a cărora nomisme sta două cite
T

cotăței Istriopolis de la Gura Dunărei, în Dunărea, pre-


pete întoarse una cătră alta, însemmnind intrarea şi eşirea
căruia sta d ulturul.
cum şi fluxul mărei, şi pe de altă parte un Peşte, deasupra
EN

Moldovei remase del legenana căreia pentru bravură


Bourul, marca victorie,
simbolul de o dublă
se hărăzise de imperatori insigna taurului, pentru sisilul muni-
De aice se esplică şi marea ce alăturez formată
cetăţei municipale a laşilor;
cipalităţii Iaşilor, adică: 1) Un turn, simbolul
Peştii cu iuseripţia de pri-
/C

2) încungiurat de insigniile ţărei, Bourul şi de „Jasstorunm minrerpittim,


vilegiile antice hărăzite ei de Romani, numindo:
.Iz. J. adică Legeo Tassiensis,
3) Și în murii turnului stă inserise literile era din vechime, prin e-
legevana Taşilor. 4) Incungiurat de ape precum
SI

încit.: aproprierea de el şi în
zeturile Bahluiului ce se cunosc pină astăzi, ori şi cind Meesicul, putin-
privirea codrilor şi a apelor era aparată, ca
duse întra numai pe $oseaui Posdului-lung.
IA

P, Srulescul.
CU
Y
30 ORAŞUL IAŞI

R
Din cele două modele presentate de Asaki și Săulescu, Sfatul

RA
Municipal. al Iaşului face să se orâveze o Marcă, în: care se:vede
figurind un turn în forma unui far crenelat, . |
avind pe el inițialele L. [., care însamnă Ze-
giunea Ieșană ; deasupră farului stă în aer un

LIB
cap de zimbru, cu o stea între coarne, iar
totul este cuprins între doi delfini, ce se în
„trunese, în forma unei lire cap la cap, cu coa-
dele “în sus, după cum sc vede în gravura
alăturată, | o

ITY
Această marcă durează pină la constitui-
Schimbarea | rea, Primăriei, (anul 1864), cînd o găsim
Miireei, ae „schimbată, înlocuindu-se turnul printr”'o co- -
loană. crenelată, pe care se vede o lance

RS
cu virful în sus și un blazon purtînd capul
de zimbru, totul închis întrun scut, deasupra.
cărei e o coronă şi în jur, cei doi delfini,
după modelul alăturat.
VE
9 NINE
| După cercetările făcute în urmă de per-
soane ce san interesat a constata, de visa
ia gag Ă
NI

De autenticitatea pietrei cu inscripția enunțată de


„Inscripția Zamosius, nu s'a putut da de urma unei asemenea pietre, ceeace a făcut,
Tassiorum nub€ Unii să bănuiască că ea nici ar fi existat.
LU

se mai gă- Pînă a se adeveri una sau alta din aceste donă închipuiri, lu-
50te- cerul vemine încă un punct de întrebare, şi istoria înființărei orașu-
lui Iași continuă a fi'o0 enigmă.
RA

Ortografia In ce privește scrierea numelui orașului, dacă lăsăm la o parte


Iasi şi
cuvintelor Părerea lui Dimitrie Cantemir și inscripția din “Transilvania, ve-
Ieşan, dem că decînd Iașul a început a fi pomenit prin cronici și pînă
as-
NT

tăzi, numele seu s'a, scris şi se scrie încă cel puţin în 25 feluri.
Aşa îl găsim mai întăi seris prin Eș, Liși, Iișii, leş, leşi, Ieșii
pronunțarea populară a însuși ieșenilor ; Iaș, Iași, Iașși, Iașii după după
cum
îl pronunță românii în genere; Iassi, Iassii, as, Iasi, Iasch, Jassy,
E

Jassi, Jassy, Yas, Y assi, ass ete. cum îl seriu diferite naţii streine,
nemți și francezi mai ales; /aszvaros, Idssvdsdr, Iasenazathar, cumîl
or-
/C

tografiază mai mulți scriitori unguri sau sași; Jusse, lassium, Iassum,
Iassioș, Municipitum Iassiorum, "cum îl seriu unii în latineşte, cete.
SI

Cari din toţi îl vor fi scriind mai corect, n'o poate spune ni-
meni; lucrul ce'l putem constata astăzi e, că mai toți rominii şi a-
utoritățile principale au început a da o singură ortografie fonetică
IA

numirei orașului, aceea de: Jaşi.


Numele locuitorului din acest oraș nu e mai puţin diferit scris,
CU
RY
INTEMEEREA ȘI DEN UMIREA ORAȘULUI 51
: a o a a

NN

RA
după persoana sau naţia celui ce'l serie; astfel vedem seriinduse:
Işan, Teşan, Iaşuu, Iassian, Iassyan, „assteu, Jussiite, „Ţussier, lus-
sieusis ete. După noi, singura seriere apropiată de pronunţarea co-

LIB
mună este numai: leşan.

Ca. să încheem acest articol, vom adăusa că multe persoaneDexinile vine


cari se ocup la noi cu filologia istorică, au căntat a trage oarecare
concluzii pentru stabilirea atit a adevaratei ortogratit a numelui

ITY
orașului și a orășenilor din el, cât și pentru stabilirea originer sau
rădăcinei dela care derivă numele Iașului. Din cei mai recenți ce
au discutat această chestie, vom cita pe doi: Intât, d. Gh. Gihibă-
nescu, care întrun studiu publicat în revista zlrefiira Soeieti-

RS
fei Științifice și Liilevare din lași (1903, N-rile 7.—12), ajunge la
concluzia că numele oraşului ar veni de la priduvile de /rasini ce
erau odinioară pe aceste locuri, întrucît frasinul se traduce în sanseril
prin as, în slazou prin ias, gotic ase, german esche ete; şi că dar,
asemenea naţii numind „unele locurl
VE
ias=-iasen—-iasiea, le-a zis,
cum am zice noi azi pe rominește „la /răsinel“. Iași, conchide asttel
d. Ghibăneseu, însamnă dar: răsunet,
Insă imediat la această părere respunde D-rul A. Marienescul)
NI

din "Transilvania, arătind cu alte argumente, că numele Iașului nu


poate veni decit dela apă, us, asa, iaz ete, întrucit este un oraș
ce stă lingă o api, și acest nume nu e derivat. din sfaronește, ci din
U

latineşte,.
AL
TR
EN
/C
SI
IA
CU
CU 32

IA
SI
/C
EN
4
:
Borca
„i
TR
,
pate jia dtsi
a
3
-
a
AL orar
m
Ta
.
Da nt

UN
Dia.
_
„at

I
ORAŞUL IAȘI

VE
RS
Te

ITY
x
As
1:

LIB
Uliţa Mare, cu vederea Turnurilor Treisfetitelor.
Miiller, în Iaşi, la 1845.
RA
(Din „Albumul 'de
de 12 veder i ale Iaşulu 1*, desenat I. Rey şi l i tografiat de P
RY
RY
RA
LIB
TY
CAPILOLUI Ul.

dașiul Scaun de Domnie.

SI
ER
Domni, Date şi Intimplăci IV de sumă,

| N n toate că în unele
7 |

Cronici se
'

vâd
a

a se fi
. *


a TR
»)
,
dat hrisoave domnești din lași, și că unii
Ş . . . . . .
UN

Era To, domnitori ai Moldover ar fi stat în anumite


i arat timpuri, înainte de Domnia a doua a lul Ale-
[ia xandru Lăpuşneanu şi în lași, căcl era aici
ki i 6 Curte Dommească, zidită sau chiar rezidită
ara EEE de însuș Stefan cel Mare, lucrul astăzi este
AL

aia E ef d Sigur câ pînă la 1563, cînd reveni în scaun


is
ie | [A ănusueau - :
Capitala ţărei cra tot -în Su-
ze
” i (d
ceava,.
Acest din urmă Domnitor revenind, cu Mutarea ta:
TR

„ajutorul 'Purcilor, în Moldova, din al căror Pi talei Mol


doveă
tron fusese izsonit de boerii ţărel în unire în asi,
cu Jacob Braclide Despot, fie pentru siuranţa sa personală, fie din
interes politic, impus poate de: pâginit
EN

săi protectori, săsi mai cu


cale să'și stabilească reşedinţa sa domnească în lași, decit în Su-
ceava,—așa că, din acest moment, și după voinţa nestrâmutată a lui
Lăpuşneanu-Vodă, Iașul devine Capitala Moldovei şi remine ca a-
/C

tare pentru toți Domnitorii urmâtori.


Vom cita dar aici, în ordine numerică și cronologică, toţi sta-
pinitorii Moldover ce au ocupat Scaunul Domnesc din Iaşi, începind
SI

bine-înţeles cu Tăpuşneanu, dind în acelaș timp, pe scurt, o parte


din evenimentele mai însemnate, petrecute sau privitoare la Iași, din
cursul vremurilor !).
IA

1) Principalele date şi evenimente din Capitolul de faţă, sunt spicuite din Z,rto-
pisețele Domihilor publicate "de Mihail Cogălniceanu, din [storia
Pominilor de Xenopol,
din /sforia oldore) pe timp «de 500 am de Post. Manolachi Drăghici, ete.
CU

e
«?
RY
34 i ORAȘUL Aşi
a) "Domni Pămiînteni.

RA
Secolul XVI. 1, Alexandri u Lăpuşneanu domihește în Iași dela 1564 pînă la
moartea, lui, întîmplată în anul 1568.
2. După moartea acestuia, vine în scaunul Moldovei fiul seu,

LIB
Boydan al 1V- lea, care domneşte pină la 1572.
3. Ur mează în Domnie Joan Vodă cel Cumplit, poreclit Arma-
nul, care stă în scaun doi ani.
„4, Dela 1574 pînă la 1579, ocupă scaunul din Iaşi Pefru al

ITY
V-lea, poreclit Șchiopul. |
Doi fraţi In acest timp un aventurier numit Joan Poteoază, cu ajutor
poată, căzăcesc, veni în 1577 şi bătu pe Petru, apucînd scaunul Domniei ;
la Domnie. dar veste puțin fu isgonit și fugi în Polonia. Un frate a lui Pot-
coavă, Alecandru, vine tot în acel an pe neașteptate în Iași, şi în-

RS
trind în Curtea Domnească, este prins și ucis de oastea lui Petru
Sehiopul.
Petru-vodă la 1554 zidi biserica Galata Iingă oi, pe deal,
după ce o zidise mai întâi în vale, unde n'a putut sta, căci se nărnia
VE
malul.
5. Intre domniile Schiopulni, dela 1579 la 1582, stă în sca-
un Jancu al II-lea Sasul. |
NI

6. Revine în Domnie Pe/ru-Sehiopul dela 1552 la 1591.


7. Imanoil Aron cel Rău domnește dela 1591 pînă la 1593.
Al preten- n timpul acesta 'Turcii trimet an Ciauș cu o mică putere ar-
U

_ mată ca să mazilească pe Aron, pentru nelegiuirile lui, şi să con-


căeti ducă treburile țărei pînă la numirea, altui Domn. Un Petru numit
și Cazacul, pretendent la Domnie, cu ajutor căzăcesc, vine și ocupă
AL

Cazacii Iașul, gonește din el pe Ciaușul turcesc și- caută a se înstala în


în Iaţi. Scaun; dar fără zăbavă e gonit de aici de regele unguresc Sigis-
mund Batori, și Aron revine la Domnie, după doua luni de lipsă, şi
TR

continuă a guverna pină în 1594. |


Aron-vodă zidește biserica St. Neculai, zisă astăzi Aroneanu,
în țarina (preajma) Iașului.
Lobodi. Un pretendent Lobodă, tot cu ajutor căzăcesc, întră în Iași pela
EN

1593 și dă foc orașului, gonind pe Aron din Scaun, —scrie Simeon


Dascalul ; alţii zic că Aron a fost scos din Scaun de Unguri.
Ur mează, apoi :
8. Stefan Răzvan dela 1594 la 1596; | |
/C

Secolul XVII, 9. remia Movilă sau Moghilă dela 1596 la 1606; în 1595
Cazacii ard Iașul, |
10. Simion Movilă dela 1606 la 1608 ;
SI

„11. Constantin Movilă dela 1608 la 1611;


12. Stefan Tomşa dela 1611 pînă la 1615.
IA

Bătălia dela Cum se sui acesta pe tron, boerii.țărei se resculară în potriva,


Fintina lui Jui, "Comşa trăgând în partea sa, pe locuitorii ieşeni, prin o fagădu-
Păcurar, Il P ) >
ială de a le erta toate birurile, bătu pe partizanii boerilor la Pin-
lîna lui Păcurar, din marginea Iașului ; aceștia fug deodată, apoi se.
CU

-
RY
IAŞUL SCAUN DE DOMNII

întorc, avînd în fruntea lor pe foasta Doamnă, Elisabeta lui Iure-

RA
mia Movilă, ce căuta să pue pe tronul Moldovei pe un finalei
Alexandru, și cu ajutorul dela rudele acesteea, bate pe Stefan 'l'omşa, Teşenii fu
Scaun. Odata cu Domnul fue spre munţi şi o parte în munţi.
şi'] alungă din
însemnată:de locuitori ai Tașului, spăimîntați de vârsările de singe

LIB
şi luptele necontenite întimplate în acest. oraş.
Alexandru Movilă întrînd în Iași, îl găsi pustiu aproape. Tomșa
se reîntoarce cu ajutor de ostași dela ladu-Mihnea Domnul Mun- rpomsa-vodă
dă toc Dau
teniei şi 'dela 'Durci ; Alexandru fuge la Ilotin. Atunci ca SAȘI pes
întregului oraş, aşa că, din dul,

ITY
bune asupra ieșenilor, 'Pomşa vodă «dă foc
cele v1'o șese mii de case din care se compunea, nu mal remase în-
tregi în Iaşi decit vr'o șese sute,
13... Cu ajutor dela Murer,-—vîntul simpatiei turceşti se sehim-
repede, -- Alexandru Aovilă revine în laşi ca Domn în 1619
base

RS
şi stă în scaun un an;
1-4. La LGL6 urmează în scaun adu Mihnea al Munteniei, care
stă pînă la 1619;
15. După cl vine (aspar Grafiani, domnind dela 161%) pină
VE
la 1620, cînd
16. Alexandru Iliaș este numit în locui, și domneşte pină la Leşit pradă
1622. In acest timp leşii cari se resboiau cu Turcii, năvălese în mi ard lagul,
îl şi dau foc.
I
Moldova, și pradă mat ales Iaşul, câvuia
pentru a doua var: și
UN

17. Revine la Domnie Stefan Tomşa


domneşte un an,—-pină la 1625;
18. Apoi Rudu-Aihnea, care, mal norocos, domnește dela
1623 pînă în anul 1696, și
19. FR urmat de iron Dârnomski, ce domneşte dela 1626 la
AL

1629, în care timp zideşte în Iași Mindstirea cu hramul „llornirea


Preeistei, închinată Sf-lui Mormiut.
După acesta se perindează la Domnie:
20. Alexandru Coconul fiul lu Radu-Mihnea, dela 1629 la 1650;
TR

21. Moise Movilă dela 1630 lu LG3L;


52. Alexandru Coconul a doua oară, dela 6 la 1652;
53. Moise Movilă a doua oară, 1650—a.
în Iași, şi'şi aşeză cor- Tureit în
EN

Abasa: pașa veni în 1053 cu oști turceşti


Balicăi, pe şeșul dela Frumoasa, cu scop de as.
turile lîngă Minăstirea
a ucide pe Domnul ţărel pentru nceredință cătră Poartă.

b). Epoca lui Vasile Lupu.


/C

24, Cam prin luna Iunie, 1631, ocupă tronul Moldovei Vasile
Lupu, ce se crede a îi fost de origină romin-macedonean, ulbanez sau
SI

arnăut, și domneşte pină la 1055.


Această poreclă a lui Vasile-vodă nu e cunoscută a-i aparţi-
nca, căci Lupu se zice că Va numit poporul din pricină că era de
IA

o fire aspră şi hursuză, ca un lup.


domnii totuş, zia/a naţiona lă, culturală șiĂ Reformel e
In o timpul acestei
. a ae lui
economică a Iașului ja o prefacere mare, atit prin inliințare de Di-vasile Lupu.
CU
RY
36 NE ORAȘUL, TAȘI

RA
serici, școli și alte clădiri de utilitate publică, cît.şi prin organiza-
rea unor legiuiri nouă, înlocuirea în parte a limbei slavone din bi-
serici prin limba romînească și alte
"dispoziţii vrednice pentru ridicarea,

LIB
nivelului cultural și economie al țărei
şi în special al ieșenilor. . |
_- După ce zideşte din temelie biserica
Treisfetitele sau 'TDrei- rară, cel mai
însemnat monument arhitectural din

ITY
- întreaga Moldovă pină astăzi, Vasile
i Lupu-Vodă aduce cu multă cheltuială
1 Moaştele Sf-tei Paraschiva dela Con-
“) -stantinopoli în Iași şi le aşază în bi-

RS
'serica zisă, plătind numai Patriarhului:
o despăgubire: de 28,000 de ruble.
„Un grec, Paisie, Egămen al 'mînăs-
tivei Galata de lîngă Iaşi,.fu ales
3
VE Patriarh al Ierusalimului, şi sfinţit în
„biserica 'Trei-Erarhi, la care ceremo-
nie fu faţă, pe lingă întregul cler
local, Frarhul Mitropolit al Larisei
NI

Grigorie, Mitropolitul Cassandrei Lau-


Stema Moldovei rențiu, precum și un Delegat al Pa-
| sub Dumnia lui Vasile Lupu.! triarhiei din Constantinopoli..
U

Iaşul ars In anul 1650,. Tatarii sub comanda Hatmanului Hui năvă-
şi pradat delese în Iași șil pradă, îi dau foc, arzînd pe lîngă multe case Curtea
|
AL

Domnească şi biserica 'Trei-lrarchi. |


De groază Vasile-Vodă fuge în codrii Neamţului, lăsînd în Iași
numai puţini darabani ca să păziască Curtea, dar... aceștia „dacă
au văzut mulțimea, de tatari din ceas în ceas adaogînduse și cu Ca-
TR

zaci amestecați, au lasat de cu noapte Curtea pustie și au eșit și ei.


Și au ars atunci tot orașul:;'unde și unde au ramas cite o dughe-
niță ;. Curtea domnească, casele boerești, tot orașul într'o mică de
ceas cenușă sau făcut; Iar: mînăstirile .au hălăduit, că erau și oa-
EN

meni cu miile închiși prin minăstiri.. Numai la .mînăstirea 'Trei-


sfetitele oamenii ce an fost acolo închiși, le-au venit primejdie, că
arzind tîrgul,. din para focului sau aprins și minăstirea. Deci au
/C

căutat o samă de oameni de arșiţă și de para focului o eșire peo


portiţă ce este-prin zidpe despre Bahlui; şi acolo au luat pe mulţi
oameni în robie Tatarii şi mulți şi în heleşteul Bahluiului s'au îne-
SI

cat de groaza robiei“. (Miron Costin). - |


Sinod Cam pe la 1638—39, după stărnința Mitropolitului Rievului
în laşi. Pețru AMocilă, romin de origină, se adună în Iaşi un Sinod, în care
IA

luară parte delegaţi de ai Patriarhiei din Constantinopole, între cari


un vestit teolog Meletie Serios. Sa |
Cea întăi Pe la 1640, Vasile Lupu cere dela Mitropolitul Kievului să'i
Tipogralie. trimeată litere şi instrumente de tipar, cum şi meșteri tipografi, și. în-
CU
RY
RA
31

LIB Ca ap IempaZoa t€ Aa [Ap ICGasap ftp


“(1p3Pagg-092L) 9193133935194 P21-49SId

Se mopaa ct 2D putut“ ui)


ITY
RS
VE I
+
*
DE B+ DOMNIE

UN
d

AL
SCAUN

TR

aie
$.
,
.
,.
+
a.
-
Ce
m
„3
:
-N
pi

3
,
,

a
a
,
..
ec
oi
7
.
.

"
h
ţ
lo
pe
:
..*
„”
Î.

EN
E

Ă
.
4 - 4 b
/C
..
/
>

a

...
SI

pei
IA

L]
CU
RY
38 - | „ORAŞUL IAŞI-

RA
ființează în Iași cea întâi Tipoyrafe Domnească, care tipări cărți ro-
mineşti şi grecești, atît pentru trebuința bisericei cât şi pentru a
ocirmuirei. Ie a
Gimnaziul In 1642 acelaş Domn înființează în Minăstirea 'Preisfetitele o -

LIB
Vasilian. scoală superioară, un fel de Gimnaziu, aducînd profesori din Kiev ;
în această scoală se învăţa în limbele slavonă, greacă şi română.
Lupu înzestră această scoală cu trei moșii mari, din ale. Domniei :
Răchitenii, 'Pămășenii şi Iuganii, din județul Romanului. |
Sobor.. In 1644, Mitropolitul Varlaam convoacă un Sobor compus din

ITY
mai marii Clerici ai ambelor principate româneşti, Muntenia și Mol-
dova, care hotărăște ca zisul Mitropolit să dee la lumină prin tipar,
în 1645, Respunsurile la Catehismul calvinesc, lipărit în Belgrad la
1642, în limba romănească, catehism care conținea dogme cu totul

RS
protivnice credinței ortodoxe și tindea la propagarea calvinismului
printre romîni. i a
Pravile. In 1646sc tipărește în 'Lipografia Domnească din 'Ireisfetitele,
cea întăi Carte românească de Învățătura pravilelor împărătești, ale
VE
lui. Vasile Voevod. Ie Sa | E
In urma unor lupte date de Logofătul Stefan Gheorghe, cu a-
jutor muntenese și unguresc, Vasile Lupu este scos din domnie şi
protivnicul lui ocupă scaunul Moldovei în Duminica Floriilor, 1653.
NI

Iaşul ars La 1650 'Tatarii au năvălit şi au dat foc Iașului, arzînd a-


iar, do Ta-proape ca totul; chiar și bisericei 'Dresfetitele, incunjarind-o cu pae,
U

i-au dat foc, ca să se scurgă aurul cu care era poleită.


,

„125, Cînd Stefan Gheorghe supranumit şi Burduz (gros), ia


AL

puterea în mini, boerii se dau în partea lui, dar orășenii încep a


se prada unii pe alţii, și mai ales pe străini, aşa că cei mai bo-
gaţi, mai pacinici sau mai fricoși fură nevoiţi a se închide în mi-
TR

năstirile locale. Indată după Paști însă veniră spre Iași oștile
iitălie în Hatmanului Căzăcesc Bogdan Hmelnifchi, împreună cu ginerele lui
îi Vasile Lupu, Timuș, .spre a răzbuna pe socrul seu, şi întrînd în
oraş dădură o strașnică bătălie oastei lui Stefan Gheorghe, care
EN

scăpă numai prin fugă. |


Căpătînd alte ajutoare dela Munteni și Unguri, Stefan Gheor-
ghe se reîntoarce, și după o mare bătălie la Sîrca, oștile lui Vasile
Lupu, deşi mai numeroase sînt învinse, aşa că Stefan pune mîna în
/C

chip nestrămutat pe Scaunul Moldovei, în Octombrie 1653.


Issonireu In timpul acestui Domn se isgonese dascali slavoni dela Scoala
Slavoni, din Dreisfetitele și se aduc în locul lor dascali greci.
SI

26. La 1658 Mart 13, Stefan Gheorghe e mazilit şi înlocuit


prin Gheorghe Ghica, Agentul seu la Poarta Otomană, care, ajutat
IA

de 'Purcă şi de Tatari, întră în. Iași în septămîna dinaintea Paștelui;


dar nu domneşte decit pînăîn 1659, cînd este scos din scaun de
27. Constantin Șerban, caxe veni asupra lui cu 3000 de oa-
meni, și'] bătu aproape.de varsarea Jijiei în Prut, în dreptul satu-
CU

Jut 'Puţora, ucigînd și în Iaşi mulţi soldaţi moldoveni.


RY
SCAUN DE DOMNIE 39

RA
28. Serban e alungat repede de “urci din Moldova şi în locul
Jul se numeşte pe Stefâni/ă, fiu al lui Vasile lupu, tinâr de 16 anl.
Stetaniţă, sub numele de Stefan al XI-lea, poreclit şi Papură-Papuriă-vodă
vodă, pentru că era molatec de felul lui, întră în domnie prin No-

LIB
embre 1659.
Iu 1660 Serban se reîntoaree cu o ceată de lefegil și reocupă
Taşul, dar ce gonit îndată de Cazaci și Tatari. Sub pretext dea
Turcii în
apara pe Stefaniţă-vodă, Mustafa-paşa din Şilistria vine cu vaste lu
multe jafuri şi siluicii asupra locuitorilor acestui 0- a

ITY
Iași, comiţiud
vopsit oraş.
La 1661 Noembrie, Stefăniţă inbolnăvinduse moare wrabnie și
este îngropat la Biserica '“reisfetitele,
9. Poarta numeşte în Scaunul Moldovei pe Jiustufiu Dabija,

RS
boer, recomendat de alți boeri moldoveni, care domnește pină la
Septembre 1666,
30. După Dabija vine Gheorghe Duca, grec din humelia, care
sta în scaun 5 luni numai și este mazilit,
VE
Iliaș nepot a lui Petru-ltareş, îl
31. Iliaș, fiul lui Alexandru
urmează în domnie dela 1667—1669,
Duca vine domn a doua oară dela 1609-1672. Sultanul
39, Gheorghe
Mahomet În
În acest din urmă an veni Sultanul Mohemet însuș la la, şi Domnul
I
laşulul erau
ţărei îi eși întru întimpinare cu prețioase daruri ; uliţile
UN

să calce Sul-
aşternute cu bucăţi nesfirşite de mâtăsâril pe cari urma
în clopotniţa bise-
tanul. Atunci acesta porunci unul Iloge să se suie
vicer Sf. Neculai-Domnese şi să strige de acolo pe erediucioşșii
Islamului ; acest fapt fu înţeles de locuitorii ieşeni creştini ca o bat-..
biserica fu închisă pentru mat multă
AL

jocorire a Sf-tului locaș, aşa câ


vreme, pînă ce să se slințască din nou.
39. Tiind mazilit Duca, îl trmează în scaun Ste/au al ATI-lea
Pelpiceicu, dela 1672 la 161].
TR

34. După el vine Dumatrașcu Cantacuzin, 1674 la lbio.


cu ajutorul Ieșesc, reveni la laşi şi alungă “Turci şi
Stefan Petriceicu,
acesta căpăta erabnic ajutor dela turci atari
pe Cantacuzin din scaun; turcesc, ăi
chiar în laşi un Paşă
și tatari, şi reocupă senunul aducînd
EN

cheltuială şi cu risipa ţârei, ernînd și tatarii


pe care'l ținu cu mare
în ţară, prădînd și ucigind. la 1675.
35. Apoi urmă „Antonie Jiuset, dela Decembre 1675
care ameninţa ruină, addău-
Acesta repară biserica Sf. Neculai- Domnesc
/C

fâcut încă două


o clădire mare înaintea intrarei, în care s'au
gîndu-i
în curtea bisericel
altare cu donă deosebite hramuri ; făcu o cişmea Intăia
la care duse apă pe 0-
lînga poarta cea mare a Curţei Domnești,
SI

a- aducere a
; zugrăvi pridvorul şi biserica pe dinlâuntru,
lane din departare Apol aer,
odoare scumpe pentru biserică din Polonia.
ducînd mai multe
IA

şi minăstirea St. Sava.


încunjură cu zid atît biserica Sf, Neculai, cit treia oară
36. Ti urmează în scaun Gheorghe Duca pentru a Da
la 1654. Acest a sfirzeşte
şi domnește dela 6 Decembre 167S pina
CU
RY
40 ORAȘUL IAȘI

RA
de zugrăvit biserica st Neculai-Domnesc pe cît mai rămase. neispră-
vită dela, Antonie Ruset, adecă dela. ferești în jos.
Răscoala: 37. Duca murind fug ar în Polonia la 31. Mat 1684, în. locul
Ai | “lui vine Dumitrașcu Cantăci uzin pen-

LIB
“tru a doua oară, domnind dela 1684
la 1685, cînd este mazilit. Cu acest
prilej se face în Iaşio mare rescoulă
„contra mulfimei de Greci ce se strinsese

ITY
„aici și esploatau populaţia băștinașă.
Foamete. O foamete mare domnește: în Iași,
încît un: ţigan fură'o fată, o duce
_ într'o- pivniță şi.0 mînîncă. Nefiind
„nică lemne: iarna, orășenii ardeau

RS
““gardurileiși apoi chiar casele boerești,
aşa că mai jumătate de. tirg se pre-
făcu în cenușă. Abia al doilea an au
venit care cu malai din Rusia, care
| Stema Moldovei...
VE
sub Domnia lui Duca-vodă (1680). a. mai astimpărat foametea... .
Reselo So- „38. Vine Domn apoi Constantin Cantemir, de origine" tatai:,
iesi în întrând în Iaşi în ziua de 5 Iulie 1685. In anul următor Leşii în
NI

“2 frunte chiar cu Deyele lor Sobieski, năvălesc în Moldova și :încun-


jurînd Iaşul, dă foc mînăstirei prei- Erarhi, Golia, Albă și multor
curți boerești. Sobieski cere apoi hatișeriful de închinare a țărei că-
U

tre 'Durci şi î/ arde cu mare alai în mijlocul tîrgului Iașului. |


„Răpirea Plecind apoi, luă cu siue pe Mitropolitul Dosotei precum şi se-
Moaştelor Stopiul cu moaștele Sf. Ioan-cel nou și toate odoarele din Mitropolie.
AL

Şerban Vodă Mai tîrziu vine Șerban-vodă al Munteniei în Iaşi, spre a da


al Munteniciajutor Purcilor, 'contra Leșilor. Este primit foarte prieteneşte de
" “ Cantemir-vodă, care găzdueşte în: minăstirea Aroneanu de lingă Iași.
TR

In timpul acestui domn trăia Cr onicarul iron Costin, avind


slujba de Logofăt-Mare al Moldovei.
39. Constantin Cantemir moare pe neașteptate și în locul lui
boerii aleg pe fiul seu Dumitrașzu Cantemir, cave era încă copilandru.
EN

Intimplînduse în Iaşi un Agă turcesc, ce vetiise să ia: tributul ţărei


Umilire. probabil, el preşidă întronarea noului Domn, îi puse caftanulîn spate,
și se făcură atunci petreceri mari în Capitala țârei ; iar boerii, slu-
/C

jitouii, căpiteniile și toţi slujbaşii sdrutară pe rînd poala atit Tur-


cului cit și lui Dumitrașcu.
Patru La înmormîntarea lui Constantin Cantemir iau parte pati u Pu-
SI

patriarhi. fiarhi greci” ce se -aflau pe atunci în Moldova „cu sfinte treburi“


Dumitraşcu Cantemir domni puţin, căci după intrigele lui Brâni-
coveanu- vodă al Munteniei fu înlocuit cu |
IA

40. Constantin, fin allui Gheorghe Duca, logodit cu Maria fiică


a Domnului Munteniei ; Constantin Duca domni dela 1693 la 1696.
Cerchez Ara In zilele acestuia veni în lași ca să ice tributul ţărei un mare
ueis în Jâși- demnitar turcesc Cerchez-Aga, care fu găzduit înti'o casă mare din
CU
RY
SCAUN DE DUOMIIE 31

RA
4

LIB
. Do ,
|
ia a
DE -,

ITY
A p. ea
pi SR 7 IP
- ” Socee tb
po .. - a hi . , be
" RE
rr.E a
ae te
i „i N pa
Ss E *

7
pm * 1
TI, » !
-
pu, : .
,
7
pl îm, ap i. “+
pi r ) a ! | N 1
* | UI
” (ea:
A A ; e RE
Po,
iz
.
| VA
Să DE i pd , .
| _ , N
pd.
pa ES Ea Isher, ge?
tai

RS
N Na.
: ” - - per
! ' N ) LELE
DR ” . N. SS DS
lu - . 1 ?,
_ - i i vă -

l pe

pt NI pt
|
e :
) . IER

Pi„i
pp
od
p: : pe
asc a eha iPa
E 4

|
zii
ep pe
Aa
„he| , i |,
e Pi Ed
.
: asi
ră.

Pr
"4
TR
VE AL
| : 4
Eiu ,
az , psp:
_
. i A
“7 - „= | Ps . 9) în idaa
par Tai y.
/. î3ăi fa - a
Ă ” ” „ E d 3 , a.
ta: “pi adWI ID , ef i,
ă a
aie pr. .” . ...- = Na a.
a". ata Aria ae Se _ . aaa acaă
I
UN

0 vedere a Iasului dela Copou, în timpul dcupaţiel uses.


Generalul rus Al, Teodorovici
Pablou pictat de Nik. M. Worobieti şi dăruit Pinacotecei din Lazi, de
Mircovici, în amintirea gederei tatălut seu, cu neelaa nume, în Just, în 1520-56, unde a ocupat func
de Vicepre sedinte al Divianul uY Principa tului, cit și în umintirea niaterel sale În acest ori,
Gia fiul,
In tablou se vede casa în care a lost născut Mircuvici

dela
dosul 'Preisfetitelor; în luna lut August, vio 500 romini
AL

Cetatea Neamţului, conduşi de un Moise Sărduriul, ucise pe acel


ture, şi-i luă tot Dănăritul şi sculele ce le găsi la el; apol plecară
răpede îndârăt la Neamţ, pecind lezenii tremurau de frică, de ce
TR

se va întîmpla din pricina aceasta, Cronicarul Neculce zice că Moise


av fi ucis pe.ture sfătuit fiind de însuş Duca-vodă.
Duca șa celebrat câsâtoria la biserica Uolia, şi La cununat
Patriarhul Iacob al 'Parigradului, care și muri în lași, îndată după
EN

aceea şi se îngropă tot la Golia.


Urmă apoi -lutioh Cantemir dela 1696 pină la 1700, în
41.
care vreme 'lurcii prâdară iarăș Iașul.
Dela L700 până la L104 reia scaunul Moldovei Consfen-Secol. XVIII.
/C

42.
tin Duca pentru a doua oară.
43. Ti urmează Mihai Rucorifă dela Lr04 la Li05$
Antioh Cantemir a doua oară «dela 1705 la LT;
SI

44,
te
45. După el revine a doua oară Mihai Racorifă şi domneş
dela 1707 la 1109;
IA

dela LT09
16. Urmează în Scaun după el Necului Muarrocordul,
pină la 1711;
partea Ru-
47. Apoi, Dimitrie Cuntemirîn 1711, care dindus2 de
să i se trimeată în lași
şilor, stăpîniți pe atunci de Petru cel Mare, face
CU
RY
ORAȘUL IAŞI -

RA
o armală rusască de aparare, compusă din 4000 călări parte Ruși,
parte Moldoveni în leafă. : a
Impăratul In ziua de 11 Lunie 1711, vine în Iași Imparatul Ruşiei Pe-

LIB
Petru cel
Mare
tru cel Mare, precedat de i |
în lași. avantgardă şi curteni, şi
“este primit cu mult alai
de popor. Cu acest pri-
lej se dădu un mare Van-

ITY
chet în care boerii mol-
doveni avură prilejul a
bea pentru întăiaș dată
vin franțuzesc, adecă
„şampanie.

RS
_ Ckonicarul Neculeca
'scrie despre primirea lui
Petru în Iași: VE
Căimăcamii împreună cu
alți boeri şi orășeni bătrini
mai de cinste, şi cu Ghe-
deon Mitropolitul, şi cu tot
clirosul bisericei i-au eşit. -[
NI

cu toţii înainte afară din


laşi, frumos timpinindul,
Pau primit cu toată inima,
U

Primirea
lui Petru, şi Sau: închinat cu mai [£ Fe
bucurie, ca unui împarat [£ Sage
creştin, dînd laude lui | see Spies
AL

D-zeu, că doară îi vor cer-


ceta cu mila sa şi'i va
scoate de sub jugul robiei
Pureilor.
TR

Alt cronicar, Neculai Intrarea lut Dumitraşeu-Cantemir în Iaşi,


Mustea, scrie : “după o gravură mare aflată în Biblioteca Academiei
| Imperiale din Petersburg. |
Frumos lucru şi -cu minuni era tuturor a privi atunci împarat creștin
EN

aice la noi; şi fără nici-o mîndrie grăia cu toţi. Mersan întăi la Mitropo-
lie de au văzut biserica şi casele, și au şezut citva de au vorbit cu Mitro-
politul chir Ghedeon ce era pe acele vremuri. Apoi au mers pe la toate
bisericile și trăgeau clopotele pe la toate 'minăstirile; şi mergind -el prin
tirg, eşia norodul de'l privea, mulțămind lui D zeu cu multă bucurie că
/C

le-au trimes împarat creştin... A


Nicolai Costin descrie mai pe larg această vizită imperială în
Iași, în chipul următor: |
SI

Și Deci, Impăratul, cum sait adunat, cu boierii, dela Prut au purces nu-
mai cu Curtea lui şi au venit la Iaşi cînd apunea soarele, şi au mers în
IA

Curtea cea domnească ; eară pre urma lui au sosit şi Impărăteasa lui, ca la
un ceas de noapte. Apoi au sosit şi Dumitraşco-vodă, încă mai târziu ; ce
acmu, Împăratul venia dela feredeu, şi în Curte la scă s'auri
adunat cu Im-
păratul de i-au sărutat mîna, şi Impăratul 'l-au sărutat pe cap, luîndu-l în
braţe şi ridicindu-l sus cu o mină, fiind Dumitraşco-vodă om scund, şi Im-
CU

păratul om de fire întru tot şifaeși. Şi Doamna lui Dumitraşco-vodă atun-


RY
SCAUN DE DOMNIE 13

RA
cea se adunasă cu Impărăteasa, şi i-au dăruit Impărăteasa un left de aur, Dar
jinpâritesc.
cu lanţul şi cu petre scumpe, de i-au pus în grumazi.
Duminică, lunie 95, i-au făcut Dumitraşco-vodă masă mare Impăratu-
lui, şi au ospătat pre toţi Generalil ciţi se timplasă ; ce, Petru Împăratul
au vrut să şadă în capul mesei, ce au pus pe Vezirul seu, pe Gavril Io-

LIB
lovein, carele numal acela nu minca carne, fiind post. Iară din dreapta pe
scaun au șezut şi Impăratul, şi mai sus de cit sine pus-au în capul scaune
nului pe Dumitraşeu-vodă; şi cind au vrut să şeadă i-au sărutat mina lime
păratului ; Impăratul încă "l-au sărutat pre cap; şi la păharul dentii, cind
i-au inchinat Dumitraşco-vodă, iar aşa au făcut, sărutare, Dela Împăratul,
al treile mai gios, au şezut la masă şi Toma, Spătarul lui Băsărab-vodă,

ITY
Domnul Muntenesc, şi lingă dinsul alt. boier de a Muntenilor, anume Gihe-
orghie Castriot, Comis. Și aşa, întacea zi sau veselit în casa cea mare,
cu toţii,cu tabulbhanaoa; şi Împărăteasa aşijrerea, cu Doamna Lui Dumie Veselio.
traşeo-vodă, î3 casa cea mică sau ospătaty
A doua-zi, Luni dimineaţă, au eşit Împăratul fără-veste pe poarta

RS
despre grajdiuri, singur, pe pios, şi au mers pină Ja 'Preistetitele de sau
inchinat; în Minăstire, sărutind sfintele icoane, şi Moaştele sfinte Preapa-
doamnei Paraschievei, Acole, atunce, sau timplat şi Mitropolitul Ghedeon,
şi 7] poftia pre Impăratul ca să şeadă în scaunul cel domnesc; şi nu
vrut ; co tot în picioare au stătut pină ce au cintat psalţii, acesionu şi ec-
VE
tenia. Eşind din biserică, s'au suit la trapezarea lumenului ; atunce au
sosit şi Curtea lui cu un povodnic, şi apol sosi şi Dumitraşeo-vodă, cu Cur
tea lui, după ce au mincat dulceţi, şi eşind din trapezare, Iară Dumitraşeo-
vodă acmuşi toemise de au fost stind dearindu toţi Polcovnicit şi ohmis-
I
trii cei făcuse Dumitraşeo-vodă din Moldoveni. Şi trecind Împăratul pintre
UN

dinşii, arătindu-i Dumitraşco-vodă şi Impăratului, şi spuindu-i câ's cu lea fă,


şi i-au sărutat mina Imperatului toţi, dearindul. De acolo au mers tot pe
gios pină la Mitropolie de s'au inchinat; şi cu mers şi la casa Mitropoliei,
De acolo eşind au încălecat cu toţii şi au mers la Golia,de sau inchinat;
de acolo învirtejindu-se au mers şi la sfintul Nicolai, şi apo) la Curte; şi
pînă în seară au purees iar la obuz, la Prut, de ceca parte, la 'uţoră, cu
AL

Impărăteasa cu tot.

0). Epoca Domnilor Fanarioţi.


TR

| Următorii domni sau rinduit în Scaunul din lași cu incepere hegele


Stanislau :
dela 1711, formînd așa numita /ipocă a Punariofilor: în lasi,
43. Wecolai AMavnocordul a doua oară dela LilI-—lil6. In
1712 crnară Leșii în Iaşi și au facut multe greutăţi locuitorilor. În
EN

1713 a sosit în Iași Stanislau, Regele Poloniel incognito, dar după


porunca, turcească, Mavrocordat la trimit ca prisonier la 'Lishina.
Acest Domn înfiinţă o 'iposratie în Mînăstirea Sf. Sava în acelaş an.
49. Mihai Racoviță a treia oară dela 1716—lr27. In timpul Nivălirea
/C

Nemţilor,
acestul domn nduălese Nemţii în Moldova, şi trimet pe un Căpitan
ungur anume Jerentz, ca să primlă pe Racoviţă-vodă în Iaşi; Dom-
nul scapă însă fugind calare şi închizinduse în Cetăţuia, de unde dete
SI

alarmă, trăgînd şi focuri din cn singur tun cel avea domnia acolo;
în ajutorul lui Racoviţă vin îndata 'Tatarii ce crau aşezaţi în Va- lupta cu
IA

lea mînăstirei Aroneanului, şi bat pe Nemţi, prinzind şi pa Câpita- l'erentz.

nul lor Jerentz, căruia după ordinul lui Racoviţă-voda i se tăie


capul. Ferentz şi cu toți prinşii, spinzurați sau ucişi, intre cari se
afla şi un boer moldovan trădător, Spatarul Cuza, fură îngropați
CU
RY
44. ORAȘUL IAȘI

RA
pe o culme din faţa dealului Cetăţuei, iar deasupra mormintelor lor
se ridică o movilă mare de pămînt și o: Cruce de peatră sculptată,
care mai.este şi astăzi pe acelaș loc.
Ungurii După îndemnul turcilor, un General ungur Lister hazy cu 200 de

LIB
jătuese în
lași, oșteni ai lui, vine să :ierneze în Iași, și comite tot soiul de jafuri,
inpotriva nenorociţilor ieşeni; căci acești unguri umblau ziua miaza-
mare de pradau tot: ce le eşea înainte, fără a se teme de nimene;
întrau prin casele oamenilor şi'și băteau joc de femei şi fete. După
ce cu mare: nevoie ungurii fură siliţi să plece din Iași, orașul fu

ITY
" Arderea pustiit de un strașnie foc, hrănit de un vînt puternic, așa că mai
laşului. toate clădirile din el se prefăcură în cenușă.
59. Gri“igore Ghica este trimes în Scaun de marci și domnește
dela . 1727 pînă la 1733. In vremea și prin grija.lui 'se aduce în

RS
Iași apa trebuitoare de băut.pe ţevii de oale, se reparează -mai multe
minăstiri şi se 'zidește un tura înalt deasupra porței de întrare a
Cuiţei Domnești, în care se așeză un Ceusornie. mare, ce bătea în-
tun clopot, așa că bătăile lui se auzeau: în tot orașul. "lot atunci
VE
se făcu în jurul aceluiaș turn un cerdac, acoperit cu tinichea, în
care cînta: muzica domnească, melerhaneaua, în fiecare zi. Grigore
Curtea dela Ghica rezidi şi biserica Frumoasa, zisă și a Balicăi, în care făcu și
Frumoasa,
o Curte. domnească, pentru a petrece împreună: cu. Doerii şi mazilii,
NI

și cu Jupînesele lor, dînd: mese și jocuri cu muzici turceşti și tarafuri


Jazul. de. lăutari; asemenea a. făcut și un mare iaz alăturea. - i
Pot acest domn reformă. Scoala greccuscă din Iaşi, - ce fusese
U

înfiinţată de :Neculai Mavrocordat, în scop de a-i da o desvoltare


mai mate. A mai făcut un turn mare la Bărboi case frumoase la
AL

Galata și un foişor la Copou.


