DAIMA An. Il, Nro829 PASTORITUL IN DELTA DUNARII Unul din aspectele pistori- tului in Dobrogea il reprezinta »pastoritul Jn balta", practicat si in zona localitatii C.A. Rosetti din judetul Tulcea, Sat-resedinta al comunei omonime, din NE deltei, C.A Rosetti este situat in partea central- sudic& a grindului Letea, intr-un sec- tor care poarta chiar numele satului, intre localitatile Letea si Sfistofea.? Subiectul investigat de noi este Gheorghe Carlan, nascut pe 29 ianuarie 1938 in localitatea C.A, Rosetti. Atat bunicii ct si tat’l shu au fost ,.neam de pastori", dar si de agricultori. Asa s-au stiut din tot- deauna, Bunicii sunt proveniti din Moldova ,, de pe lang Bosanci" Dupi cum isi aminteste Gheorghe Carlan.., Parinfii si bunicii mei erau niste oameni foarte credin- Giosi si foarte cinstiti." (Bunicii din partea mamei: Vasiliu Gheorghe si Vasiliu Veta, Bunicii din partea tatei: Moto: »» Stau sub geana cerului si simt cum se inaltd de la pamént viata. de muzeograf Valeriu Leonov Clinchetul taléngilor si dangdtul clopotului de aramé ma indeamnd Sa ma intore spre Dumnezeu. si si-I multumese cd vitd fru- musetea,"? Tudor Gheorghe a Irinei -plugar si pastor, Carlan Toader si Carlan Maria). In localitatea C.A. Rosetti s- a practicat pastoritul traditional, din mosi_strimosi, pani in anul 1957 cand localnicii au fost obligati si intre 1a colectiv", Principala ramura a pas- toritului traditional practicat in localitatea C.A. Rosetti a fost oierit- ul. Dup& venirea comunismului, treptat, oieritul a scazut in favoarea cresterii bovinelor. Dup& anul 1989 si cresterea bovinelor a sc&zut trep- tat, animalele fiind lasate si creascd in silbaticie. Practic nu se ma spune, acum, CA, Rosetti pastoritul reprezint 0 tamura principala a activitatii eco- nomice locale. Gheorghe Cirlan a fost cio- ban pind la varsta de 18 ani, moment in care se inserie Ja cur- surile ,Scolii de Mecanici de Utilaj Greu” din Galati, Cursurile au durat 76 ani in 1986 -Oblogeni-Prahova