Foc. 51. Urmă în seaun apoi Constantin Mavrocordat, “care domni
dela 1733 la 1735, în timpul căruia un foc mare pustii iarăș Iașul.
52. Grigore Ghica revine la Domnie și stăpinește Moldova
TR

dela 1735 la 1741. La 1739 Mai 31, un. mare cutremur ruină Mi-
năstirea Golia și alte multe case şi: mînăstirii. Apoi începu a bintui
Ciuma.In acelaş an Rușii ndudlese în Moldova sub comanda unui
EN

Generalul general, Dliinich, de origină german. Grigore Ghica auzind de aceas-


Miinieh.
ta, fuge în 'Țara-de-jos, lăsînd Caimacamni pe vel-logofătul Sandiul
Sttrza.. şi pe vel-comisul Iordachi Cantacuzin-Deleanu.
Constantin Cantemir veni atunci în calitate de trimis înainte al
/C

„rușilor, jăcuind cu oastea sa pînă la Iași, unde întră în 2 Septembre


1139. Îi eşi înainte Mitropolitul Antonie, Caimacamii, boerii, călugării
şi negustorii, în capul tîrgului dela Muntenime (Copou), unde i-au în-
SI

Cheile 'Ţărei.chinat cheile ţărei ! și steagul slujitorilor (armatei locale) ; apoi


Vau petrecut pină la curtea, dela Frumoasa, unde s'a așezat cu toată
„oastea sa. Peste citeva zile întră” în Iași și generalul Miinich, și
IA

i-au eșit și: lui inainte)Mitropolitul, Caimacamii Și celelalte stără, și


lau dus cu mare cinste în Curțile Domnești.
Miinich șezu în “Iași o septămînă, chemînd în fiecare zi pe
CU

Mitropolit, Caimacamii și boerii mai marila masă la el. Dar înche-


RY
SCAUN DE DOMNIE 45

RA
induse pacea dela Belgrad, Grigore Ghica .reveni curind în scaunul
Moldovei.
53... Dela 1141 la 1744 Constantin Mavrocordat „domneşte a
doua oară în Moldova.

LIB
di. Dela 1744 la 1747 domneşte /oan Marrocorilat,
55. Constantin Mavrocordul, pentru a treia oară, revine în
scaunul dela Iași şi mai domnește dela 17-15—-19. Acesta. înființază
în casele Mitropoliei din Iași o /'rpoyrafie pentru tiparirea cărților
bisericești.

ITY
50. Constantin Pacoci/i succede lui Mavrocordat, şi domneşte Arderea
lsului,
dela 1749 la 1753. Un mare foc bintue Iaşul, arde Vama Domneas-
că, Feredeul, Curtea, Biserica Șt. Neculai, pînă şi Minâstirea leru-
moasa.

RS
57. AMutei Ghica domneşte dela 1755 la 17506. Acest Domni- Dextătări
Domnesti,
tor făcea adesea mari petreceri spre a ciştiga clasa boerească, adu-
cînd şi Joreice cure jucau la Curte, privindu-le Vodă şi cu Doamna
sa, Il mat făcu lucruri de destatare în jurul Laşului, zidi în piatră
schilul numit ul lui Tărîfă, care pănă atunci fusese numa o biseri-
VE
cuţă de lemn, iar la Copou repară foisorul ridicat de tatul seu,
unde petrecea cu bocrii,
393. Constantin AMihui Cehun Nucovifă vine domu a doua oară în
I
17756 şi stă în Scaun pină la Lr57. El asupreşte poporul cu multe dir
UN

„grele, însă, simțind că struna € aproape să plesnească, cauta un mijloc


caraghios de a înlătura furia poporului, Aduce o carte de blesten
dela Patriarhia din Constantinopole, prin care Domnul se lega pen-
tru viitor, ca sub nici un cuvînt să nu mal poată lua darea numită
văcărilul dela popor; şi pentru: respindirea acestei hotăriri, chemă Văcăvitul,
AL

la Iaşi să vie din toate ținuturile cite șepfe macili şi șeple vuplasi
deleeaţi, pe cari întrunindu'i la o Sfinta-liturghie, înpreună cu tot.
poporul ieșan, face ca Mitropolitul Iacov, cind eşi cu Stintele-Da-
vuri, să cetească acea carte de blestem, afurisind de patru. ori în
TR

numele a patru patriarhi al 'Parieradului, Alexandriei, Antiohiei Plestem,

și Ierusalimului,— la care poporul trebui să respundă de fiecare


dată: Amin!
EN

Această paradă însă nu folosi multă vreme poporului, căci cel


întăi Domn ce urmă în Scaun, nu voi să mal ţie samă de ca.
La 1 Ianuar 1757 acest hacoviţă, după îndemnul mai multor
Dbocri, dă un hrisov de înființarea Spitalului Sf. Spiridon din Iaşi.
/C

59. Scarlat Ghica venind cu Kirman dela Poartă, domni dela


1757 pînă la 1758. EI sili pe Mitropolitul Iacov să revoace blesto-
mul predecesorului seu, dar Mitropolitul se inpotrivi din toate pu-
SI

terile sale.
G0. Joan Calimah, de origine romin, tost dragoman la. Poartă, Mevoliă.
Domn la 1755 şi sta în Scaun pinâ la L7GI. Şi sub acesta
IA

c trimes
poporul e năpăstuit cu dări grele, încit se revoltă, mal ales contra
unui grec Sfararache, care era instigatorul tuturor asupririlor. Popo-
ral înfuriat se adună în sunetul clopotelor celor mari dela 'I'reiste-
CU
RY
PT, | ORAȘUL IAŞI. LL

titele și alte biserici, și dă asalt Curţei Domnești, sfarmă poarta, și

RA
dacă ar fi încăput pe mînele sale Stavarache, n'ar mai fi remas în-.
treg; însă grecul scăpă . înbrăcat în strae proaste și fugi la Con-
stantinopole. : a N
Calimah stărui din nou pe lingă Mitropolitul Iacov

LIB
să deslege
_jurămintul făcut înpotriva dărei văcărilului, dar acesta, se opuse iar
şi își dădu mai-degrabă demisia, decît să făptuiască o atare .nele-
giuire. - a | | SE
„61. Urmează în tron Grigore Calimah, fiul precedentului, de
la 1761 pînă la 1764.

ITY
| pe | | Sa
„Cea întăi . 62. Grigore Alexandru Ghica'domneşte apol dela 1764 la 1767.
ile Acest domnitor înființază cea întăi dare comunală ce se percepea
la barierile Iașului, și anume cîte 1 para de fiecare bon ce întra în -
oraș, cu care venit urima să se facă. podurile (pavelele), cu drugi

RS
de lemn în Capitală, |
"Cea întăi Ghica cumpără un loc deșert de lingă Mitropolie şi face a se
„Academie. zidi pe el un rînd de case mari și frumoase, pentru o scoală, zisă
şi
| Academie, în care se învăţa grecește și rominește, reorganizată cu
VE
totul de el. Aduce apăde isvoare pe oale de lut, aşăzind câșmele în
mai multe locuri, mai cu samă una la poarta mînăstirei Golia și alta
la acea a S-tului Spiridon. | _ |
NI

Lot el încearcă a, combate luxul cel mare al. boerimei, îmbră-


cînd haine eftine, și totodată se sileştea introduce industria în. țară,
prin înființarea unei fabrici de țesâturi de lină şi altele.
U

Turcii în Taşi, 63. Grigore Calimal vine Domn a doua oară, dela 1767 la 1769.
| In timpul acestuia oștirile 'Turcești năvălind în țară, în scopul de
a 0 apara „contra altor nâvăliri:a Rușilor, întrară și în Iaşi și.
AL

viriră groaza în locuitori, cari căntară să fugă care. încotro vedeau,


cu puținul avut ce'l puteau.scapa de lăcomia, turcească. Insuși Calimah
este mai apoi prins de turci și decapitat.
Ruşii în Iaşi,
TR

64. Urmează Constantin Mavrocordat, pentru a patra oară, la


1769. Indată însă Rușii năvălesc iar şi ocupă Iașul; Mavrocordat
vrea să fugă, dar e rănit, prinsde Ruşi și .readus în Iași, unde
moare din pricina rănilor dobîndite. | | i.
EN

La 16 Septembre 1769, Baronul de Llmnpt, Comandant al tru-


pelor . rusești, întră în Iași cu mare. alai, cu oaste regulată, și
mergînd în Sfînta Mitropolie, generalii: și ofiţerii rusești, cu boerii
și Mitropolitul Moldovei, făcură un jurămînt solemn pe. Sfiînta-Cruce
/C

și Evanghelie, în cuprinsul următor: | |


Jurămîntul „Eu cel mai de jos numit, mă jur şi mă făgăduesc înaintea
a-
boerilor, tot-prea-puternicului D-zeu şi sfintei Sale Evanghelii, că -iată .voese.
SI

și sint dator ca cel ce mam supus de bună voe sub stăpînirea Mă-
viei sale, întru tot milostivei Doamnei mele imperatrițe Ecaterinei
IA

Alecsievnei, însuși stăpînitoare a toată Rusia, ca să păzesc din a-


devarata inima mea, datoria credincioasă a supunerei Rusiei ; su-.
puindu-mă întru toate fără de nici o impotrivire, la orînduelele acele
care după puterea cea înaltă a Măriei Sale vor
CU

fi hotărite în toată
RY
SCAUN DE DOMNIE

şi legiuirilor acelora care de obștie tuiuror și osebit. mie se cade

RA
țara
a le păzi, în tot chipul fâgăduesc, ca un adevarat creştin, cu sullet
tot
nefăţarnic. 'Poate cele după putinţa stărei mele, oastei întru
milostivei Domnici mele, (care este rinduită spre apararea şi spri-

jineala credinţei, ce se află suspinînd sub jusul Moametanilor),

LIB
fac ajutor în întronare și slujbe, socotind vrajmaşi i armiel husiel
vrajmaşii mei. Iar la sfirşit să mă port pe sine-mi cu
chiar ca pe
chip ca aceste : ca un rob credincios, și bun şi supus al Măriei-Sale,
după cum este cu vrednicie şi se cade şi după cum cu înaintea lul
şi a judecăţei lui cei strașnice pot să dau respuns, Și
Dumnezeu

ITY
întru îneheerea acestui jurâmînt al meu, sărut cuvintele mele şi cru-
cea Mîntuitorului men, Amin!“
După această legătură «de prietenie şi supunere a ieşenilor câ-
vechiziţio-
tră Ruși, aceştia din urmă nu oropsiră mal puţin norodul,

RS
prieteni el și a protegui rei împarăte ști,
nînd tot ce puteau, sub masca
Rusia puse aproape deplină stăpînire asupra Moldovei.
aul-
În 1775 sc ţine în laşi un mare Sinod, pentru constatarea
Sinud,

tocefalici biscricei Moldovei.


VE
G5. Dupa răsboiul ruso-turc și tratatul de pace încheiat la
,
Cuciue-Cainargi, la 21 Iulie Lil, e numit, după stăruinţă rusească
în scaunul Moldovei, Grigore Ghica, în acelaș an,
acestul Domnitor se întimplă întăia dureroasă Perdlerea
În vremea
I
pitoreştel Bu- Bucuviuui,
desmembrare a Moldovei, prin cedarea mănoasel şi
UN

vesbol, fâră
covine de cătră 'lurei Austriei, fără motiv serios, fără
vâsplată şi fără nici o urmă de dreptate.
Prinţul Ghica, deși
strein şi cl de ţară cași
AL

predecesorii sei, avu însă


îndrăzneala dle a protesta
contra răpirci Bucovinei
de sub sceptrul Moldovei,
TR

dar această îndrăzneală Semntitura și Pecelea lui Grigore Ghica-rodi.


o plăti cu capul lui.
Tata textual cum se exprimă d. A. D. Xenopol, în /storia /to-
mânilov, asupra decapitârei lui Gr. Ghica:
EN

[ntăia zi din Octombre 1777, veni la casa numită Conacul din Beilic, Uciderea
anu-
în Iaşi, un trimis turcesc, Kara Jisarli- Ahmed-bey, cu insăreinarea
lui
pe Ghica viu sau mort lu Constant inopole. Vechea lul Gr, Ghica,
mită de a aduce
cunoştinţă cu Ghica îi uşură surprinderea şi înşălare a domnului , "Purcul
/C

din
ajungind în Iaşi se prefăcu a fi bolnav şi se lăsă a fi dus pe mini
trăsură pină la odaia sa din Conacul Peiliculu i, I:| trimise îndată respuns
prea
Domnului că ar trece prin Iaşi câtră Iotin, dar că se imboluăvise
Ghica din pricina rela-
SI

rău pe drum şi ruga pe Domnsă treacă pe la el.


țiunilor sale cu Ruşii, bănuind poate ceva, cereetă prin medicul seu, unul
îşi legase
otache, ca să vadă dacă întradevăr "Purcul era bolnav. Acesta
foarte strins minele de sus, încit mieşurase în chip simţitor bătaile pul-
IA

sului. Cind doctorul îl cercetă, îl văza cu o esloare a feţei care nu indica


„nic o boală, dar cind puse mina pe puls, fu lovit de slăbiciunea lui. TA
vaportă Domnului impresitnile lui, spunindu-l că după cit se vede ar avea
CU
AS
CU
IA
SI
/C
EN
TR
AL
"ORA
9

U
R. UL
IAȘI

NI
VE
RS
Du
ata se ze
TR re
ITY
LIB
RA
RY
RY
SCAUN DE DOMNIE

hotări ce să fie. Ciţiva


un început de boală periculoasă, deşi nu ar putea şi temindu-se de 0

RA
în grijă .prin raport ul medicu lui
boeri fură puşi şi mai fiind om inimos, plecă
însă
cursă, sfătuiră pe domn să nu se ducă. Acesta pe 'Lure intins pe sofa,
slujito ri. EI găsi
spre Beilic, însoţit numai de patru vedea. După citeva
putea
şi acesta îi exprimă via sa mulţămire de a-l şi oferind 'Pureului
tabach erea
vorbe schimbate între “ci, Ghica scoase

LIB
îi spuse Ahmed ; dar cu am şi mai bun, şi atunci
tabac: „Bun tabac ai,
semnul cuvenit. La auzul lui
bătind din palme strigă: „tabac“. Acesta cra
lniceri din intovă răşirea Paşe şi căzură ca
se repeziră în odae maj mulţi.
Domn, care văzu numa atunci
nişte fiare însetate de sînge pe nenorocitul eneruie, fiind nalt şi voinic,
că încăpu în cursă, Ghica însă luptă cu mate
săi, şi aruncă el însuşi pe trei din ci la pâmint ce?
în contra ucigătorilor

ITY
trebui la sfirşit să cadă, copleșit
hangerul de care nu se despărțise. 'Potuş
de nimăr, şi îşi dădu sufletul străpu ns de multe răni, (12 Octombre Lîî?).
de Ahmed-bey, care feri prin
Capul lui fu tăiet şi dus la Constantinopole ele calăulul.
li la picioar
el pe propriul său cap dea se restogo mai frumoasă ; prin tra
tradare perduse Moldova partea ci cea
„Prin
Austriei, altul sub acel al 'Tur-

RS
dare cădea Domnitorul ei; una sub cuțitul
r două state, şi care se poate
cică, o paralelă vrednică de politica acesto pentru Austria prin lăcomie,
caracteriza pentru 'Vurcia prin nechibzninţă,
dragomanul Constantin
G6. După moartea lui Grisore (ihica, dela
vemînind în scaun
Moruzi este învestit Domn al Moldovei,
VE
1777 pînă la 1782.
ey, în urmează în
_G7. Alexandru Maerocordat , poreclit Deli-b
la 1755, cind este mazilit
domnia Moldovei, în 1732 și stăpinește pînă
I
ul Austriac din bași.
din cauza unor neînţelegeri stirnite de Consul
UN

Alexandru Mavrocordat ul II-lea porecli t. Pirariu, e times Arderea


68. Curțel
Moldo v: pină în anul ur-
Domn la 12 Lanuar 1755 şi stapineşte foc Curtea Domnească,
Domnesti,
, tă
mător. De cum întră acesta în domnie du-se Domnul în
ci ș mutin
arzând împreună cu multe case şi biseri
acestea a treia-z după ce se
i
alte case ale lui lazu, se aprinse şi
AL

ti ce le-ati ales de locu-


mutase în ele; apoi alte dona case bocreş
zice istoricul Manolache Dră-
inţă domnească, pină au ajuns boeril,
casă, ci să tepareze Curtea
shici, a se sfătui să nul maj dee
TR

scapa aşezările, — dar poporul


Domnească cu cheltuiala lor, spre aşi Pirlea-vodă.
il numea în gura marc: Pivlea-vodlă !
In anul 1756 e numit Domnitor în Scaunul icgan sere
G9.
dru Ipsilanle, care domnește pănă la LI59.
EN

/inicerii, trimeşi de Poartă câ să apere


In timpul acestui Domn
tot ce le cade în cale și întru
țara de năvălirea Ruşilor, jăfuesc
Palatul lui Vodă. Arnăuţii dom- Imiceriă
în Tași, pradă oraşul şi atacă chiar in lasi,
pe Domnitor și distrug mare
nici şi cu un număr de “Turci apără
/C

pro-
Iași, după ce încărcă
parte din Eniceri, cani sc retrag din
cai.
vizii, lucruri furate şi li 9000 de
In acest timp Austriacii, înţeleş i cu Ruşii, au întrat în Mol-
SI

această veste, de groaza că râs-


dova, venind spre Iaşi. Ieşenii la
at care cu ce putură și
boiul ave a se da chiar aicea, sau încărc
ochii.
IA

Sau răslățit în toate părţile, unde îi duceau


bejenie,
prefâcu de odată că pleacă
Tpsilante, care simpatiza cu Nemţit, se sub Nemţii
să aibă timp oștile austriace sal ajunsă.
cu 'Purcii, pină
CU

4
RY
50 _ ORAŞUL IAȘI

colonelului Fabry, ajunseră pe Ipsilante la satul Larga !)

RA
comanda
Nemţii în ziua de 18 April 1788 şi'l luară între ei, ucigind pe toți-tureii
Iaşi, pe care'l
în Iași. ce] încunjurau. A dona zi chiar Nemţii întrară în
vin despre
ocupară fără multă resistență ; însă auzind că Turcii
Faleiu în număr covirşitor, ei se retraseră dincolo de Siret.

LIB
în
„0. Ipsilante plecînd imediat în Austria, Turcii ce erau
Roseţ, care însă
țară numesc Domn pe un boer moldovan Manoli
nu șezu în scaun de cit 2—3 luni și muri, fiind înmormîntat la
St. Neculai-Domnesc. |
piserica
In această vreme întrară și Ruşii în ţară, sub comanda Gene-

ITY
Ocupaţia ralului-şef Potemhin.
atiină Dela 1788 ţările romînești sînt ocupate de ruși și de austriaci.
Tn non răsboi isbuenind între Ruși și Turci, nu se termină
pace prin care
Pacea dela decit “în Ianuarie 1792 prin pacea îneheiată în Iași,

RS
ve.
” se reîntăreşte tratatul dela Cuciuc-Cainargi şi alte stipulaţii relati
Primul 71. Alexandru Moruzi este trimes Domn al Moldovei la 1792,
un recensiment,
vecensiment. si domneşte opt luni, pînă în 1793; sub el se face
în care populaţia Moldovei se evaluează la 4 pănă la 500,000 de
VE
suflete, iar a Iașului la 14,000,—probabil fără cei scutiți de bir.
"mo. Ti urmează Mihai Suţu, care domneşte pînă.în 1795.
73. Alexandru Calimah domneşte apoi dela 1795 la 1799.
an se lățește asupra Moldovei o epidemie
NI

Ciuma. In acest din urmă


care pustiește mai ales Iaşul. Poporul porecli
cumplită de ciumă,
așa nu-
această boală „Ciuma lui Combati“, întrucit dela casa unui
U

it negustor a început ea a se respîndi. A


Secolul XIX, 74. Constantin Ipsilânte, fiu al lui Alexandra Ipsilante, domneşte
dela 1799 la 1801. | | :
AL

apoi Alexandru Suţu, care după an an, în


75. Vine Domn
în Iaşi
1802, e trimes de Poartă să domnească în Muntenia, lăsînd ambele
de drept acesta domni în
un locoțiitor (Caimacam), așa că
IE
TR

principate timp de vre-o 3 luni. dela


76. Alezandru Moruzi este numit Domn a doua oară,
1802 domnind pînă la 1806. Ia
Franța numește Consul în laşi pe un anume
In acest timp
EN

Mâchain, căvuia i se face o primire împunătoare. aa


în Moldova în-
Ruşii în Iași. Cătră sfirşitul anului 1806 Ruşii întru în Taşi şi
ă resboi , ce durea ză pînă la
treagă prin surprindere, și 'Lurcia le declar cate
Bucureşti,
Porderâa 1812 Mai 26, cînd se încheeie Tratatul de pace delava și trecerea ei
/C

dela Moldo
Basarabiei. avu de rezultat Desmembrarea Basarabiei
cătră Imperiul Rusese.. |
domnia în Moldova,
In acest timp Rușii încredinţă lui Ipsilanti
SI

o oaste din tot soiul


cu. însărcinare de. a forma pentru apărarea țărei însiși.
torii
de oameni fără căpătăi, cari erau mai răi chiar decit năvăli de a-
este Michelson, avînd
IA

Guvem . . General suprem al oștilor rusești


adovici. Alex. TpsilanteE însă fuge în Rusia,
provizor jutor pe generalul Milor . . a
husesc. | A Î X
ruși ; atuuci Rușii întoc-
neputînd satisface cerințele comandanților
CU

1) Veză “gravura
de pe paginele24—25.
RY
SCAUN DE DOMNII dl -

provizor, compus din un Preşedinte cu rezidența la


mese Un guvern

RA
la București ; divanurile țărei sunt puse
Iaşi, și un Vice-Președinte
la ordinul acestor dregători.
Generalul Michelson se sinucide, căzind în disgraţia Imparatu-
lui rusesc și în locu-i e trimes generalul Prozorowski.

LIB
Cind Ruşii se retrag din principate, Poarta reincepe a numi
domni la Iași și București.
postul
77. Scarlat Calimah întră în Scaunul din Iași prin
Răscoala
an se "Pătără-
In acest din urmă
Crăciunului 1812, domnind pină la 1819. seullor,
dînd loc la multe u-
produce o mare răscoală a populaţiei din Iași,

ITY
ua 'Latara-
cideri, din pricină că se închisese orașul dinspre mahala
mal Dintuia încă
șului, sub pretext ca să nu se lăţiască ciuma ce
clopotele, a res-
în împrejurimi. '“oţi 'Lătărășenil începură a trage
în frunte, merseră
cula întregul popor al Iașului, şi cu Mitropolitul
cauză a țepuirei lor era

RS
la Curtea Domnească, arătind că adevera ta
nol biruri. Vodă destitui pe
pofta împlinitorilor de a le scoate
mulți dintre bocril vinovați şi liniştea se restabil i.
Codicele numit Codicele
In timpul acestui Domn se pune în aplicare Calimah,
al lui Calimah prelucrat după
LL ,
VE
TRIP Codicele Austriac, de un ju-
i) aa SR rist sas Ivistian Jilechlenma-
za pp VĂRSA che, împreună cu 1 legist
I
Seri: asr SS OTec Anania; aceștia intocmiră
UN

Sati Chr See za A codicele in limba receuscă,


după care abia pe la anul 1555
A

SA USI TAS NL BE 4

a fost tradus în limba romi-


N mea
j A el, "Re
0 XA lat
a noască.
|
a A)
ot Calimah mai face alte
AL

vi deea [i iza
| LD his
1 vag, . mp
diferite legiunii, institue Co-
iar Zi pi mai Ce
>

ie,
pi

misiile epitropiceşti pentru Or= Orfanotrol


N

| STAT 3
N dia
fani, înființază un post de
NAS Zap
Juvisconsult pentru paza exe-
TR

E Faza NE
et cezar cutărei legilor ţărei, în care
SS fu numit stolnicul Constantin
Scheleti, barbat erudit ȘI CX-
Stema Moldoreă şi a Tudeţelur sale
EN

sub Domnia lul Al. Calimah, perient în ek. ”


şi hotărăşte din nou marginile imaşului Imag.
Calimah delimitează
semnele hotarelor vechi, imaş care serveşte
locuitorilor Iaşeni, după
încă şi astăzi Comunei Iași.
/C

din Iași la 1S19, dom-


9. adlihai Suţu e numit în Scaunul
nind pină la 1821.
în Basarabia Iu- Eteria
In acest timp Alexandru Ipsilante pregăteşte
SI

grecească.
Ipsilante și îi promite
fevia grecească ; Mihai Suţu simpatizează cu e
fevruar 1$21, Ipsilantîn-
ajutor moral și material; în ziua de 20 spre Bu-
pleacă înainte
tra în Moldova, stă în Iaşi puţin timp și
IA

tari pentr u Ipsil ante, Dar văzinduse


cureşti. Suţu înrolează zolun
a şi fuge în lusia.
dezaprobat de Consulul rusesc, cl părăseşte domni
CU
RY
„ ORAŞUL IAȘI
52
se termină epoca fanarioților. -

RA
Cu acest din. urmă Domn
Cînd Ipsilante intrase fără veste în Iaşi, poporul şi boerimea
şi nedorită ; totuș
erau nepregătiţi de o asemenea vizită neașteptată
cu revo-
toată lumea de aici trebui să se arâte că simpatizează
înpotrivească. Așa

LIB
luţionarul grec, întrucît nu putea nimene să i se
spre a felicita,
chiar. însuş Mitropolitul Veniamin merse la Tpsilante
făcu în Biseri ca 'rei-Brarhi,
și apoi, cu prilejul unei slujbe ce se
șii dărui un soldat în-
încinse sabia de Comandant lui Ipsilante
cai de poștă;
armat, o sumă de 10,000 de lei, precum şi patru

ITY
a Con-
după ce însă Ipsilante plecă din lași, Veniamin, după cerere
ma con-
sulului rusesc, face să se pronunțe în toate bisericile anate
| | |
| tra eteriștilor.
. Ipsilante crezind ţara Moldovei cucerită de dînsul, lăsă la ple-
Pendedeea
Pendedeca,.ca Guvernator, sub prive-
Gmvornator carea sa din Iaşipe un grec,

RS
unui Arhimandrit grec delu Preisfetitele și-a unui Diacon
gherea
grec, numit Filosoful Stefan, care fusese venit de mult în Moldova
Domnească. Dot cl rîudui Agă al oraşului pe
ca profesor la școala
dascalul Hrisochefal şi Ispravnic pe paharnicul” Pomerul.
VE
„nici un
| Administraţia grecească era o bandă de jăfuitori fără
control; tot avutul locuitorilor se răpia fără milă ș viaţa nimărui
enilor, pe
Jaluri,
nu era respectată, așa că bieţii ieșeni, caşi vestul moldov
NI

în cap, să pornească
unde ajunsese Eteviștii, trebuiau să'și iec lumea
pe furiș de hrăpi-
Bejenie. în bejenie, cu puţinul avut care putea sa'l scape.
vea grecilor revoluționari. | | |
U

ieşeni, cei mai de samă şi mai curajo și,


O delegație din boerii
lor în contra
porni însă spre. Dunărea, spre a cere ajutorul 'Puvei
Balș şi Ioniţă
puhoiului grecesc; între aceştia erau vornicii 'Pudor
AL

cămina rul Iordache


Sturza, spatarul Petrache Sturza, Docrii Cuza,
Rișcanu și sardavul Iancu Stavăr.
e în-
Ipsilanti aflind de isprăvile oamenilor sei din Iași, trimes
TR

liniș-
dărăt aici pe un general al seu Gheorghe Cantacuzino, ca să
tească pe locuitori.
și
| Acesta venind în Iași, revoacă pe Pendedeca din slujba lui,
că nu reușeș te a insufla în-
încearcă a linişti poporul; dar văzînd
EN

credere nimărui se retrage din Iaşi repede.


ş-
După ce Eteriştii sunt bătuți de.turcă la Drăgășani și Îîmpră
15 Iunie
tieți, o parte din oastea turcească întră în Iaşi în ziua de
tu-
mures lase 52 în număr de vro 3,000 pedeștri și 4,000 călări, cu opt
/C

şi urmărese pe cei 700 Eteristi ce mai rămăsese pe aci plnă


muri,
la, Sculeni, undeii nimiceşte - eu totul în ziua. de 11 lunie.
In' luna lui Octombre mai sosesc în Iași 6000 turci, cari adaug
SI

chemaţi
Ja 'jafarile și fărădelegile predecesorilor. Cind turcii fură
îndărât de Poartă şi trebuiră să plece din Iași, la 28 Iunie 1822,
ui, însă
IA

Lașul în prădăciunile Jor ajunsese la culme. Ei dădură foc chiar orașul


icări- în fiecare zi câte într'o altă parte, pentru a putea jăfui mai ușor
la lumina flăcărilor. | | |
Ciumă. Caimacam al Moldovei cra în acest timp Stefan Vogoride, cînd
CU

și o 'ciumă cumplită Dintuia Iașul.


RY
SCAUN DE DOMNIE

Restabilirea Domniilor pămintene.

RA
d).

este numit Domn în Moldova la 1522


lusul
79. Joan Sandu Stuvza în Macări,
şi stă în Scaunul iașan pînă la 1895;
chiar în anul numirei, August în 10,

LIB
un foc mare arde ca la 2000 case
în Iași.
Rușii declarind răsboi “urilor,
Rusii
iu asi.
năvălesc în Moldova şi pun stăpinire
pe scaunul Domniei, iar Sturza fuge

ITY
de groaza lor.
Ruşii întocmesc un guvern pro-
vizor pentru ambele Principate, a-
vînd ca şef pe Contele Pahlen, în Guvernare

RS
ca Vice-preşedinte pentru Moldova
TUSeAsci,

pe Consilierul de Stul Miuciulii. Pah-


E
len fu curind înlocuit prin un or
mai barbar, generalul „/olfulin.
tă d0 A . SĂ
CR Am | brat Ace SS asa i,
. a .

: fa ee]
a)
veri .
a

Pat
afla.

pas
Ta
A
„ai, e ae
C
VE
După încheierea păcei «dela Adria-
e
ear]: (i
nopole, în 15 Noembre 1525, Huşi
. AMA AU
-
» N
„er os
l ADR aie
ori
<
d «fi
:
Hu
i p
4
faza
m
pe
 bă
A [e
E “7
numesc Administrator al ţărilor ro-
minești pe generalul Conte Paul de
label JI.
ti ta fi
I
Di e * Ana ” răi

Kissele[|. Ciuma bintuia lașul în


UN

Stema Aoldoret acel an, Cum și întreasa Moldova.


Kiselefl luă măsuri de curățirea v-
sub Domnia lui loan Sandu Sturza, un co- Lisul
din 1825 a „Serisorei Mo. FAȘClor, instituind cavantine, pustiit de
(După ediția mitet, medical în lași, spiţerii ete.
dovei*, tradusă după Dim. Cantemir), epidemii și
la sapă de lemn po- alte plăm.
AL

Urmară apoi ldeuste şi o epizoolie, ari veduseră


pulaţia întreagă,
Gind abia înceta ciuma, în 1531 se ivi holera, și pustiirea ce
cra îngrozitoare,
o făcu şi această epidemie, în laşi mal cu samă,
TR

s“ după cum
aşa că fu nevoie a se deşerta orașul „infect şi nesânâto
a sa, scoțind
raportează însuş Hisseleli, de două treimi din populaţi
pe cei mai mulţi în şuri sau corturi la cîmp deschis.
piereau pină
Din cei vr'o 10.000 locuitori ce mai remăsese aici
EN

clasele poporulu i; medici nu


la 150 pe zi, fără deosebire din toate
ele încetară 2 mal ju-
mai rămăsese decit unul în Iași, iar tribunal
deca, din lipsa judecătorilor şi a impricinaţilor. ţară,
epidemii succesive se ivi şi formelea în
/C

Odată cu aceste
plagă contribuia mult la despoporarea oraşelor
aşa câ şi această
și ţărci.
veni, compusă
Guvernul rusesc institui o comisie de boeri moldo
SI

Redactarea
giu şi vornicii „JMi-
din vistierii Costache Pușcanu şi Iordache Catar Repgulamen-
avind de secret ar pe (7heoryhe «l-
hai Stuvza și Costache Conache,
tului orisa-
IA

a Ad- nic.
sali, cari să meargă la București și să redacteze sub privighere
prin tratatul
ministraţici ruseşti /teyulamentul Oryunic, impus încă
ște în April 1550,
dela Akerman din 1826. Această Incrare se sfirşe
CU
RY
ORAŞUL IAŞI

RA
desbaterea
se trimete la Petersburg spre aprobare, se pune apoi în
Iași, caşi în Bucure ști, —se
unor Obşteşti adunări extraordinare în
a Sublim ei Porţi, este
aprobă și de aceste, și după o întăritură și
pus în luciare în Moldova la începutul anului 1832.

LIB
"80. La'1834.:se numește Domn al
Moldovei Mihail Grigore Sturza, care domni ro 4
1849. | în Padua 4
pînă la
Focul din - In '1844 un-foc mare distruse toată par- i dpi Ia eA
Sărărie
teade sus a orașului, Sărăria și Muntenimea. FE APE Sea A]

Gel
3
ITY
îi

[3
81. După ce Mihai Sturza este mazilit
de Poartă în anul 1849, se trimete Domn
în locul seu, pe Grigore Alexandru Ghica.
Ruşii Acesta . domneşte pînă în luna Iunie

RS
în laşi.
1853, cînd Ruşii întru iarăș în Iaşi. Ghica
ne fiind bine văzut de Ruși fuge la Viena; - |
în locul lui Rușii numesc Guvernator pe Stema Moldovei
Prințul Urusojţ. Ceva mai târziu se rinduește
VE sub Domnia lui Mih. Sturza.
ca Preşedinte al Divanurilor Moldovei şi Valahiei pe generalul
Budberg, caxe sosește în Iași în Martie 1854.
Vice-preşedinte al lui Budberg pentru Iași, fu rînduit Contele
A Osten-Salen, care se și aşeză cu reședința
NI

în Palatul Domnesc. |
Pe lîngă Paști a trecut prin. Iași Prin-
7 ful Pașchevici, Mareșal de cimp al între-
U

14 gei armate rusești, dar n'a stat decit foarte


puțin aici, plecînd în Muntenia și con-
ducînd însuș citeva asalturi asupra Silis-
AL

trei,— după care, fiind rănit, se întoarse


NASA CAE în Iaşi, unde zăcu aproape o lună fără
CRC <A a comunica cu nimene. Cînd se simți mai
TR

| Stana Aoldovel bine, el plecă peste Prut şi puţin după


sub Domnia luă Gr. Al. Ghica. dînsul întreaga. armată rusască.
Austriacii La 1854 în puterea unei convenţii încheete cu Poarta, intrară
EN

în laşi. Austriacii în Moldova,iar ca vre-o 10,000 întrară în Iași, sub co-


manda generalului-șef Baron de Tess, care trase la casele Rozno-
vanului, și de acolo privi defilarea, întregei sale armate, cu mai mulți
generali. Toţi oficerii și ostașii Austriacă fură daţi pe la evartire la
/C

casele orășenilor.
Turcii Nu mult după aceasta sosește Derviș-pașa, cu oaste turcească,
în laşi, în Iași, pentru a face posibilă întoarcerea Domnitorului țărei în
SI

Scaun ; după care la 2 octombre 1854 Grigore Ghica se intoarse


la Iași, unde continuă a guverna pînă la sfirșirea termenului de
IA

şepte ani, pentru care era numit de Poartă, ce se împlinea la 14


lunie 1856,
“Tm locul lui Ghica se numi Caimacam al Moldovei vornicul
Teodor Bals, care ţînu finele guvernului pină la 17 Fevruar 1857,
CU
RY
SCAUA
DE DOMNIE

1
Si
cînd o moarte grabnică îi curmă zilele. Fu numit în locul seu alt

RA
Gaimacam, Neculai Pogoridi zis şi Co- | a
nachi, fost paşă turcesc, care guverna pină
- O apa
pe DI i

în Octombre 185$, cînd, conform dispozi-


Caimacami.

iilor Convenţiei de Paris, fură numiţi în

LIB
locu'i trei Caimacami dintre bocril ţărei:
Stefan Catargiu, Anastase Panu și Vusile
Sturza. Aceștia trebuiau să prezideze lu-
crările Divunului Ad-hoc, ce urma să se
constitue în vederea alegerci de câtră

ITY
țară a unui Domn pâmintean. Mulţâmită
numai patriotismului neîntrecut al celor
dot din urmă Caimacami, Anastase Panu
și Vasile Sturza, partidul naţionalist din Unite
Stema Principatelor

RS
Moldova, care susținea ideia unirel ţări- sub Aloxandru loan | Cuza,
lor surori triumfă, şi astfel se putu pre- (mediat după Unire),
alegerea aceluiaş
găti, nu fâră o luptă înverșunată şi primejdioasă,
Muntenia, precum Şi Unirea aces-
Domn atît în Moldova cit și în
VE
tor ţări.
al Moldo-
39. La 5 anuar 1859 Divanul Ad-hoc alege Domn
care proclamin du-se uni-
vei pe Alexandru Loan I-iu Cuza, după hotări
de Principutele- Unite, se
vea țărilor romîne, sub denumirea
I
la București, şirul
şi asttel se închee
UN

apoi strămutarea Capitalei


Domnitorilor Moldovei ce au ocupat Scaunul icşan,
AL
TR

.t .
a
+)

CANI
Pi
EN
/C
SI
IA
CU
RY
RA Ur “OMIț *d 9D eta 8031] 1$ Lo “1 ap eU959p ΄INNEeŢ 9[e m19pai Zi 3p [numqiy“ uiq)
LIB
“(Gr9r Cl SET
"HWOSUOZUrI-93109y5
PPOA=PZANIS JI2UIW IN] INȚN7PJEd
"3 eneIeutI( IS
P9J9P2A
ITY prea
a

Zai
RS
VE
NI
ORAŞUL IAŞI

U
AL
TR
- „. '
EN
/C
SI
IA
56
CU
RY
RA
LIB
ITY
CAPITOLUL IV.

Scaunul Mitropoliei Moldovei.

RS
VE
data cu strămutarea Capitalei Moldovei dela
Suceava la laşi, era natural să se strâmule
aici și Scaunul Mitropolitan, alăturea cu cul
Domnesc ; vechii stăpinitori ai țărel, de erau
I
cu durere de inimă câtră popor sau jăcași şi Seramutarea
UN

nepăsători, de ţineau sau uu samă de sfaturile Mitropoliei


bocrilor sau câpiteniilor poporului ce-l incun- Suceava
jurau, dar, în ce privește religia ţărel o res- a asi,
pectau mai întotdeauna cu multă slințenie, și
AL

aceasta ne face a vedea în orce înprejurare grei


pentru țară sau pentru domnie, ci ajutorul sau sfatul Capului relisiei
stâpinitori ai
este cerut și adesea ţinut în samă. Cind faptele unor
struna răbdă-
ţarel sau ale dregătorilor lor, întindeau din-cale-afara
TR

e chiar pe
vel gloatelor, şi aceste începeau să se miște şi sa ameninț
se interpu nă
spoliatori, Mitropoliţii țârei erau singurii ce puteau să
unii şi alţii,să ob-
între stâpînire și supușii înturiaţi, să trateze cu
puterei, pentru Cel-
EN

ție pentru unit siguranţa viețel şi menţinerea


lalți oarecari concesii, mal mult sau mai puțin îndestulâtoare sau
aceasta vedem că
tamăduitoare râlelor de care se pliugeau. Drept
multă vreme deşert ; ceva
niciodată Scaunul mitropolitan nu stă
cu totul strâini
/C

mai mult: pecînd Domnitorii Moldovei sunt adesea


și de ţara ce o stăpinest, capii relisici sunt, cu mici ex-
de nenmul
cepții, numai dintre bâștinaşi.
SI

Lăpuşneanu
Astfel fiind vedem din cronici că Alexandru-Vodă
dela işca, care
aduse la anul 1564 în Iaşi pe Mitropolitul T'eolun
i !).
păstorea atuncea pentru a doua oară în Scaunul Suceve
IA

Mitropolict Aoldora şi Sucerel, de €.


1) Cronologia ce urmează e culeasă din Istoria
Erbiceanu. Bucuresti. 1859,
CU
RY
58 . | ORAŞUL IAŞI

Teofan fusese ucenic al Episcopului Macarie, care a

RA
| 1. Acest
Rișca, și prin sfaturile lui a contribuit ca Alexan-
secol, XVI. Zidit minăstirea
dru Lăpușneanu să se călugărească, cătră sfirşitul vieței lui.
2. In anul 1570 urmă lui Teofan, care fugi în munți, Gheor-
N a

LIB
ghie al Ill-lea; |
In 1572 Atanasie al Il-lea dela Putna.
pp ș

In 1575, Teofil.
In 1577, Anastasie al II-lea pentru a doua oară.
In 1578, Eftimie Munteanul ;
Grigorie al IIL-lea dela Minăstirea Neamţul ;

ITY
In 1580
„In 1581, Gheorghie Movilă al V-lea dela Mînăstirea Suce-
e

viţa, care ne mai putind suferi spureăciunile cele mari ale lui Iancu
Sas, Luteranul Voevod, sau dus din scaun. prin ţara Leșască și prin
(Gh. Șincai, T. II, pg. 235), o

RS
țara 'Purcească.
9. In 1582, Nicanor dela Agapia.
10. In 1584 Gheorghie Movilă al V-lea pentru a doua oară,
care reveni la scaunul seu cînd auzi că sa pus Domn Petru-vodă
a
Șchiopul, iar Nicanor s'a retras la metania
VE sa.
+ În anul acesta Gregorie al XIII Papa Romei schimbând. calen-
Schimbarea
Caulendarului darul, ceru la toţi prelații creștini să-i urmeze fapta ; însă Mitro-
politul Gheorghie Movilă îi respunse să. dea. pace credincioșilor lui,
NI

să se ţie de calendarul cel vechiu. | |


| 11. In 1590 veni Mitropolit Anastasie al III-lea dela Putna;
12. In 1605, Teodosie. Burbovsli ; i 5
Secolul XVII.
U

13. In 1609, Anastasie Crimea al 1V-lea, care a zidit minăs-


tirea Dragomirna; |
14. In 1617, Teofan al III-lea; | |
AL

15. In 1620, Anastasie Crimea al IV-lea pentru a doua oară;


16. In 1631, Atanasie al Iillea; .
17... In 1632, Varlaam gl Il-lea dela Secul, în timpul cărui,
TR

Aducerea la 1641, sau adus în Iaşi, de câtră Vasile Lupu-vodă din "Țarigrad,
pu Sil,va, Douștele Prea-Cuvioasei S-ta Paraschiva ; o |
18. In 1655, Ghedeon al 11-lea dela, Secul, carele în 1656 a
fost times într'o misiune clericală în Rusia.
EN

19. In 1660, Sava I-ii dela Secul;


20. In 1673, Dositeiu sau Dosoftei dela Pobrata, om foarte în-
văţat, care în 1674, în vremea turburărei din Moldova, a plecat
în ţara leșască. | |
/C

21. In anul 1674 fu pus Mitropolit Teodosie “ad III-lea, fost


Episcop al Romanului, de cătră Dumitrașcu-vodă Cantacuzino.
In 1675 revine Dositeiu, care la 1679 Decembre 16,
SI

Tipografie 25.
a
Mitropolie. căpătînd din
Rusia un teasc și unelte tipografice, a înființat. o î2po-
grafie la Mitropolie, în care s'a tipărit multe cărți folositoare. Dar
IA

în anul 1686, întrînd regele Sobieschi al Poloniei în Moldova, luă


pe acest Mitropolit şi'l duse cu el, înpreună cu Moaştele sfântului
Spoliare. Ioan cel nou, cu odoarele bisericești şi documentele sfintei Mitropo-
lii, în ţara leșască, unde Dositeiu a și murit.
CU
RY
SCAUNUL MITROPOLIEI MOLDOVEI 59

Acest Mitropolit a lucrat cu o deosebită rivnă în viaţa sa în-

RA
treagă pentru respindirea cărților romîneşti; dela el a remas un
pomelnic ce și astăzi se păstrează, fiind așezat în Catedrala Mitro- Pomelnicul
lui
politană. . Dusiteiu.

23—94. Au urmat după Dositeiu în scaunul mitropolitan din

LIB
Jași, loan dela Rîșca și Teofan al [V-lea dela Slatina, a căror dată
exactă de funcţie nu se cunoaște.
25. In 1691 fu Mitropolit Saca al [I-lea dela Putna ș în timpul
cărui se rezidi Mitropolia din Iași, cu hramurile Aaşterea Sf. Louu
Bolezetorul şi Intimpinarea Domnului.

ITY
26. In 1702, JMisail dela Secul, om foarte cumpătat şi cu fricasecol, XVIII
lui D-zeu.
27. In 1708, Ghedeon al III-lea dela Agapia, care în lîllu
sa
întimpinat pe Imparatul Petru cel Mare al lusiei și Impâărâteasa

RS
Ecaterina, cînd au întrat în Capitala Iaşi.
28. In 1793, Gheorghe al VI-lea dela Neamţul;
29, In 1799, Nechifor dela Neamţul, om foarte înțelept, fost
dascal a lui Grigore Ghica voevod;
In 1730, Antonie dela Putna, care în 17-10 s'a retras în
VE
30.
Rusia ;
31. In 1740 Nechifor a l-a oară;
ui Sinod în
30. In 1750 acov I dela Putna, care a adunat
I
se mat facă Mitropolit
Iași da 1759 şi a hotârit cu blestem să nu
UN

Mitropolie şi a tipărit
grec în Moldova; a vointiinţat tipografia în
mai multe cărți romineşti,
39. In anul 1758 sa suit în scaunul mitropolitan (raeriil Zidirea bis,
Alu-St Gheorghe
Calimah, fost Mitropolit la Pesalonic; acesta a zidit biserici
la anul 1761.
rolui DMitcenie Gheorghe, alăturea cu Mitropolia veche, din 'Pesalonic.
AL

Il era frate cu Domnitoriul Calimah, care Va şi adus


lpiscopia
34. La 1786, a fost Mitropolit Leon (heuca de la
țara Moldovei a protestat ca să
din Huși; în vremea cărul toată
TR

nu se mal pue Mitropolit grec în scaunul icșan.


rus de Mitropolit
35. La 1785 vine Mitropolit „Imbrosie dela Poltava, rus,
origină, adus odată cu oștile rusești. de ncanm,
36. In 1792 Mitropolit e (avril al //-les, romîn
EN

dar hirotonisit în Rusia, care însă na păstorit decit «4 luni.


Neam- Zidirea
37. în 1792, Jacob al Il-lea “Stamate dela minâstirea toategă ii
şi casele cu
jului, care a făcut să se zidească şcoala, palatul ieșene,
încăperile ce au fost pînă în anii trecuţi în curtea Mitropoliei
/C

cl a reînoit şi tipogratia, în
cînd s'au refăcut aproape din nou;
care a tipărit multe cărți bisericeşti.
instalat în scaun Veniamin Costuche, care secul. XIX.
SI

38. La 1803 sa
la Episcopia de Iuși.
a fost. călugărit de Mitropolitul precedent,
30. La, 1808 Mitropolit Gacriil al Il-lea pentru a doua
veni
Neamţului, cînd
IA

oară, Veniamin Costache vetrăgindu-seîn minâstirea


au întrat în Iaşi oștile ruseşti.
a doua oară, iar
40. In 1812 revine Veniamin Costache, pentru
Mitropolitul Gavriil trece în Rusia.
CU
RY
60 ORAŞUL IAȘI

RA
Clădirea In timpul păstoriei sale, Mitropolitul Veniamin Costache multe
Catedralei, cărți folositoare a tălmăcit . şi tipărit, ajutînd la cultura și propă-
şirea, conaţionalilor sei pe toate câile. Stăruinţelor luă :se dato-
reşte clădirea din nou a marei Catedr ale Mir opolitane din Iaşi, po

LIB
locul vechei biserici pronumită —
Albă. Despre faptele acestui Ar-
hipăstor vorbim mai în special în
articolul privitor la Catedr ala Mi-
tropolitană.

ITY
| 41. La 1842 demisionînd
Veniamin Costache, locul de Mi-
tropolit fu ținut de un Comitet
clerical, pină în 1844, cînd fu, |
numit Meletie, Episcop al Roma- |

RS
nului. Acesta încetă din viață
în anul 1545 luna Lunie, iar lo-
cul seu fu ținut de Ar hicrei pină VE
în 1851.
149, La 1551 se alege Mi-
tropolit Sofronie Miclescu dela Mi-
năstirea Secul. Pietatea și cre-
NI

"dinţa sa au fost exemplare. El


reorganiză în întregul lor cursul
științelor bisericești. Lu 1860 fiind
U

exilat la Minăstirea Slatina, pînă” Mitropolitul Veniamin Costache:


“la 1863 Mitropolia a fost aulnii- | Se
nistrată de locoţiitori, la început 'de Meletie Sardion şi apoi de Che-
AL

sarie Sinadon. |
43. In 1863 Mai 5 ocupă scaunul mitropolitan Calinic Mi-
elescui; nepot şi ucenit al Mitropolitului Sofronie; mai întâi ca locoţii-
TR

“tor, iar lu 19 Mai definitiv; unde rămase îi scaiin pînă la anul


1515, cind fu ales Mitropolit Primat al Rominiei și se.strămută
în această calitate la București.
Restaurarea 44. In locul lui Calinic fu ales Alitropolit al Moldovei Și Su-
EN

Catedralei,
cevei losif Naniescu dela Lupiscopia Buzeului. Sub arhipăstoria aces-
tuia sa, restaurat, terminat şi sfințit, la 23 April 1887, marea
Catedrală Mitropolitană a Iașului, începută de Veniamin Costache.
45. Incetând din viaţă Losit Naniescu în 26 Ianuar 1902, s'a ales
/C

în locui Mitropolit Partenie dela Clinceni, care și astăzi păstoieşte.


SI
IA
CU
RY
RA
LIB
ITY
CAPITOLUL V.

Curtea Pomnească.

necunoscute sa
RS
zidit în oraşul laşi și
in vremuri
VE
există încă, cel puţin pe acelaş loc şi cam cu a-
cecaş menire, dacă nu tot eu acelaș material sau
stil, foasta Curte Domneaseii, actualul Palat chili
nistraliv. De această veche și mare cladire, odi-
I
UN

nioară încungiurată cu ziduri şi forturi se cetate,


se pomeneşte în cele mai vechi cronice moldove-
nesti, ce vorbesc despre oraşul laşi, şi se leagă rele
mal interesante și preţioase amintiri ale locuitu-
; vilor Leşeni şi ale moldovenilor în genere,
AL

câ-
Curtea Domnească, dela înființarea ei, lie de
Asezi ea
Că totdeauna Curţei
tra Stefan cel Mare, cum pretinde istoricul Cantemir, lie de alții Daonuneati,

inaintea sa, a fost tot pe locul cel ocupă şi astăzi, nu mal rămâne
descrieri de câ-
nici-o îndoială. Orşiunde se vorbeşte, în cronici sau
TR

prin (oc sau prin arme a aceste)


latorit sau de lupte, de distrugerea
vaste clădiri, se vorbeşte asemeneit şi de veclâdirea et pr acelas ne,
De această zidire se leagă, ca martur te-
pe «ecleași femelii aproape.
Dommeşti SI. Neculai „din preajma
EN

meinic și nebânnit, și acea a bisericei


slujească drept locaş
Curţei“, făcută de Stetan cel Mare, anume ca să
Domneşti.
de închinăciune Ocârmuilovilor ce vor locui în Curțile
pur-
Inainte ca Iaşul să fie capitala Moldovei, această clădire a
/C

Cuvte Domnească, lie pentru că în ca se opreau


tat. titlul de
cînd se întor-
și se odihneau Domnitorii ţărei, cînd călătoriau sau
Dregăto rii orașului numiţi de Done,
ecau dela vr'o luptă, fie că
SI

ci, şi se intitulau însisi „Curte domnească“, Curteni


lucrau în munele
sau Impulernicifi Domnești.
ar fi să credem cele arătate de lupiscopul Amfilohie, Dr.
IA

Dacă
pe
IVolf, Asalii, Seuleseul 1) ete., Curtea din Iaşi ar exista încă de
1) Vezi paginile 93 şi 20—39 din acest op.
CU
RY
G9 A ORAȘUL IAŞI

timpul cucerirei Daciei de cătră Traian, dacă nu chiar de mai

RA
nainte. |
Fără însă a merge cu cercetările în asemenea timpuri, pentru
cari nici o dovadă serioasă nu se poate avea, vom căuta a rezuma
aici aceea ce se cunoaște din acte sigure şi necontestate.

LIB
In anul 1433 octombre S, Stefan vodă al III-lea dăvuește lui
Jurja Aloc, un sat în susul Saratei, dindu'i „uric cu dreptul pro-.
priei judecăţi locale, însă în atîrnare dela Curtea noastră din Iași“ 1).

ITY
La 1418 avea aşezare aici un Bordea, Judecător Curfei din
Iaşi *). Sa |
O soartă din cele mai fatale se pare că a fost menită să aibă
în cursul vremilor această clădire mărâaţă, căci un lanţ lung de

RS
întîmplări năprasnice cad asupra” la scurte intervale, și, atît zidu-
rile ei semețe sufăr prin foc sau fier, fiind de nenumărate ori dă-
rîmate pînă la temelii, cît și acei ce stăpînese, judecă sau locuiesc
într'insa sunt deasemenea fără ragaz isbiți de tot felul de lovituri
crude şi neașteptate.
VE |
Arderea: In timpul Domniei lui Stefan cel Mare Curtea aceasta arde în
Curte. “1491; Domnul o rezidește și poporul îi dă porecla de Stefanovița,
poreclă care apoi se lăţește asupra orașului întreg, așa că mult timp apoi.
NI

Iașul chiar purtă denumirea de Sefunouița3), lucru care poate a făcut


pe unii cronicari ulteriori să susție că a fost. fundat de însuş
mârele Stefan. Pe o hartă vechie a Poloniei din 1572 4) se vede în-
U

semnat chiar sub numele „Jassy, acel de Stephanovetia în parentez.


A 2-a ardere. În anul 1513 arde din nou Curtea din Iași odată cu orașul,
cărui îi dădu foc șil prădă Bet-Gherei, Hatman tătăresc.
AL

A 3-a ardere, Un alt Hatman, _Libomirschi al Poloniei, dă foc deasemenea


Curţei şi unei părți de oraș, în anul 1621. E
A 4-a ardere. Abia reparatăîn 1624, arde din nou, și Radu Mihnea-vodă o
TR

- reface în grabă, încunjurind'o cu un zid mai puternic decât avuse


pănă ătunci,— dar, spre mai bună aparare a persoanei sale își stră-
mută, provizor, reședința la IMirlău. | | |
A 5-a ardere. La 1650 orașul și Curteă ârd'din nvu, dindu-li-se foc de Bogdan
EN

Hmelnisthi, Hatman tătăresc. | a


A6-a ardere. La 1723, în domnia lui Mihail Racoviţă și la 1753, sub Ma-
tei Ghica, Curţea arde iarăș succesiv. Acest din urmă foc luă naş-
tere dela g casă proastă de pe Ulfu Bocrilor, dincolo de Ripa
/C

Pribifoaei (Privighițoaei).. Abia la 1756, în vremea lui Constantin


Racoviţă-vodă, Curtea începu a. se repara şi reparația ci dură pînă
la 6 Decembre 1758.
SI

——————

1) Arhiva: Istorică a Romîniei, de B. P. Hăjdeu, T. 1, pag. 81.


„2) Amintiri despre Curtea Domnească din Iaşi de Al. P. Calimah. Convorbiri Literare
IA

AVIII, pag. 343. Din această scriere luăm mai multo date în articolul de faţă.
3) Geografia lui Amfilohie Hotiniul din 1795, Iași.
4) La. Pologne & la mort de Sigismond-Auguste, carte'dresste par F. Wrotnoschi, în
opul Le Marquis de Noailles, I[. de Valois et la Pologue, en 1512, Paris, 1878. Dar în-
two altă hartă a lui G. de Reichestorf, anexată la Doldaviae que olim Daciae pars
CU

Chorographia, op publicat în Viena la 1541, vedem însemnat un oraș Stepanouze, cam


pe locul unde este astăzi tîrgul Stefăneşti, cu mult mai spre nord de' Iași.
RY
CURTEA DOMNEASCA —
03

La 1783, în timpul Domnici lui Alexandru Mavrocordat, iarășă 7-a ardere,

RA
un foc cumplit se năpustește asupra Curţei, care arde pînă în te-
melie, așa că nu mai remine din ea piatră pe piatră. Abia după ol
de ani, sub Domnia lui Alexandru Moruz-vodă, Adunarea obştească
a ţărei hotări să se reconstruiască vechiul local al Curţei Domnești,

LIB
—pînă atunci Domnul mutinduse în diferite case din Iași. Zidirea
se începu în vara anului 1804 și se găti de istov la 1506.
La 1827, în ziua de 19 Iulie, aprinzindu-se nişte case dinspre A S-a ardere,
deal, luă foc întreaga Uli/ă Mare, mistui două treimi a Iașului și a-
junse pină în Curtea Domnească, care căzu şi ca pradă flăcărilor,

ITY
fiind prefăcută în ruină de sus pină-la beciuil.
Zidurile Cuvfei se stricavă în anul LS34 spre a se face pe locul
lor Cazarme; la 1842 se distruse și /ourta monumentală, sub
cuvînt că ascunde privirea Curţei, care se pusese în reparaţie şi fu
o

RS
ata în 1843,spre a servi de Pulut «l Qeârmuivei, iar nu lui Vodă
=
Mihail Sturza, care locuia întrun palat propriu al lui, -—astâză 5e-
minavul Veniamin.
La 1880, în noaptea de 13 spre 1: Ianuar, vechea Curte Dom- A V-a ardere,
ncască luă iarăş foc, fără să se știe cum
VE
și de uude, Ciuvernul dispuse
a se începe imediat reparația, care dură totuș pină la 1553, cînd
autorităţile putură reintra în Palatul Administrativ, reconstituit. după
planuri nouă;
I
Cu această din urmă calamitate se încheie seria pojarurilor ce
UN

înti”un chip fatal a urmărit această măreață cladire. Deşi după un


timp, mai mult sau mai puțin îndelungat, această Curte s'a retăcul
necontenit din cenușă şi ruină, ca un alt Phoenix, totu, după cum
spun cronicele şi amintirile celor bătrini, din-ce-în-ee încăperile el
Sau tot redus și micşurat; așa că, dacă ce să credem ce se SCrIc,
AL

că la clădirea cr dintăi Curtea din Iași avea citeva mil de odăi,


ca cra compusă din mal multe corpul de clădiri, mal mari şi mal
mici, avînd în ca două biserici, una a Domnului şi alta « Doumuei,
TR

cu. turnuri, forturi şi ziduri încunjurătoare puternice,—astăzi a


ajuns să nu mal aibă nici 60 de odăi, fără atenanse, fără case în-
cunjurătoare, avînd un singur zid şubred.şi economicos de susținere
,
a malului înalt dinspre miazăzi, pecare e clâdită această Curte. De
EN

celelalte laturi Curtea nu mai are nici o îngrăditură, de orce mate-


astăzi
vial ar fi ea, iar rîpile sau șanțurile ce o incunjurau sunt
umplute şi ograda Curţel e la nivel cu restul oraşului dinspre deal.
/C

se

Sa ne întoarcem însă puţin îndârat spre a însemna şi alte în-


Curte,
tîmplări vrednice de ținut minte, ce Sau petrecut în această
SI

atunci ZAron- Căzărmi


Așa, în anul 1591 s'au durat. de câtră Domnul de
Ungurilor în Curte.
Vodă, căzărmi mari în jurul Curţei, anume pentru locuinţa
paza personală a lui Aron, câ-
IA

lefegii ce fusese aduși în Iași spre


arii ce sau numit Odiile Darabunilov celor Ungureşti din Curte.
La 1G45 a făcut în Curtea Domnească, cu cea mai mare pom-
CU
CU
IA
TI =>
i
SI
/C
. Ce meet ct Inaz
P

.
ad2 .
Pi
EN
Sa ct NI NISU
- i Na Dat tă
as pi

.
TR

“+ la.926 anuar
AL
U
ORAȘUL IAŞI

NI

.
.
VE

1902, în vristă de 82 ani.


RS
|

Iosif Naniescu, Mitropolit Moldovei și Sucevei.


ITY
oa cae dee eat în re aie ma e aa e
LIB
RA
RY
RY
CURTEA DOMNEASCĂ

pă și lux, „Xunta
. -
Domnifei Maria, tata lui Vasile Lupu-vodă, cu Cnia-
Ț . e . . ” .

RA
zul Radaivil Palatin al Litvanici. Miron Costin deserie asttel ser-
barea, acestei minţi 1):
T2, i 7 , ? . u . e
|
Nau lipsit nimica din toate podoabele cari trebuiau la o veselie ca Nunta fiicei
aceea, cu atiția Domni şi oameni mari din ţări străine: meșteri de bucate lut

LIB
aduşi din alte ţări, zicături, jocuri şi de ţară şi străine, Curtea impodobită V, lupu.
toată și strinși boerii şi căpiteniile ţărei, feciori de boeri, oameni tineri, la
alaiuri pe cai Turceşti, cu podoabe şi cu peţiene la şlice. Şi aşa cu petre-
canii trăgănind, s'au zesclit citeca săptămîni ; şi au purces chiar Radzivil cu
Doanma sa în ţara Leşască, cu zestre foarte bogată...
„Aşa s'a făcut nunta aici în Iaşi, lu care ciţiva Domni din ţara leşas-

ITY
că, Singuri cu chipurile lor, cu Curțile lor au fost, şi Patraşen Moszhilă,
Mitropolitul Kievului, feciorul lui Simeon-Vodă. Tar Soli trimişi dela Raco-
cz, cniazuli Ardealului, Kemeni Ilnăş cu daruri, şi dela Matel-Vodă Dom-
nul Muntenesc, singur Stefan Mitropolitul 'Părei Munteneş...

RS
VE
TI :
ie
I
a za: cpt ” Ta re
al Mi
Epmi i t ? - ae
se dle Y |mp: EC(|
UN

*b.de., Ş
Muir mal pc. i A:,

i tii “rs I rue ea „]


ţia
“fi Li
ei
nitujejaie aa d
cra arhi sp pa ie
PE A a DT oare
AL

Palatul Ocirmuirci in 1514, |


TR

după o ilustrație din „Albumul istorie şi literar“, de M. Cogălniceanu, din 1945,

În Ionica Românilor de Şincai, (vol. III, p. 4-4) se wă-


sese următoarele relații despre această nuntă strălucită, date de
EN

hemeny Junoș, solul Prințului Racoczi :


Domnul meu Racoczi ma trimis în acest an, 106144, la nunta Ierzogului
adziwil, care lua pe fata lui Vasile Lupu-vodă, Mam dus dar în Moldova,
la nunta Ierzogului Ianuşie Radziwil, în locul prinţului Gheorghe | Racoczi.
şi Acaţie Barceai al Il-lea, iar al Ill-lea a fost
/C

Tu am fost cel dintăi,


Stefan Mariaşi din partea lui Gheorghe I Racoczi. Am dus cu mine pe cale Soli

oameni zdraveni, cară mi-au fost spre petrecere, anume: pe Sebeş Mikluş,
la nuntă.

pe Sckeli Mihali,pe Orban lerentz, pe Decei Balint şi pe Cisar Ghergheli


SI

și aveam mai bine de o sută călăreţi în escorta mea, fofi îmbracați în pici
de lup. Nunta Sa ţinut cu mare pompă. Din ţara Leşască au venit mulţi
Domni, solii Craiului şi ai altor Domni, cari toţi erau foarte ales îmbracaţi
IA

şi pătiți, ca la două mii de călăreți şi pedestrași. Dar spunind adevărul,


pe curtenii lui Vasile Dupu-vodă nu-l întreceau cu trunuseţa şi seumpetea

1) Letopiseţile Moldocei de M. Cossălniceanu, 'T. 1, Id. 11, paz, ll.


CU
RY
Vi
ORAȘUL IAȘI
66
cu risuri
căptuşite cu soboli, cu samurişi

RA
veştmintelor, că hainele lor cele numai de rînd. Bucatele de pe toate
şi cele de urşinic şi de matasă, erau a era de tot telul şi
c, și pretutindene
mesele erau gătite după gustul leşes rile şi cuţit ele de pe mesele
, lingu
de prisosit.; blidele, țiearele, ulcioarele curat.
cel
cele lungi, toate erat de argint de

LIB
le
Dar musicele şi jocur ile ce sau făcut, ca la o nuntă de Crai,. cine
frunt e a şezut Solul Craiu lui Le-
mai de
va număra ! La masă în locul cel
sesc, şi tot pe rîndu l acela mai întăi a șezut Vasile Lupu-vodă, după din-
Sol, a şezut mivele Radziwil, după
Etichetă. sul toți Domnii Leşești ; dincolo, lingă de Domn din familia Moghilă, cu
fiu
diusul Mitropolitul de Kiew, care era
Gavril, Ivan şi Moisi-vodă, frați, cu mai preoţii cei mai de frunte ai lui, care

ITY
nainte, să se afle în rindul acela
atita procopsiţi erau cit nam crezut şi blind era şi Mitropolitul, şi i-au
ie
oameni atita de învaţaţi. Prea de omen
ivinduse Radziwil, macar Că diusul
cununat în Biserică Dominește, neînpotr
mea Mitropolitului acestuia, cu a-
era luteran. Ca să îngădue loc înaintea
ă, că şi după obiceiul nostru se dă cinste
ceste pricini ni-au adus Lupu-vod

RS
cunună se ţine în mare cinste ; aşa
nânaşului, şi la Moldoveni încă cel ce |
ilă dinaintea mea.
dar din îngăduință au şezut la masă Mogh , nică fată, ici mirea să, nici
În casa aceea la masă n'au fost, nică muere
i. Mai inain te de a şede a la masă, vre-o 50 sau 6 de
joc; ci în piața Curţe zind use de mină, acuş roto-
ane, singu re, prin
părechi de boerpaice şi cuco
VE
esc, la care numai Sail uitat
gol, acuş de-alungul,au întins danţul Romîn înaintea lor un oarecare stol-
a .

ci
barbaţii, dar nu s'au amestecat între ele,
n în mînă, sărea cit putea. |
Jocuri.
nice bătrîn , cu coman ac pe cap şi cu basto
tot ospăţul nu sa prea
Ospățul femeilor încăa fost intultă casă. In și
aceea Solul Crăesc, Mirele
NI

ambătat cineva, ci au băut care cît au voit, şi după


petrec ut, rugindu-ne ca să aştep-
Polonii sau sculat, şi s'au dus, şi Vodă i-au
şi a băut cu noi pînă ce ne
tăm puţintel; şi nau zăbovit mult, ci a venit
mie arătindu-mi mare. dragoste.
U

am urit, dindu-ne toată cinstea, mai ales


Deci ne-am luat ziua-bună, eşit înainte ca, la o juma-
Cind au venit nuntașii, Vasile-vodă încă le-au
foarte bun şi scump, împodobit cu ser-
tate de milă de loc, pe un asturcan
AL

te cu pietre scum pe ; scăril e încă erau aşa făcute,


Podoabe. samuri intranviţe şi ţintui cinci diamante mari
ac avea
precum Şi sabia, cu care eră, încins ; pe coman a-calu lui, precum am
cel- din deget. Po do ab
lui a,
Vodă. .şi-
şi altul în. inelul
socotit atunci, plătea patru zeci de mii de taleri. După: trei zile de ospăt,
TR

davurile de noi duse, ne-am


pe mire şi mireasă i-am lasat, acolo,şi dîndu-le gă-
meu, pe care Vam
înturnat şi eu mam erăbit a mă înturna la Prinţul
Aa
sit în Muncaciu,
EN

Castelul Into carte: germană tipărită la Augsburg, în 1701, cn titlul


viă,.se aflu
Iaşului. Descrierea râsboaelor puterilor creștine cu Turcii și Tata
atunc ă după natură.
vinete ale diferitelor evenimente, desemnate pe cum
Iașilo r după
Intre altele, zice Asaki !), se vede Castelul
/C

se afla pe atuncea, și despre. care istoricii noștri nu ne-au transmis


nici-o știință. Din acea vignetă 2) se vede cetatea noastră, adecă
zidirile pe care după desele arderi ale Curţei sa construit acea de
SI

faţă, la 1804 și 1813. Acea cetăț ue, la Romani numită Municipiun


re Nord
Iassioram, era conjurată cu apă, începînd de la ripa Cudinsp
aşa fel de
este astup ată.
IA

ȘI trecînd în faţa, Palatului, care acum


tării încunjarat, castelul a putut deseori rezista la atacul inamicilor“.

Calendarul pentu Români pe 1868,0). de G. Asaki i. InInstit. j


ine, Iaşi.
i Albinei.
1) lin Pacest
CU

2) Vezi pag. 2 și 2495


RY
CURTEA DOMNEASCA p

RA
Dar pe lingă această cante citată de Asaki, d. Al. Papadopol-
Calimah mai menţionează de o carte rară, tipărită la lranefort, în
1779, sub titlul: Greschich?e des degenteiivliren hviegs zarisehen Dus-
Sland, Polen und der Ottomanischen Dforte, mil hupfern (Tom. NI, la

LIB
fine), care ar conţinea deasemenea vederea Curţel din Iași, asttel
cum se afla la 1771, cînd Yeldmareșalul Rus contele Romauzow ţi-
nea cartierul scu general în ca; sub acea vedere este scris: Jussi,
die Iaupstadt dev Moldau. Das Iauptquavtier des Pussisehen (rene- Gravuri,
ral Peldmavesehalls (ivafen von. Romanzone, 1771.

ITY
Această gravură am avut prilejul s'o vedem răsleaţă între mal
multe stampe ale Academiei Romine din Bucureşti, fară să se ştie
de unde și la ce op aparţine. la însă nu e decito reproducere
exactă a clişcului gravurei citată de Asaki, în Calendarul seu pe
1565, ca editată la bags în 1701, ceva mat neagră, avind

RS
inscripția de mai sus sub gravură, pe cind cea dela Auzsburge are
inscripția, ce se vede în stampa noastră de pe pagina 2, la stinea
gravurei. Deci, o simplă plagiare a editorului din lranefort după
opul din Augsburg.
5
VE
Zidul dinprejuvul Curţei era patrat, foarte gros, zidit din les- Zidusvile,
pezi mari și întărit cu turnuri patrate, metereze și alte mijloace de
I
aparare contra atacurilor dușmane. “rel întrâri deosebite erau în
UN

zidul Curţei : întâia, acea din faţă spre Uliţa Mare, care era în-
trarea de onoare sau principală, i se zicea Pola Domnească ș culoua
erau spre Biserica St, Neculai şi se numea oaste Darabuanilor sau Porţile,
Druanilor, pentru că acolo era aşezată cazarma păzitorilor Dom-
neşti numiţi Draguni; poarta a treia cra dinspre Pahlui şi Cetă-
AL

țuia, Și se numea Poavlea Seimenilov, car aveau acolo cazarma lor,


Cazărmile Draganilor şi ale Scimenilor, caşi turnurile de pe
zidurile Curţei, serveau adesea de închisori pentru bocrii ce se în Închisori,
cercau a se impotrivi poruncilor sau ideilor lui Voda, sau erau baă-
TR

nuiți macar că ar unelti înpotriva Domnicl.


Sub casele Doamnei din Curte cra un beezae me, chiar la ca-
pul scărei, în care a fost aruncat și închis mai mulți ani vornicul
EN

Jordache Iuset, de câtră Nicolae Mavrocordat- Vodă, câcl îl crezuse


dușman lui și părtaş al lui Cantemir. Dar în anul 1711, venind în
Domnia ţărei Dumitraşcu Cantemir în locul lui Mavrocordat, cel în-
tăi act al lul cînd a ajuns la Curtea Domnească, a fost să se o-
/C

prească în faţa Deciului, să strice ușa şi să scoată din temniţă pe


vornicul luset,
In acelaș an, I?Il, veni în Tași /mpivatul usiei Pelru cel Petru ce]
SI

Mare în
Aluve cu Împărăteasa sa Peaterinu, şi ambii primiră ospitalitate de Curte,
la Cantemir-vodă, timp «dle trei zile în Curtea Domnească, ocupind
Împăratul un mare apartament în (uitea mare sau de sus, iar Im
IA

pârăteasa alt apartament în Cuofea mieă, unde locuia Doamna lui


Cantemir,
In ograda Curţei, pe la 1717, era un mare serinciob, pentru
CU

N
RY
68 ORAȘUL IAŞI

veselia curtenilor,.și se spune că. Mihai Racoviţă-vodă a pus să se

RA
Serînciol. spinzure de o fure ă a acestui serineioh, Vineri în 9 Ianuar acel
an, .pe Spatarul Cuza, presupus că ar fi. complotat cu mai mulți, ca
să aducă pe Austriaci în Iaşi și șă-i ia Domnia.
La 1793, se aduse la Carte și se așeză întrun părete o mar-

LIB
mură cu inseripție romană, găsi-
tă la Gherghina, lingă gura Si-
retului ; această piatră nu se mai
găsește astăzi, poate că a fost -
distruşă de focurile ce au urmat

ITY
de atunci, sau îngropată în te-
meliele curței însăși la rezidiri !). ,
Pnrnul, Domnul Grigore Ghicaîn pri- £
măvara. anului 1727 a făcut să

RS
se reclădească Turnul de pet je e]
Poarta Curfei Domnești, zidindu'l|în
pi E ÎL
în felul celui dela Mânăstirea
Golia, și i-au pus un Cedsornic
E
VE |
al
mare, care cînd.bătea se auzia Poarta Cuţei Domnești,
în tot or așul. EL a mai prefăcut (După un sigiliu).
odăile Seimenilor de gar dă, și chiar şi îmbrăcămintea, loro a schimbat,
dîndu- le” unora haine negre, altora voșii, iar în cap chivere negre,
NI
Unitowma.
In ograda Curţei se afla o mare magazie numită jifni/ă,în care
se ținea, de- ale mîncărei pentru timpuri de resboi sau de foamete.
U

Un German TPilden *), ce inecu priv Iași la 1611, revenind din


captivitate dela Turci, zice că „lașul samănă cu. un oraș țărănesc,
AL

nu are muri în jurul scu, însă are un Castel vu în care șede Dom-
nul țăreit,
Un francez din Lorena numit Zoppecourț, care a petrecut în
TR

Iași pela 1611—1617, vorbește asemenea despre Curtea Domnească


din Iași, arătind cum . Domnul Alexandru Movilă întră. în sala 'Tro-
nului și dadu mese mari boer ilor şi rudelor lui.
EN

Iudată ce Principele se apropie de castel, zice Ioppecourt, începură


în semn de bucurie a răsuna trîmbiţele, fiautele şi tobele. Intmaceea Prin-
cipele Alexandru, "urmat de c6i mai de frunte ai oastei sale, intră într”o
sală mare, bine gătită, unde se află un tron înalt acoperit cu catitea, în care
"Tronul, Şezu ; aici fu salutat, şi proclamat de toţi cei mai inari de Domn şi Voevod
/C

al Moldovei; după aceasta Alexandru pofti la masă pe cei mai de. frunte să
ospăteze şi să petreacă cu dinsul, o parte din noapte ; apoi se duse fiecare
să mile unde a putut în Cetate, care era. părăsită de toţi cetăţenii sei 2).
SI

Ar hidiaconul Paul de Alep în deserierea călătoriei sale la aşi, zice.


despre Curtea Domnească,că apartamentele în care locuește Domnul
IA

și Doamna” sînt, de pavamidă și olane, şi că acoperemintele sînt, zi-

1) Veză îndărăt, pagina 19-21,


2) Tesaur de monumente Istori ice, de Papiu Ilarian, T, II, pag. 143.
3) Idem, 'I. 111, pag. 35.
CU
RY
CURTEA DOMNEASCA
69
dite de însuși Vasile-Vodă, că avea

RA
o seră mare de ceremonii care Seara,
se numea Scara Divanului ; că lingă apartamentele Doamnel era o
bae caldă, zidită de Vasile Lupu, pentru uzul exclusiv domnesc, fiind
pardosită. cu murmură, în care apa se aducea cu sacale din lacul

LIB
de dindosul Curţei. Cina Domnul şedea la masă, totdeauna
Baia,
cinta
o muzică, băteau tobe, sunau iluere, trimbițe etc.
In ograda Curţei se alla un cerdac mare de piatră, un fel de Corlacul.
belvedere, care la nevoc servea și cu fort de aparare.
=

ITY
In 16 Decembre 1656 a sosit în Iașiun Solal Pegelui Suediei Solul
Carol A (rustar, anume Felling, cu scop de a încheia un tratat de ltegselui
Suediei.
“alianţă cu Gheotghe Stefan Domnul Moldovei. Solul fu primit de
Domn chiar în sala Tronului, şi în mare taină se încheie tratatul

RS
între Aloldocu, Suedia, Electoratul Drandebuvgului, Principii V'rau-

oroare teeaa
ei p.
VE
CI ID NIN ESSza a
( IS De

ii
fi IE era it i js
E
I
UN

d Mae li peria ta sai


Îi: sli 5
a.
A js =, Aa e SAE
a e
ji Peas: si

Emde gee aoi aiee]


: = ...t pa 1:
A: - Sl i) i.
AL

Palatul Administrativ actual,

silraniei şi al Munteniei, înpreună şi cu Ilatmanul (azaeilo din U.


TR

crina, avind «de scop ocuparea şi împărțirea Poloniei între con-


tractanți.

Prin anul 1692, Logofătul Miron Costin şi cu frate-seu Ilat-


EN

Decapita-
manul Yelicico, împotrivindu-se la toate poruncile Domnului şi ur- rea lui
zind chiar în ascuns detronarea lui, Constantin Cantemir-voda tri- Velicicu,

mese de tâiă capul lui Miron Costin la moşia sa Bărboșii, iar pe


Velicico îl aruncă în beciul de sub Curtea Domniței.
/C

După două
zile dela uciderea lui Mivon-Costin, Vodă dă poruncă Armașului să
scoată pe Hatman afară, şi fără multă judecată il tae capul dina-
SI

intea potţei Curţei Domnești, ind faţă şi Dumitru Cantemir fiul


lui Vodă, după care i se aruncă trupul în mijlocul mulțimei, pe
piaţa: Cur ţei ; și numai după trei zile de arâtare în vileaw astirvu-
IA

lui, a învoit pe soţia lui Velicico : să-l îngroape creştineşte,

DBavonul “Liepolt, colonel Austriac, la 21 August 1711, cînd


CU
RY
ORAȘUL IAŞI
10
ul Rugen de Sa-
Nemţii ocupară Iașul, făcind un raport cătră Prinţ

RA
şi serie între altele: „La
voia, arată că Rușii sau retras din ţară
încunjurat de un
Iaşi Domnul stă întrun Castel, făcut în stil antic,
la Domn cînd se
zid solid, precum sint toate mînăstirile; am întrat
iar El mi-a -respuns
afla la sfat şi Pam salutat-în limba latinească,

LIB
|
tot în latinește, foarte corect“. tă-
Asaltul La 1717, chiar în ziua de 1 Tanuarie spre sară, Austriacii
Nemţilor,
barăse fără veste în Iași şi atacă Curtea Domnească. Cinci sute de
fără nică 0 o-
Seimeni ce crau păzitori ai Curţei le deschid poarta
aţi venit! Nu a-
punere, ba încă le mai zic pe deasupra și: Bine

ITY
că iute,
ceasta fu şi părerea Domnului Mihai Racoviţă, care încăle
cioşi și
împreună cu câțiva soldaţi și boeri ce-i mai rămăsese credin
dădu o lovitură puternică Nemţilor chiar în ograda Curţei Domnești ;
e în bună
apoi văzînd covirşitoarea putere a dușmanului, se retras

RS
jurat de duşma ni. Venin d însă,
ordine la Cetăţuia, unde apoi fu încun
Domnului, câţiva Seimeni ce mai rămăsese de partea
după alarma
sa, negustorii, vinătorii, cum și o samă de 'Tatari ce se aflau aşe-
şi pe dealul Avoneanului, luară între două focuri
zaţi în 'Vatarași
VE
'Păorea pe Nemţi sub poalele Cetăţuti, îi bătură strașnic, prinse şi pe căpite-
capul
capului
nia lor Ferentz Ernau, şi aducîndu'l în Iași, puse de i se tăia
ui
în poarta Curţei Domnești, în fața mulțimei adunate acolo.
Ferentz. chiar
NI

Resmi-Ahnet fendi, călătorind în Moldova în 1765, August,


care e în-
serie că centrul Iaşului e ocupat prin Palatul. Domnesc,
U

puind - ast-
tărit caşi Galata și Cetăţuia, cu un rînd de ziduri, închi
respinge
fel „o specie de castel, din care mar fi peste putinţă dea
asediul broaștelor. sau al viermilor“ !..
AL

Lordul Baltimore în călătoria sa de la 4 la 13 Iunie 1764 dela


Galaţi la Hotin, zice apropo din casele din Iași: „... CU excep-
ţia Cumfei Domnești și ale citorva boeri mari, cu ogrăzi îngrădite cu
TR

ziduri de piatră şi cu turnuri“. |


timp
Un geograf grec Dimitrie Pilipide, care a trăit mai mult
la noi, întwun op al seu despre ţările vominești, scris la 1791 și
editat în Lipsca, la 1516, zice că Curtea Domnească din lași este
EN

zidirea „cea mai însemnată din tot Imperiul "Turcesc, pentru mâri-
med, frumuseța şi bogăția ci“.
/C

In turnul cel mare de deasupra porţei Curţei Domnești se afla


Paraclisul. un Paraclis, în care se făceau toate ceremoniile religioase ale Casei
Domnești și jurămintele de credință câtră Domnie ale boerilor, şi
SI

care se zice că a fost mai întăi construit acolo de Ştefan 'Lomșa-


vodă ; acest Paraclis era puţin încăpător, întrucit nică boerii cei
mai mari ai Curţei nu încăpeau acolo. "Deasupra lui era o clopot-
IA

niță, iar dedesupt Visteria, și sub visterie era temnița. In turn se


închideau adeseaori boerii resvrătitori sau cari erau prinşi cu vicle-
şug în contra lui Vodă. | |
CU
RY
CURTEA DOMNEASCA Tl

Cînd a întrat în Domnie Mihai-Racoviţă, la 1704, a distrus

RA
turnul, a destiințat visteria şi temnița de acolo şi a mai mărit pa-
vaclisul, fâcindu-lo adevarată biserică mai mare şi mai întinsă deci/
toate celelalte din tîrg, iar turnul Va făcut din nou spre a sluji «de
clopotniță numai.

LIB
st

In Alunul istorie și tilerar pe 1545, publicat în Iaşi de M.


Cogălniceanu, găsim un articol special despre Curtea Domnească,
din care estragem următoarele, relative la biserica refăcută de a-
coviță-vodă, cum și alte date interesante:

ITY
Pe păreţii capelei acesteia, zice MM. Cogălniceanu, erau în rind hro-
nologic aşezate portretele Domnitorilor Moldaviei, incepind de la Bogdan-
Dragoş. Curțile erau încunjurate de un zid cadrat, întărit cu turnuri; în
unul din aceste, acel despre Bahlui, care pină lu 15314 era încă în picioaru,
pe locul ce formează astăzi colţul cazarmei Girenadirilor, ce esă în uliţă în

RS
preajma caselor răposatului Logofăt Grigorie Ghica, în acel turn zic Van Decapitarea
boerilor
“taiat Pornicul Manoluchi Bogdan şi spătarul Ioan Cuza, prin poronca Dori- Bolan și
nului Constantin Muruz, în 18 Avgust 1778. Cuza,
Insă toate aceste zidiri cu anticităţile ce cuprindea, cu partea ce mal
rămăsese în ţară din arhiva naţională dusă în Polonia de cătră Mitropo-
VE
Jital Dosoftei, sub Sobieschi, cu odoarele Domnici, toate fură prada unui
al patrule foc, mai cumplit decit cele dintăt trei, carele la unul 1193, subt
Alexandru Mavrocordat din toată Curtea Domnească nu lăsă peatră peste
peatră. Domnul se mută atunci în casele Mitropoliei, care şi ele fură pre-
făcute în cenuşă ; Mavrocordat urmat de pojar se trasă în cetățuia Galata,
I
dar şi de acolo fu iarăşi silit a eşi prin un foc ce isbueni în minăstire ; şi
UN

de numele Pirlea- Vodă, cu care îl porecli norodul, cl se aşeză în


urmat Pirlea-vurdă,
casele Jlutmanului Costachi Ghica, astăzi a Iatmunului Alecu Iioset losno-
canu, De atunci Residenţa Domnească fn, cînd în acest palat, cind în casele
D-sale Loyofătului Alecu Mavrocordat, mai în sus de Biserica Buna-Vestire.
La nul 1803 însă Domnul Alexandru Muruz se hotări a rezidi Cur-
AL

che-
țile vechi. După ce se adunară cele mai bune materialuri, alegindu-se
Orhei,
resteagiu cea mai aleasă din Carpaţi, aducinrlu-se var tocmai de la
şi toţi meşterii plătindu-se cu bani hotăriţi, zidirea se incepu în vara anului
1503, sub de aproape privighiere : orinduitului boer Visternicul Sandu-
lachi Sturza, avind de ajutor pre Vornicul Iordachi Draghiză, pre care Dom-
TR

vi-
nul după săvirşirea palatului spre răsplătire îl numi Paharnic. Domnul
şi cu stăruinţă pină
zita singur în toată zioa lucrul, care se urma necontenit
solenelă
în vara anului 1806. Atunci zidirea era gata desăvirşit, sfințirea
se făcu în 98 Avgust; la acest prilej de bucurie pentru toţi Moldovenii,
EN

dată
poeţii de atunci făcură următoarele versuri, pre care pentru intăiaşi
Je publicăm astăzi :
i Versuri
Acum Curte proslăcită, pentru
/C

zidită, initugurarea
De Domnul Murus Curţei.
Moldova au dobindlit,
Și lingă aceasta multe
Lucrări nctăgăduite,
SI

Punătăţi pentru pămint.


DBolnuvilor căutare,
Și iscoare adăpitoure ;
IA

Insătarea-au contenil.
Perii brună îndreptare
„Isupriților scăpure
CU
RY
ORAȘUL IAŞI

„- Obgtiă au pricinuit.

RA
* De. Ilvistos mai înainte,
- Pace istoricii cuvinte,
Cum c'odulă ar fi fost
A Rimlenilor zidire,
Care dală în peire

LI B
După vreme sau întors. Etc.
“Alta : | ”
II

Alexandru AMuruz cu. inimă curată,

ITY
Din temelie-au înălțat zidirea Curţii toată.
Șindat o au afierosit la inii darui din fire:
Dreptatea, judecata, zic, și buwoblăduire.
Și aceste trii păn'acum n'aveauu sălășluire,
Puvtinduse din loc în loc cu multă rălăcire.

RS
Spre mulțămire-au împletit de laude cunună,
Incovronind pe-al nostru Domn, tustrele dimpreună.
Șaici ele ajlinduse, strigă cu libov mare:
„Veniţi toți asupriților, aflați îndestulare ;
Intraţi făvă sjială toți ; eșiți cu malțâmive
VE
Prin porțile bunei dreptăți, și fără oscbire.
Insăloșaţi uți cîștigat isvoare cdlăpătoure,
Voi bolnavii ați dobîndit: a voastră căutare.
Pentru Alexandru Aluruz, vecinică proslătire;
NI

Fiiul Boungheliei fiul, fără lăgăduire.


pen-
Mutarea! Domnului Alexandru Muruz în Curțile nouă era hotărită
30 Avgust. 1806, ziua stiutului Alexandr u, patronul Voevodu lui: Cu o
LU

tru
zi încă mai înainte, sara în 99, Domnul primi grabnica înştiinţare că răz-
boiul între 'Purcia şi Rosia se declarase, şi că în urmarea acestii, Domnul
"Țării Romineştă, Constantin Ipsilant şi părăsise Bucureştii şi se trăsese
dineolo de: Dunărea. Muruz ne voind a se arăta Porții mai puţin credincios
decit. Ipsilant se.şi găti de drum, şi încă în acea seară plecă pentru tot-
RA

deauna din Iaşi, trecînd cu lacrimile în ochi pre lingă acele Curți pe care
le zidise cu atita strădanie și dragoste, şi în care, cînd era gata, nu i se
ingădui de a se muta, spre a se Ducurz de rodul ostenelelor sale. Cind au
fost în preajma lor, se zice că de durere nici mau vrut a se uita la ele.
Muruz a fost păstaat zidul împrejurul Curţilor precum era înainte
T

Zidul şi
turnurile. de vreme ; numai cit l'a reînoit precum şi tumurile din el. In locul însă
a Paraclisului ce era, la capătul Uliţii mari, a zidit poarta Domnească cu .
EN

o galerie deasupra, în care muzica 'Vurcească— Meterhaneana — cînta la ce-


vemoniile mari, la vreme de masă când prînzia Domnul, şi sara la chindie.
Curțile înlăuntru aveau mai aceeaşi împărţire ca şi astăzi. In rîndul de sus
Haremul
locuia. Domnul; partea despre Sf. Neculai era Haremul Doamnei. Palatul
Doamuci,.
Pos-
I/C

avea trei săli mari : Sala Haremuluă în care se făceau balurile, Salu
tolnicic unde se primiau voerii după ce se înaintau de cătră Domn, şi Sula
Tronului sau Spătărie, în care se făceau ceremoniile Curţei. Pe plafonul a-
celei Sale erau zugrăvite murea Moldovei în mijloc şi prin prejur armaturile
celor două zeci şi unu de ținuturi în care era împărţit principatul. Rindul de jos
S

era hotărit pentru instanțiile Ocîrmnirei şi slujbaşii Curţii. Palatul în această


stare a slujit de residenţie domnească pînă în vremea, lui Ioan Stuuza V. V.
IA

la 19 Lulie 1891, cînd la un ceas după meazăzi, un foc isbucninil încă din
casele Spătarnlni Ilie Burchi, care astăzi formează aripa dreaptă a Aca-
demiei, şi minat de o cumplită furtună, prefăcu în citeva ceasuri toată
Uliţa mare şi cu a treia, parte din oraş în cenuşă,
CU
RY
CURTIA DOMNEASCA
cc - 2 Rma m me

Atunci şi curţile, deşi izolate prin piața întinsă în mijlocul cărei se


afla, luară foc şi pănă în sară deabia citeva beciuri boltite rămaseră ne- Arderea

RA
jignite ; o mare parte din averea Ocirmuitorului şi din acturile publice fură Arhivelur.
prada pojarului. Domnul se mută în casele Spatarului Puanaiti Cazimir, ce
astăzi formează aripa dreaptă a Academiei, şi cari prin o curioasă întim-
plare remaseră nelovite de cumplitul element, deşi era atit de aproape de
nenorocita locuință ce pricinui sărăcia şi desnădăjduirea a atitor mii de

LIB
familii. Curțile rămaseră o ruină jalnică pentru Iaşi mai mult de 13 ant
Drumeţul și străinul nu putea să se oprească de a nu vedea cu 0 ochire
tristă aceste risipuri care domină asupra capitalei ţării, şi toţi doriau casă
vadă iarăşi întoeminduse această zidire atit de interesantă. Cinstea unel
asemenea întreprinderi era păstrată Ocirmuirii de astăzi. In sesia din anul
1839—18:10 Guvernul propuse Adunării Obşteşti ca antreprenorul venitul:

TY
lui poşliniei, sau a exportaţiei grinelor din ţară, să fie dator a prezidi şi Reedificarea,
Curtea destinată a se face Palatul Ocirmuirii. Această propunere încuviin-
ținduse de cătră puterea legislativă, şi acel venit. al Statului vămiind pe
socoteala D. D. Vor. P. Balş şi V. Alexandri 9), lucrările se şi incepuri:

SI
în primăvara anului 18:41, după planul înfăţoşat, de câtră Ocărmnire, fidu-

_
mar.
i
pi
-pă
E)

[a
„.

=.
pc
aul
„2 aie a
Pai
“poe
Te
IN
ac.
name e
(e?
, -. aafu:
cei
Mediu Did
Tebea
ER
0
pe n at Pe
Bta:
pot opac i
9 a pai
Tai
qopree
are
ase,
.-.
. a.._
.

- .€ îi
'
,
IV
E . .
- . Pc m
. s Di .... mm aa
Za Da ... - .”
erai - .
pat? „AT: PI II . PI!
e ao. cc. i .
d. . - ... . Te
UN

n pie . -et E RES Zi i „il


Po amege! “ a:
sr pei pa asa
în .. me -
paaa Ti
..j
mei
LI a
| ma. -d a e
, i:
. o
mri p.m
ET _
Te
acue ARĂ
.
po
Pa La | Dă ae ai na
ar E ' n e “ ".“ ” Li
PCI “ î ”
n. 1 oua_ re
f..
„ i .
, - p> în.
AL

:
4
— ...
.
Sa 4 - . _, *
N
pe
. 1

.
a! Îi s y
d
NS
: ee
asa dt . ,
-
or
da.
L DR
n AR
7
-
iz
Io Se .
„e '
. a apa
TR

I'vasta Cuvle Domncuscă, acum Palatul Administratie

văzut din Mahalaua St. Andrei, >


EN

le se strica-
vile de prin prejurul Curţilor în mare parte precum şi turnuriile oştineşti ;
zeră încă în anul 1834, spre a se face pe localul lor cazarmi
Palatul în Dârimarea
iar Poarta Curţii, ascunzind privirea, fii oborită în anul trecut. Aduna- Porţei,
fu gata în toamna anului 1543, şi peste iarnă
forma sa de astăzi ca
/C

e sale; asemen e şi Obşteas


vea Obştească ordinară 'şi-auavut în el seanțel țărit şi a
tă pentru alegere a Mitropo litului
Adunare extraordinară, întruni astăzi, adecă în
Episcopului de Roman ; cea dintăi in sala sesiilor sale de
tocmai în mijlocul
aripa stingă despre sf. Neculai, cea a doua în Spătărie,
SI

în faţa Uliţii mari. Definit iva însă împlini re : destinaţiei


trupului zidirii, luna Mat intre
anului Î54£ș în
palatului nu sau făcut decit, în primavara e s'au mu-
adminis trative , judecăt oreşti şi militar
20 şi 30, toate înstanţiile
IA

eare poate lesne judeca,


tat în apartamentele ce le-au fost hotărite. Tieşte
1) “Tatăl poetului Alexandri.
CU
RY
= ORAȘUL IAŞI
a

la un loc a tuturor părților 0-

RA
ce folosuri a înriurit de la această adunare
îndeminarea publicului.
cirmuirii, atit. pentru grăbirea slujbii, cât și pentru

După această relație a lui Cogălniceanu să revenim iarăș ceva

LI B
mai îndărât, spre a însemna încă citeva date din trecutul acestei
Curți, atît de zdruncinate de întîmplări şi elemente.
ţării, n'a
Dela 1806 Ruşii întrind în Iași și, acaparind guvernul
cînd veniîn Iași
locuit nici un Domu în Curtea Domnească, pînă la 1812
luă reşe dinţ aîn acea Curte.
Scarlat Alex. Calimah ca Domn, șiși

ITY
citat -o1), ne spune că
DI. Al. Papadopul-Calimah, în scrierea ce am
an de Viena,
Desenul există un desema zugrăvit cu multă artă, pe o tubla de porțel
cum era la 1514,
Curţei. avînd forma ovală, care reprezintă fațada Curţei, așa.
scoasă după natură, cu Marca Moldovei în frunteşi piața Curţei;
Domnul Scar-

RS
cu o caretă trasă de șese cai arăpești, în care se vede
caretă
lat Calimah cu Doamna şi Domniţele Sale, iar nu departe de
şi din toate părţil e garda
iul seu, beizadea Alecu Calimah calare,
. Sub stamp a Curţei se
Curţei călăreață, repezinduse și jucind giritul
VE ). 'Labla ua
vede inscripția Schu/frid 1814, (numele pictorului Vienez
aceasta se păstrează și astăzi în familia Calimah.
Un funcționar rus, Jynut lacovencu, brimes cu 0 misiune în 'Ță-
vile Romine, între anii 1820—26, făcu o descriere a şederei sale.
NI

aicea înti'o carte tipărită în 1828 la St. Petersburg, avătind între


altele că „Curtea Domnească din lași e zidită după architectura
LU

Europeană, amestecată puţin cu stilul asiatic“ ; că „Poarta Curţei.


era păzită de un corp de Arnăuţi, înarmați cite cu două pistoale
Stilul Curţei:

și cu cite uniatagan; că Domnul locuia în rîndul al doilea sus, că


mulți boeri vorbeau bine limba franceză sau rusească, însfirşit că
leşenii cşeau seara la primblace în felurite trăsuri în împrejurimi,
RA

mai ales la Gulatu, de unde oraşul se vede în cea mai frumoasă


poziție“. |
In sala Divanului celui. mic, se dădeau deseori de Domnii vechi
T

mese domnești, la cară luau parte Mitropolitul, Episcopii, boerii mari


şi chiar unii din popor, după chemarea Domnilor, și toți ospatau în
EN

a
Mese sunetul cântărilor vechi moldovenești pe ton bisericesc, precum și
Domnești.
tarafurilor de lăutari ţigani. Cind se punea Vodă la masă se slo-
bozea un lun, iar cînd se închinau paharele, bubuiau toate tunurile
din Curte, puști etc.
I/C

In jurul sau în faţa acestei Curți sau petrecut în vremuri multe


bonturi şi vărsări de sînge; Domnii adesea puneau să închidă Por-
S

țile şi prin metereze dădeau focuri contra mulțimei resvrătite ; alte


IA

dâți venia însuș Mitropolitul în capul norodului și Vodă trimetea


să deschidă porţile Curţei, să între sfîntul Prelat și să arăte păsul

1) Nota 2 de pe pag. 62, îndărăt.


CU
RY
CURTEA DOMNEASCĂ

GO
mulțimei, căci cînd era el în frunte, Vodă nu se temea de ncorin-
duială, — dar trebuia să facă dreptate celor ce o cereau.

RA
In vremuri de bejenie, mulți oameni se ascundeau şi se inchi- Adiipost.
deau în mânăstiri, dar mai ales în această Curte Domnească, care
era mai întărită decit alte asemenea adăpostiri, servind ca o ade-

LIB
varată cetate.
*

Curtea Domnească din Iaşi a fost vizitata de trei mari stâpini- Rezi și
tori de ţări: Loan ul I/f-leu Sobiesli Regele Poloniei,în anul 1656, Ipriţi
Petru cel Mare Imparatul Rusiei, în anul I7LL şi Stanislaa -iu

TY
Leczinskii Regele Poloniti, în anul 1712,
[n biserica Domnească de pe Poarta Curţei, Petru cel Mare și
Cantemir jurară credință şi alianță reciprocă,

SI
ve

După tocul dela 19 Lulie 1527 Curtea a ramas în ruină, căci


deşi la 9 Iulie 1531 Mihail Grigore Sturza veni Domn al Moldo-

ER
vei, cl însă se așeză în casele sale, pentru care Adunarea Obştească
ii votă o despăeubire de 38,000 galbeni, cu care SASI mărească
alatul propriu. Incepindu-se reparația, după curu istoriseşte AM. Uo-
a
gilniceanu întrun paragraf ce lam reprodus ma'nainte, se hotâri
IV
se da jos cu totul Poarta Curţei sub pretext că ar ascunde privire:
nu
generală, în realitate însă din teama ca poporul sau armati să
se- mai poată cîndva întruni şi închideîn Palat, spre a provoca vre-o
UN

desordine sau resturnare de guvern.


Schimbarea
Atunci Curţei Domnești i se schimbă vechiul nume, în acela de
Palatul Ocîrmuirei, căci sau instalat în el toate autorităţile militare
judeciare și administrative ale [aşului, precum şi Casieria, Arhiva etc.
AL

în acel Palat, la
Dam aice lista şi distribuția odailor ce erau
gătirea lui în primavara anului 151:
TR

Rindul de sus. i
[A , lnpăruirea
a
.
Aripa stingă despre Sf. Neculai : odăilor.

Obşteasca Adunare, | sală şi 2 odă) atenante.


Divanul Domnesc + odăi.
EN

Logofeţia Dreptăţii + odăi.


Sfatul Administrativ 1 odac.
Trupul
din mijloc :
Postelnicia 5 odăi. a
şi 3 odai atenante.
/C

Apartamentele Domnești, adecă Sula tronului , Spătări a


„ripu dreaptă despre Bahlui :
Visteria. 0 odăi.
SI

Departamentul din lăuntru 6 odăi.


Rindul ds jos.
IA

„Aripa stingă:
Divanul "Ţării de Sus 4 odăi.
Judecătoria de Iaşi, Secţia I, 3 odăi.
CU
RY
ORAŞUL IAȘI
16

Divanul Tării de Jos + odăi.

RA
Tudecătoria de Iaşi,. Secţia II, + odăi.
Comisia Epitropicească l odaie.
Trupul din mijloc:
Ispravnicul Curţii 2 odăi.

LI B
Vorniciu de Aprozi 2 odăi.
Ştabul Domnesc 1 odae.
Hătmănia 3 odăi.
Controlul 2 odăi.
„dripa dreaptă: -

ITY
Sămeşia Visteriei 2, odăi.
Comitetul Sănătăţei 1 odate.
Avhiva Statului 4 odăi.
Isprăvnicia de Iaşi 2 odăi.
Vatavul Visteriei 1 odaie. |

RS
Palatul în totul număr a 70 apart ament e; el avea trei întrări mari, şi
herea unui ispravnie de
două scări mici. Era dat în îngrijirea ȘI privig u se făcea de două
curte ce atirna de Vornicul de Aprozi. Slujba din lăuntr
zecă şi patru odagii.
VE
ri necunoscute,
Tunelul Sub Curtea Domnească au fost făcute din vremu
de la laşi după cite se spun, multe pivniţi, nhrube, trecători, lagum uri sau ca-
la
ane. Şe zice chiar că un adevarat
Cetăţuua. naluri de scurgere și alte suter
NI

tunel ar A existind şi astăzi, astupat la întrările și eșirile sale,


şi Cetăţuia, traversind pe sub pămînt în-
între Curtea Domnească
ului Iaşi ne asi-
tregul șes al Bahluiului. Un fost arhitect al Judeţ
LU

tunel în unul din subso-


gură că a dat de intrarea unui asemenea
putinţ ă a inainta,
lurile mînăstirei Cetăţuia, dar că i-a fost peste
din pricina aerului stricot,-—întrucit tunelul n'ar avea nici 0 ven-
tilație, şi, în plus, se crede că el. este astăzi astupat cu tot felul
RA

de scursori sau infiltraţii, atit dela Curtea: Domnească cit şi de pe


sub locul pe unde trece. Prin un asemenea tunel se zice că circulau
sau fugeau Domnii şi Curtenii din Iaşi în Cetăţuia, la cazuri de pri-
mejdie, lucru ce se pare al fi practicat și Racoviţă-vodă cînd a
T

împresurat Curtea oastea comandată de Ferentz.


Istorical JManolaehi Drăghici serie 5, că în zilele lui Mihai
EN

Sturza-vodă, săpindu-se un lagum la Curte despre grădină, s'a găsit


o zidire sub pămînt, ca un tunel de piatră, acăreia înălţime era
de statul unui om de mijloc și strimt de doi coţi, „dar de unde vine
și unde merge nu se știe, pentru că din poronea lui Vodă s'a în-
I/C

Bau vechi chis îndată ce sa găsit întinsul un chimir de piele cu 140 buni de
siisiți. argint, în mărime de 'Paleri Prusești, de foarte limpede calitate,
purtînd pe faţă un lex mase, cu litere împrejur latinești, iar pe de
S

cealaltă bustul sau chipul unui monarh, cu: alt leu mai mic la pi-
cioare, din cari semne sar înţelege la sigur că mumele monedei «de
IA

leu, ce cireulează în Principate de sute de ani, a rămas din banii


aceia ce sau tăet odată aici în ţară, fiind că valora monedii în-
1) Istoria Moldovei pe 500 de ani, laşi. 1857. Vol. II, pag.De *232—9:
CU
RY
CURTEA DOMNIASCAĂ

—]
-]
samnă numai Românii cu asemenea nume. Mai mulţi au luat bani
deaceia pentru prabă, iar rămăşiţa sau depus la Cabinetul Antici-

RA
tăților spre pomenirea vechilor rindueli din Moldova şi a monedei «de
care s'au slujit locuitorii ci.“ i

Mihail Sturza eşind din Domnie în 1$-19, urmașul seu îi Ina locul

LIB
scă,
Ja 14: Iunie acel an, și se instală iarâș în vechea Curte Domnea
domnit
în partea dinspre St. Neculai, locuind acolo tot timpul cit au
peste Moldova, pînă la 5 Iulie 1556.
din
In timpul Domnici Sale, Ghica-vodă reconstrui Paraclisul
i

TY
nerestau rat după toc; şi'l împodob
Curte, ce Mihai Sturza il lasase
valoare, cite remăses c dela Di-
cu obiecte sfinte şi icoane de mare
la ulti-
serica Domnească de pe poartă. Acest Paraclis a durat pînă
la 13-11 lanuar 1550,
mul foc ce a consumat Curtea Domnească

SI
r înfiiinț ase
—după care el nu sa mal veconstruit. “Pot acest Domnito Grădină.
Va închis
o frumoasă grădină pe locul din dosul Palatului; pe care
cu un zid de două palme înălțime dela nivelul curței,
După Ghica

Nicolai Cona- ch
stătu în Curtea Domnească Caimacamul 'Podiriţă
Balş, unde a şi murit; după acesta venind Caimacam
Vogoriidi, apoi Caima camil
au
V.
stat
Sturza
în casele
ER
în scurt timp
, Anastase
lor pat
IV
Panu și Stefan Catargiu, toți aceşti a
pentru afacer ile Ocirmu irel,
ticulare, și nu veneau la Curte decât
Princi pate, stătu o bu-
Caza-voda fiind ales Domn al ambelor
UN

Spatarului Mihail Paşeanu, apoi în casele


cată de timp în casele
Urban), iar în 1862 sa mutat cu
Ghica (astăzi Palatul Creditului
totul în București. Ocuparea
Domnească a fost destinată pentru în- Curţef de
De atunci vechea Curte
stalarea numai a Prefeeturei de Judeţ, a 'Pribunalelor și Curţei de antosităţi.
AL

și a Casieriei; mal (îrziu şi a Poștel și


Apel, a Arhivelor Statului
Pelegrafelor, autorități cari sunt și astăzi încă oploșite toate în a-
coastă clădire istorică.
TR

facut-o oameniice în ultimele vre- Distrussere,


Greşala cea mai mare ce at
câ prin nepricepere, nepă-
muri au recladit. Curtea domnească, este
cu totul orce vestigii din
sare sau ră voință au făcut să dispară
nd nimic după tipul vechi,
EN

trecutul acestei mari clădiii, nerestauri


ace de aparare ; nici un
nereeditind nici stil, nici formă, nici mijlo
care să amintească semeţul
tablou sau zugrăveală, nică o sculptură
direa Curţei, așa că tot ce 0-
scu trecut, na mai remas după reclă
, sa îngropat or distrus de
/C

dată a fost nici, cât nu sa ars de pojar şi ne- nepricepută


sau mai bine de mina şi mintea
mînă omenească,
omenoasă a reclâditorilor.
SI
IA
CU
RY
RA
LI B
ITY
„CAPI TOLUL VI

Mnastri șii Biserici. |

RS
“L Catedrala Mitropolitană. —2, Biserici Sf. “Gheorghe.
— —Stradele Stetan: cel N:are, Bâston şi Mitropoliei —.:
VE
<liserica cea. mai: mare: și mai. impunătoare din tot
NI

| orașul este: Mitropolia, sau Catedrala Mitropolitană.


In ca. oficiază “Capii religiei dominante cu 'reşedinţa
în: Iaşi, cari port titlul “de : Mitropolit al Moldovei
LU

și Sucevei și aarh al Plaiurilor.. |


| Titularul Scaunului Mitropolitan din Iaşi avind
"| supremaţia şi conducerea tuturor clericilor din în-
treaga. ]Moldovă, deaice pleacă toate dispoziţiile ca-
RA

„4 4! nonice pehtru vegularea slujbelor Dumnezeești, și


E ăi i aici vin să se hotărască toate. cererile de deslegări
f'sau rîndueli ale treburilor bisericești.
T

; Dela venirea celui întăi Mitropolit: în Iași,


“ odată cu Domnia țărei, în 1564, a fost nevoie ca
EN

Reşedinţa acest Cap al religiei să'şi aibă o 'reședință hotărită la o anumită


Mitropoli-
tului. biserică, unde să'și îndeplinească sfintele sale îndatoriri.
Gel mai vrednic local pentru această, menire, nu putea fi socotit .
pe atunci decît însăș Biserica: Domnească, acea zidită de Stefan
I/C

Vodă cel Mare, cu hramul Sf. lerarh Neculai, așezată în coasta chiar
a Curţilor Domnești.
După unele păreri însă şi din contr azicerile ce se ivese în do-
cumentele vechi ale Mitropoliei, s'ar crede că: lucrul nu a fost așa;
S

căci în acea vreme avea ființă şi o biserică cu hramul „Naşterea


Sfîntului Ioan Botezătorul“, pronumită Biserica Albă, ce “se crede
IA

a fi fost zidită tot de cătră Stefan cel Mare în anul 1472, în |


amintirea înfringerei lui Radu-vodă la Soci Î). Aici se susține de
CU

19%, ez „ţi Biserica și Podul din Borzesti, de Dr. C. 1. Istrati, Analele Acad. Rom.
RY
MÎNASTIRI ȘI BISERICI 79

că a fost așezată mai întâi Mitropolia titulară; dar că Mitro-


unii
în Bi-
poliţii de pe atunci slujeau în acelaș timp și mai cu preferinţă

RA
- serica Sf. Neculai-Domnese. Aceasta o atestă la 1595 un călător
în „cademia
vus, 'Prifon Corobeinicov, întrun manuscript păstrat
Spirituală din Moscova 1).
și în Dbi-

LIB
In epoca lui Vasile-Lupu vodă, Mitropolitul slujeşte
cea din nou zidită de acest Domnitor, a-
serica S-ţii rei-Erarhi,

TY
SI
ER
IV
UN

Ă ” „ j

mA
e Teba ati

Biserica St. Gheorghe și Catedrala Mitropolitană restaurată.

vind însă locuinţa tot la Biserica Albă 2). Aceasta biserica cra așc-
AL

zată chiar pe locul unde se află astăzi ridicată Catedrala AMitro-


politană,
In anul 1677 Anton Ruset-Vodă reface aproape în întresime
TR

biserica Domnească a SI. Erarh Neculai, și întrunul din hrisoavele


sale zice:
Nefiind senun «de Alitropolie aicea în tirgul nostru in laşi, şi find a-
Ar
ceastă biserică în tirgul din laşi aproape de Curte, unde este hramul
EN

hierarh şi de minuni făcător a lui Iristos Necula), carea este zidită din-
truntăi de prea bunul şi fericit Domn bâtrinul Jo Sefu PVoerod. Şi fiind
in această vreme stricată de toc şi de ploi, de jos din urzirea ei pină sus
am
în virf, mam vrut. să o lăsăm să se risipească şi să se strice de tot. Ci
/C

pe Domnul Dumnezeu întru ajutor şi am puz multă cheltuială de o-am


luat
tocmit de jos pină sus, şi i-am tocmit clopotnița şi o am infrâmăşat cu toate st. Neculai
podoabel e cum se cade desăvărşit, și i-am făcut zid şi chilii prin prejur şi Domnesc
fie închinată Scaunului celui Scaun
SI

o am făcut şi această Scaun «de Mitropolie, să


ie Mitropolitan.
vechiu, Mitropoliei de Suceava, ca să fie amindouă un Scaun de Mitropol
nedespărțite de toată țara Moldovei, şi le-am dat în mina Părintel ui şi ru-
gătorului Dosoteiu, Arhiepis cop şi Mitropoli t. a toată ţara.
IA

1) Istoria Mitropoliei Moldorei de C. Erbiceanu, din care luăm mai multe note
privitoare la Mitropolie. Vezi și mai departe paz. SI şi 196 din acest op.
2) A nu se contunda cu Jiverica „Albă, existenti si astăzi în strada Albă,
CU
RY
ORAŞUL IASI
"SO
cumcă în Iași war fi fost un Scaun
- Beese din acest document

RA
Capitalei aică, ci cut nu-
stalovnicil de Mitropolie, dela strămutarea
cu toate că Mitropoliţii .ţărei nu mai
mele eva încă tot în Suceava,
stăteau acolo. Neculai- Domnesc,
Ruset- vodă repară biserica. Sf.

LI B
Mitropolia Decînd Anton se stabili
la Sf. în jurul ] opolitul
ei, Mitr ţărei
Neculai. făcînd şi case încăpătoare
la această biserică pină la: anul 1682.
acolo şi rămase

lui Ioan Duca- vodă, Doamna sa


Incă , de pe timpul domniei
că Biserica. Albă, cra crapată de

ITY
„Anastasia născută Buhuș, văzind

jerteee sets

[| +nomanirilaetci ie ia goes a |
ei taia De poti = peteta td pisi
Set

RS
| „Teziaskt ia so că-âncnicia tă i |
[ă vocnăritedes oc
VE 56 i cea speed fă! Ş
[Ă d 7idna66 Âaetotatel pb 50 ma |
i Te t06ăd di 460 ji creedaststif astise i.
: pată And 0574 BABA alia |
NI

| dr să ara ca ia dibmgb 8 |
LU

! porcină ia traite n [A
“| cler g re caci ir-dnpeâ og |
RA

iti alu panicao: creea Boctă ina [RI]


Tzi A

ă i i) MAIA If ADH 46) alto iba i


Ş

“| Wine tes CÂBHM Eden Bfe |


T

[| mesneocoaaea cedată toat [i


EN

| ucis ac erei acacia: |


fâ0 (Apa MisgPTe A
I/C

Mina osti
si
PA A:
Age
me
"ra
în-ay

STA sl
EL

tăigi ot iztp a “ALE ri c36 3:iza"IESpa E pc


EI RI: Tian
S

i ) omelnicul Anastasiei Doamna lui Duca-vodă, zis şi Pomelnicul lui Dosoftei.


. . vu
IA

sus pînă jos de un imare cutremur, să hotări se rezidească biserica,


Bis, Albe, aceea, dindu-i hramul Stratenie sau Intimpinavea Domnului, pe locul
Rezidiveu

chiar unde se află și astăzi Catedrala Mitvopoliţană; eşinil însă Duca


CU
RY
RA
LIB
Sl

at maapaa et ep jumnqiV ui
u!q)
"d 1 > 1EBtIZ0V[ 15 2 “[ ap 1utasap „tutti
. -
“(CSI C(ISCI ui “ou
| nZ TĂU TISCOI rarpuY 2Ș CprIIS Up tInziA
“PUD]IJOCOJIII] D[VJpa329
TY
SI
ER
IV
UN
RICI +
+
4
MÎNASTIRI ȘI BISI

AL
TR
Rn.
1
+
. EN
e
/C
SI
IA
CU
RY
89 ORAŞUL IAȘI

| din scaun, biserica rămase nesfirșită. După ce acest domnitor muri

RA
în Constantinopole, Anastasia Doamna văduvă, se întoarse în Iași,
fiind domnitor fiul seu Constantin Duca, şi răscumpărind mai multe
locuri și case din jurul bisericei ce începuse a reclădi, desființă din
temeli„ e vechea biserică Albă, ecu hramul Nașterea S-tului Ioan DBo-:

LI B
Statornicirea . . Pat e .
Mitropoliei, tezătorul, şi cu. mari. cheltueli și danii sfirşi noua, biserică Stratenia,
cu destinaţie anume ca să fie Mitropolie fărei.
Această biserică, pecit se știe, era toată zidită din piatră, dar
“puţin încăpătoare și puțin ornată. Ea n'a putut dura decît pînă în
| anul 1833, cînd, ajungînd în ruină, Mitropolitul Veniamin Costache

ITY
„Pomelnicul se văzu nevoit:a o dărîma. Din tot acest monument nu s'a mai pas-
Dosofteiu, trat decit un pomelnic sapat în marmură, pe care găsindu-l în una
| din -băştile palatului seu, veposatul Mitropolit Iosif Naniescu dispuse
a se așeza în păretele Catedralei reconstinite actuale, chiar la sfin-

RS
tul Jertfelnic.
Am dat pe pagina SO reproducerea marmurei pe care e sapat
pomelnicul; dăm aici traducerea acestui document incontestat, scris
în limba slavonă: |
VE
Pomeniţii : Eustratie Dabija Voevod, Ecaterina Doamna, Duca Voe-
vod, Anastasia Doamna, Constantin Voevod, fiul lui Duca Voevod, Stefan
Voevod, fiul lui Radu Voevod, ginerile lui Duca Voevod, Doamna lui E-
caterina fiica Ducăi Vodă, Matei Voevod fiul lui Duca Voevod, Alexandra
NI

Doamna, fiica lui Duca Voevod, Maria Doamna fiica lui - Duca Voevod,
Safta” Doamna fiica lui Duca Voevod, Anastasia Doamna fiica lui Duca
Voevod. Morţii: Cirstea, Anastasia, Dumitru şi fiii sei Andrei, Iacov, Ma-
LU

ria Doamna, flica lui Dabija Vodă, Stefan Voevod, fiul lui Duca Voevod,
Maria Doamna fiica lui Duca Voevod, Lonaşeu, Simana, Ileana, Nicula, A-
lexandra, Savin Vownic, Ileana Doamna, Miron, Teodoru cu fiii lor, Neco-
lai, Aniţa, Ileana, Constantin, Ileana, Mihai Şetrariu, Nastasia, Mitropoli-
tul Dosoteiu. Leatu de la Adam, 7190=—=1682.
RA

După cit se vede din această inscripție, rezultă . că Mitropolia


fu zidită în 1682; deşi actul de fondaţie făcut de Anastasia Doamna,
poartă data 7203=—1695, fiind probabil redactat mai tirziu, cind
Sa reîntors dela Constantinopol și a sfîrșit cu totul ornarea bi-
T

sericci,
EN

"Pemeliele bisericei Stratenia sînt încă în ființă sub Catedrala


actuală, unde sta dat peste ele cu prilejul restaurărei acestei. din
urmă.
In anul 1786 fiind arse curţile Domnești, Alexandru Ioan Ma-
I/C

vrocordat-vodă se mută în casele din jurul Mitropoliei, trimeţind


pe Mitropolitul de atunci, Gavriil Calimah, să locuiască în chiliile
dela Minăstirea. Golia, unde a şi murit în 20 Fevruar acel an.
S

Zidirea Mitropolitul Gavriil a făcut din temelie biserica S-tului Gheor-


Esi he, în ograda şi la dreapta Mitropoliei, care este astăzi încă în
IA

* fiinţă, şi care a servit de Catedrală mai mult timp, pină la restau-


rarea actualei. i
Cind Gavriil a zidit. biserica Sf. Gheorghe, | i-a dat titlul de
CU
RY
MÎNASTIRI ŞI BISERICI 83

Minăstire, și era în afară de ograda Mitropoliei Stratenia, fiind des-

RA
pârțită chiar printrun zid, care s'a desființat la 1766 1).
Pe timpul lui Aiexandru Ipsilante, arzînd Curtea Domnească,
Domnul sa mutat în casele Mitropoliei, iar Mitropolitul şedea pe Arderea
unde putea,—-la Birnowski, la Golia sau chiar la Sf. Necular-Dom- Mitropoliei.

LIB
nesc. “Tot atunci însă sa aprins însăş Mitropolia și a ars pînă la
pămînt, pe cînd era Leon Gheuca Alitropolit.
Pe timpul ocupaţiei rusești dela 1788 la 1792 s'a jăfuit tipo- aul
grafia Mitropoliei de cătră trupele rusești și tot materialul cl s'a dus ipopraviel,
în Rusia,

TY
Mitropolitul Iacob Stamati, dela 1799 la 1803, a refăcut Mi- Restaurarea.
tropolia, restaurind-o după cum era şi în trecut, şi a dotat-o cu mal
multe moșii ; asemenea a făcut din nou casele de locuinţă cu para-
elis în ele, cum au existat. pină acum trei ani, cînd s'a început re-

SI
facerea lor. “Lot acest Mitropolit a reînființat tipoarafia Mitropoliei,
înzestrind-o cu patru teascuri nouă și cu toate uneltele trebuitoare,

ER
inaugurind-o în 7 Octombre 1799.
Din cercetările făcute rezultă că biserica Sf. Gheorghe a de-
venit biserica Catedrală Mitropolitană după anul 1766, iar biserica
Stratenia de atunci a slujit ca biserică pentru clevil Academiei, în-
IV
ființată sau reorganizată de Grigore Al. Ghica-vodă alăturea cu ca.
Dr. Andi. Wolf ?), tost medic al Mitropolitului Iacob Stamate,
vorbeşte astfel despre Mitropolia ieșană, la sfirșitul veacului al
UN

XVIII-lea :
Clădirea aceasta (Biserica Stratenia), se află aşezată între podul prin-
cipal, care duce la vechiul Palat princiar şi aşa numita mlaştina Bahluiu-
lui. Este încunjurată ca toate celelalte mînăstiri cu un zid rotund, şi la
care numai pe dinlăutru se află citeva odăi mici pentru secretari, diaconi,
AL

slugi şi alte trebuiuţi economice. Intrarea se află pe o intindere mică dela


podul principal (Uliţa, mare), înspre miazăzi, sub un turn jos, unde în mij-
locul ogrăzei se deosebeşte biserica Mitropolitină cu hramul Sf. Neculai (2)
şi care în privinţa construcţiei nu-i de nici o importanţă. Ceva mal spre
TR

stînga se află casa de locuinţă a Mitropolitului, pe care reposatul Mitro-


polit Iacob, în anul 1797 a ridicat-o din ruina caselor Mavrocordaţilor,
veconstruind-o din temelie. Această casă e cu două rinduri, şi ca peviitor
să nu mat poată sluji vre unui Despot lumesc, Despotul bisericesc a făcut
numai atitea odăi cit i-au fost strict trebuitoare. Acolea se mal găseşte şi
EN

o 'Tipograjie valahă, singura cure se allă în toată țara.


Cit despre biserica a doua, Sf. Gheorghe, Wolf serie că co bi- Rușii
serică frumoasă, fără mînăstire, clădită după cel mai nou stil, şi că dl ia
/C

în timpul celui din urmă război cu 'Lureii, Mitropolitul Leon a ce


da-to Rușilor, ca să'și ție în ca sfinta Slujbă.
SI

De monumentul Mitropolitan se leagă nedespărțit numele celul

1) Biserică cu hramul S/. Gheorghe a mat fost în laşi, de pe timpul lut Vasile-Lupu,
IA

în însăs Curtea Domnească. Mai tirziu sa înființat biserica S/. (Fhirorghe din feredee (Lo-
zonski).
2) Beitrăge zu ciner statistisch-historischen DBeschreibung dea Tiiratentluune Moldau,
Hermannstadt, 1805, Vol. 1, paz, 149,
CU
RY
ORAŞUL IAŞI
S4
cei ce au ocupat Scaunul arhipăstoresc din Iași,

RA
mai vrednic dintre
Mitropolitul Veniamin. Pentru aceasta dăm aici loc unei descrieri
pe scurt a faptelor măreţe -ale acestui om nemuritor.

LI B
“Mitropolitul Veniamin Costache.

In 13 Mart 1803 întră în scaunul Mitropolitan al Iașului, E-


- piscopul "Romanului Veniumin Costache, ales de Intreaga Adunare
Obştească a Moldovei, fiind în vristă numai de 55 ai.
romi-

ITY
Caracterul „Mai mare şi mai evangelic Mitropolit Wa avut neamul
lui
nesc“, zice dl. Erbiceanu în storia Mitropoliei Moldovei ; „un ase-
Veniamin
Costache. menea bun patriot şi cu durere de neamul şi vatra strămoşască n'a
avut mulţi ţara noastră; mai zelos apărător al legei ortodoxe şi al
tradiției bisericeşti ma avut demult Biserica întreagă a Rasăritu-

RS
lui. Pentru cl Biserica și Patria compuneau un singur cuvînt ș cind
pronunța pe unul, avea în minte și pe cellali*. a
Veniamin începu păstoria sa mai întâi prin înființar e de școli
rominești, întrucit pînă atunci în școlile puține ce existau se învața
VE
aproape numai grecește. Limba rominească cra pe atuncă despre-
Limba
hRomiînă.
țuită, întrebuințată numai de țarani, mahalagii, slugi sau robi ; toţi
cei cu ranguri san cu averi vorbiau numai limbi străine, ca gre-
NI

cește, rusește, franfuzește etc.


După îndemnul lui Veniamin, Constantin Moruzi-vodă institui
o Jiforie a Șeoalelor, avînd pe Mitropolit ca prozedinte și ca membri
LU

trei bocri mari (24 Mai 1503).


Seminarul. In anul următor, Octombre 1804, se înființază Seminarul pre-
oţese în Minăstirea Socola delîngă Iași, cărui în urmă i sa dat
numele de Seminariul Veniamin !).
cu spesele sale la studiu în străinătate pe fra-
RA

Veniamin trimese
ţii Asahi, pe Gh. Săulescu, po V. Seriban şi alţii, ca să poată re-
veni. ca profesori pentru școalele ce el. crea.
La 1808 încăerîndu-se răsboi între Rusia şi Turcia, o parte
din bocrii grecizaţi ce nu vedeau cu ochi buni faptele naţionale și
T

Intrigă democratice ale lui Veniamin, trimiseră in ascuns cereri câtră gu-.
EN

contra lui
Veniamin. vernul rusesc să înlocuiască pe acest Prelat, care le-ar fi dușman, cu
un Mitropolit devotat Rușilor. Boerii patrioți protestară contra ca-
lomniilor ce se aruncau înaltului Prelat; dar: lucrul era bine pre-
gătit, şi Veniamin trebui să se retragă la Minăstirea Neamţului, în-
I/C

locuit fiind cu Gavriil din Kiew.


După luarea Basarabiei la 1812 și retragerea armatelor ru-
seşti, ocupînd seaunul Domniei Scarlat Alex. Calimah, acesta scrise
Eotusiasmul la 6 Octombre Mitropolitului Veniamin să se întoarcă în Capitală
S

Ieşenilor.
și să'şi veia locul; și cînd el reîntră in Iași, toată suflarea
țaran sau boer, pînă
IA

vominească, mic .şi mare, sarac și bogat,

1) Minăstirea Socola se zice a fi înființată de uzanda fiică a lui Alexandru Lă-


puşneanu, ca mînăstire de maice. Mitropolitul Veniamin înființînd aicea Seminarul, tri-
mese pe toate maicele la Minăstirea Agapia, din Judeţul Neamţ,
CU
RY
MÎNASTIRI ȘI BISERICI

şi toate neamurile străine cite hălăduiau în acest oraș, eşiră îna-

RA
înte-i la rohatea Păcurarilor, şi] primiră în cîntări și strigăte de
bucurie, ca pe un adevarat părinte al patriei lor.
La 1813 Veniamin redeschise Seminariul dela Socola, inchis pe
timpul Ruşilor, aducind profesori speciali din 'Pransilvania, pe Hu-

LIB
Iteria,
Dian, Mamfi, Pop şi alţii ; el reorganizază deasemenea 'lipogralia
Mitropoliei, îu care sa tipărit apoi toate cărțile trebuitoare slinte-
lor slujbe. |
La 1821, Fevruar în 22, isbucnind groaznica revoluție a Gre-
cilor, leria lui Ipsilante, Veniamin, care fu lasat să preșideze Gu-

TY
vernul ţărei în urma fugei lui Calimah, trebui să se prefacă deo-
dată că simpatizează cu revoluționarii, ca să nu'şi atragă urgia lor;
dar văzind că aceștia tot se dedau la jafuri şi ticăloşii în oraș ca

SI
și în restul ţărei, Mitropolitul fu nevoit să fugă peste Prut şi să
se oploșcască în satul Colincăuţi, Basarabia-de-sus. De aici el co-
respunda cu toţi boerii patrioți, fugiţi şi ci care, cum și unde pu-
tură, şi contribui mult prin influenţa sa la alegerea de Domn a
lui Zonifă Sandu Sturza. Citva timp după întrarea în Scaun a aces-
tuia, Veniamin se întoarse în Iași, în toamna anului 1522,
Indată după aceasta Veniamin înlocui mai
ER pe toţi Egumenil Inlocuirea
IV
Epgumenilur
greci de pe la Mînăstirile zise închinate, prin ligumenii rominl. | Greci,
Iaşul fiind aproape pustiu de locuitori, fugii din vremea re-
voluţici grecești, Veniamin întrebuință toate mijloacele sprea a rea-
UN

duce pe fugari şi ai ajuta să se reașeze la locurile lor.


Biserica Stratenia fiind crapată de un cutremur şi arsă de
foc, Veniamin se gîndi să clădească în locul ci o Catedrală mă-
reață, și după mai multe sfaturi cu Domnul țărei şi boerii sei, loan
AL

Sandu Sturza-vodă la $ August 1526 iscăliun lţisov, prin care


se făcea apel la toată sullarea rominească să contribue după pu-
tinţa fiecăruia, spre a se clădi o Afitropolie noud şi încâpâtoare, căci
cele două biserici, în care se făcea slujba Mitropolitană erau mici
TR

și ruinate.
Domnul contribui atunci cu suma de $3,995 lei, jumătate din
aduna
cât se socotise că va costa clădirea. Dar pecind începu a se
invazie ruscasc ă
EN

fondurile din toate părțile în acest scop, 0 nouă


ocupă Iașul și Moldova întreagă.
Toniţă Sturza se văzu scos din scaun și, dela 1828 pină la 1535,
cinci ani dearîndul Rușii administrară Moldova prin generalii lor.
stătu neclintit la postul seu, însă activitatea sa nu mai
/C

Veniamin
avea nici un răsunet, împiedecîndu-se la fiece moment de voinţa
poncișă a străinului. a
SI

in _Duse
hrecînd pacostea de pe țară, la 3 Iulie 1533, Veniam
Fundarea
Catedralei,
liei nouă, pe l6cul biserice i dărimate
piatra, fundamentală a Alitropo
|
IA

Stratenia.
La 1834 se numeşte Domn Mihail Grigore Sturza, care îm-
ă.
preună cu Mitropolitul Veniamin continuă opera început
In locul Academiei grecești de lingă Mitropolie, cei doi capi al
CU
RY
" ORAŞUL IAŞI
S6

RA
Iihaileană ; apoi complectează şcoala pri-
țărei fondează Academia
-vodă, organizază mai
“mară din 'Trei-Erarhi fundată de Vasile Lupu ndirea culturei
la respi
bine Seminarul dela Socola, și contribuie
şcoli, în Iaşi și provincii, tipă-
vomineşti prin înfiinţări încă de alte

LI B
|
ivi de tot felul de cărți etc.
mici podoabe
La 1839 Catedrala era aproape gata și numai
unui defec t de arhitec-
mai trebuiau să i se adauge, cînd din pricina
căzu şi în păreţi se
tură neesplicat, cupola cea mare a Mitropoliei
cările de a re-
produse niște crăpături de sus pînă jos. 'Loate încer

ITY
Ruinarea,
întreaga clădire co-
para. cuâînd stricăciunea, rămaseră zadarnice, căci
losală amenința cădere. |
Mitropolitul Ve-
În urma unor neinţălegeri cu Mihai Sturza,
se văzu silit să'și deie demisia din Archipăstoria sa, la 28
niamin

RS
tat; că n'a pu-
Tanuarie 1842, cînd şi părăsi Iașul, cu sufletul întris
Minăstirea Sla-
tmt.să termine monumentala-i clădire, şi se duse la
i; iar la 18
tina, unde trăi retras de orce frămîntare a celor lumeșt
1846, își dete în pace obştescul sfirșit.
Decembre
VE
măreaţa zidire ce fu destinată a fi catedrala Capi-
De atunci
ca mult timp
talei Moldovei, rămase părăsită, sub formă de ruină, fără
care era menită.
NI

cineva să mai încerce a o aduce în starea pentru


Mi-
Corpurile Legiuitoare, după propunerea
“Abia în anul 1880
ă Catedrală
nistrului Cogălniceanu, hotărîră să se reclădească aceast
LU

u-
pe cheltuiala Statului. După stăvuințele neobosite ale Mitropolit
Jui Iosif Naniescu şi cu ajutorul unui Comitet supraveghetor, compus
Scarlat Pastia, colonelul Const.
din trei cetăţeni ai Iașului,
Drossu, în timp de aproape opt ani s'a restaurat
Langa şi Neculai
clădire, și în ziua de Sf. Gheorghe, 23 April 16557,
RA

monumentala
Repelui Rominiei
ca s'a inaugurat și sfinţit, în prezența însuș a
pe lingă Mitro-
Sfinţirea. M. Sa Carol IL, săvirşind sfintele Slujbe ocazionale
de Huși, de Ar-
politul titular şi Episcopii de Roman, de Rimnic,
țara întreagă.
T

geș și de Dunărea-de-jos, precum și șese Arhierei din


cam de
Cheltuiala primitivă a construirei Mitropoliei a fost
EN

Costul
clădirei, 5,000,000 lei vechi; restaurarea și ornarea din nou, a costat pe
Stat 1,258,233 lei noi 85 bani.
Catedrala ieșană restaurată este cel mai mare şi mai împodobit
monument religios din țara întreagă.
I/C

| o
Astăzi Serviciul Divin se oficiază numai în Catedrală, unde se ser-și
bează două hramuri: Sf. Gheorghe, care este și patronul armatei,
S

Intimpinarea Domnului, iar biserica Sf. Gheorghe e închisă, avind


trebuință de reparaţii. 'Potuș se oficiază din-cînd-în-cind şi în această
IA

biserică, numai la anumite prilejuri. i


Palatul de locuinţă al Mitropolitul ui, cancel ariele , cît şi atenan -
Palatul
Mitropolitansele sau restaurat anii aceștia, prin îngtijirea guvernului. Cheltu-
Mitropoliei se face direct de Stat.
CU

“iala clerului și. a întreţinerei


RY
MÎNASTIRI ȘI BISERICI

Un cor vocal, compus din voci bărbătești şi femeești, cel mal

RA
de samă din toată țara, ajută serviciul religios cu cântările sale
pioase și avmonioase.

LIB
3. Biserica Sf. Neculai-Domnesc.

— Stradele Anastase-Panu şi De jos —

cît se ştie, biserica Sf. Neculai de lingă Curtea Dom-


După
nească, este al doilea monument religios al Iașului, fundat de Stefan

TY
după foasta biserica Albă, astăzi Mitropolia Moldovei. +
cel Mare,
Că vor fi fost şi alte biserici înaintea acestora, clădite în Iași,
e posibil; dar timpul sau furia elementelor năprasnice ce s'au
lucru

SI
abătut deatitea ori asupra Iașului, le vor fi distrus şi le vor [i șters
de strămoşii
şi urmele,—dacă, pe locurile lor nu vor îi fost clădite
docum ent sau
moștri alte locașuri sfinte, fărâ însă să ne rămie vre-un

ER
ente.
inscripție în care să se.vorbească de clădirile preced
cel Mare, după o bătălie singe-
Gronicarii ne spun că Stefan

efghntesas odaie TroLA 16nhoTe ea no 0LBĂ LO


IV
neoataa g NE
UN

paia at c lr
MonaaTUIA OT Pl
altOLa
me o o TGA RI ALI? a
rog ta Ut A 9 LATAINOPA AXON: fAhTȘI
AL

272100: MR AH AG AIoA EDS IMOCATO MAT


TR

Biserica St. Neculii-Domnesc.


Inscripţia pusă de Stefun cel Mare la

se întoarse prin Iaşi, unde


EN

voasă cea avut cu Cazacii la Grumăzeşti,


i clădirea unei frumoase bisc-
descălecind o bucată de vrene, hoti
J'ondarea
ia
Aceasta se întăreşte şi prin inscripț
Bisericci,
rici cu hramul Sf. Neculai. aces tei bisc-
sa găsit în zidul
de mai sus în limba slavonă, care astiel :
/C

în traducere rominească glâsuește


rici, şi care
Sfintului Duh. Io Stefan Voevod
In numele 'Patălui şi al Piului şi al ovei, fiul lui Boadan Voevod,
Mold
„cu mila lut Dumnezeu Domnitor țărei pomenirea şi pentru rvga Sfintului
SI

voi şi zidi acest hram (biserică) întru u suiletele văposaţilor părinţilor şi


Evarh şi făcător de minuni Neculai, pentr ek-noastre şi a fiilor noştri. ȘI
“a fraţilor noştri, şi pentru sânătatea Domni . Și sa săvirşit în şepte mii
IA

x.

am început a zidi în anul 6999 luna Iunie


şi un an, luna August. (1491—1493).
relații asupra acestui locaş, găsim în
Una din cele mai vechi
CU
RY
S8
ORAȘUL IAȘI

RA
LI B
ITY
RS
VE
NI
LU
RA

0 în
a a ame, dirt
.
:
T

aaa ieDi ai
anti
EN
I/C

Biserica St. Neculai- Domnesc în 1904.


S

Restaurată sub privigherea Arhitectului Lecomte du Noiiy.


IA
CU
RY
MÎNASTIRI ŞI: BISERICI S9

descrierea călătoriei rusului 7rifon Covobeinicov prin Moldova, în

RA
anul 1593, tradusă ded. Ioan Bogdan !), în care cetim următoarele:
„Im Iaşi sunt zece, dacă nu mai multe biserici, de piatră şi de lemu;
de catedrală slujeşte biserica St. Neculai făcătorul de minuni, mai mare
şi mai inaltă decit biserica Sf. Neculai-Gostuneanul (o biserică din Moscova).

LIB
Pe păreţii bisericei sunt zugrăvite prazuicele împărăteşti şi proorocii, ul- Stilul şi
tarul e zugrăvit şi diuspre curte ; clopotniţa de piatră se ridică peste tinda Porloabele.
bisericei ; tinda e mare şi jur împrejurul bisericei, iar biserica e împărţită
în două părţi, din care una se încălzeşte; în biserică se allă locul Voevo-
dului, la dreapta cum întri întrinsa, în dosul elirosului, pe un anvon în-
grădit caşi clirosul şi de toate părţile inbracat în postav roş. Iu acea bi-

TY
serică slujeşte Mitropolitul Betenschii 2), un protopop, patru popi şi doi diaconi.
Biserica se află în /ațu Curţei Domnești.
Aceste rînduri pun într'o lumină vie atit forma sau stilul în
care eva construită biserica Sf. Neculai, peste 100 ani tocmai după

SI
ce a clăditu Stefan cel Mare, cit şi chipul cum se făcea în ea ser-
viciul religios.
Tan anul 1676 această biserică era aproape cu totul ruinată.
Văzind aceasta Anton Ruset-vodă de pe atunci, hotări so
în cea mai mare parte, zidind din nou clopotniţa ce a
în vilele noastre și adăugând dinaintea bisericei clădite
ER repare
ajuns pină
de Ste-
IV
mare, în care se înfliință încă
fan-vodă, o altă biserică mult mai Adăugiroa
altul la stînga vechiului
două deosebite altare, unul la dreapta, a două
Altare.
Avchidiccon
UN

monument. Aceste altare fură închinate unul Sfintului


Stefan, iar celalt Sfintei Mucenice Varvara, așa că întrareaîn bise-
noul altare.
vica Sf, Neculai rămase în mijloc între aceste două
zidul bisericei,
ot atunci Anton-Vodă a făcut și o cișmea în
lainiță pentru înmormintarea familiilor Dom-
precum și o Vollă sau
ci
AL

fie înmormintat,
nitorilor, dar în care el însuș nu avu parte să
Sa înmormîntat acolo apoi Cantemir Vodă).
La această biserică se ungeau cu Sfintul Mir toți Domnitoril Unperea
considerată totdeauna ca
Moldovei dela Lăpuşneanu încoace, fiind
TR

Domnilor.
uns aicea, a fost Gri:
biserică Domneased. Ultimul Domn ce a fost
gore Alex. Ghica, la 2 Octombre 1819 4).
sfinte ale acestul lo-
O Evanghelic ce se găsește între carțile
EN

cu argint, are data de


caș, scrisă de mină pe pergament, îmbrăcată nă, care,
slavo
7010 April 23 (1502); pe ca se află o notă în limba : Evanghelia
Arhiereului Filaret Serib an 5) sună astfel dela
după traducerea Bistriţa.
mila lu Dumnezeu Domn țărel
/C

Bine credinciosul Stefan-Voevod cu


ste către cuvintul lut Isus IHris-
Moldovei, fiul lui Bogdan Voevod, din drago
scris şi sau ferecat acest Te-
tos, din rivnă şi sireuință, au dat de sau şi a Doamuei sale Maria, ŞI a
sa
traevangel ; şi Pau dat pentru pomenirea
SI

Bistriţa, unde este hramul


fiilor lui; la biserica Curţei lor care este pe
|
din Iași, Anul 1, pas. 163,
1) Arhiva Societăţel Ştiinţifice și Literare
IA

articolul precedent despre Catedrala Mi-


2) Mitropolitul dela Biscrica Albă.— Vezi
tropolitană, pas. 19. 19.
II, pan.
5) Letopiseţele Doldocet de Cogălniceanu, Tom.326,
4) Uricarul de T. Codres cu, 'Tom. XIII, paz:
Musceleanu, Bucureşti,
5) Calendarul pentru anul dela lristos 1563, de Preotul Gr.
CU
RY
"ORAŞUL IAȘI
90

RA
i noastre al 46-lea,
Nașterea cinstitului, slâvitului prooroc Ioan,în anul domnie
cu mina mult păcăto sului Ieromo nah Spirido v, din Minăsti-
şi s'au sfirşit,
rea Putna, anul 7010 April 23.
Cum de a ajuns această Evanghelie dela Minăstirea Bistriţa . la

LI B
| Ia
Biserica Sf. Nicolai din Iași, nu se ştie.
eli şi inscrip ții ce se mai
Relativ Il celelalte odoare, zugrăv
lui spre restau rare,
găseau în acest sfint locaş înainte de dărimarea
“reproduce aici cele scrise de Episcopul Melhisedec !), întru cit este cu
neputinţă acum a se face o cercetare locală :

ITY
le:
In biserica Marelui Ştefan, pe păretele despre apus sînt portrete
Iedochie i şi allui Bogdan. Fiindcă pe tim-
ale Marelui Ștefan, al Doamnei
pe
pul cînd a, zidit Marele Stefau Biserica stîntului Neculai avea Doamnă
că portrete le acestea sunt
Javia fata, lui Radu-vodă, de aceia inchiem,
puse nn după altele vechi anterioare, ci din inițiativa reparatorilor sub

RS
Porlrete. Ruset-vodă, spre a păstra memoria primului ctitor, şi că cunoşteau numai
“pre o soţie a Marelui Ştefan, pre Evdochia de la Kiew. Deasupra etitori-
lor, între Evdochia şi Bogdan este o inscripţie grecească în versuri, în lau-
da Marelui Stefan şi a fiului sâu Bogdan. Inscripţia este defectuoasă, atit
din causa ștergerei unor ziceri, cît şi a necorectităţei scrierel. Am rugat
VE
pre DI. G. Irbiceanul, profesorul de limba elină la Seminarul Socola, de o
Inscripţii. a transcris şi tradus. Iuscripţia exprimă aceste laude cătră
Marele Stefan:

Mai fericită este casa voastră decit a uuii (Solomon).


NI

Ciţi cu sfirșit bun ați părăsit viata (aceasta).


Intrebat de Domnul a zis . . . . (Șlers)
De la aceștia statul « devenit o unitate, și pe Bogdan
LU

Domnul cel glorios al Moldaviei laud,


Carele din ci sa născul, patria sa a stăpinit-o,
Și a domnit cu cucernicie și fourte liber,
Pentru care și după moarte ești fericit.
Să vede că şi Domnii Gheorghe Duca eu soţia sa Anastasia, şi fiul lor
RA

Constantin Duca-codă au fost binefăcătorii acestei Biserici ; căci și po-


tretele lor sunt zugrăvite pe păretele din dreapta Bisericei Marelui Şte-
fan, şi cu epigrame greceşti, din care s'au conservat numai unele frase în-
trerupte. Epigrama lui Constantin vodă s'a nimicit cu totul la restaurarea
din urmă a portretelor, făcută în anul trecut. Dl. Erbiceanul spune că ce-
T

tise şi .copiase cîteva, cuvinte ce rămăsese din acea Epigramă, şi care se


raporta Ja lauda lui Constantin Duca-vodă. Restauratorul a boit cu negru
EN

acel rest de cuvinte greceşti; a conservat însă resturile din epigrama lui
Duca-vodă, cure în romineşte sună aşa: „O prea glorioasă fală... și pri-
„mul principe al Moldovei, și ilustră glorie « orthodoziei. și cea mai fericită
mărire a virtuței, deși domnești...» (şters de-tot).
In partea dinainte a Bisericei, acea adaosă de Ruset-vodă, pe pă-
I/C

: vetele Bisericei lui Stefan, este zuorăvită judecata cea de pe urmă şi chi-
nurile iadului. Ca o explicaţie şi arătare la; acest: tablou, pe păretele opus,
la întrarea în Biserică, deasupra uşei de la dispărţirea lui: Antonie Ruset-
este 0 epigramă, grecească, care romîneşte se traduce aşa: |
S

_„Văzind omule starea cea goală şi dumnezeeascu, judecată, tribunalul


cel înficoşat, şi pe Dumnezeu judecători, îl ia de mijlocitori cătră Dom-
IA

nul, pentru păcatele cele lipsite de desvinovăţire, pre îngerit ce bine stau
ca nişte păzitori. Vezi flacăra cuptoriului şi înțălepțindu-te, primeşte a-
ceastă judecată“. | |
CU

1) gice asupra"a Minăstirilor


Notiţee Istorice „4 şi Archeologice Bisericilor dindi Moldova. Bu-
Ministirilor şişi Bisericilor
cureşti, 1885 ; pag. 252 şi-urm,
RY
MÎNASTIRI ŞI BISERICI 91

In altarul sfintei Varvara,în laturea dreaptă, este un cuvueliu sau Dal- Mormintul

RA
„dachin, carele acum serveşte, de proscomidiar. Acesta este mormintul pe Antonie
lui

carele, precum spune cronicarul Neculeea, Antonie Ruset îl pregătise pen- luset.
tru sine. Pe frontispiciul cuvucliului se află Marea țarii: bourul cu svurele
şi cu luna ŞI 0 inscripție greacă, în două rînduri, din care însă s'a pastrat
numai 0 parte, care exprimă în romîneşte aceste cuvinte:

LIB
Minunatul Antonie Ruset... înțeleptul, mormântul seu (Go via 3c5) Su
acoperit, lucru de mare cuviințăe. Apoi inscripția continuă romineşte cu Li-
tere chirilice, aşa: „Pot fericitul Domn de Molduvia „Intonii Dusel sau
ales aciea.
Antonie Ruset şi familia lui încă sînt zugrăviți în interiorul Bisericei.
In partea, stingă, la altariul S-tului Stefan, este un vas de marmură

TY
găurit la fund, unde se turna apa după botez. Vasul este bine conservat
lui Seti
şi are această inscripţie cu litere civilice: [eat 0954, a bisericei
Neculai, ce sau făcut de Stefan Vodă.
ară de altă lature are: Lect 1770 Mast 23, Dima Giambug,

SI
pună pe
Aşa, dar ctitorul acestei marmure, în anul 1770, a voit să
Bisericei de Stefan cel Mare, şi sta ţinut de e-
opera sa şi data fondărei templu ime-
acestui
topiseţ, carele, precum am văzut, pune data fondărei

ER
diat după răsboiul din 1475. argint, făcută şi dată
ste încă un vas de aghiasmă sau cristeluifă, de
inscripție vominească de pe ei
de Antonie Ruset, precum arată următoarea huset Pocrod, «lin
Christelniță dutu o au Antonie
cu liţere cirilice : „Această Mitropolie ude iuste
Sănta
mila luă Dumnezeu Domnul țărei Moldocei, la
IV
pomeni sc. cleut 7186. a ot 001. (1675)
hramul sfeti Nicolae în lași, pentru
msța Mastie 24 dui. |
capitalei dela Suceava,
Din inscripţie se vede, că după strămutarea
UN

Iaşi u devenit Mitropolie, unde locuia şi Mitro-


Biserica, Marelui Ştefan din
politul ţărei.
mai este la biserica Sf.
Pe lingă cele expuse de Melhisedee, Minah, la
Nicolai o Icoană făcătoare de minuni, cu chipul S/-lui Icoană

chiar oameni din depărtări vinfăcătoare, «lo


toţi bine-credincioșii icșeni și
AL

care minuni,
puterea de a isbăvi de multe
de se închină, căci se spune că arc
pe acei ce cu evlavie vin să i se
- vele şi a tămădui de poale grele
e bogat, cusut cu firuri pe
înehine. Asemenea mai este un ucr foart
TR

catifea, de toată frumuseţea.


istoric să se restaureze «lu-
Hotărinduse de Stat ca acest monument
tor, la 185.1. începu lucrul şi se
pă cum a fost făcut de primul seu funda ; apoi constatinduse pestaurare.
biserica adăugită de Anton- Vodă
EN

dărîmă mai întăi Vodă, se dădu


mari în însăş biserica lui Stefau
oarecari crăpături ei, care a
pină în temelii şi se începu restaurarea
și aceasta jos Lecomte
sub direcția arhitectului francez
durat pînă în anul curent, | |
/C

du Noiiy.
astăzi parohie, subvenționată
Biserica Sf. Neculai-Domnesc este și Elena, din
de Stat, avind ca iliala Biserica S-ţii Constantin
SI

a
strada Palatului.
mare a biser icei spre_ restaurare sa fă-
Serviciul divin dela, dări uri ale hram Iramuni.
Paraclis, ide încă
56 serbează cele ciuci
cut întrun (i Decembre),
IA

S-ta Varcaru
Bisericei : S/. Necului (6 Decembre), și S-lu Iuculerina
Sf. Stefan (i Decembre), Sf. Minah (UL Marte),
(25 Noembre).
CU
RY
ORAȘUL IAŞI

RA
4. Minăstirea S=ta Vineri.
— Piaţa Halei, strada Anastase Panu. —

Pină la 1878 a existat în Iași biserica pronumită S-ta Vineri,

LI B
cu hramul Cuvioasa Paraschiva ; ajungînd în ruină, ea sa desfiin-
ţat şi în locul altarului s'a ridicat un monument de peatră, cu o
cruce deasupra, încungiurat de un grilaj de fier, care se găseşte as-
tăză situat în mijlocul pieţei Halci. |

ITY
Monument Această biserică dispărută de pe faţa pămintului sar părea că
istorie. a avut un interes istoric deosebit. Stilul în care a fost zidită este
în mare parte asemănat celui a bisericei Sf. Neculai-Domnesc, ceea
ce face a se crede că a fost zidită tot de Stefan cel Mare).

RS
VE
Biserică
NI

zidită do
Stefan cel
Mare, sau.
de Nestor
LU

Ureche.
T RA

Planul fațadei de miazăzi, a Bisericci S-ta, Vineri, scos înainte de dărimarc, de


-* Axhitectul Stelan Lmilian.
EN

Se susține în acelaș timp că biserica aceasta ar fi fost zidită de


Logofătul Nestor Ureche, pe la sfirşitul veacului al XVI-lea 2),
Despre această Miînăstire credem că vorbeşte Arhidiaconul Paul
I/C

de Alep 5), în următorul paragraf, din relația sa asupra petrecerei


Patriarhului Macarie în Iaşi:
Lîngă Mînăstirea Sf. Sava, eo altă Minăstire numită Sf. Paraschiva,
cu frumoasă biserică, care e în mînile călugărilor din muntele Sinai. Pe
S

zidul de deasupra uşii bisericii e pictat Sinai, muntele lui D-zeu, unde
Moise a vorbit cu Creatorul. Mai sus e imaginea Minăstirei. |
IA

1) Calendar pentru "anul dela IIvistos 1863, de Preotul Grigore Musceleanu. Bucu-
veşti, pag. 155. ,
2) Din trecutul Visericet romine, de Gh. Ghibănescu. Iaşi, 1902, pap. 21.
_3) Călătoria Patriarhului Macaric din Antiohia în "Ţările Romine, 1653—-1658, Leză de
CU

Emilia Cioran, Bucureşti, 1900, pag. 33,


RY
MÎNASTIRI ȘI BISERICI 93

Incă dela cutremurul cel mare din 1803 biserica crâpă tare

RA
și ameninţa să se prăbușească ; totaș slujba a urmat în ca pină în
anul 1860, cînd se hotări închiderea definitivă a biserieci, în aștep-
tarea unei restaurări. La 1874 un foc mare ce se ivi în suburbia
dinprejur, avse și acoperemintul S-tei Vineri; bolțile rămase des-

LIB
copurite. La 1877, cu ocazia resboiului Ruso-Turc, generalul Golu-
bec, șeful farmaciilor militare rusești, cu autorizaţia Primăriei, făcu
în această biserică depozitul medicamentelor armatei ; dar după ple-
carea Ruşilor se constată că mai multe argintării de pe la icoane
fură rupte şi dispărute !).

TY
La 1879, văzînd că Ministeriul nu se hotărește să repare Di-
Dăvimare

serica, Primaria de Iași ceru şi obținu voia de a 0 dărima, după


pe Arhitectul St. Emilian să scoată mal multe schiţe Planuri,
ce însărcină
de planuri ale Bisericci,—- cari se găsesc și astăzi la Primărie,

SI
Lucrarile şi odoarele din această biserică sau trimis parte la Ca-
mor-
pela cimitirului Eternitatea, partela Mitropolie, iar nişte pietre
luat din jurul

ER
mintale cu inscripții romineşti şi grecești, ce sau
bisericei, se păstrează încă în cimitirul liternitatea.

5. Minăstirea Dancu.
IV
— Stradele Dancu şi Căpitan Păun —

eu caracter istorie, carea dispărut anul tre-


UN

Incă o Minăstire

4 GTA DNA IVT Aa , X4II


t chiardin centrul orașului , :
e
PI ti

cateadie i
vruineze, și chipul în care fu- Dirimare,
sese zidită nu îngădaia decit 3 EN EGAL TIO OP let N
AL

o restaurare din temelii, ceea

e ma sa crezut desi se 91407: HATALUT


Minăstirea Dancu, cu hra-
1 4d-HTAEPRIA
TR

mul S-fîâ Poevozi Mihailși Ga- FATHI:

e ta me Dan tn FTIPOYH EGO DADMIDIHBII


_ _ = aa
oriil, a fost zidită în anul 1541,
EN

cum sc constată din alăturata


inscripție găsită în zidul bisc- E GE BG: IRA HTEATCBON3ABA
„+ = a Da Dă
vicei, cu prilejul unci reparații
OCTLH: reHVABf BIN RA
, .
it aseși GECA
/C

însă intrucmuruit
întrucit asc-
anterioare;
a însă :
oare

ea
în
a se ie
deosebite
sigur PDP
rîndui
ICT BRI LRI
ă
DIG
«2
TEA fie= =f
SI

dacă ca nu conține oarocari a a = a


lenatuu iri sau «
sau întortochieri «de PATO"(+ „Ah? , ul ZAC AA
denat urări
IA

1) Dosarul Primăriei Iaşi, No. 14], pe anul 1567,


CU
RY
. ORAŞUL IAŞI

Praducerea acestei inscripții făcută de Iipiscopul: Melhisedec,

RA
este următoarea.:
Iu numele Tatălui şi al Fiului ŞI al sfintului. Duh. Binevoi robul lui
Dumnezeu panul Jurie Danco, şi zidi acest templu, spre ruga Archistrati-
ului Mihail şi Gavriil şi celorlalte puteri netr peşti, şi spre pomenirea

LI B
şie şi părinţilor săi şi pentru toţi reposaţii ; şi s'a săvirşit în zilele Evse-
viosului Ioan Petru Voevod, în anul 1049, luna Iulie 30 zile. (1541).
Pină la a doua Domnica lui Constantin Duca-Vodă, biserica
" Dancu era parohială, dar acest Domnitor găsi cu cale a o preface
în Mînăstire închinată, după cum spune Cronicarul Neculai Costin:

ITY
Miînăstirea lui Danco, zi-
ce el, carea a fost înainte
biserică de mir de 140 de
ani, eară acum întru acest

RS
an (al doilea al Domniei) au
făcut-o Minăstire, dindu-i
moșii din locul tirgului Ia-
şilor, şi bucate, şi au în-
chinat-o la Rumeli, la o Mi-
VE năstire, unde este hramul
40 de Mucenici.
Tot Episcopul Melhise-
dec) ne mai relatează că:
NI

Odoare. Din odoarele Bisericei se


păstrează : 1. O Bvanghelie
rusească, mare, tipărită la
LU

Moscova. sub patriarehul 10-


sif, în anul 7145 (1639),
legată şi ferecată cu table
de argint aurit, în anul 7150
(1649). Pe tabla deasupra se
RA

reprezintă în relief icoana


Invierei, cu legenda scoate-
vei sufletelor din.iad; pe
tabla dedesupt, portretul
sintului Archangel Mihail
T

în plină statură. Din in-


scripția rominească, carea
EN

este parte împregiur ul tablei


deasupra, parte pe cea, de-
Biserica Dancu înainte de dărîmare. desupt, se constată, că evan-
ghelia aceasta s'a cumpărat
I/C

şi ferecat de o „englez Magia” Gn'emoae“ care o a dăruit la Biserica,


„ASH auto în ul, SHAE ECTE YPAMBA CBAUTBABH JMIENDTOP UHHSPIIIOp MAPE
ROEROA, ÎÎPNAUIrEAD MuyanaD ui PaBpina5.“ 2. Un potir” mic de argint, pre-
făcut, dar s'a păstrat vechia inseripţiune slavonă, în carea se spune, că -a
S

fost; fieut pentru Biserica Danko de „nan'p TAMTOpAUIKO YBRBIUIECKE, în a-


nul 7166 (1658).
IA

Dărîmare, In anul trecut 1903, dărămindu-se biserica Dancu, pe locul seu


1) Notiţe Istorice şi Arheologiee, ete. pag. 257.


CU
RY
MÎNASTIRI ȘI BISERICI

sa înființat o grădină de brazi. In timpul din urmă biserica Dancu


era subvenționată de comnnă, fiind filială a bisericei St. Sava.

RA
6. Minăstirea Golia.
— Stradele Golia şi Vovidenia. —

LIB
Pe la jumătatea veacului al XVI-lea Iașul nu se întindea mai
mult spre nord decit pină la punctul unde se află acum Miînăstirea
Golia, cu zidurile şi meterezele ce încă o încunjură, parte vechi, Zidurile
parte restaurate în anii trecuţi, cari îi dau aspectul unci cetâți. Goliei,

TY
Şi în adevăr cel ce a hotărit clădirea acelor ziduri încunjurâtoare
a avut negreşit în vedere că acest locaș Dumnezeese să poată fi
aparat în contra năvălirilor duşmanilor ce puteau veni dinspre miază-
noapte şi în acelaș timp să servească și ca post de aparare al în-

SI
tregului oraș.
Dacă zidurile sunt posterioare fondărei Disericei, san dacă ele,

ER
făcute în timpuri mai noui, de Vasile Lupu, şi apoi complectate de fiul
seu Stefan, au înlocuit alte ziduri mal vechi, aceasta nu se poale
nu se știe asemenea adevăratul an al zidirel bi-
şti sigur, precum
sericei aceşteia, de cătră Marele Logofăt Joan (lolăi sau Golia, în-
IV
în-
trucît, lipsește, inscripția originală din care să se vadă cind s'a
ceput sau cînd s'a isprăvit clădirea. |
datează înainte de anul 1546, întru
UN

E însă sigur că biserica


cât la această dată, 12 Ianuar, se vede dăruit bisericii un /elrae-
Golia purtind o adnotare în limba sla-
vanghel de către Logofătul
vonă, a cărei traducere e următoarea ):
l'a ferecat panul Ioan Golăi, Marele Togolăt,
Acest 'Tetracvanohel
şi ale copiilor
sa Ana, pentru sufletele sale şi ale părinților lor
AL

şi soţia din Taşi, unde este


lor, şi îl dădu spre ruga sa în biserica cea de piatră
nostru [sus Chris
templul Inălţărei Domnului Dumnezeu şi Mintuitorului
tos, în anul 7054 Tanuar 12. (1546).
început bise-
TR

După cele ce se serie în Lelopisefele Moldovck, la


Vasile Lupu-vodă, a
vica lui Golia era de piatră, dar mică, iar
rezidit-o din temelie, făcînd-o mare și frumoasă, cași Minăstinea.
S-ţilor Trei-Erarhi, şi că aceste două locașuri stinte făceau pe a-
EN

tunci podoaba Iașului.


Tată ce serie Arhidiaconul Paul de Alep despre vizita ce a
în 18603 :
făcut cu Patriarhul Macarie la această biserică
o veche şi miraculoasă Î-
Acolo se află
/C

Biserica e foarte frumoasă. Minile şi braţele sale


rată în 94 rozaril.
coană a Maicei Domnului, încad eia cu 0 mare cheltuială din
sînt de nur curat, făcindu-se împodobirea acest d în boală grea ŞI fiind
căzin
partea Doamnei ; căci fiu-seu, Ştefan Vodă,
SI

e, la minut s'a insănătoşat,


dus de cătră mama sa la picioarele acelei icoan ce ard continuu. In faţa
,
Dinaintea icoanei sunt candele de argint auritebronz, mai frumoase Și ma)
uşilor sunctuarului sunt patru cande labre de
IA

ri, le dăm după episcopul Ael-


1) Mai toate traducerile din slavonezte dela Minăsti
hisedec, din opul Notiţe Istoric e şi Areheol ogice citat.
CU
RY
ORAȘUL IAŞI

RA
eee?
o enma

LI B
ITY
RS
£i1

WM inăstirea Go
VE
NI

ui aie Rica i 9 5 n si
LU
T RA
EN
I/C

strălucite decit aurul, lucrate în Danemarea (ceteşte Danzig) şi plătite, se


zice, cu greutatea lor în argint. Lîngă jeţul Beiului, pe o columnă, e por-
tvetul lui Vasile-Vodă, de statură naturală, într”o haină blănită cu samur şi
ținînd în mină efigia bisericei, o prezintă spre binecuvintare Domnului
Nostru, care era înconjurat de îngeri. După el stă nevasta sa, Doamna, o
S

princesă Cireasiană, în o haină de samur, urmată de fiicele sale, dintre cari


una e acum la Poloni şi o alta fu căsătorită de curînd după fiul Cazacu-
IA

lui Hmelnițki.
Lîngă ei este Ștefan-Vodă, cu o a treia soră, care după aceia fu
dusă în Rusia, ambii în haine frumoase şi exact la fel.
CU
RY
„MINASTIRI ŞI BISERICI 97

In special Doamna Ecaterina, a doua soţie a lui Vasile Lupu,

RA
se îngrijea mai mult de biserica aceasta, pe care o restaură și o
împodobi,
Mai rămînînd ceva de mîntuit Ja zidirea acestei biserici, lucrul
se făcu de Ștefan, fiul lui Lupu, cînd acela ajunse Domn în locul

LIB
tatălui seu. Despre aceasta pomeneşte inscripția ce se află la întra-
rea în pridvor deasupra ușei Disericei, care în traducere din sla-
vonește, glăsueşte așa:
Cu Voința Tatălui, şi cu conlucrarea fiului şi cu săvirşirea sfintului
Duh. Iată eu robul Domnului Dumnezeului nostru isus ITristos loan Vasilie

TY
Voevod, a zidit această stintă Minâstire, unde este 'Memplul Inălţărei, şi nu
a $săvîrşit, Eară noi cu ajutorul lui Dumnezeu loan Ștefan Voevod 0 N0=
virşi în anul 1168, Mai 21. (1660).

SI
Pe un părete al bisericei, în partea dreaptă, este o lungă în-
scripție rusească, în care sc vorbeşte de moartea Prințului rus Po-
temkin, care s'a întîmplat în apropiere de Taşi, în 5 Octombre 1791, Titlurile lui

ER
înşirându-i-se vre-o optzeci titluri, care de care mai mărețe, cart în Potemkin
arată faptele ce le-a îndeplinit și recompensele ce a obţinut, fiind
în serviciul imperiului rusesc.
Această, biserică s'a dărimat în urma unul cutremur mare ce
IV
a avut loc la 31 Mai 1739, în timpul domniei lul Grigore Ghica-
vodă, în urma cărei întîmplă a fost refăcută din nou.
Din vremea domnici lui Alex. AMoruz-vodă s'a făcut, în ograda Casa
UN

acelei biserici, lingă turnul cel mare, o casă « apelor, «le unde apa APelor
adusă pe olane din depărtare se distribuie în tot orașul; în vide-
vrea acestui fapt, în fiecare an, în ziua de: /svorul Muicei “Domnului,
ce cade în Vinerea septămînci de după Paști, se fac rugăciuni în
AL

curtea bisericei și tot poporul evlavios din oraş vine să asiste şi


să viziteze casa apelor.
Dintre odoarele sfinte vechi, se mai păstrează pînă astăzi la
această biserică următoarele mai însemnate:
TR

1. Tetvaevangheliul despre care am vorbit deja ; avind deasu-


pra icoana Inălfârci Domnului, iar dedesupt icoana Învierei, precum
și Scoaterea sufletelor diu ud;
Icoana aicei Domnului făcătoare de minuni, de care am Icoană
EN

„9.
vorbit deasemenea, și care se crede câ ajută foarte mult mar ales vâmădui-
pentru tamăduirea epilepticilor și nebunilor; în acest scop de mult.
Sau destinat la această minăstire chilii pentru sălășluirea unor asc-
/C

menea bolnavi ce'şi căutau aici lecuirea. In urmă, prin îngrijirea


guvernului şi a Epitropiei Sf. Spiridon s'a înființat în ograda bise-
ricei un Ospiciu de alienaţi, sub formă de spital, cu căutare medi-
SI

cală serioasă.
3. O altă Zoanghelie în stare bună, scrisă pe pergament, aurită, Evanghelie
avînd în interioro inscripție, repetată la sfârşitul fiecărui Evanghelist, tari,
IA

care glăsuește astfel, în traducere din slavonește :


Acest 'Petraevanghel a fost robit de pi igini 'Patari, nu se ştie dela ce
loc a fost mai înainte” şi cine Pa tăcut. Și Pa rescumpărat vobul Iu Dum-
CU
RY
98 URAŞUL IAȘI

nezeu panul Ioan Golăi Mare Logofăt, și a dat pe dinsul 1200 asprii. Și era

RA
stricat şi Pa legat și Pa, înfrumusețat şi Pa dat în biserica lui Dumnezeu
şi Mintuitorului nostru Iisus Hristos, pentru suiletul seu şi al soţiei sale
şi ale fiicelor lor şi ale părinţilor lor, şi pentru sufletul celui ce'l făcuse
inainte și osirduise. In anul 7053 Mart în 9. (1575).

LIB
0 cruce 4. O cruce mare, neagră, așezată pe un piedestal, avind opt
artistică,
cornuri, împodobită cu: argint și aur; de jur-împrejurul laturei are
o inscripţie in limba slavonă ; pe cruce se văd o mulțime de chi-
puri ale evangheliştilor și altor sfinţi şi îngeri.
Iuseripţia slavonă de pe această cruce se traduce astfel:

TY
Această cruce o făcu panul Maxin Burnar Dvovnicul, și o dădu spre
rugă șie şi soţiei lui Avtemia la Biserica din Iaşi, unde este templul Inal-
(area Domnului nostau Iisus Tristos, în anul 7072. (1564).

SI
Această miînăstire a fost închinată în anul 1606, cătră Lavra
Vatopediului dela Muntele Athos, de cătră Ineaghina Ana, soţia
răposatului Golia, precum se constată din un act datat din 7114,

ER
lanuar 20 (1606), încheiat de Soborul eclesiastic al ţărei, cum și
dintun hrisov al lui Ioan Teremia Movilă, din 30 Mart 71140.
Este Diserică parohială astăzi, cu hramul /nal/area Domnului
(Ispas), avînd ca filiale Bisericele Vovidenia şi Sf. Toan- Botezătorul.
IV
Intreţinerea ci se plăteşte de Stat. E clasată ca monument istorie
și se allă acum pe cale de a fi restaurată.
UN

7. Minăstirea Trei-Erarhi (Treisfelitele).


— Strada Stelan-cel-Mare şi Stradela Trei-Brarhi. —

O mîndră poâoabă arhitectonică a Tașului, cît și a Moldovei


AL

întregi, este negreşit biserica cu hramul S-ţii 'Vroi-Erarhi Vasile,


Grigore și Ioan (30 Ianuar), cunoscută şi sub numele de Tveisfetitele.
Meşterii Acest locaș dumnezeesc a fost construit în întregime din pia-
TR

suedezi.
tră și marmură sculptată cu multă măestrie, de cătră, după cum
se zice, meșteri rătăciți prin Moldova din oștile Suedeze, cari fu-
sese bătute și împrăştiete de Ruși întrun război crîncen. E o ade-
varată broderie de sus pînă jos, și rind cu rînd nu se asamănă,
EN

Auriturile sunt respîndite cu profusie pe păreţii exteriori şi


chiar pe turnuri. Stilul întreg, gotic, este împunător și gingaș în
acelaș timp. | |
'Topirea „Acest sfint locaş a fost clădit din nou și din temelie
/C

uurului, de cătră
Domnul Moldovei Vasile Lupu, în anul 1639, și a fost aurit așa de
mult, încit se spune că năvălind întrun timp 'Pureii în Iași, și vă-
zind acest monument, strălucitor, crezură că e tot de aur şi-i qă-
SI

dură foc,—după care auriturile topindu-se, turcii culegeau picăturile


de AU ce se scursese jos, iar biserica rămase afumată toată, fără
IA

insă să i se fi pricinuit alt rău,


CU
RY
MÎNASTIRI ŞI BISERICI
99

RA
Acest locaş sfint a fost admirat de toți străinii ce au călătorit
prin Iaşi, şi despre dinsul se vorbeşte în toate descrierile de cală-
torii, ca de cel mai interesant monument al țăroi.
RR |
O inscripție făcută pe o peatră de deasupra ușci bisericei, sorisă
pe e

LIB
eh tăivaeerupn E oauereSi
i

ÎNCA GASIGILTBRIE Ma 0 PE set


_. sm

TY
isp 66 6 BIO hi ATE Aa tiu
MA 9 adi: BO 154%6 Bi

I
RS
544-104$4 Sfin EGE IRI Inc3)
POATĂ ses 20 RA Pazn
Po O m
VE
în limba slavonă, după modelul ce'l alătură aici, glăsuește astfel
NI
în traducere rominecască:
Cu voinţa 'Patălui și cu ajutorul iului şi cu săvirşirea slintului Duh.
lată en robul stăpinului Domnului Dumnezeu şi Mintuitorului nostru Isus
LU

Ilristos și închinător al 'reime), Ioan Vasilie Voevod, cu mila lui Dumne-


zeu Domnitor ţărei Moldove) şi cu Doamna noastră 'Iheodosia şi cu dăru-
iții de Dumnezeu copii: Ioan Voevod, și Maria, şi Ruxanda, ziditeau a-
ceastă sfintă rugă, în numele sfinților 'Prei-lirarhi Vasile cel Mare, Gri-
gorie 'Pheologul şi Ioan Crisostomul. Și s'a sfinţit cu mina Arhiepiscopului
Varlaam, la 7147, Mai 6. (1639).
A

La această biserică s'a zidit tot de câtră Vasile Lupu şi o clo- Refacerea
. + . ,
TR

INI au
potniță înaltă, la vre-o zece stînjeni departa re de altar, „aa
care s'a Clopotniţeil,
refăcut în anii 1804:--1806 de câtră călugării greci, fiind aproape
a se ruina. Din clopotnița primitivă s'a conservat numai inscripția
ce o pusese Vasile Lupu, pe o piatră împodobită cu stema Moldo-
EN

vei, în jurul căreia se cetește, în slavonește, următoarele:


Bvseviosul și iubitorul de IHristos Domnul Ioan Vasilie Voevod, cu
mila lui Dumnezeu Domnitor ţărei Moldovei, şi Doamna lui 'Pheodosia, și
iubitul lui fiu Ioan-Voevod, binevoi și zidi această clopotniţă, în anul 7146,
I/C

luna April 16. (1638).


Această Minăstire a fost închinată de Vasile Lupu câtră Mun-
tele Athos.
La 1882 hotaârindu-se restaurarea acestei hiserici, ca a fost
S

dată jos pînă la temelie, și reconstruită sub conducerea arhitectu-


IA

lui francez Lecomte du Nouy. Clopotnița mai tîrziu de asemenea Dărimarea


sa dărimat, scoțindu-i-se chiar şi temeliele, în scopul de a se cladi “oothitei.
în altă parte, așa ca să nu împiedece întreaga priveliște a biseri-
cei dinspre strada principală lingă care era așezată.
CU
RY
100 ORAŞUL IAŞI

RA
LIB
TY
SI
ER
IV
UN

Peatra eu inscripţia pusă de Vasile Lupu în clopotniţa veche


a 'Treisfetitelor,

Dintre lucrurile și odoarele sfinte ce conținea această biserică


încă în anul cînd s'a hotărît refacerea sa, neputind să le
contro-
lăm acuma din pricina vostaurărei, ne referim la descrierea
dată
AL

în cartea Episcopului Melhisedec, după care reproducem următoarele :


„Secriul conținînd Moaştele sfintei Paraschiva!) au fost adus
aici din Constantinopole, la anul 1641, și s'a depus în biserica
cea
nouă, Istoricul aducerei acestor Moaşte se cetește în inscripț
TR

ia ce
este pe o lespede mare de marmură, așezată sub racla
cu Moaştele.
Iară, pe părete este zugrăvită parada cu care s'a primit
în Iași sfin-
tele moaște de către Domn, cler, boeri şi popor,
EN

Inscripția fiind in slavoneşte, o dăm în traducere romînea


scă :
Cu voința 'P'atălui, cu sporirea Fiului și cu confăpt
viu făcătoriului Duh, a lui Dumnezeu celui doxologit şi uirea sîntului şi
Inseripţia
de sub tot închinat întru
rela S-tei sinta cea de o fiinţă şi nedespărţită 'Dreime. Evseviosul
tos Domn Ioan Vasile-Voevod cu mila lui Dumnezeu şi iubitorul de Chris-
/C

Paraschiva.
Domnitoriu al ţărei
Moldovei: iind rivnitoriu şi apărătoriu al sîntei evsevii
sirguit cu mare osîrdie şi cu un dor prea mare, răsăritene, s'a
dupre iconomia dumneze-
cască, şi a adus de la Constantinopole aceste prea
SI

cinstite Moaşte ale sîn-


tei şi cuvioasci Maicei noastre Paraschiva, tirnoveana,
Aceasta a fost a tieea strămutare a, ei. Fară ce se chiamă Piatka,
aceste sinte şi cinstite moaşte
le-a trimis lui prea sîntul şi prea fericitul şii
IA

cumenicul Patriarel kiv Par-


thenie, cu tot bunul sfat şi cu buna voinţă a toată Biseric
N.
a, Şi a trimis a-
1) Sfinta Paraschiva este calificată în mai multe
oraşului Iasi, documente vechi de Paronă a
CU

i |
RY
MINASTIRI ȘI BISERICI
101
ceastă bună comoară prin trei prea fericiţi Mitropoliţi:

RA
Kyr Ivanikie al I-
racliei, Kyr Parthenie al. Adrianopolei şi Kyr 'Pheotan Paleon
patron. In
zilele prea sfinţitului Archiepiscop Kyr Varlaam Mitrop
olitul Sucevei si a
toată ţeara Moldovei. Pre care Ivseviosul şi iubitorul de Christo
s Domnul
nostru Ioan Vasilie Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domnitoriu al
ţărei Mol-

LIB
dovei, le-a primit cu toată cinstea şi cu toată dragostea, mai
un mărgăr
mult decit
intariu prețios şi cu bună norocire le-a pus aici în nou-zid
itul de
el templu al sînţilor Trierarehi şi marilor dascali icumenici
Vasilie cel
mare, Grigorie 'Pheologul şi Ioan Chrisostomul, şi le-i păstrat
şi slava unuia Dumnezeu celui închinat în Treime, pentru spre cinstea
nestirşite rugi
ale cuvioasei Maicei noastre Pa askevei, spre iertarea păcatel
or lui şi a

TY
tot prea luminatului seu neam. In anul de la zidirea lumei
71-19, şi în a-
nul al S-lea al Domnici sale, luna Iunie 13 (101). In acestaş
an s'a năs-
cut Domnitorului nostru prea doritul seu fiu Loan Ștefin-voevo
dă-i Doamne lungi zile şi mulţămire. Amin. d, căruia

I
In inscripția reprodusă mai sus, se zice că strămularea moaş-

RS
telor sîntei Paraskevei de la Constantinopole la Iaşi ar [i
fosta
treia strămutare ; dar din istorie se vede câ aceasta a fost a d-a
stră-
mutare. Iată în scurt istoricul lor: VE
Sfinta Parusheva Sa născut, a trăit şi s'a sinţit printre Românii şi
Istoricul
Slavii de peste Dunăre. Greci o far greacă, Slavii-Slavă, şi noi Rominii Sfintei
0 putem crede de origină romînă. Născută şi inmormintată la Epivat, in arasehiva.
Thracia, moaştele ei au fost strămutate de acolo întăia, oară, în timpul Cru-
ciaţilor de regele Romîno-bulgarilor Ioniţă Asan la 'lirnov, capitala Impe-
NI

riului romino-bulgar. La ocazia dărămirei 'Pirnovului şi desființărei Impe-


riului. Romino-bulgar de cătră 'Purci, Domnul Munteniei Mircea ceru şi do-
bindi dela Sultanul Baiazid moaştele sintei Paraskevei, şi le transportă în
LU

Muntenia. Aceasta fu a doua strămutare. Nu tirziu, după bătălia dela Ni-


copoli (1396), Sultanul, miniindu-se pe Mircea, a prădat Muntenia, a luat
de acolo moaştele sîntei Paraskovei, şi le-a, dăruit Kueaghinei Angelina
din Serbia, care le-a dus cu sine la Belgrad. Aceasta este a treia strănul-
tare. Pela jumătatea viacului 15-le 'Purcii au strămutat moaştele sintei la
A

Constantinopole şi le-au depus la patriarchie; aceasta a fosta patra stră-


mutare. A cincea, strămutare este aceasta tăcută de Vasilie Vodă, dela Cons-
TR

tantinopole la Iaşi, unde se găsesc şi astăzi aceste sinte moaşte. Din a-


ceste puţine trăsuri istorice se vede cauza pentru care sînta Paraskeva a
fost şi este atit de stimată la Romîni şi la Slavii de sud, şi pentru ce în
Rominia ziua sîntei Paraskevei, la 14 Octombre, se serbează ca și alte ser-
bători mari anuale, sub numirea de „Vinerea cea mare“. Numirea ereacă
EN

Paraskeva—illapaczefii—cu care se inseamnă a G-a zi a săptăminei, Bulgarii


o au tradus în limba lor prin „iluzzzz* iar Rominii priu „Vineree.
Din cărţile și odoarele ctitoreşti ale Minăstirei se păstrează
încă, după relaţia tot a Episcopului Melhisedec:
I/C

1. O Evanghelie sirbească, scrisă frumos cu aur şi cu negreală, pe o Odoarele,


hirtie groasă selivisită, imitație a pereamentului, ferecată peste tot cu ar-
gint şi aurită. 'Vabla, deasupra reprezintă în relief icoana Invierei cu le-
S

genda scoaterei sufletelor din iad. 'Vabla de, desupt reprezintă la mijloc
chipurile sinţilor Trei-Lerarchi ; deasupra lor cinei iconiţe mai mici. Domnul
IA

Christos pe tron, lingă ci Maica Domnului din dreapta, sintul Toan livan-
ghelistul din stînga, pe de lături doi Arhangheli.Pe margine, de o parte
şi de alta cîte 6 apostoli. Dedesupt are o inscripţiune slavonă, care în ro-
mineşte sună astfel: | N
CU

„Ewseviosul şi iubitorul de Christos Domnul Ioan Vasilie-voevoda, cu


RY
ORAȘUL IAȘI

mila lui Dumnezeu Domnitoriu ţărei Moldovei, porunci şi făcu acest tetrae-

RA
vangel și îl dădu în Biserica sa din tirgul Iaşilor, în templul Sinţilor Trei-
Ierarhi Vasilie cel mare, Grigorie 'Veologul, Ioan Crisostomul, în anul
1119. (1641). |
Evanghelia la început are o notiță în slavoneşte, care în romineşte

LIB
însamnă : | | .
„lăvseviosul şi iubitorul de Christos Domnul Ioan Vasilie Voevod,
cu mila lui Dumnezeu Domnitor ţărei Moldovei, porunci şi făcu acest te-
traevangel, şi-l dădu în Biserica sa din tivrgul Iaşilor, în templul Trei-lerarchi- -
lor Vasilie cel mare, Grigore Teologul şi Ioan Chrisostomul, spre rugă.-
ciune ne încetată şi spre vecinica pomenire a domniei sale, în anul 7149

TY
luna Septembre 6*. ă |
La urmă se însamnă scriitorul:: „Cu mîna mult păcăostului între
erei popa (I)Sidor de la Badeuţie. |
2. O Cundelă mare de argint, ca de 5 ocă, dată de Vasilie Vodă. Lu

SI
mijloc are această inscripţiune împrejur, în două rînduri, în slavoneşte ; care
în romineşte se traduce: . | | |
„Loan Vasilie voevod, cu mila lui Dumnezeu Domnitor ţărei Moldo-

ER
vei i construit (?) această candelă în templul sînţilor 'Prei-lerarchi Vasilie cel
Mare, Grigorie 'Peologul şi Ioan Chrisostomul, în Minăstivea sa din Iaşi,
în anul 16460. | | | |
Candela este decorată în relief cu icoane de sînţi, de îngerii şi cu
capete de om. Ea este atirnată de o coroană, care închee partea de sus.
IV
Portrete. 3. Trei portrete mari: Unul al lui Vasilie Vodă, zugrăvit în toată
statura și în costumul domnesc de atunci ; al doilea portretul Doamnei 'Peo-
dosici ; și al treilea al fiului lor. Aceste două din urmă sunt cusute cu fir
UN

„şi reprezintă arta, cusutoriei de atunci, şi costumele familiei domneşti. Por-


tretele sunt încadrate şi acoperite cu steelă, ceea ce a contribuit la buna
lor conservare,
4. O [uaughelie mică grecească, care stă pe sîntul prestol. Jia este
tipărită în anul 1799. Dar legătura este antică, ceia ce însamnă că eaa
tost luată de pe o altă, evanghelie veche. Pe tabla de deasupra se repre-
AL

zintă plipekpeceuie“ (Invierea), cu. legenda scoatere suiletelor din iad;


pe cea dedesupt are icoana „Ocihuic“ (Adormirea). Vablele sint împreu-
nate cu mrejă de argint poleită cu aur, |
5. 0 cudelniță de argint aurită, lucrată gotic.
TR

6. O căfue măreaţă, tot de argint.


1. Un alacastru pentru sîntul myr, dăruit lui Vasilie Vodă de Patri-
Odoarele archul Partenie, pentru conservarea sintului myr.
donate de
V. Lupu.
8. 23 Linguri de argint. Gavanul lor este în forma lingurilor ordinare
EN

ruseşti. Pe coada lor este scris [acute BOEBOAC şi * Pocnozaa T'saocna,


9. 2 Ibrice de argint, poleite cu aur, pentru proscomidie.
10. Un ponghiariu de argint, aurit. |
11. O perdea la uşile impărăteşti, cusută cu fir de aur pe catifea vi-
şinie. Ida reprezintă
/C

un potir mare, în carele este Domnul Christos în formă


de copil, binecuvintînd cu amîndouă minele. La capul Domnului soarele şi
luna ; dedesupt; stele. Pe de laturile perdelei flori. diferite, toate cusute
cu fir de aur. Deasupra are inscripțiunea aceasta:
SI

i phÎw Bacunie ROEBOA TIAApD SEMIN Monganckon n recnoataa ere 'D'ew-


sotia aro 783. (1639).
„12. Tot din acel an, şi eu aceeaşi inscripțiune este o altă perdea, |
IA

mijlocul de catifea vişinie, iar marginele de catifea verde. Reprezintă cu


masive, cusute frumos cu fir de aur. floră
[a este mai mare decit, precedenta.
= 13. 0 poală de icoună, de catifea, vişinie, cu marginile verzi. Repre-
zintă icoana Sintului Nicolai, La capul Sintului—două
iconiţe rotunde, care
CU
RY
MÎNASTIRI ȘI BISERICI | 103
reprezintă pre Domnul Christos şi pre Sinta Fecioară:

RA
toate cusute cu
sirmă de aur şi de argint.
14. Altă poală de icoană, tot pe catifea vişinie şi verde pe margini.
Reprezintă icoana Buneivestiră; cusută deaseminea cun sîrmă de aur şi de
argint.

LIB
| 19. Perdeau la uşele împărăteşti, de aceeaşi formă şi artă. Reprezintă
icoana Invierei, cu legenda scoaterei sufletelor din iad.
16. Alta, de aceiaşi formă și artă, reprezintă pre sinţii 'DPrei-lerarhi în
toată statura. Frumos cusută cu sirmă de aur şi de argint. |
17. Un aer mare, dat tot de Vasilie Vodă şi de Doamna lui 'Fheo-
dosia, în anul 7146 (1688), Mai 20. Frumos cusut, pe aceleaşi materii de

TY
catitea roşie şi verde. Imprejur are inseripțiunea ctitoriei lui Vasile-vodă.
Mai este încă un aer foarte mic, carele serveşte spie a se suprapune pe
prestol în timpul serbătorilor Pascelor,
„18. Un epitrachil cusut, format din orariu, şi are pe de laturi cu-
sute 19 icoane rotunde, reprezentind patimele Domnului şi serbătorile do-

I
RS
minicale ; data este tot anul 71-16, (1638).
19. Două perdele pentru ușile lăturale ale catapitezmei ; tot aceeaşi
artă : Una, reprezintă pe Apostolul Petru în întreaga lui statură. Amindouă
foarte trumos cusute cu sîrmă de aur şi de argint.
20. Strichariu diaconesc, de catifea groasă, vişinie. Cusuturi are la poale
VE
împrejur, late de 18 e. m.; la minici şi la guler, cusute felurite lori cu
sirmă de aur şi de argint.
21. Oruriu frumos cusut, cu îngeri şi seralimi şi chipul Maicei Dom-
nului; printre iconiţe cuvintul grecesc: „ugios, vepeţit de multe ori.
NI
“Poate acestea sunt făcute şi date de Vasile Vodă.
22. 3 Candele de cur şi un Chivot de argint. Acestea iu formă dleo-
sebită de cele uzitate astăzi la noi. Inseripţiunile greceşti şi arta arată că
ele sunt lucrate la Constantinopole.
LU

Biserica 'Drei Erarhi a fost deserisă încă din epoca lui Vasile
Lupu, de Arhidiaconul Paul de Alep, care sa aflat atunci în laşi
impreună cu Patriarhul Macarie al Antiochiei. Chipul cum relatează
acest călător impresia ce i-a făcut biserica noastră, coste interesant
A

și de aceea, reproducem aici cuvintele sale: !)


TR

Minăstirea sfinţilor 'Prei-ldrarhi e cu deosebire frumoasă şi pare un peserierea


castel, fiind încunjurată din toate părţile cu muri de peatră. Deasupra por- biserieei
ţei este un turn pentru clopote, şi pentru orologiul oraşului, care e de fer Dre lrarhi
şi cu roate mari. Clopotele sunt atirnate deasupra pe griuzi de lemn. Mae ni Si,
şina orologiului împle o jumătate din o cămăruţă. Ea are o vargă de fer,"
EN

care întră prin acoperemint şi trece. în sus pînă la culmea clopotului celui
mare, către care e aplicat un greu ciocan de fer. Cind îi vine timpul să
bată, o mare bucată de lemn ese din arcul turnului, avind resoaute, prin
care se pun în mişcare clopotele cele mici, ceia ce se numeşte larmă, pen-
I/C

tru a preveni atențiunea poporului că urmează a bate orele. Atunci varga


menţionată e trasă în jos prin roate, ciocanul deodată se rădică, şi căzind
pe marginea c'opotului, produce un sunet, ce se aude în întregul Oras.
Iar în ce priveşte Biserica cea sfintă, ce se află în mijlocul Minâsti-
vei, peste tot făcută de piatră cioplită, şi pe dinafară este cu totul împo-
S

dobită cu deosebită măestrie, care întrece toată îuţălepeiunea ; nu sunt lu-


crură plane, ci numai sculptate. De desuptul coronamentului Biserica este
IA

1) După traducerile date de dl. B. P. Ilajdeu în „Arhiva Istorică a Rominiei, 186, 1.


]; de dr. Gaster în Rezista Istorică, Arhcologică şi Filologică, An. II, și. de d-ra Emilia
Cioran în Teza sa de Licenţă, tipărită în Ducureşti, în 1900, precum și cu adăugiri de
CU

unele note sau explicaţii ale Episcopului Melhisedec, din opul acu citat miă-nainte,
RY
ORAȘUL IAȘI
1044

RA
LIB
SiS
S
e)

za
=

ai
:

TY
Sat
ae

pr
pici

Za
“s

e im
d

SI
Sb
SU Şi
A d. . :

ETR
ai ia 2 4573 sai
IV
Lo rara

aș i
ş
dr. ez
SĂ! Sa zl php
pă i 1

CUoi Paca
,
A,

t at asez
N
.
i vice| e
i
.

49.
a. În puma e o e - a
UN

. î.
CN d tă-a Ai i af Sau Nana A ae pr Op

Priza pestife 0 od Ata pe


LELE
. -
.
Pap
Vei) mici
a Î-. — ze hit
- —
AL

Biserica Tvel-Iirarhi în 1904,


rostaurată, de Arhitectul Lecomte du Nouy.
TR

încinsă cu două brine negre de piatră, cioplite asemenea. Biserica are'două


turle înalte. Intrarea la ca este prin două uşi, u na spre sud, alta spre nord,
după obiceiul Bisericelor lor. „De
Deasupra, fiecărei este o fereastră înaltă cu
EN

zăbrele, şi întoemal ca cele dintăi.


Autretul bisericei formează o boltă îneruei șată, în virful căreea
icoana 'Ireimei. Deasupra uşei ce duce din pridvor în Biserică este
Judecăței de pe urmă,
este icoana
mai frumoasă, decit o văzusem la Biserica
lui, şi Turci zugrăviți dupre chipul lor, cu turb anele şi cu cealm din Vas-
/C

elele lor.
Apoi pe celelalte ziduri sunt chipuri de oameni ȘI de toate creat
mei, începînd de la om pînă la animal, şi fiară selbatică, şi urele lu-
și plante, tot lucruri cari îţi iau vederile. paseri şi poni,
SI

Apoi tineri și fete


familiei lui santitatea lui cu tobe şi șipsalti
mulţi oameni, cari mulţumesc lui Dumnezeu în
Mormintele
re, Apoi abisişari (2) şi boeri şi
V. Lupu, cători),
după rangul lor, tot, făcut de aur şi laz ur, După aceea, cadii (jude-
întri în Bi-
IA

serică prin uşa despre apus, şi deasupra ci se află


Uşa este jur împrejur cio plită cu mare măest icoana celor '7ej Ierarhi,
rie
nartică, în zidurile ei se află firide unde sunt ; prin uşa aceasta întri în
şi al femeei sale, Doamne j cei dintăiu. mormiut ele copiilor beiului
Pe aceste morminte Sint multe cg-
CU
RY
MÎNASTIRI ȘI BISERICI
105O

RA
LIB
I TY
RS
VE
NI
LU

Oată-dise servind de podoabă arhitectonică, aflată la


biserica 'Trei-Erarhi.
voare de mătasă, şi de serasir 1), şi deasupra lor atirnă candele de argint,
ce ard ziua şi noaptea, şi șfeşnice cu luminări de ciară. Aci sunt patru fe-
restre cu gratii, cîte două întrun părete, şi portretul Beiului şi al neves-
A

tei sale, Doamnei cei moarte, de care am pomenit mai sus; căci murise
încă trăind el; apoi celor trei copii morţi, unul după altul, în haine fru-
TR

moase, şi pe calpaculile lor era cite o dungă de Samur.


„Pe păretele despre apus, unde este uşa, se află efizia Bisericeij, pe care
Beiul o ţine în mînă, şi pe dinsa sunt zugrăviți cei Trei Terarchi; el o
prezintă Mintuitorului, care îl binecuvintează, şi imprejurul lui stau Apos-
EN

tolii şi Ingerii. De bolta narticei atiîrnă un policandru, dăruit de ctitor. Aci


(în nartică) sunt multe icoane minunat lucrate.
De acolo întri în templu printre doi stîlpi mari, ciopliţi din piatră Strana. lui
verde în formă de arbori verzi de fistici, prin care sunt vine de aur de V. Lupu.
jos pînă sus. "Tronul Beiului se află în partea despre răsărit a stilpului
I/C

celui întăiu, după obiceiu, cu scări la tron şi cu un baldachin deasupra.


Pronul este acoperit cu plăci de aur, minunat săpate; înteriorul lui este
căptuşit preste tot cu roş, şi treptele şi podeala sunt acoperite cu postav
roş. Deasupra baldachinului se află o cruce, peste care este un trandafir cu
S

totul de aur, minunat lucrat.


Iu dreapta tronului pornenit, la zidiul despre sud este o cupolă, mare, Sceriul S-tei
ai căreea, stîlpi de marmură albă sunt minunat sculptați; te sul pe trepte, Paraschiva,
IA

asemenea de marmură albă, şi în mijlocul ci stă un secriu, pe dinafară şi


pe dinlăuntru căptuşit cu roş şi bătut cu cuie de argint, avind asemenea 0
———————
CU

1) 'Țesetură în aur și argint,


RY
106 ORAȘUL IAŞI

Jăcată minunată, pe care ne o deschiseră, şi noi ne-am închinat şi am pri-

RA
mit Dinecuvintare de la moagtele Siutei Puiazhkerei cei noue bulgare, pe care
Beiul o adusese din Constantinopole de la Biserica. patriarhală, dela Că-
mara sfinţilor. Şi ea este ca şi cum ar fi în viaţă, învălită în covoară şi
mătasă, şi alte de felul acesta. Deasupra ei atirnă candele de argint şi de

LIB
aur, şi ard ziua şi noaptea. Pe zid e zugrăvită nevoinţa ei,:şi cum sa pre-
slăvit, şi cum au aduso 'Pureii pînă aici, un lucru minunat ș-căci, cînd au
adus-o lipiscopii, a tost cu dinşii şi un Capugi-başa, pentru ca să mărească
fala şi să devie mai strălucită printi'aceasta.
“Pemplul sau chorul este “întocmai ca acela din Biserica Doamnei (Go-
lia). Are asemenea doă arcade, una spre sud, alta spre nord şi jeţurile

TY
(stranele) sunt tăcute de lemn de chiparos şi de abanos, lucru ţarigrădean,.
Strauole. strugărite şi săpate ; şi jeţurile Episcopilor stau în frunte. În. fiecare chor
(strană pentru psalţi) se află cite un analoghion împodobit cu fildeş şi aba-
nos; şi altele de felul acesta; o desfătare pentru cei ce le privesc: sunt

SI
acoperite cu postav ros. Cupola templului este foarte înaltă; în boltu ei e
icoana AMintuitovrului,—fie bine-cuvintat ! |
Cupolele acestei Biserici sunt foarte înalte,şi ativnă întrinsele cite un

ER
tupolele.
policandru mare, lung de 16 coţi, poleit peste tot cu argint,— un lueru,
care îți ia mintea. In interiorul lui este legat un fel de pavilion.
În zidul fie-cărui chov sînt ferestre cu gratii. Dinaintea catapetesmei
Biserieci stau patru sfeşnice de aramă, diferite prin aspectul şi prin' forma
IV
lor ; apoi alte două mari de argint. Astfel este simbolui, compus din patru
pături, lucru minunat, fără sumăn. Și icoana Domnului şi a Maicei lom-
nului, şi icoana celor 'Prei-lerarhi, şi icoana sfintului Nicolai, încărcate de
UN

aur şi de argint,
Altarul, Altarul este de o frumuseţe şi de o eleganţă extraordinară, şi arca-
dele cupolei sunt diferire unele de altele şi acoperite cu plăci de aur şi de
argint; în faţă are tei ferestre cu gratii, şi stilpi acopeviţi asemenea cu
aur. Pe bolta cupolei este icoana Maicei Precistei. Icoanele, care se ailu
în interiorul Sanetuarului şi pe zidurile lui sunt lucrate cu aur şi cu la-
AL

Zu, ŞI nu se pot numera. Dinaintea uşelor Sanctuarului este o candelă


mare de argint. | |
In: genere se poate zice că unici în Moldova, nici în Valachia, nici in
TR

(ara Cazacilor nu mai esistă o Biserică, ce i sar putea asemăna atît în


privinţa zugrăvelei cit şi în privința frumuseţei ef architeetonice, aşa încât
cuprinde mintea de mirare. Să o ţie Dumnezeu în vecii. vecilor, Amin.
Retectoriul (trapeza) are deasupra o cupolă de piatră.
EN

La o mică distanță dela Minăstire (lingă băi) pe malul: marelui lac


numit J/eleșteu sau pescărie, este magnificul colegiu, zidit de Beiul (Va-
sile Vodă). o
m Observăm mat întăi, că edificiul din interiorul Minăstirei Sfinţilor
Irei-levarcli, unde acum este şcoala, numită dupre numele lui Vasilie- Vodă
/C

Seoala
ep
și
.
peaclu Pasiliună, o fost trapeza Minăstirei. Forma 6i antică, cu bolțile
L'rapeza. guuies arată că datează chiu de la Vasile-vodă. 'Trapezele pri Mină-
s » domneşti, erau privite ca adoua, biserică; de aceca ele şi se zideau
SI

de ctitorii primitivi, odată cu minăstirele.

„__ Minăstirea 'Mrei-Brarhi


IA

este astăzi biserică parohială, avînd ca


filială Biserica St. Andrei. Este subvenționată de stat și declarată
ca monument istorie, | |
CU
RY
MÎNASTIRI ŞI BISERICI
107
8. Minăstirea

RA
Sf. Ilie.
— Strada Alexandri. —

Biserica cu hramul Sf. Ilie a fost și ca calilicată minăstire şi


se administra de Egumeni greci pînă la secularizare.

LIB
Nici o inscripţie nu arată pe fundatorii sei, sau cel puţin anul
fundărei. Există numai un pomelnic în care sînt amintiți diron
voevod, Irimia Movilă voevorl, licaterina Doamna ete. Se zice a îi
fost zidita de Loyoţătul Ghenghea cam prin anul 16020, şi mult timp

TY
i Sa zis Diserica Ghenghei. Unii cred că această biserică trebue să
Biserica
ie sau construită de Miron Barnovski-vodă, sau mai veche chiar decât Ghenzhei.
de pe vremea lui. Deasupra uşei de întrare a lost o piatră, pro-
babil cu o inscripție; dar călugării gr eci, în mod aproape sistema-

I
tic, au făcut să dispară mai toate armele ce aratau vechimea sau

RS
pe fundatorii adevaraţi ai monumentelor noastre sfinte.
"Nu are nici-o carte sau odor sfint de valoare istorică, afară
de. un talger de argint cu inscripția din 1762, donat de breasla bla-
narilor, ce se închinau la această biserică.
VE
Astază este filiala Parohiei 'Palpalari și e subvenţionată de Co-
mună, neavînd absolut nici un: venit, cu toate că înainte *de secu-
larizarea avut averi mari, Slujbă nu se face în ca încă de vre-v
NI
șepte ani, căci are trebuință de multe reparaţii.

9. Miniăstirea St. Sava.


LU

— Stradele Veche şi St. Sava, —

Tradiţia spune că Biserica St. Sava ar [i fost mai întâi bise-


rică Armenească și în urmă, Ieşenii văzind că negustorii „Armeni
A

prea au ceșit la iveală în strada cea mai principală a oraşului, care


Biserica
era, prin secolul al XV-lea Podul-vechiu, azi Strada Veche, deoarece Armeană,
TR

ci cuprinsese mai tot comerciul central al Iaşului, le-au luat Dbi-


serica și le-au dat un loc în dosul acesteca, să'și tacă altă biserică -—
dacă ar voi. Ceca ce, tot tradiția zice, au şi făcut, probabil
după o împăciuire bhănească.
EN

Il, în tot cazul neîndoelnic, că înaintea actualului edificiu de


piatră în dimensiuni respectabile, a fost mai înainte o altă biserică
mai mică prin veacul al XVI-lea.
liste o inscripție grecească deasupra unei întrări în biserică ŞI
I/C

o inscripție slavonă deasupra întrărei (e «ou,


Inscripţia grecească a fost tradusi asttel:
Acest însemnat şi vreduic de laudă dumnezeese templu s'a reînoit din
S

temelii de prea venerabilul boer Ivan Postelnicul, nepotul reposatului boer


Scarlat, din Constantinopule, fiind Egumen Ieromonahul Ieroteu din renu-
IA

mita insulă a Ciprului, şi prim-maistru Grigorie dela Constantinopole. In


anul 7133, luna April 19 Sa săvirşit. (1625).
Această minăstire era închinată sfintului Mormint, încă dela
reclădirea sa,
CU
RY
108 ORAŞUL, LAŞI

RA
LIB
TY
ia
i en
iii

SI
rm
_

-%
fa
-

ame araba
-
a

a
E

ER
a
a
meta

IV
m
GA AVA As mit is enruta păl
UN

Biserica Sf, Sava.

Construcţia este unică în felul ci în Iaşi, prin cupolele turtite


și clopotnița sa joasă, ce arată stilul arhitectonic tureese, aproape
cum cra și la Baia-"Purcească, de care vom vorbi aiurea. Apoi Di-
AL

serica are două întrări, ceea ce dă de vorbit armenilor că a fost


făcută pentru ei, căci în toate bisericile lor au două întrări deose-
bite : ana pentru bavbafi, alla pentru femei, întru cât după vechile
TR

obiceiuri orientale, la întruniri publice, chiar și în biserică, sexurile


nu aveau îngăduința a sta la un loc. 'otuş la multe alte biserici
drept romîneşti se găsesc de aseminea două întrări deosebite, cum
se poate vedea chiar şi la 'Prei-Erarhi, ce numai că ar fi fost clă-
EN

dită de armeni nu se boate bânni.


Descrierea Arhidiaconul Paul de Alep descrie în următorul chip biserica
Bisericei.
St. Sava, cum se găsea pe timpul lui Vasile Lupu:
Biserica Sfintului Sava e peste tot zidită de piatră pe dinlăuntru şi
/C

pe dinafară, a, are numai o uşă (?) spre partea sudică, deasupra


căreea
este depinsă icoana Sfintului, după cum se obicinueşte la toate
bisericele
din această țară. Zidirea e lungă şi simplă, dar ridicată pe nişte muri tară
dupli, cu cîte nouă deschizeturi pentru aer din fiecare parte, şi
SI

şi cu două
„mari cupole turceşti dupre modelul celor mui mari din fura noastra.
unicele în feliul lor în aceste țări. Artistul care le-a construit
ile sînt
, fu Constanti-
nopolitun de origină, numit Ianachi și architect de curte
IA

al Deilor Aloldoveni
In lăuntrul fiecărei cupole sint în giur cite tre) zeci
de bolți arcate. Par-
tea esternă a cupolelor e de tot rotundă şi acoperită cu costoriu,
peşte de departe la razele soarelui. Pe virfurile cupolelur: care seli-
mari aurite, 'Pot sint superbe cruci
acoperemîntul Bisericei e de costoriu.
CU

Una dintre cupole


RY
TÎNASTIRI ȘI BISERICI
109

RA
e deasupra corului, cealaltă deasupra narticei. In Biserică sunt numai
două coloane: din dosul celei din dreapia e tronul Beiului, aşezat sus, cu
un pavilion şi stilpi de lemn şi cu fața spre răsărit. In partea opusă, din
dosul coloanei din stînga, este un alt tron mai mic, sau pentru fiul Beiului
ori pentru Doamna. Deadreapta Boiului este strana Mitropolitului, răze-

LIB
mată de părete, între alte strane ce o incungiură,
Polieleul, numit aici Nozs, e foarte mure, atîrnat de interiorul cupolei
deasupra chorului şi compus din 24 Ducăţi aurite. In lăuntrul lui este un
altul mie, în feliul unui pavilion. In toate aceste țări iconostasule împărţit. în
trei secţiuni : Intăia, care este imediat, deasupra ușelor sanctuariului, cuprinde
toate serbătorile dominicale ; a doua învecinată, presintă în mijloc icoana

TY
Domnului nostru cu Sacos şi coronă, şezind pe tron; la stinga şi la dreapta
lui stau Apostolii, din care cel mai deaproape din stinga e totdeauna sfiu-
tul Pavel, eară din dreapta sfintul Petru. În giurul lor sint Maica Dam:
nului, sf. Ioan, ete. Deasupra acestei secţii este icoana Sintei- Treimi în

I
centru, iar în laturi profeţii. Deasupra tuturor e Crucifixul,

RS
Sanctuarul e foarte 'spacios, cu trei ferestre arcate, îngrădite cu groase
gratii de fer şi avînd în stînga un suiş cu trepte. carele duce prin cor la
anvon. Il e foarte înalt şi zidit ca și cupola din piatră colorată şi cu o
cruce deasupra ; îl susțin stilpii spirali de peatră. In interior este un love
spaţios pentru a ascunde vasele bisericeşti și altele, la cas de larmă,
VE
In păretele sudic al Bisericei sînt trei ferestre mari, cu gratii de fer
şi arcuri, lingă uşă, unde e mormîntul architectului lanachi inchis în lă-
untru cu gratii, zugrăvit, şi cu o candelă votivă, care arde totdeauna.
Pe păretele nordic sunt cinci. ferestre analoage. Pavimentul Bisericel e
NI
aşternut cu ţigle, precum se obicinueşte în genere în toate ţările de la
Brusa şi pină la Moscova.
Locul pentru femei este în susul Bisericei, în o galerie, cu o catapi- Femeile ștau
teasmă separată. Ele se urcă acolo pria o trecătoare în zid, conducind deosebite
LU

deadraptul de la uşa Bisericei. o de barbati în


biserică,
Durnul pentru clopote este de o vastă structură patrată, zidită foarte
tare din peatră, cu două bolți în centru, servind de ascunzetoare. pentru
averea Bisericei, O scară cu o mulţime de trepte duce la virf. Cinci clo-
pote atimnă de două imense şi înalte arcuri, Clopotul cel mare, de o vastă
A

circumferință, e lucrat în Danemarca. Limbele clopotelor sunt de fer.


“Poate dependenţile Mînăstirei sunt lucrate din lemn ca mai la toate
TR

miînăstirile de aicea.
Biserica de astăzi nu mai corespunde decit doar în forma con-
strucției ei generale, căci diferite întîmplări ce au trecut de atunci
peste acest oraș au prefăcut-o cu totul. | i
EN

Poate actele și cărțile mai de samă ce s'au găsit acolo în ul-


timele vremi, au fost parte luate și duse de călugări greci cînd
Sau secularizat veniturile mînăstirești, parte s'au trimes Ministeriului
|
I/C

Instrucţiei sau Bibliotecei centrale din Iași.


Mai sunt astăzi pe un părete din lăuntru, lingă o ușă, Zugră-
vite chipurile familiilor ciitorilor bisericei, /on Postelnicul, Delru- Portrete,
vodă ţinînd în mini biserica, iar dedesubt este scris anul reedii a.
S

vrei 1625. Asemenea se află două pietre de mormint, cu inscripţii


în limba, grecească, arătind că acolo s'au înmormintat în unul din
IA

morminte un Mare Pistier al Moldovei Teodor Palade, care a murit


la 1 Fevruar 1755, şi tot acolo la 22 Decembre 1195 un fin al
seu, Marele Logofăt Constantin Pulada; în al doilea mormînt sa
CU

pus Posteluicul Grigorie, mort la 3 Aprilie 1525.


RY
110 ORAŞUL IAȘI

La această Minăstire, în anul 1714, sub domnia lui Neculai

RA
Şcoala și
'Tipogralia
Mavrocordat, s'a înființat o Şcoală și o Tipografie, amîndouă puse
din St. sub privigherea și conducerea Patriarhului Chrisant al Ierusalimului
Sava. și a Egumenilor dela Mînăstirile închinate S-tului Mormînt. Despre

LIB
aceste vorbeşte Azinte Uricariul, arătînd cum Mavrocordat a rugat
pe Patriarh să vie din Muntenia în Moldova, şi descriind pompa
cu care la primit în laşi, adaugă:
Dedemult avea gind Nicolai-vodă să facă două lucruri bune în ţară,
ce nu erau: întăi tipografie, ca să tipărească cărţi, şi al doilea să facă școale

TY
ca să înveţe cine ar vrea fără plată şi această socoteală pomenindu-o sfin-
țică sale Patriarehului acela, i-a dat blagoslovenie şi Ia îndemnat numai să
roage pre Dumnezeu şi să înceapă a face aceste două lucruri lui Dumnezeu
plăcute, că-i va fi Dumnezeu, intrajiutoriu şi le va vedea săvirşite ; și așa

SI
a trimis de au adus meșteri tiparnici şi de slove greceşti şi slovenești, şi
au făcut case bune la sfintul Sava, și au aşezat tipografia acolo, şi în
scurtă vreme au început a se tipări cărţi. Adus-au şi doi dascali de carte
clincască şi unul de cartea cea de obşte grecească, ca să înveţe cine ar

ER
Dascal mol- vrea, Şi un dascal ca să înveţe carte sluvonoască şi altul care să învețe pe
dovenese
între greci,
înţeles moldovineşte, şi le-au rinduit dascalilor plată precum se cade, ca
să iea pe an din veniturile domneşti; şi sau făcut testamenturi cu mare
blestem şi legături, ca să fie stătătoare şi neclintite acele socoteli; şi acele
IV
şcoale şi tipografiile le-au dat în sama mai sus pomenitului prea fericitului
Patriarh, ca să le fie purtătoriu de grijă şi kivernisitoriu ; şi cînd se va
duce din ţară să le poarte de griji lpitropii sfinției sale, carii orinduise
din Egumenii mînăstirilor ce sint închinate la sfintul Mormînt şi dintwalţă
UN

de pe la alte mănăstiri.
Atit şcoala cit şi tipografia din sîntul Sava mau avut o durată lungă.
Diu tipografia S-tului Sava ne-a rămas foarte puţine cărţi.
Cronicarul Axinte în locul citat se exprimă astfel despre Patriar-
chul Crisant: „Fiind un Patriareh foarte învăţat, cit pot zice, că în toţi cre-
AL

Ştinii nu se afla pe atunci aseminea cu dinsul la învăţătură şi era om îm-


blat, că Tau trimis unehiu-său reposatul Kyr Dosothei Patriarehul Ierusa-
limului, de au îmblat mai toată Iiuropa, din ţara moskicească pănă în ţara
[vanțuzască şi pănă la Emglitera“.
TR

Se vede, că după moartea Patriarehului Chrisant nu sa mai găsit


nime în toată droaia de călugări greci, egumeni ai Minăstirilor închinate
sintului Mormînt, carii să susțină şcoala și tipografia, înfiinţate sub Patri-
arehul Chrisant, deşi ființarea lor era legată, cum am văzut cu toată pu-
EN

terea, blestemurilor creștineşti, esprimate asupra destructorilor, prin testa-


mente domnești și patriarhiceşti 1). | |
Biserica St. Sava este astăzi Parohie, fără filiale și ne mai
dispunînd de nici o avere, este întreținută de stat,
/C

10. Minăstirea Bârnovski.


— Strada Ghica-Vodă, —
SI

In scurtul timp cât a domnit în Moldova Miron Barnovski,


dela
1626 la 1629, el a zidit împreună cu mama sa Hilena,
călugărită
IA

apoi sub numele de filisabeta, frumoasa Mînăstire cu hramul Ador-


mivea Maicei Domnului (L5 August), dîndu-se ca dată a construcției
1) După Episcopul Melhisedec, opul citat.
CU
RY
MÎNASTIRI ȘI BISERICI
11
anul 1627, după cum se do-

RA
Pernem ne
vedește prin o inscripție în
limba greacă, aflată asupra
uşei de intrare din pridvor,
in interiorul

LIB
bisericei, cît și
de pc cele două portrete cti- pr
toreşii, bine pastrate. A
Cronicarii spun că biserica pi
aceasta a fost zidită în dricul m
Iașului ; unii comentatori in

TY
| î Pi
terpretează cuvîntul dric prin pe

aa
A
ae

ir
margine; -— adevaratul înțeles fi e i
însă al acestui cuvint este loc [| o sii

e
ga
a
I
mai contrarul, adică centru, a

Aia
RS

ai,
sau cel puţin interior, Ceea ce Ri
dă a înțălege că po vremea Ra
lui Barnovski tîrpul Iașului
era întemeiat prin acea parte. a
După zidire biserica Bâr-
VE
îns pi
novski a fost ridicată la ran. fii
gul de minăstire şi închinată cr
S-tului Mormînt, fiind admi- pi
NI

nistrată de călugări greci pînă m


la secularizare. Aceştia au a-
LU
.

daus la corpul principal al


mînăstirei frumosul pridvor ce | Biserica Bârnovski,
se -vede și astăzi. De mult
biserica fusese acoperită cu olane, însă arzind la 1836, odată: cu o
mare parte din oraș, a fost acoperită din nou cu tinichea.
A

Intre moșiile cu cari a fost înzestrată Mînăstirea Pârnovski, > pAserea,


șepte la număr, se citează și moșia Șipotele, din judeţul Tași, de peste îmi
TR

2000 fălci, diferite vii, case şi locuri cu Dezinăne.


Intre obiectele de o valoare istorică ce se mai găsesc astăzi lu
această biserică sunt :
EN

1. Una der dăruit de fundatorii Disericei, Miron Barnovski şi oaoare.


Elisabeta Schimonahia, după cum arată inscripția în limba greacă
de pe el. La coroana Mintuitoralui sc găsesc 36| boabe de mărgă-
ritare și 189 cilicuri de aur. Acrul e cusut în “iurcia, după cum
I/C

probează turaua turcească din dosul acestuia;


„O Ivanghelie mare slavonă, îmbracată cu argint peste tot
și sarit din anul 1646; Sa
S

3. O nllă Toanghelic greacă, îmbracată cu argint aurit, din a-


nul 1776; | |
IA

4. Un sfint Poti sculptat cu multă artă şi aurit, dăruit de


Duca-vodă.
5. O perdea pentru ușa împărătească, cusută cu fir de argint,
CU
RY
112 ORAȘUL IAȘI

reprezentind Duminica tuturor sfinților, cu data 1742 și o inscrip-

RA
ţie slavonă.
Clopotul lui Clopotul cel mare din turn este dăruitde Miron-vodă şi poartă
Miron-voti. data 1698, fiind varsat la Liov (DLemberg); inscripția e în limba
slavonă, iar în jurul gurei clopotului e scris în laținește versetul din

LIB
psalmul lui David: „Doamne, strigat-am câtră tine! Auzi-mă
Doamne!* ete. |
Un alt clopot mai mic e hărâzit asemenea de fundutor.
Atit turnul cel mare dela poarta bisericei cît şi casa de lingă
el, prezintă un deosebit. interes istoric; asemenea mai este acolo o

TY
pivniţă adîncă sub casele servitorilor bisericești; aceste toate au
avut în vremuri destinaţia de ascunzători ale averilor pe timpurile
de invazie a hoardelor ce se năpusteau fără preget asupra Moldo- .

SI
vei. In turnul Dbisericei se pot încă vedea două deschideri ce trec
în zid, fără a se ști unde se sfârșesc, iar în. mica odae de lingă
turn se găsește un canal, deasupra a două başte de piatră, ce ia-

ER
răș nu se șiie unde duce. |
Se spune că la această biserică ar fi fost prin 1724 o şcoală
enciclopedică grecească.
Astazi Biserica Bârnovski este parohie, avind ca filială Bise-
IV
rica St. Lazar, și este întreţinută prin subvenţii dela comună și stat.
UN

II. Biserica Sf. loan Botezitorul.


— Strada Primăriei —

Tot în periodul dela 1626—1629 Miron-vodă Barnovski a în-


ceput a zidi și biserica cu hramul Sf. Ioan Botezătorul (1 Iamuar).
AL

Insă se pare că n'a ajuns s'o vadă gata, căci abia în timpul Dom-
nici lui Vasile Lupu ca putu fi isprăvită și sfințită. Din inscripția
slavonă ce se găsește în pridvorul bisericei se constată următoarele,
după traducerea Episcopului Melhisedec:
TR

8th careSPa upecTu


tn
tu: e 6t BEST at! ele
EN

FAT ego 6.GU CRC 2679 LE


PRVOAN|CH&AUcS446gG
6oliA)
ecTTTO
a IP66
AAN oPTIA
/C

RFTAIO
TH TOET
AN OLGGAN
NANOGEIE
T * GA Tla -3PRI[-i HO di,
SI

Inscripţia slavonă dela Biserica St. Loan-Botezătorul,


IA

. Cu voia 'Datălui şi cu ajutorul Fiului şi săvirşirea sfintului Duh,


inceput a zidi această biserică Ioan Miron Barnovski voevod, a
țărei Moldovei, şi n'a ajuns să o săvirşească. Iară Ioan Domnito rul
Domnitorul ţărei Moldovei o a sevirşit, de deasupra Vasilie voevod
fereştilor întreagă o
CU
RY
MÎNASTIRI ȘI: BISERICI
113
săvinşi cu tate „ele pvețuitoare, în numele Sfintului Prooroc înainte-mer-

RA
o:gătoriului: șiȘI Botezătorulu
Be i tăeri In anul 7143, luna
Ioan şiŞ a cinstiteiei luilui tăeri.
Noembre 4. (1635). | )
„Nici un odor mai însemnat nu se păstrează în această biserică.
Este filiala Bisericei parohiale Golia, și subvenţionată de Comună,

LIB
neavînd nici o avere proprie. Aa

12. Minăstirea Bărboi.


— Stradele Veche și Bărboi. —

TY
Biserica pronumită Bărboi, cu hramul S-fii Apostoli Petru și
Pavel (29 Lunie) a fost durată pe la începutul veacului XVII, îna-
inte de 1615, de un Mare Vornic sau | |

I
on eo aaa apere a mam min mim ama ma ea mare emo meeame

Logofăt Bărboiu, din neamul Sturzeş- :


4

i
i
t
4

RS
*
e

|
|

tilor, ucis în timpul lui Ștefan 'Pomşa!) ;


aa

1
«

era făcută după tipul obicinuit al bi-


sericilor moldovenești, avînd deasupra-i
ciinii

două turnuri, din care unul servea de


VE
clopotniță. Pe la anul 1669, urmaşii
fundatorului o închinasă Mînăstirei
Vatopedul din muntele Athos.
NI

La 1841, biserica amenințind a se


ruina, fu dată jos și rezidită cu parte
din veniturile sale, parte cu ajutorul
LU

familiei fostului Domnitor Loan Sandu


Sturza și a lui Dimitrie Sturza, Mare
Logofăt, de 'Ţara-de-.Jos cu soția sa
Elena, fiica Vornicului 'Leodor Balş.
A

Atât ca exterior, cit şi mai ales


ca interior, Biserica Bărboiul actuală
TR

este lucraţă cu mult meșteșug, în stil


bizantin, avînd cinci bolte deasupra ci.
In lăantru “are donă rînduri decoloane [-. i.
nalte, din cari patru sunt de marmură, biz
EN

iar patru. de piatră marmurată.


In biserică se gâsese mai multe |
grecești și romineşti cu di- Biserica pronumită Bărboi.
inscripţii | |
ferite date. Una, cea de deasupra uşei
I/C

principale, amintește rezidirea bisericei despre care vorbim mai sus,


este în limba rominească și în cuprinderea următoare:
Sfinţilor
Acest sfint lăcaş al Bărboiului, unde se prăznueşte soborul ala din
S

Apostoli, s'au prefăcut din temelie acum în anul 18:£1, —cu cheltui
veniturile acestei mînăstiri, i cu ajutorul Marelui Logofăt Dimitrie Sturza
IA

şi a soției sale Elena, prin silința, sirguimţa ȘI osteneala Mitropolitului


ti, ctitori acestei mînăsti ri, spre
Grigore Irinopoleos şi a boerilor Sturzeş
veciniea pomenire a lor şi a tot neamul.
CU

vol. ], p. 921.
1) Vezi Lelopisiţele ALoldovel, de M. Kogălniceanu, Ed. |,
RY
ORAȘUL, tAȘt

RA
SIT DOTRA Top
Tie Sal: pp i
e?

LIB Ph.
PP,
ST

ARĂ
a
Pra

TAN
ae
za
na zei
. ja.
TY
T
Xa
SI
ER
.i

es
pt

(iesi
4

„Ri

IV
raze
Tg

iti
--
pi” Am în m a
3 Na
Noe ef

eVEI
UN
Tae, Z=

pen eae ae
CEZ EI
ZI


Interiorul Bisoricei Bărboi. -

Deasupra acestei inscripții, într'o icoană sculptată în marmură,


AL

reprezentind pe Sfinţii Apostoli, este pusă o inscripție grecească,


care în rominește însamnă:
Această sfintă Icoană s'a sculptat prin mîna însăş a avhiteotului a-
TR

cestei sfinte biserici, Andrei: Kavidi, 1841. | |


In interiorul bisericei deasupra ușei este o lungă inscripție gre-
cească, prin care se arată că biserica s'a clădit din temelii sub Dom-
nia lui Mihail Sturza voevod.
EN

Lîngă această inscripție este zugrăvit chipul Mitropolitului Gri-


„ori al Irinopoliei.
In partea dreaptă a întrărei în biserică, se află în părete o
/C

mare lespede de marmură, sub care sunt înmormântați cîțiva: din


neamul lui Sturza, la 1831, 1835 și 1849. Dedesupi sunt mărcile
familici Sturza.
SI

Măreile şi
mormintele
In partea stingă a intrărei în biserică este înmormântat fostal
familiei voevod Ioan Sandu Sturza, iar pe piatra de pe mormint este urmă-
Sturza. toarea' inscripţie în versuri rominești:
IA

Intre muritorii Lumei, cînd eram și cu odată,


Dam poroncă, sfat, povață, la orcare judecată,
În a meu or igină nobil, îns/ârșit și Domnilor,
CU

Stălui patriei și sprijin peste dr epturi și popor.


RY
MÎNASTIRI ŞI BISERICI
115
Văzui slavă, cinste "upreajmă-mi, avui shiptr

RA
u stăpinire,
Dar însfirșit suferitam și a soartei prigonire,
„Acum iată sub această piatră stau cu murit e 1
or, .
Căci viaţa amărilă, un deșert e plin de nor.
„Sa sevînşit din viață la 2 Tebruar 1842,

LIB
domnind în dloldova
dela 1822 Iulie 1, pînă la 1828 April 23.
a
Pe această piatră este sculptată marca Moldovei, cu Zimbrul
Leul familiei Sturza. şi
| cc |
Turnul dela poarta, bisericei este de asem
enea vrednic de ba- purmu,

TY
gat în samă, e întreg din piatră cioplită, și
pentru înălţimea lu (se LR
este atît de îngust încît te miri cum de rezistă la cutremaurile sau putini 78 în
oscilaţii
la le
cari poate fi supus în diferite întîmplări cozmi
Pînă la sccularizare,
ce, dărăt),
Minăstirea Bărboi avea, întinse moșii, casc,

I
vii ete., cari aduceau un venit anual de 149,0

RS
00 . lei vechi. Astăzi
nu mai are decit cîteva case de locuinţă în
ogradă, |
_ Minăstirea Bărboi este acum biserică paroh
ială, avind ca fi-
liale Biserica Albă, din strada Albă, cum și Biserica Sf. Pantelei-.
mon, din strada cu acelaş nume.
VE
Este subvenționată de Stat.
13. Minăstirea Nicorifa.
— Strada Nicoriţa. —
NI

O biserică de încăpere mijlocie, fără stil, așezată


dealului 'Patarași, se pretinde că a fost zidita de ITatm pe culmea
anul Nicoară
LU

a luivodă Miron Barunovski, prin anul 1626-1627,


dela care şa
luat și denumirea 'de Nicoriţa. Aici se serbează
hramul Sf. Ioan
cel nou,
Nu este nici.o inscripţie veche, nici odoare sfinte
de-o valoare
A

istorică. Iiste parohie, subvenționată de comună, fără


filiale. A aparţi-
nut breslei seidacarilor și teslarilor. | |
TR

O legendă spune că Miron Barnovski-vodă a fost însărcinat pe


Hatmanul Ioan Legendă.
Nicoară să supravegheze construirea Bisericoi ce
poartă și astăzi numele Domnitorului aceluia,: în Beilic; dar Hat-
manul câuiă să facă mari economii în construirea Bisericei lui Vodă,
EN

pentru ca să-i rămie și lui cu ce să zidească 0 biserică mai


mică... Aflind Miron-vodă de chivernisala Hatmanulul seu,
a porun-
cit slujbașilor sei să'] zidească pe Hatman de viu, chiar în
păreţii Un Ilatman
bisericei sale!
I/C

Bisericii.
| Alta:
| DI. Dimachi !) ne povesteşte următoarea tradiție despre această
iserică :
S

Era sara la asfinţitul soarelui, cînd Domnitorul eşise dela Rugăciu-


nea făcută în biserica Bârnovski, ce era să se sfințească adouazi, şi ui-
IA

tînduse spre răsărit, a văzut în culmea Tataraşilor o altă Altă


biserică mare legendă.
şi nouă, în formă ca și a lui, infrumuseţată pe dinafară cu sfinţi, soare și
1) In ziarul Jicoul Moldovei, din Iaşi, An. IV, No. 16.
CU
RY
116 "ORAȘUL IAŞI

lună ; şi cum Dătea soarele la apus întrînsa, lumina toată zugrăveala ei şi

RA
i Sa părut mai frumoasă decît a sa. Mirat de aceasta, a întrebat de Hat-
manul Nicoară, ce din întîmplare se afla chiar cu el în trasură, că, cine a
înalțat această biserică uşa de frumoasă? Hatmanul, care era fundatorul acelei
biserici, măgulit de întrebarea Domnitorului, i-a răspuns că, el este înte-

LIB
meietorul că, şi că îl roagă să binovoiască +] îngădui să o sfinţească, ca şi e].
Barnovski-vodă atuncea s'a măhnit întru atita, încât nu numai că nu la
lăudat de fapta bună ce făcuse, cum se aştepta Hatmanul, dar încă nici
autorizare pentru sfințire nu i-a dat, cât a stat el în scaunul Domniei.
Nicorita Pe cînd sa zidit biserica Nicoriţa pe culmea dealului Tatarași

TY
"era codru secular, în care se oploșau adesea 'Tatarii și Cazacii ce
veneau să prade orașul; chiar la sfirşitul secolului al XVIII, ora-
şul nu era încă bine întemeiat pe acolo, căci Dr. Wolf, în descrie-
vea co face despre bisericele din Iași de pe vremea aceea !), zice

SI
că „Biserica Nicoriţă stă singură pe un deal numit Ciric“.
Pînă la secularizare, această Minăstire a avut oarecare avere;
aceea era prea puțin cercetată de

ER
slujba, se făcea în grecește, şi de
poporănii romiîni.

14. Minăstirea Sf. loan-din-Beilic.


IV
— Strada Zlataust —

Această biserică cu hramul Sf. Ioan Gură-de-Aur (27 Tanuar), a


UN

fost zidită din nou de Ioan Gheorghe Duca voevod şi soţia sa Anastasia,
care a zidit și Mitropolia veche, în unire cu fiul lor Constantin
Duca voevod şi soţia sa Maria, sfințindu-se în anul dela Hristos
1683. 1 se mai zicd şi sfintul Ioan 'Zlataust, sau sf. loan din Beilic.
La fondare Voevozii Duca au înzestrat-o cu o mare întindere
AL

de pămînt gol ce cuprindea locurile pe unde sînt astăzi mahalalele


Bucşenescu, Frecăul, pînă în 'Pigănimea Domnească şi Bularga, pină
în Mataraşi și Ciurchi. Porţiuni de diferite mărimi din acest loc
TR

Sau dat cu besmăne de cătră Egumenii bisericei, pentru clădire de


case, (lin care se încasa anual peste 7000 galbeni.
In interiorul bisericei nu se găseşte nică un chip de al fami-
iilor Domnești, ci numai un pomelnic'sapat în marmură şi așezat
EN

în părete la si-ta Proscomedie, unde sunt trecuţi un număr de Domni


și Ctitori, începînd dela Eustaţie Dabija Voevod ; iar. pe păretele din-
afară despre miazăzi este următoa rea
inscripție în romînește:
/C

Această sfintă Minăstire s'au făcut de Ioan Duca Voevod ci Doamna


sa Anastasia, cu fiul seu iubit Io Constantin Voevod cu doamna sa Maria:
care este hramul sfintului Ioan Zlataust. Veleatul 1683. Şi s'au zidit în 30
SI

zile.
Intre odoarele acestei biserici putem cita următoarele:
a. Un epitraji: cusut cu fir de aur și argint, o nebidernifd şi o
IA

păreche navaciife, purtînd data 1795.


SU | Piesele lung des Jriivstenthums Moldau,. von Andreas Wolt, Hermanstadt, 1805,
CU

. Îș . ie ie : 4 : ” B E . -

7
RY
MÎNASTIRI ȘI. BISERICI
117

b. Un rîu de încins preotul, cu data din 1768.

RA
e. Un poli” mare de argint, sullat cu aur, cu data de 1835.
d. O cruce mare de argint pe s-ta Masă din anul 1843.
e. Un Tetracvanghel slavon scris pe hîrtie, avind la început și
la sfirșit cite o coală de pergament; la urmă se găsește următoa-

LIB
vea notiță în slavonește:
Acest Tetraevanghel Va scris cu mîna mult păcătosul popa Gavriil Me- 'Totraevan-
lentiescul, în zilele IEvseviosului şi iubitorului de ITristos Domnului nostru shel din ,
Loan Pbtru Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domnitor ţărei Moldovei, în anul vremea lui
1053 (1545), luna Iunie 30 zile. Dotru-lareş,

TY
Din această dată se vede că Tetraevanghelul este scris în ulti-
mele zile ale lui Petru-lareș. |
Din pomelnicul citat mai sus cât şi din Vetraevanehelul din 15-15

I
se poate deduce câ înainte de fundarea Disericci actuale de cătră

RS
Duculești, ar fi existat acolo o altă biserică mai veche, întrucit l-
ustație Dabijaa domnit cu vre-o 20 ani înaintea lui Duca.
Despre această biserică serie şi cronicarul Neculai Costin urmă-
toarele :
VE
In acest an, la veleatul 7190 (1682) a zidit Duca-vodă Minăstirea sf,
Ioan Zlataust din Iaşi, pe care loc a fost o biserică mică de lemn, pe te- pisorieă
melie naltă de piatră, care era făcută de Ștefan-vodă 'Pomşa şi înzestrin= zidita de
du-o cu moşii, au iînchinat-o la o minăstire din Rumili, la Andriano
NI
de laStefan 'Pom-
Argiro Castro, căci întăi cra Minăstirea IMlincea a lor şi au luat-o Duca- OS
vodă de au dat-o la Minăstirea sa la Cetăţuia, mai mult pentru moşii ce
are prin prejur.
LU

Acum biserica Sf. Ioan din Beilic este parohie, fără filiale, şi
ne mai dispunind de nici o avere dela secularizare, este subvenţio-
nată de stat și de comună.
A

15, Biserica Sf. Gheorghe-Lozonschi.


TR

.— Strada Lozonschi —

| Biserica aceasta cu hramul Sf. Gheorghe (23 April), serbează și


hramul S-fei Mucenice rate ina (25 Noembre) ; este fondată cam pe
EN

la anul 1620, după cum: reese din niște documente aflătoare la l-


pitropia Bisericei 'Talpalari.
Se crede a fi fost fundată de o Iomniţă oarecare, căci pe la phiverica
începutul veacului trecut cra cunoscută sub numele de „biserica
ia
I/C

| Domnifei* !). | |
La 1S10 un boer, Iordachi Lozonschi și soţia sa licaterina, o
' veconstruiră din temelie, fâcind-o din zid masiv, şi de atunci ca
S

poartă pronumele de „Lozonschi“ şi i sa adăugit hramul S-tei


Ecaterina.
IA

La această biserică se închina mai de mult breasla cismarilor.

1) Scarlat Pastia, întrun articol publicat in /coul Moldocei, Anul IV, No. 3, susţine
că i se zicea mai de mult Biserica DomniţeY Aărioaru.
CU
RY
118 ORAȘUL, IAȘI

Este parochie și se susţine din veniturile sale proprii, posedind

RA
Moşie în
Basarabia. între altele o moșie în Basarabia, a cărei venit să trimete Epitro-
pici prin mijlocirea Consulatului Rusesc.
I se mai zicea acestei biserici pe la începutul veacului” trecut

LIB
și Sf. Gheorghe din evedee. |
Are filială biserica 87. Dimitrie Balş.

16. Biserica Talpalarilor.

TY
— Strada Sculescu şi Stradela Talpalari. —

Din acte și pomelnicul din 1806 se știe că Biserica 'Talpalari


cu hramul Nașterea Aaicei Domnului, (3 Septembre), a fost fun-

SI
dată de neamul Cantacuzineştilor ; se crede.că primul fondator ar
fi fost Marele Vistiernic /ordachi Cantacuzino, cumnat lui Vasile

ER
Lupu-vodă. Data clădirei pare a fi între 1630—1660; se știe
positiv însă din acte că în 1797 a tost din nou acoperită cu dra-
niță ; că incendiul întîmplat la 19 Iulie 1827, care a: pretăcut în
cenușă o însemnată parte a Iașului, a ars și biserica 'Palpalari și
IV
apoi a fost reparată de marele Vornic Dimitrie Cantacuzin ; între
anii 18984—1590 biserica a fost din nou radical reparată și clopot-
niţa reconstruită, cu cheltuiala Epitropieci sale. |
UN

La această biserică, se închina breasla 'Lalpalarilor, cari lo-


cuiau mahalaua din vale, spre Bahlui ; dela acești breslași biserica,
posedă un act de danie al unui loc din strada Gărei.
Pănă în 1520 această biserică primea milă din Vama Dom-
AL

nească, pentru care avea și hrisoave, cari astăzi sau rătăcit.


| Cea mai mare parte din enoriașii sei erau boeri şi proprie-
tari mari, din cari se mai citează urmâtoarele familii ce existau
încă pe la 1810: neamul Cantacuzinesc, marele Visternic Iordachi
TR

Familii Balș, banul Petrache Cazimir, banul -Voader Carp, căminarul Con-
bocreşti. stantin Carp, medelnicerul Mihalache Scorţescu, sulgerul Miron Scor-
țescu, sulgerul Costache Burghelea, căminarul Gheorghe Hermeziu,
spatarul Dumitrache Beldiman, sardarii Mihail Ganea şi Alexandru
EN

Anastase, banul Atanasie Gosan, Catrina Bosiasa, sardarul Constantin


Botezat şi alții.
La 1528 Banul Atanasie Gosan a donat prin testament acestei
/C

Biserici moșia Madirjeştii, din Cirligatura, şi o vie din: dealul lui


Coroi (Socola). |
Inscripţii și zugrăveli de interes istoric nu sunt.
SI

„___Intrun document din 7218 Mai în 20 (1710) :) se scrie, că


Silion sin Neculai nepot Petrii, ce au fost Căpitan, vinde lui popa
IA

Ion dela biserica veposatului Iordache ce au fost Visternic, un loc de


casă ce-i pe ulița Strimbă, cu preţ de opspreci lei.
1)
CU

Vezi Uricarul ce T, Codrescu, vol. XXIII, pag. 3179,


RY
MÎNASTIRI ŞI BISERICI 119
La începtul secolului trecut Biserica 'Valpalari

RA
era considerată AMctocul
și ca Metoc al Episcopiei Hușilor. Ipiscopici
Jluşilor.
Biserica 'Lalpalari este parohie, avînd filială biserica S. Ilie,
şi se susține astăzi din veniturile sale proprii.

LIB
17. Minăstirea Sf. Lazar.
— Strada St. Lazăr şi Stradela Sarata, —

Această biserică, cu hramul Invierea Sfintului și Dreptului La-


adr, a fost zidită mai întăi de lemn de cătră Domnitorul Mihail

TY
Racoviţă, cam pela 1704, alăturea cu casele părintești ale acestuia,
„Şi cu Vama fărci sau Cărvăsaria, pe culmea dealului care mărgi-
nea Iașul spre miazăzi, lingă mlaştina întinsă a Bahluiului. După Vama veche.

I
un timp biserica arzind, s'a reconstruit de zid de câtră un Grigore

RS
Luca, și sa ridicat la rangul de mînăstire, închinîndu-se Sf-lui
„Mormînt. Cu acest prilej călugării greci luară în primire această
biserică, și rezidiră apoi case şi chilii pentru trebuinţele Leumenici
lor, pe ruinele caselor lui Racoviţă.
Nici documente, nici înscripţii, zugrăveli sau odoare vechi nu
VE
se găsesc la aceasta biserică. Sunt însă trei moaște, ale Sfinţilor
Teodor Stratilat, Mihail Sinados şi Haralambie, pastrate într”o cutie Moaste
Slinte,
argintie cu inscripții grecești.
NI
Asemenea este pastrată în altar o
bucăţică din Crucea Aântuitorului, care se crede a îi ailată de Im-
părăteasa Elena, mama lui Constantin cel Mare.
LU

Astăzi biserica aceasta nu are nici o avere și este filială a Di-


sericei Bârnovski, subvenționată de Comună.

18. Minăstirea Frumoasa.


A

— Mahalaua şi Strada Frumoasa, —

Biserica pronumită Frumoasa, are două hramuri: Adormirea


TR

AMaicei Domnului (15 August) și S-fii Voevozi Mihail și Gavriil (5


EN

A N
| [af
ni , , . PE
I/C

el| : . ie po pi per.
i [E] ae săi i | AS !
Meir RO cai
TI,
S
IA

Biserica Frumoasa.
+ Noembre). Din vechi a purtat pronumele de Jiserica Palicăi, susţi-
nindu-se că a fost zidită pe la începutul veacului al AVII de că-
CU

tră hatmanul Isac Balica,


RY
120 " ORAŞUL IAŞI

Curți La 12 Fevruar 161$, Gavril Movilă o ridică la rangul de

RA
Domnești
de pcotrecere, minăstire, închinind-o Mînăstirei Sinai. |
La 1127—33 ar îi fost rezidită din temelie de cătră Grigore
Ghica-vodă, după cum arată d. Xenopol în Istoria Românilor, când
şa luat și pronumele de Prumoasa, dela frumuseța grădinei ce o

LIB
încunjura, în care tot acest Domn făcu și Curți Domnești, ce serveau
ca local de petrecere. | |
ot acel Domnitor a pus să se facă între mînăstirea Frumoasa
Şi dealurile Cetăţuia și Manta-Roșă, un iaz mare, hrănit de pirăul
Nicolina, pe care se primblau Vodă și curtenii cu bărcile, făcînd chef

TY
mare cu tarafuri de lăutari şi meterhanele. Din acest iaz n'a mai
rămas astăzi decît valul de pămînt ce'i servea de zagaz. |
La 1753 iarăş s'a restaurat biserica de Matei Ghica-vodă, durînd

SI
astfel până la anul 1536, cînd s'ar ezidit. din temelie decătră fostul
că Egumen Zoasaf Voinescu, Arhimandrit, zis și JMoldovanul. ,
Pe păreţii interni ai bisericei se găsesc zugrăviți ctitorul Ioasaf

ER
Portrete „Voinescu și Domnitorii: Ioan Grigorie Ghica cu Doamna lui Zoiţa,
Domneşti,
fiii lor Scarlat, Matei și Ruxandra; Grigorie Voevod 'sin Gheorghe
Ghica cu Maria Doamna; Matei Voevod sin Grigorie Ghica cu
Smaranda Doamna şi Grigorie Ghica Voevod cu Smaranda Doamna.
IV
Nici o inscripție specială însă nu există lingă aceste portrete.
Atit pe frontonul bisericei, cît și pe al clopotniţei, care for-
UN

mează o clădire aparte .de corpul Disericei, se găsesc următoarele


inscripții :
Inscripția de lîngă portretul ctitorului Ioasaf:
Nu nouă Doamne, nu nouă, ci numelui 'Peu celui Sfint sa zidit din te-
melie această Sf. biserică, de smeritul și păcătosul robul Meu Arhimandri-
AL

tul Ioasaf Voinescu, şi s'au infrumseţat; în lăuntru şi afară precum se vede


astăzi, şi din nou s'au înzestrat cu toate argintăriile şi vestmintele şi alte
odoare,—pe care păzeşte-o 'Pu Doamne şi o întăreşte în veci neclătită. Iar
către Dunii şi drept slăvitorii Hristiani, care vor avea dragoste a ceti- pe
TR

aceste slove, cu umilinţă vă rog, să ertaţi ori ce greșală veţi afla şi se zi-
ceți cuvintul : „Milostiv fii Doamne păcătosului acestuia“ ca şi voi ase-
minea să aflaţi milă înaintea Domnului.
Sa început zidirea bisericei la anul 1836 şi s'a sfirşit la anul 1841,
EN

Octomvre 30.
Inscripția de pe frontispiciul Disericei Trumoasa :
Această Sf-tă şi Dumnezeiască biserică, s'a zidit din temelie precum se
vede de Prea Cuviosul Arhimandrit şi Cavaler Chi» Ioasaf Anastasă ce'i
/C

Zic Voinescu, cu toată cheltueala Sa, întru cinstea mai marilor Voivozi
Mihail ȘI Gavriil şi întru cinstea, Prea curatei Adormirei Maicii Domnului,
spre vecinica pomenire. Rog pe cei din.urmă ocirmuitori, ca se facă pome-
SI

nire la zilele acestor Praznice şi pentru cel ce a, zidit acest Sft..locas. Sa


inceput zidirea la 1836 şi s'a sfirşit la 1839. ”
Inscripţia de pe frontonul clopolniței:
IA

„La anul 1819 s'a început zidirea acestei clopotnițe de mine, smeritul
Arhimandritul Ioasaf Moldovan, proistosul Minăstirei Frumoas
intimplări s'a sfirşit de tencuit şi zugrăvit la unul 1833, a, şi din vele
CU
RY
MÎNASTIRI ȘI BISERICI

Inainte de secularisare, biserica Frumoasa cra una


din cele

RA
Averea
„mai bogate, avind după cum se zice 16 moșii în Moldov
a, Basara- Bisericei,
bia Și Bucovina. Obiecte sfinte cu inscripţii se găsesc, însă
nu pre-
Sintă nici un interes istoric; între ele se află un epitat
rar, unic
„poate în Rominia, ca lucru și bogăția, aurului și argintului

LIB
cu care
este cusut.
Biserica Frumoasa şi Curțile ce sînt zidite în interiorul ci,
sunt îngrădite cu un zid larg prevăzut cu metereze. Aicea au avut
reședință temporară, mai mulţi domnitori ai Moldovei și mai ales
în timpul din urmă domnii Grigore Ghica și Mihail Sturza, cari con-

TY
siderau această minăstire ca o reședință a lor de vară.
Familia lui Mihai Sturza îşi are un cavou în această minăstire. Cavoul fa-
După secularizare guvernul a prefăcut casele Domnești mai miliei

I
intăi în cazarmă pentru diferite regimente de cavalerie, tren etc; Sturza.

RS
în urmă Sa instalat acolo un Spital militar pentru bolnavii de ochi.
Grădina s'a nimicit cu totul de cînd militarii au luat-o în primire.
Biserica Frumoasa este astăzi parohie, avind filială Biserica
St. Vasile din Tirgușorul Nicolinei, şi e subvenționată de Stat și
de Comună.
VE
19. Biserica Sf. Voevozi-—hRufeni.
NI
— Strada Ruieni, —

"Această biserică avînd hramul sfinților Voevozi Mihail și Ga-


LU

vril (S Noembre) pronumită Rufeni sau din Rufeni, se crede”a fi


clădită în anul 1604 de cătră breasla teslarilor, cari lucrau atuuci
în pădurea ce acoperea partea despre răsărit și miazănoapte a dea-
lului dinspre 'Tatarași; a fost făcută din capul locului din Dbirne du-
rate şi vălătuci, şi a rămas aşa pînă în zilele de astăzi.
A

“Iradiţia spune că înainte de sfirşitul secolului al XVI-lea s'a


TR

adus un număr mare de Buteni de prin Halici sau Galiţia, şi s'au


tocmit să taie pădurea care se întindea pînă pe podișul Copoului, şi
să lucreze lemnul. Precum cei mai mulţi din acești tăctoră de păduri
erai săraci și rutoşi, lumea a început să confunde denumirea de Pu-
EN

Ruteni
tenă cu aceia de Rufoși, dînd astfel naştere cuvîntului Fufeni. Asc- sau
menea se crede că această biserică era destinată pentru usul exclusiv Rufeni.

al Rutenilor, întru cât chiarse ține minte de bătrîni că slujia pe


la începutul secolului trecut în acea biserică un popă rus, Iwan
I/C

Pușchin. Asemenea se vede câ icoanele ce se allu și astăzi în această


biserică sunt zugrăvite întrun stil slavon, care se deosebeşte de
stilul icoanelor rominești.
Altă versiune spune că pronumele de lufeni ar veni dela un
S

monach Rafail sau Rahil, care ar fi zidit această, biserică la data


sus iudicată.
IA

Biserica este lipsită de înseripții sau portrete de un interes is-


toric, nu are nici o avere, fiind subvenționată de Comuna Iași, și
este filială a Disericei Sf. Dumitru-Aisai.
CU
RY
RA “(GF8I £1 SEL UŢ [UN 'd 9p Pee15034[ 15 494 “1 9p tuaeop “innStă o[e miopoa zrzop [nonqiy* uiq)
LIB |
- 9[IPZIPS
“LUO-IZOAB0A Uj-S LomosIg Ii
B7S2OD 91dS JSDA070[ UIp IN]NSe[ P9J2pP34
TY
SI
ER
IV
ORAŞUL IAȘI

UN
AL
TR v
EN
/C
SI
GI
GI

IA
CU
RY
MÎNASTIRI ȘI BISERICI
193
Multă vreme ş'a serbat aici patronul breasla dubal

RA
arilor şi cea
a cismarilor Ruși, cari mai întăi era afiliată la
Biserica St. Neculai Steanwul
din Iarmaroc, și nu se știe din ce pricină breslei
apoi sa strămutat la
Rufeni, undese păstrează și acuma încă steagul breslei cismarilor.
.

LIB
20. Biserica Albă.
— Strada şi Stradela Albă —

Această biserică avea hramul Nașterea Domnului (25 Decem


bre)

TY
și a purtat din vechiii numele slavonese de Itojdestva Lojiţi.
In urmă,
probabil după o prefacere sau rezidire, i sa dat hramul
Schimbarea
„la față a Domnului (6 August), care se serbează și astăzi. Nu se:
cunoaște nici data adevărata a clădirei dintăi, nici fondatorul.

I
lia
exista înainte de 1682, iar la 1750 a fost refăcută de un Popa

RS
Velişcu.
Probabil că pronumele de Biserica Albă Va luat mai în urină,
prin faptul că va fi fost vărnita toată, pe cînd alte biserici crau
VE
în colorul natural al pietrei sau zugrăvite. Să nu se confunde a-
ceastă biserică, cu Biserica Albă ce a fost din vechi pe locul unde
se află acum Mitropolia.
| liste de o construcţie. simplă ca stil şi puţin încăpătoare, şi
NI

este aşezată pe culmea răsăriteană a dealului de unde începea dru-


mul Sărei și se sfirșea Mahalaua Armenimei.
Ne avind decît puţin venit, este subvenţionată de Comuna Iași,
LU

și este filială a Parochiei Bărboi:

21. Minăstirea Sf. Spiridon.


— Stradele de Sus, a Muzelor şi a Universităţei, —
A

După științele cîte. sînt pină astăzi, data fundărei sau reface-
TR

vei din nou a Disericei sf. Spiridon se crede a fi 170, care ar re-
zulta din inscripţia ce se află pusă pe ambele frontispicii ale zidi-
vrei, unde sub o icoană sapată a lui Sf. Spiridon, se poate ceti ur-
EN

mătoarele în limba romîncască:


La 1704, 1758 şi 1807 s'au zidit din nou în locul altei mai vechi mit-
năstire, iar acum în zilele prea Inalţatului Domn Mihail Grigorie Sturza
voevod s'au întocmit cu turn şi cu frontoane, sub Ipitropia boerilor Alecu
I/C

Sturza Vist. I. Spatariul Iacovachi Veisa şi Vornicul Grigore Crupenschi !).


Leat 1847.
Data de 1704 fiind contestată de unii, se susține totuș de per-
sonalul clerical al bisericei, că pe o icoană de argint foarte veche
S

a S-tului Spiridon, ce este pusă pe unul din stilpii interiori, sar


ceti veleatul 1704, de unde probabil și autorul inscripţiei de mai
IA

sus a luat-o drept bună. Cel puţin se crede că în casele „boerești

1) Rîndul subliniat e închipuit după acte, căci nu se mal poate ceti bine textul
CU

inscripţiei, fiind deteriorat.


RY
194 ORAŞUL IAȘI

ale căpitanului Gheorghe Carp, care la 1752 le vinde biv-vel Jigni-

RA
cerului St. Bosic, va fi tost un Paraclis sau un Iconostas, cum se
aflau pe atunci mai priu toate curțile boereşti, închinat S-tului Spi-
rilon, în actul de vînzare fiind zis că Sf. DBosie a cumpărat casele
Ruga ontru ca să facă o s-tă rugă pomenire sfîntului Spiridon. Pe acest Bosie îl

LIB
Spiridon, găsim ca cel întâi însărcinat cu Epitropia bisericei,—de unde se poate
deduce că el va li fost inițiatorul și fundatorul însuș.
Biserica este zidită pe locul a trei case cumpărate de jupînul
Stefan Bosie Logofăt de visterie, din U/:fa Iagioaei (astăzi strada
de Sus), una la 1748, alta la 1752 și a treia la 1753.

TY
In Letopiseţul cronicarului Ioan Canta, relativ la Domnia lui
Constantin Gehan Racoviţă-voevod, se zice: „In zilele acestui Domn
au început a zidi Mînăstirea St-lui Spiridon în oraşul Iașului“ ; a-

SI
cest Domn se știe că a domnit în tronul Moldovei dela, 20 August
1749 pină la Mart 1753, în întăia sa Domnie și dela Mart 1756
pînă la aceeaș lună 1757 în a doua Domnie. Sfinţirea Bisericei

ER
după complecta ci gătire a fost în 175$, cum arată inscripţia de care
am vorbit. |
La 1763 Lunie 12, prin stăruința Egumenului Sofronie, Patri-
Minăsrire arhul Samuel din Constantinopole, prin un Singhilion (decret) cn
IV
sheon. data de mai sus, ridică biserica sf. Spiridon la rangul de Mînăstire
Stuvropigheon. (de sine stătătoare), cu dreptul de a avea Egumen-
UN

Arhiereu, și la 12 Octombre acelaș an, ridică la rangul de Arhie-


Mitropolit
eu pe Ieromonahul Sofronie, dindu-i titlul de Mifvopolit al epar-
St. Spiridon. iei. Irinopoleos. |
Miînăstirea Sf. Spiridon, încă dela fandarea ci a beneficiat de
diferite donaţii, drepturi și scutiri de dări, după cum se vede din
AL

multe hrisoave emanate dela Constantin Racoviţă, Scarlat Ghica,


Ioan și Grigore Calimah, etc., mai ales că aproape imediat după
construirea Sfintului locaș, Stefan Bosie a început clădirea şi a
spitalului din jurul bisericei, lucrare ce l'a ruinat aproape pe acesta,
TR

care ajunse la urmă să ceară milă Domniei și să obţie ca ajutor


Păvcdâlăbia de Soroca, |
Pe la finele anului 1504, Epitropii Minăstirei Sf. Spiridon, Lo-
EN

gofeţii Gheorghe Cantacuzin și Mihail Sturza şi Visternicul (Grigo-


rie Sturza, văzînd că biserica începuse a se ruina, an dispus
dărimarea ci cu totul și au zidit o nouă minăstire „în locul altei
mai vechi“, pe care au şi sfințit-o, în 1805, cheltuind atunci cu
/C

praznicul suma de 331 lei 90 bani, cursul de atunci. |


Constituirea Prin hrisovul din 1 Ianuar 1757 a lui Constantin Racoviţă-
Epitropiei. vodă și prin un altul din 22 Decembre 1759 al lui Ioan Teodor Ca-
SI

limah-vodă, s'a hotărit ca Minăstirea Sf. Spiridon să fie în Iupitvo-


pia și purtarea de grijă a DBreslei negufitorilor de dice din Iș, care
breaslă a contribuit mult. însuş la clădirea din nou a biscricei, 0-
IA

rinduind şi patra boeri mari naziri, adecă vel-Logofătul, Hatmanul,


vel-Postelnicul și vel-Vistierul ce vor fi după vremuri, carii să aibă
datorie din an în an să meargă atreiazi după zina praznicului St,
CU
RY
RA
LIB
“(CES 1 “Ser ur “oppu]t “d ap 3tytaiSoxţ 15 Co -[ 9p ItUasap “ruustp at miapaa zi ap
"UOpIAIdS "1S INIPIIdŞ 1S poraoSrg
pnunare* ui)
TY I
RS
VE
NI
MÎNASTIRI ŞI BISERICI

LU ez.
-
A
TR
EN
I/C S
IA
CU
RY
126 ORAȘUL, IAȘI
Spiridon, „însă acolo la mânăstire să meargă, iar nu aiurea la alt loc,,

RA
să facă sama, și să fie la sama aceastea și doi Eugmeni, de Galata
și de Golie, și așa să se caute sama neguțitorilor Ipitropi ce vor fi
după vremi și în tofi anii.
Deși această regularisire a fost întărită şi de Domnitorii ur-

LIB
mători, totuşi, de fapt epitropisirea averei minăstirei se făcea de
cătră Egumeni sub controlul Ctitorilor Stefan Bosie şi Anastase
Lipseanu, ei fiind de. drept cei întâi Epitropi ai Mînăstirei St. Spi-
ridon și a Mitoacolor sale.
Pela 1776 Grigore Alex. Ghica-vodă prin un hrisov desființază

TY
dispoziția mai sus citată, lăsînd pe Epitropii negustori „să'şi caute
Negustorie fiecare de treaba sa“, căci—se zvonea în lume —prea se făcea ne-
la gustorie cu averea Minăstirei. In locul acestora s'au rînduit LEpitropi
Mînăstire,

SI
pe Ioan Cantacuzin biv-vel-Vistier, pe Iordachi Balş vel- Vistier,
pe Matei Cantacuzin vel-Comis, pe Ilie Catargiu vel-Paharnic, pe
Neculai Balș vel-Stolnic și pe Coste Papalil biv-vel-Medelnicer, cari

ER
„tlatori să fie în frica lui Dumnezeu să poarte de grijă cu toată osîr-
dia și silința şi privigherea atît pentru Metoace, moșii, bucate și alte
venituri toate a St. Lacaș Spiridon, cît şi să rînduiască oqmeni de
ispravă, vataji purtători de grije, acăror plată să li se dea de cătră
IV
Epitropi fiește căruia după obraz și slujba sat. 'Tot prin această
dispoziţie se desărcinează Boumenii de administrarea bunurilor ma-
teriale, mărgininduii numai la Slujbele dumnezeești, iar Epitropii
UN

se îndrituese a numi sau a scoate din slujbe pe Egumeni și clericii


cari se vor găsi nețrebnici sau nevrednicil),
Prin un hrisov allui Grigore Al. Ghica-vodă din 17 65, întărit
cu blesteme din partea, lui Gavriil Mitropolitul Moldovei, se hotări
AL

ca atit pentru trebuința bisericei și a, spitalului, cît și pentru acea


a obştiei, să se zidească două cișmele la poarta miînăstirei, care să
fie puse sub purtarea de grijă a rînduiţilor Epitropi ai S-tului Spi-
Cigmele,
ridon, ca orcînd se vor sminti, îndată să le tocmească prin marafe-
TR

tul sughiolgiilor calfii Dima,—cişmele cari există și aștăzi, însă numai


pentru uzul esclusiv al casei Sf. Spiridon, cele dela stradă ne mai
lăsînd sa curgă apă pentru obştie.
Pe frontispiciul cișmelei despre apus-miazănoapte, sub Marea
EN

domnească, este o inscripție în versui în limba romină, cu: litere


cirilice, care glăsuește ast-fel:

Pintîna lui Siloam, scăldătourea lui Solomon


/C

Piraele făcătorului de minună Spiridon,


Isvorește sanatate în trup, bolnavilor locaș,
Desfatare de viață tuturor în luși,
SI

1) Această neatirnare a fost respectată pînă în ultimul deceniu,


Spiridon, voind a angaja un cleric după cînd Epitropia St.
recomendarea Egumenu
IA

niescu n'a încuviinţat strămutarea acelui cleric dela biserica, lui, Mitropolitul Iosif Na-
la care servea la Sf. Spiri-
don; iar la protestul Epitropici, în baza vechilor sale
nut drepturi şi a Singhilionului obţi-
dela Patriarehic,—răposatul Mitropolit Iosif a îndrepta
Patriarhiei pentru satisfacerea cerințelor sale. t Epitropia să se adreseze
CU
RY
MINASTIRI ȘI BISERICI 197

„Al treilea Grigore Alezandru Ghica domnește

RA
Și cătră toți deobștie darul se înmulțește,
Insetaţilor vedeți curgerile istoarelor,
Veniţi să dobîndiți viața apelor.

LIB
Intru al doilea au al Domniei sale. Leat 1765 Iulie 20.
Pe frontispiciul cișmelei din partea despre răsărit-miazăzi este
iarăș sub Marca Tomnească o inscripție în limba grecească, care
are acelaș înțăles ca și cea romînească.

TY
Sub aceste două inscripții se află alte două, în limba și cu li- Inseripţiă
tere turcești, de o dimensie mai mică, de formă eliptică, din cari Purceşti..
reproducem una în facsimile și traducere , după o descriere a d-lui
p. TD. Burada 1).

I
RS
VE
NI
A LU
TR
EN

Tată traducerea scrierei turcești din această gravură:


Sub Domnia lui Ghica Beiul, fiiul lui Alexandru, binefăcător care a
stăpinit cu dreptate, a izvorit în Moldova această, apă ce curge limpede şi
I/C

curată.
A doua înscripție turcească, acea așezată în stinga porței St.
Spiridon, are următorul cuprins:
Acelora, căror le este sete, se mulțămesc văzind această cişme, cu
S

două ţevii, din care curge apă caşi din doi ochi ai îndrăgostiţilor şi cari
vor pomeni că Grigore Beiul a făcut fericit oraşul Iași, aducindu-i această
IA

apă dulce ca mierea. _


— 1165 —

1) Arhiva SocietiiţeY literare şi stiințifice din Iaşi, Anul AV, pag. 36.
CU
RY
128 IAŞI ORAŞUL

Inseripţiile turcești de care vorbim, mai au azi doar interesul

RA
că sunt singura urmă ce se mai poate vedea pe monumentele vechi
ieșane despre trecuta suzeranitate turcească.
Ambele cişmele aveau de o parte și de alta cîte un habuz (maz-
lic), din care unul s'a desființat încă dela 1552, iar unul este și as-

LIB
tâzi pentru adunarea apei de spalat.

Clopotnița de deasupra porţei a fost făcută mai târziu decât clă-


dirile cișmelelor, întrucit, după cum se spune, între ambele cișmele

TY
Semiluna, poarta cra încheiată numai cu un mic acoperemint, la mijlocul că-
la poarta vei Sa fost așezat un glob, avind deasupra o semilună, —- aceasta
St. Spiridon.
poate în scopul de a servi ca un fel de scut sau oprire pornirilor
de jaf ale hoardelor turceşti ce de nenumărate ori tăbărau

SI
în Iaşi
și se dedeau la tot felul de furturi, ncomenii și cruzimi.
La 1786, sa zidit clopotniţa actuală. Leatul 1786 se vede ȘI

ER
astăzi pe zidul clopotniței, pus sub.o Marcă domnească, cu capul de
Zimbru și vulturul, stema ambelor principate Romîne ; semiluna nu
dispârn decit pe la 1807—8, cînd s'a rezidit clopotnița ce ameninţa
ruină ; atunci s'a înlocuit semiluna prin un glob de metal cu sem-
IV
nul „Ochiul lui Dumnezeu“ în un triunghiu. La 1862 reparîndu-se
jar acea clopotniță, s'a pus cruce pe acoperemîntaul scu, care s'a no-
dilicat. în forma cufionuluă (căciulei) de papură a Sfintului Spiridon.
UN

22. Biserica Sf. Neculai-din=Ciurchi.


— Strada Ceornci. —

După cât se știe


AL

această biserică avînd hramul sfintului Erarl


"Neculai (6 Decembre), e zidită la 1811, prin stăruința preotului
Ștefan Măcărescu, cn ajutorul enoriașilor şi sfințită în anul 1813.
La 1842 acelaş preot, tot cu ajutorul enoriașilor, alăugă pridvorul
TR

biserieci. Alte inscripţii sau documente nu se găsesc; sunt însă pe


pâreți zugrăvite 3 chipuri, al preotului. Ştefan Măcărescu, al soţiei
Chipură sale [Ecaterina și al preotului Gheorghe Gavrilescu. Intre obiectele
«de
pentru serviciul Divin se găseşte o tabla mică de argint,
EN

Imparaţi în formă
Romani, ovală, avînd pe ea 16 chipuri ale Impăraţilor Romani.
Ne avînd venit suficient, o subvenţionează Comuna. Este bi-
serică parohială fără filiale.
/C

23. Biserica Vovidenia.


— Strada Vovidenia —
SI

Biserica cu hramul Intrarea în biserică a Jaicei Domnului


(21 Noembre), după cit se ştie a fost zidită înainte de anul 1645,
IA

fără însă a se cunoaşte fundatorul ci. In cei din urmă ani


ajungînd
aproape în ruină, ca s'a reparat radical în 1902. Nu are nici o
inscripţie nici portrete de un: interes istoric.
|
CU
RY
MÎNAST
ȘI BISERIC
IRI I 129

RA
Este filială a -parohiei- Golia și se întreține din venituri pro-
prii ce le are dela mai multe.imobile. -.La această biserică avea
hram breasla Bacalilor.

LIB
„24.. Biserica Sf. Dimitrie-Balş.
Si | — Fundacul Pirlita. —

S'a zidit această biserică cu hramul. Sfîntul Dimitrie (26 Orc-


tombre) de cătră un boer Ioan Balș, în anul 1690. Ea se între-

TY
ine pînă în ziua de astăzi de descendenţii familiei Balș, avînd de
fapt o Epitropie constituită aparte, deşi 'după lege e considerată
ca filială și depinde de Epitropia parohiei sfintul Gheorghe-Lo-

I
zonschi.

RS
A fost restaurată de curînd.

+25. Biserica Banu. VE


— Stradele Banu și Lăpuşneanu, —

| “Actuala biserică, cu hramul Duminica tuturor Sfinţilor, pro-


numită Banu, este zidită în anul 1800. de Mitropolitul Iacob al
NI

„II-lea Stamati, pe locul unei alte biserici mai mici, ce: se crede a fi
fost de lemn, —care se alla cu altarul unde este pridvorul. actualei
biserici, și a cărei vechime nu se poate precisa,
LU

Odată cu noua zidire, Mitropolitul Iacob i-a schimbat şi hra-


mul ce'l avea, Uspenia sau Adormirea Maicei Domnului (15 August),
în cel actual.
Sunt la biserică clopote, icoane și. alte odoare. sfinte donate de:
A

Mitropolitul Iacob, precum şi un Dise de argint, în jurul cărui se Discul lui


cetește. următoarea inscripție: „Savinu Banul, beseri ica Dumisale în Savin Banu.
TR

lași unde este hramu Uspenia pp ecistei. 7917 (1209). S'ar părea că
acest Savin Banul zis şi Smucilă,. este primul fundator al bisericel
de lemn, pe care a înlocuit-o Mitropolitul Iacob cu alta de zid.
| Două icoane ce se aflu la această biserică, sunt pictate foarte
EN

artistic . şi atrag. atenţia tuturor cunoscătorilor.


La această biserică se închina odinioară breasla Calicilor, care jcoane
“mai avea hram și la biserica Cuvioasa Paraschiva (Pr capa-Doamna) artistice,
din Păcurar. Strada dinspre răsăritul bisericei (Lăpușneanu) se nu-
I/C

mea din vechi Uli/a Sîrbească, iar cea dinspre apus (Banu) se nu-
mea Ulja Strimbă 1). |
Are mai multe proprietăți, care'i aduc un venit suficient pen-
S

tru ca Epitropia să facă faţă tuturor cheltuelelor. şi să întreţie și


un mic cor vocal,
IA

Este parohie, avînd filială biserica Cuvioasa-Paraschiva (Me-


tocul Maicelor) din strada de Sus.

1) : Gh. Ghibăneseu, în foia Viitorul din 1902, No. 14.


CU
RY
130 " ORAȘUL IAŞI

26. Biserica 40 de Sfinţi.

RA
— Strada, şi Impasul 40 Sfinţi. —
Biserică parohială, fără filiale, este zidită în anul 1683 de

LIB
câtră. Hatmanul Vasile Ruset și soția sa Safta, serbîndu-și hramul
în ziua de Sfinții 40 de Mucenici (9 Marte). La această biserică
se închina mai demult breasla bacalilor ; are oarecare avere proprie,
dar este ajutată și prin o subvenție dela Comună. Aceasta biserică
a fost închinată Mitropoliei Proilavului din Căuşeni. |

TY
La clădirea ei, biserica aceasta s'a aflat la capătul orașului
dinspre Copou, câci abea dela începutul veacului trecut s'a “pornit
a se clădi case mai la deal de biserica 40 Sfinţi.

SI
27. Biserica Sf. Panteleimon.
— Strada St. Panteleimon. —

Această

Fevruar).
biserică pe lînoă hramul
(27 Iulie), mai are un al doilea ER Sfintului al cărui nume poartă
hram, al sfintului Iaralan),
| |
(10
IV
Diii cît se știe această biserică a fost fundată pe la anul. 1762,
de cătră. mai mulți negustori din oraș, pe locul unde a fost un vechi
cimitir. Negustorii au rîdicat această biserică mai întâi din birne
UN

și vălătuci, cu credința că prin acest fapt vor înlătura molipsirea


multor boale ce bintuiau pe atunci în Iaşi. Ii
Prin anul 1805 biserica sa rezidit din temelie, fâcîndu-se în
întregime din piatră, după cum stă şi astăzi, pe locul ce se numea
atunci Tirgul Făinei. La
AL

acest sfint locaș aveau patron breslele


doctorilor, spiţerilor și a bărbierilor, de oarece sfintul Panteleimon
-Breslele “e descris în cărţile sfinte
„ doctorilor,
ca vindecător al mulțimei. Posedă citeva
spițerilor şi imobile, provenite din doniaţii. Nu se găsește nici o inscripție şi nici
TR

bărbierilor, un portret interesant în


biserică; însă pe un ciaslov tipărit în 1797
în tipografia Mitropoliei din Iași, se află următoarea notiţă manu-
Scrisă:
EN

Aceată carte ce se numeşte Ciaslov, mi Pau dat; preosfinţia sa Mitro-


politul Iacob Stamati cind m'am preoţit, dinpreună cu o leturghie şi mi-au
dăruit și: toată preoţia 100 lei și 19 pentru Arhiereul care mau hirotonit
şi catachismus pentru sufletul răposatului nepotului preosfinţiei sale logofă-
tului Grigorie, ce au murit de ciumă în anul 1799, iar cine s'ar ispiti -ca
/C

să-l fure, să-i fie piriş straşnicului județ şi de mine neiertat în veci de
veci.—1'199, Septem. 29. (Iscălitura ştearsă).
|
Este filială a parohiei bisericei Bărboi,
SI

28. Biserica Sf. Atanase şi Chiril. |


IA

— Stradele Sf, Atanase şi Procopie. —

Se zice că biserica cu hramul Sfinții Alanase şi Chiril (18


lanuar), ar fi fost zidită de câtră un „Atanase, fost Patriarh
CU

al
RY
MÎNASTIRI ŞI BISERICI
131

RA
Ierusalimului, care era Administrator al averilor minăstireşti din
Moldova; dar nu există nici o inscripţie. sau vre-un pomelnic în a.
ceastă privinţă, de aceea nici anul fundărei nu: se: poate. ști cu pre-
cisie. Se crede a.fi clădită pela mijlocul secolului al XVIII-lea.

LIB
Este construită în stilul vechi al bisericelor Romînești, fără orna-
mentații de oarecare interes. |
Această biserică este parohie, subvenţi. de. onat
Comună
ă Şi are
filială biserica Adormivea Maicei Domnului pronumită Pulpea.
La Biserica, Sf. Atanase s'a înfiinţat de Evdochim Ianov, în

TY
anul 1S50, un cor de muzică vocală bisericească, după modelul celor
din Rusia, care cînta alternativ şi la biserica Vulpe. Cu moartea lui
Ianov însă corul s'a desfiinţat. Se

I
RS
29. Biserica Metocul-Maicelor.
— Strada de. Sus, —
„ Cunoscută sub pronumele de J/etocul: AMaicelor, biserica aceasta
are hramul Cuvioasei Paraschiva, (14 Octombre), Sa
VE
Se crede a fi fundată de Logofătul Nestor Ureche, —făcînduse
însă confuzie între această biserică şi foasta S-ta Vinere, din Piaţa,
Halei, a cărei fundatori sunt iarăș contestaţi.
In tot cazul biserica aceasta are o vechime de peste 200 ani,
NI

Este filiala bisericei Banu, fâră nici o avere și subvenționată de


Comună și Stat. In ogradă sînt două case destinate ca Metoace ale
LU

Mînăstirilor Varatec şi Agapia.

30. Biserica St. Neculai-cel-Sarac. | ,


— Stradele Păcurari şi St. Neculai. —
A

Biserica, aceasta, zidită întrun stil simplu, se crede a fi exis-


tînd de vr'o doi secoli aproape, fără a se ști cu precizie anul zidirei,
TR

sau cine a înfiihțat-o; se crede a fi făcută de un: Luca, pîrealab de


Kișinău pela 1672 :). In Istoria Moldovei de Drăghici se susține
a fi fost făcută de Manolaki. Balș, nazirul pavelelor dela începutul
veacului trecut,.ceea ce nu pare probabil, biserica fiind citată în
EN

acte mai vechi. S'a reedificat în anul 1802, apoi s'a reparat radical
mai de multe ori, dar astăzi iar ameninţă ruină, pentru care nici
slujbă în ea nu se mai face de cîțiva ani.
"I se mai zice Sf. Neculai-din-Deal
I/C

sau cel Dic. Este biserică


parohială, avînd filială biserica, Cuvioasei Paraschiva sau Prapa-
Doamna, din Păcurari. Se susține din venituri proprii.
S

3]. Biserica St. Teodor.


— Stradele St. Teodor și Dimbu. —
IA

Fundatorii acestei biserici, după cum s'w găsit în sinodicul din


1875, ar fi Eustratie Dabija-vodă și Dafina Doamna ; din cetirea
CU

1) Din.trecutul Biserice! Romine, de Gh. Ghibănescu, Iaşi, 1902,


RY
132 "ORAŞUL IAŞI. ;

Icoane veehiînsă .ă, -unci inscripţii slavonede'


: pe două icoane vechi 1), ar rezulta

RA
că, înaintea acestei biserici de peatră a fost o alta de lemn,.durală
poate chiar de cătră donatorul icoanelor, un Mare Vornic al ţărei
de sus Solomon Bivlădeanul și soţia sa Maria, în timpul lui lustratie
Dabija, aul 1665; se poate însă ca ca să fi existat mai de mult,

LIB
şi icoanele să'i fi fost dăruite în urmă «dle acest Birlădeanul;
Se crede că numai după tocul cea ars această biserică la 1759,
ea a fost refăcută de zid. | |
„Este biserică parohială, âvind ca filială biserica Cuvâlani. Are

TY
puţine venituri și o subvenție din partea Comunei,

32. Biserica Sf. Constaritin şi Elena.

SI
— Strada Palatului. —

Biserica cu hramul Sf-fii Imparaţi Constantin și Blena (21 Mai),

ER
sa clădit în ahul 1767, nu se ştie de cine, din lemn ; în anul 1814
sa refăcut de piatră, de cătră un Gheorghe Catargiu, iar la 1866
ameninţind ruină s'a reparat .radical.
„Este filiala Disericei. sfintul Neculai-Domnese.şi neavînd avere
IV
proprie, este subvenționată de Comună..

33. Biserica St. Neculai-din-larmaroc.


UN

— Strada Socola. —

Cine au fost fundatorii acestei biserici și de cînd datează clă-


direa ei, nu se știe cu precizie; atita, se cunoaște din un raport al
AL

Protopopului Vasilache din .1S08 Octombre 28, făcut câtră Mitropo


-
lie, că ar fi fost clădită de cătră poporenii din Mahalaua Broștenilov.
_- Din spusele bătrînilor, se zice că ar fi fost făcută cu talgerul,
adecâ prin contribuţii voluntare a cui s'a întîmplat,
TR

„Intro notă ce se află în o Evanghelie, cu data de 13 Fevruar


1810, se serie că din nou se 2ideşte această biserică ; în altă Evan-
&helie, o altă notă cu data de 20 Octombre 1811, zice de asemenea
Biserică
zidită din că. biserica e din nou zidită. Manolache Drăghici, în opul seu 1sfo-
EN

baniihoţuluiric Joldovei pe 500 ani, susţine. că accastă biserică ar


Bujor, fi făcută de-
soția unui hoţ vestit Bujor, ce triia și prada pela începutul
seco-
lului trecut, însă mai mult cu ajutorul poporenilor decît cu
banii ei.
/C

Producîndu-se în vremea. din urmă mai multe crăpături mari,


până'n temelie, Comuna s'a văzut nevoită a dărîma cu. totul bise.
rica veche, în Marte 1897, și pentru ca întinsa mahala a Socolei
SI

şi Iarmarocului să nu vemie fară biserică apropiată, sa dispus


diat a se reclădi din temelie, aducîndu-se mai spre stradă ime-
din locul
vechei biserici. Planurile noului locaș 'au fost
IA

făcute de arhitectul
comunal Iginio Vignali (italian), dîndu-i-se un stil mâi
Yominesc, așa
Că această biserică are astăzi o înfățișare frumoasă
a
și interesantă.
x 0 ei articolul Două icoane vechi, de Gh, Ghibănescu,
CU

NT. , în foaea Viitorul, Iaşi, 1902


k ”
RY
MINASTIRI ȘI BISERICI
„183
Suma cheltuită de Comuna Iaşi cu reconstruirea sa ridicat la

RA
16,000 lei.
In ziua de 13 Decemvre: 1898_biserica a fost din nou sfințită
și dată pentru slujba dumnezevască. *
„Această biserică a aparținut breslei ciubotarilor ruși,

LIB
după-cum Ciubotarii
dovedește o inscripție
de pe clopotul:
cel mare făcut de ci, în anul
1549. La 1853, tot breasla "„ciubotarilor“, fâră a se specilicu
uși sau moldoveni,
au făcut policandru cel mare din mijlocul bise-
ricei. Această breaslă însă se găsește aparţinînd şi la biserica S-ţii
Voevozi-Rufeni, unde i-a rămas pănă în ziua de azi și steagul.

TY
Obiecte mai vechi sunt la această biserică un potir din 1513
şi un clopot din 1816.
Bisericae parohială, fără filiale, şi neavînd decit un venit foarte

I
mic, este subvenţionată de Comuna. |

RS
34. Biserica Vulpei.
— Strada Sărărici, ==
VE
Unii zic că un boer mare cu numele de Vulpe ar fi fondat a-
ceastă biserică pe culmea drumului Sărei, câtva timp înainte de
sfirşitul secolului al XVILI-lea. Altă „legenda pretinde că un vînă- Legende.
tor ar [i urmărit multă vreme o vulpe rară şi că ar [i dat cuvin.
NI

tul că de va ucide-o, şi unde va ucide-o, va zidi acolo o biserică, cecu,


ce ar fi şi făcut, «
LU

Este ştiut însă că biserica veche a câzut în ruină în urma u-


nui foc, ce a cuprins'o în anul 18, și a fost restaurata din
noii de Vornicul 'Veodor Burada, astfel precum ca . există și astăzi.
Hramul bisericei este Adormirea Maicei Domnului (15 August);
mal serbează însă şi hramul Sf. Antonie cel dare (17 Lanuar).
A

Intre pietrele mormîntale ce se găsesc în jurul acestei biserici,


este una sculptată, avînd o formă de inimă, în jurul căreia e scris:
TR

Unirea țărilor Române.


O altă piatră în formă patrată, are pe.margini sculptate -k fă-
clii; pe fața intăia este scris: In memoria Doamnei eatevina Jlar-
EN

na; pe fața a doua: Au trecut în eternitate în vristă de 44 ani lu


23 Martie 1867; pe faţa a treia: Unica Romincă ce au purtat stea- Steagul
gul libertăţilor Moldovei le anul 1848; pe faţa a patra : lu libertăţilor
trdit în obscuritate. |
I/C

La această biserică se închina breasla braharilor și a blanarilor.


Neavind decit puţine venituri, este subvenţionată de Comună, fiind
clasată ca filială a bisericei Sf. Atanase și Chiril.
S

35. Biserica Curalari.


IA

— Stradele Curalari şi Rafail, .—-

Nu se știe de cine și cînd este fundată această biserică, cu hra-


mul Pogorârea S-tului Duh, (a 6-a Duminică după Paști). Se crede,
CU
RY
134 ORAȘUL IAŞI

după porecla ce poartă acest locaş,


că ar fi durată de breasla Cu-

RA
velarilor, cari îşi aveau așezările pe valea Calcainci din vremuri
mai vechi. Este făcută în stil simplu, iu are odoare sau cârți de
un interes istoric. Se întreţine din venitul unor mică imobile ce i-au

LIB
fost donate, fiind ajutată şi de Comună pentru cheltuelile serviciului,
- liste iliala a Bisericei Sf. 'Leodor.

36. Biserica Buna-Vestire.


—, Stradele Buna-Vestire şi Tăutu, —

TY
Această biserică cu hramul Duna- Vestire (25 Marte), a fost
zidită diu temelie cu cheltuiala vornicului Ioan 'Lăutu și a soţiei
sale Maria, îu anul 1816. Nu există nici o inscripţie de interes is-

SI
toric şi nici portrete, decit ale ctitorilor Tăutu şi soția sa. liste
parohie fără filiale și se susține din averea sa proprie.
Se zice că înainte de construirea acestei biserici, ar fi existat

și astazi pe locul' unde a: fost, Sfinta- Masă a acelei biserici.ER


pe. un loc alăturat o altă biserică mai mică, a cărei temelii se ve-
deau încă cu vre-o trei zeci 'ani in urmă. Citeva pietre se mai văl
IV
'
.

37. Biserica Sf. Dimitrie-Misai.


— Strada Iternităţei, —
UN

Biserica cu hramul Sf Dimitri ie (26 Octombre) pronuuită Misei.


mai are şi hramul Sfinfilor Impurufi Constanliu şi Ilena (01 Mai),
Este fundată la anul 1802, de un proprietar din partea locului, ce
Sar fi numit Misail, dela care biserica şi-a 'luat: şi pronumele de
AL

Misai. Ajungind în ruină în anul 1540, preoţii Atanase şi Chirict


au restaurat-o aproape din temelie. Asemenea la 1S70—71, acâst
sfint locaş a fost reparat radical, cu cheltuiala Primăriei locale ŞI
TR

concursul mai ihultor cetățeni. Nu posedă nici un document mai


vechi. Mai de mult a aparţinut acestei biserici breăslu Casayilor.
I biserică parohială, subvenționată de Comună, avind ca filială
biserica S-fii- Poevozi- Du feni.
EN

Se zice că înainte de 1502 ar fi existat, cam tot pe acest loc,


o altă biserică mai veche, care ar fi avut de asemenea pronumele
de Misa, întrucit într”'o Rvanghelie dela Biserica Albă din locali-
tate, se găsește o notă, în care e scris că „Popa Velişcu, care a
/C

restaurat biserica Albă în 175$, ceru feciorul popei lui "Lo ader, dela
biserica Misai“ 1),
SI

38. Biserica Sf. Vasile-din-Tataraş.”


— Strada Cuza-vodă, —
IA

Biserica cu hramul: Sf. Vasile (1 Tanuar), pronumnită „din 'a-


taraș“, a fost clădită, după cît se spune, de un Vasile şi o Pilena,
1) Din trecutul Discricei Romine,
CU

de Gh. Ghibănescu, 1902, laşi, pag. 41.


RY
MÎNASTIRI ȘI BISERICI

cu pronumele necunoscut, înainte de începutul secolului al XIX-lea.

RA
Are un fond de vr '0 22,500 lei în bonuri, la Casa de Con-
semnații, din venitul cărora își plătește o parte din cheltueli.
Nu posedă nici odoare sfinte, nici inscripţii sau zugrăveli in-
teresante. Zidirea e comună.

LIB
Este parohie, fără filiale.

39. Biserica st. Stefan.


— Strada Albineţ. —

TY
Această biserică cu hramul sfintului Arhidiacon Stefan (27 De-
cembre), este fondată la anul 1510, de cătră un Căpitan Constantin
Tomovici, de loc din IKișinău. A aparținut breslei băcalilor, și n'a

I
avut nici o avere proprie la fundare; astăzi primește o subvenție

RS
dela Casa Si. Spiridon, în urma unui legat al defunctului Ștefan |
Borcilă.
Nu este în ea nici o înscripţie, nică obiecte vechi de valoare.
Stilul clădirei ce cel obicinuit pentru bisecricele mici moldo-
venești.
VE
Este parohie fară filială.

| 40. Biserica Sfinţii Voevozi-hoșca.


NI

— Strada Eternităţei. —
Biserica aceasta, cu hramul Sfinţii Voevozi Mihail și Gavriil
LU

(8 Noembre) pronumită Roşca, a fost făcută mai întâi de lemn, ca


cele mai inulte din bisericele poporane din vechime, la anul 1773
S'a reeclădit din piatră la 1832. In 1850 a ars şi în 1852 sa re-
zidit prin stăruința monahului Rafail și a Epitropului Petru Dor-
A

neanu, cînd i sa adaus ca patron pe lingă S-ţii Voevozi Mihail şi


Gavriil, şi pe Înger ul Rafail, dimdu-i-se și uni al Il-lea hram, S-/ii A-
TR

postoli Polvu şi Pavel. Se crede că biserica de lemn a fost înteme-


iată de un preot cu pronumele Poșca. Obiecte cu inscripții de vr'un
interes istoric nu se găsesc.
Biserica. este parohie, fără filiale; are citeva imobile ce-i a-
EN

duce un mic venit,


La această biserică își serbează actualminte patronul Corpul
Sergenţilor de oraș. |
I/C

41. Biserica Sf-ta Treime.


— Strada Păcurari. —

Biserica cu hramul S/finta-Treime (17 Mai), este zidită în anul


S

1858, prin subscriere publică și prin stăruința unui negustor numit


Panasă Enescu, care i-a mai donat şi o casă în strada Păcurari.
IA

Este parohie subvenționată de Comună, fără filiale.


Construcţie simplă, în stilul obicinuit al bisericilor moldoveneşti,
situată la estremitatea orașului și a suburbici Păcurari. Aici caşi
CU

la biserica 'Toma-Cozma, se închin Rușii din secta Scapefilor.


RY
136 ORAŞUL IAŞI

„42. Biserica Toma-Cosma.

RA
— Stradele Toma-Cosma și Şcoalei. —

Biserica aceastae situată pe coasta Păcurarilor și a fost fun-


dată la anul 1807, de cătră paharnicul Toma pronumit Cosma Și

LIB
soţia sa Ecaterina. La anul 1847 s'a reparat radical, prefăcîndu-se
în mare parte, cînd s'a zidit și clopotniţa, cu cheltueala Maărioarei
Apostol Anastasiu Chetreanca, precum se vede din inscripţia sapată
în o piatră aflătoare deasupra uşei pridvorului. din afară.
Ca lucruri sfinte. se păstrează în altarul acestei biserici pe

TY
sfinta Masă, închise în o cutie de metal cu geam de-sticlă, mai'multe
relicvii, care după inscripţia ce au în limba germană, ar data mai
bine de.10 veacuri. Intre aceste se mencionează: o bucată de stofă
Rochia din rochia Maicei Domnului

SI
și alta din scuticele lui Isus Hristos.
Acel Dom” Biserica n'a aparținut vre-o dată unei bresle ; astăzi însă societatea
ticul lui Isus de ajutor reciproc Fraternă din Păcurari, luîndu-și ca patron pe

ER
Iristos. Sf. Apostol Toma, vine - în corpore în fiecare an la hramul acestei
biserici, făcind rugăciuni pentru prosperarea societăței lor.
Această biserică este frecventată de Ruşii din secta Scapeţilor,
ce locuesc în suburbia Păcurari, neavînd ci altă biserică sau preot
IV
special al sectei lor.
Este biserică. parohială, fără filiale, cu puţine venituri, așa că
pentru neajuns
UN

primește subvenție din partea Comunei.

43. Biserica Ziua-Crucei,


— Stradela Crucoi., —
AL

Biserica Ziua-Crucei, parohie fără filiale, să crede a: fi fundată


prin subscriere publică de cătră poporânii şi breslaşii din jurul ei,
pe la începutul secolului al XIX-lea ; pe un clopot se vede data de.
1810, fără însă a se ști dacă aceasta e adevărata dată
TR

a zidirel bi-
- sericei,
Este subvenţionată de Comună, iar clădirea deși de piatră ȘI că-
rămidă, este cu totul simplă. |
EN

44. Biserica Sf. Andrei.


— Stradele St. Andrei şi Palat, —
/C

Nu se cunoaște data și persoana ce a fundat această biserică,


zidită aproape de malul Bahluiului; la 1795 ca a fost reconstruită,
SI

şi reparată radical în 1869—70. i


A aparţinut breslei pescarilor. Are astăzi un venit mic, pri-
mind și o subvenție dela. Comună. Nu poseda nici odoare, nici acte
IA

interesante. |
Serbează hramul la 30 Noembre.
Este filială a bisericei Trei-Erarhi.
CU
RY
MÎNASTIRI ŞI BISERICI
137
45. Biserica Sf. Vasile-din-Nicolina.

RA
— Şoseaua Racoviţă-Vodă. —

Biserica cu hramul Sf. Zrarh Vasile (1 Lanuar), este zidită în


anii 1800—1805, în locul unei alte biserici mai mici, probabil

LIB
de
lemn, care avea hramul Izvorul JMaicei Doumului(2 April). Nu se
știe cine a fost primul fundator, nici anul fundărei. Actualul locaș
a fost zidit de un Preot Vartolomeu, cu spesele sale şi cu talyerul.
Bătrînii spun că în jutul acestei biserici a fost odinioară un
zid de piatră, iar în lăuntru mai multe chilii monahiceşti.

TY
Biserica, St. Vasile s'a întreținut dela zidire mai mult din o-
frandele credincioșilor, pănă la 1850 cîndi s'a hărăzit de guvernul
Imperial Rusesc o subvenție anuală de 500 ruble argint, sau 2000

I
lei, în. scop de a se întreţine în bună stare cimitirul CĂ, în CarC Subvenţie

RS
sînt înmormintaţi doi Generali ruși și. mai mulţi ofițeri și soldaţi, dela pu ver.
morți în 1806—1812 și 1828—1833, pentru amintirea cărora li
sa ridicat și un monument în anul 1900, de câtră fostul Ingrijitor
al bisericei Arhimandritul Daniel Obreja, cu Danii daţi de familiile VE
Morților.
Alăturea cu Biserica St. Vasile Comuna Iașia înființat un
mare cimitir, numit Cimitirul dela Galata, care serveşte pentru
populația din Despărţirile I, II și IV-a. “Vot aicea se îngroapă Lipo-
NI

venii și Rușii Scapeţi.


Este biserică filială-a parohiei: Frumoasa.
LU

46. Biserica Sf. Haralamb,


— Stradele Sf. Haralamb şi Sirărie, —

O frumoasă biserică cu hramul Sf. Haralamb (10 Februar),


A

este zidită pe o coastă înaltă a Iașului, cu trei turnuri înguste de-


asupra, fără clopotniţă de zid ; este de o înfâţoşare ncobicinuită altor
TR

asemenea locașuri. Spre miazăziua Dbisericei este o veche hazna.


cu habuz, foastă casă de ape.
După un sinodic găsit în arhiva bisericei se zice că ar fi zi-
dită în anul 1797, de alţii se crede a fi zidită pe la 1800—1804.
EN

Asupra construirei acestei biserici istoricul Manolache Drăghici


ne dă următoarea descriere!):
Ipsilant au dăruit o moşie lui Tufecci-başa Gheorghe, din Basara-
I/C

bia, pentru că au împuşcat pe fratele său, iar pricina au urmat aşa: 'Tu-
fecci-başa Gheorghi, avind un frate între neferit curţei Arnăut, după multe
răutăţi ce săvirşea în toate zilele prin oraş, s'au făcut tălhariu de codru,
înjghebinduşi o bandă numeroasă ce ţinea drumurile, călcînd şi mal multe Banda lui
aşezări boereşti. Aceste necuviinţi ajungind la cunoştinţa Domnului, după
S

Tufecci
indestule cercări ce se făcusă, prin mijlocirea potirilor şi nu s'au putut
pune mina pe dinsul. Constantin Voevod au chemat pe 'Pufecci-başa Gheor-
IA

Shi şi i-au hotărit în două săptămini de zile să-i aducă la curte pe fratele
său legat sau mort, pentru că la din potrivă cu capul lui va răsplăti su-
terinţele poporului.
CU

1) Istoria Moldovei pe 500 de ani, de Manolachi Drăghici, Tom. IL pag. 63—64.


Iași. 1857.
RY
138 ORAŞUL IAȘI |.

După această poroncă 'ufecci-başa sau pornit cu 50 de neferi aleşi

RA
din toți Arnăuţii şi au prins a-l urmări din culcuş în culcuş, pănă lau în-
fundat la satul Bozienii, ținutul Neamţului, în o grădină unde Pau încun-
jurat şi Pau silit să se închine; fratele însă ca, şeful vandiţilor, cel întăi
s'au repezit asupra fratelui său sl omoare şi nau nemerit, iar 'Tufecci-
Fratricid.
başa trăgind pistolul lau ucis pe loc, cu mai mulţi din pantaşii săi; apoi

LIB
luându-i-Ă Capul Pau dus lui Ipsilant cu aceste cuvinte :--, Măria ta, am săvir Şi
„poronca, am liniştit ţara, dar am vărsat sîngele părinţilor mei care curge
» întrinsuli; după care vorbe puind capul fr atelui său la pămînt, Pau înnă-
duşit pliusul şi au eşit din curte, cc |
Sțena aceasta cu cît au
mm se mo ia tost de crudă, cu atita şi tristă,

TY
a

ui + pentrucă nică un curtezan Mau


a oc...

E simţit mai puţină jele şi însuşi


i Ipsilant au lăcrămat de ace
ae

ie întîmplare ; apoi 'Tufecei-başa,


mamare

meat

SI
Gheorghi lăsînduşi meseriea de
arnăut şi trăgînduse la moşioara

a come ao
i daruită de stăpînul său, pe care
era 3

ER
Li 4 îl slujisă mulţi ani, au zidit bi-
ÎI
i cra râsPE a Dea ica dindin Iaşi
serica Iaşi cucu hramul
hramul Sfi Sfin-
ral tului Havalamb la Sărărie, ce
Pease

rr

să zice şi Lufecci-başa, făcîndu-i


a

multe acareturi împregiur pen-


IV oi

tru purtarea de orijă a slujito-;


vilor, Dar toate aceste au ars
ia

în mai multe rinduri de şi astăzi


UN

sînt, răsipite, păstrinduse numai


biserica, în toute focurile ce au
“.

certato, pentru că întrînsa să


săvirşeşte slujba lui Dumnezeu.
pm Putem dară ca să venim a er ede,
m | dupăstarea zidirilor însemnate,
AL

N Ea „că o fatalitate se ţinea de din-


Se sele necurmat, fiind fundate din.
ps preţul sîugelui,
TR

pa oi 0 Armăutul de care se vor-


— bește,se numia Maiorul Ghe-
Biserica St. Iaralamb, orghi Leondari, iar fratele
| | seu, haiducul, Haralamb, în,
EN

amintirea căreia s'a dat și hramul acestei biserici S-tul Haralamb.


Astăzi biserica aceasta este parohie, fără filiale, și se adminis-;
trează din averea sa proprie. | !
/C

47, Biserica St. Paraschiva (Prapa-Doamna).


— Strada Păcurari, — > - ;
SI

O biserică mică de lemn, cu hramul S-fă Vocvozi, exista din


vremi necunoșcute alăturea cu locul unde pela jumătatea: veacului
trecut, 1552—5$, sa ridicat biserica Cuvioasa Paraschiva, zisă şi
IA

Prapa- Doamna sau Prebodobna, de câtră un boer Conachi (probabil


poctul sau un fiu al lui). Un “Alexandru Hulubei și un 'Lăutu, po-
porâni ai „acestei biserici, ii-au făcut catapiteazma şi strânile.
CU
RY
“NÎNASTIAI ŞI BISERICI
139

RA
La această biserică .se închina o parte: din breasla calicilor,-—
altă parte mergind la Biserica Banu.
Este filiala parohiei Sf. Neculai-cel- -Sarac, și se întreţine din
venitul unor imobile ce are. |

LIB
48. Biserica Moara-de- Vint.
— Strada Moara-de-Vint, —

La capatul despre miazănoapte- -răsărit a orașului, unde se sfir-

TY
șește mahalaua 'Tataraşilor, se găsește biserica zisă Moara-de- Vînt,
avind două hramuri: S$ ji Apostoli Petru şi Pavel (29 Iunie) şi
Proorocul Iremia (1 Mai— Arminden). Această biserică a servit mal
mult ca Paraclis pentru cimitirul Spitalului Sf. Spiridon, în a că-

I
vui proprietate se află. Aici se îngropau maj ales cei atinşi de ho- Cimitir pen-

RS
leră în timpul ultimelor epidemii. tru holoraţi.
De cind nu se mai îngroapă în jurul acestei biserică morții
dela, Spitaluri, nu se mai oficiază.acolu decit la a doua Inviere de VE
Paşti şi în zilele de hramuri mencionate.

Paraclisuri.
NI
La Cimitirul Elevnitatea, înființat de Primaria Comunei, s'a
clădit în 1871—73, un paraclis în care se oficiază serviciul fu-
nebru pentru cei ce se îngroapă în acel cimitir.
LU

| La vechiul Cimitir Catolic din Păcurari și la Cimitirul Ar en


din 'Tataraşi, se află deasemenea cite un paraclis.
Mal sunt paraclisuri în oraș: La Epitropia Sf. Spiridon, la
Spitalul S-fa Tpeime (Pașeanu), la Penitenciar, la Lustitutul câlu-
găriților catolice din ordinul Notre-Dame «de Sion şi în curtea hisericei
A

Lipovene.
TR

BISERICI DE ALTE RITURI CREŞTINE


EN

Biserica Armeană.
— Strada Armeană. —
7

Cea mai veche biserică a naţiilor streine de rit creștin ce lo-


I/C

cuesc în lași, este după cum am aratat şi la paginele 192 și 13


ale acestui op, Diserica Armeană, cu hramul Sfinta Aaria Născă-
toarea de' Dumnezeu, fundata la 1395, vefăcută de atunci probabil
de mai multe ori, iar la 1803 restaurată din temelie. Pe lîngă cele Evanghelia
S

ce am spus înainte, avem de adăugit că la această biserică, între (191:


IA

cărţile ce se găsesc pentru serviciul dumnezeesc, este și o Evau-


&helie veche, scrisă în anul 1351, în orașul Caffa din Crimea, şi
după dedicaţia ce se află la sfîrșitul ei, se vede că este dăruită Bi-
sericei Armene din Iași în anul 1451, adecă după 56 ani dela zi:
CU

:
RY
140 | E ORAȘUL IAŞI

direa acestei biserici. Evanghelia "este scrisă cu litere man, paginele

RA
în număr de 289, nu sunt numerotate..
Biserica aceasta, are astăzi venituri proprii din mai multe imo-
bile din care se întreține. Pe la începutul secolului trecut se clă-
dise o a dona biserică Armeană în strada Cismăriei (piaţa Halei),

LIB
dar ea rămase mult timp neisprăvită și anii trecuţi fu dărîmată cu
totul.
Biserica Catolică.
= Stradole Stefan- cel- Mare şi Baston, 0

TY
Dapă cum susțin unii biserica. aceasta, cu hramul Inaljarea
Maicei' Domnului, ax fi tundată de pe timpul Domnitorului Iancu al
Il-lea Sasul (1579—-1582); totuș nici un document sigur în această

SI
privință n'am putut afla. Se ştie însă că petimpul lui Vasile Lupu-
vodă, preoţi iezuiţi se aflau în Iași și oficiau întw'o biserică ' mică,

ER
de lemn, pe temelie de. piatră, cam tot pe locul unde e 'și actuala bi
serică, neavind decit vre-o 2—83 odăi de locuință pentru cler, și
acele în foarte proastă stare ; lipsită fiind şi de odoarele bisericești
strebuitoare. sfintei slujbe, după cum aceasta se constată din descrierile
IV
făcute de Episcopul catolic Bandinus 1), care vizitase Iașul in acel
timp.
Biserica Cea mai mare parte din catolicii stabiliţi "din timpuri vechi în
UN

Uugurească, ași, erau poloni sau unguri ; de aceea s'a zis pînă în zilele noas-
„tre acestui: locaş Biserica. Ungurească, ; preoţii cei mai. mulţi ce au
oficiat în ca au fost însă de origină polonă.
Astăzi această biser ică este ridicată la rangul de Episcopie Ca-
tolică, este zidită de piatră și are venituri însemnate, din imobile
AL

„atit urbane, cit. şi rurale, din cari întreține ; ȘI diferite școli, cu în-
vățămînt mai mult religios.
TR

Biserica Evangelică-Luterană.
— Strada Păcurari. —.

Din cit ştim Luiteranii sau Evangelicii ş'au clădit biserică pe lo-
EN

cul cam unde e şi actuala, înainte de anul 1753, cînd arzînd o


mare parte. din oraș, a ars și:biserica lor?).
Donaţii La 17S4 Iulie 16, Alex. Constantin. Moruz hărăzi Comunităţei
Iuteranilor. Luterane un loc pe șesul Bahluiului, în Păcurari, ca să-și facă bi-
/C

serică și cimitir ; totuș din motive ce nu cunoaștem, pînă la 1803


ei nu-ș făcuse încă locaşul lor de închinăciuni. In acest an ei o0b-
țină 0 nouă danie din partea lui Alex. Moruz-vodă 5). Biserica
SI

lor fu clădită apoi și începu a funcționa în mod regulat pă Ja în-


ceputul anului 1809, după cum dovedește cpndicile matriculare ale
IA

Luteranilor, ce sunt depuse în arhiva Stărei civile a Comunei Iași.


1) Colez Handinus. Analele Academici Romine, Seria 11, Tor. XVI. 1895, Bucureşti,
2) „oerisiarea Moldovei de D. Cantemir. "Traducerea dela 1895. Neamţ... O notă pe
pap. 5
CU

3) Uricariul de 'T. Codrescu, Tom. 1V, pag. 170=4.


RY
MÎNASTIRI ŞI BISERICI

RA
Biserica Lipovenească.
— Mahalaua Lipovană. —

LIB
"i ipovenii, ruși schizmatici, “își au o fru-
:! moasă biserică, cu hramul S-ta dMavia, clă-
i dită pe malul drept al Bahluiului, între
z aniă 1572-—18$2, după planurile arhitee-
„tului romîn Stefan Emilian şi prin sub-

TY
scriere publică, sub privegherea fostului
“staroste lipovenese Vasile Tomin. |
Cea întâi biserică lipovencasca a fost
4) construită tot cam pe acelaş loc, din bîrne,

I
RS
“4 în anul 1780,fâră a, se şti de cine anume ;
la 1830 s'a “ofacut din cărămidă numai
/ biserica, iar: turnul și clopotniţa rămase
tot de lemn. In anul 1866, a ars împreună
VE
cu toate odoarele ce se aflau într'însa. De atuncea pînă la construirea
actualei biserici, credincioșii își făcuse un mic paraclis, ce este și
astăzi alăturea bisericei, avînd hramul S-fii Pelru şi Pavel,
Se întreține din obolul credincioșilor.
NI
A LU
TR

-
+
EN
S I/C
IA
CU

„.
RY
RA
LIB
TY
CAPITOLULVI 1] . A

Culturale: o DX

SI
| Flșezăminte

ER
Școli, Musee, Biblioieci, -
IV
stăzi Iașul ne mai fiind capitală, nu mai are vechia
atragere a afacerilor publice, a comerțului san in-
UN

dustrici, ce de obicei se aglomerează în centrul


politic al unci ţări ; apoi poziția lăturalnică în care
este așezat în țară, lipsa unui curs de apă îndes-
tulătoarecit, și îndreptarea pe aiurea a marilor căi
sătsasâi:- de comunicaţie și trafic internaţional, au redus la
AL

Zi” 0 viață solitară, așa că cl trebuie să se mulţă-


îi mească acum numai cu propriele-i producţii, cari
adesea sînt inferioare consumaţiei și trebuințelor
TR

înseși ale locuitorilor săi.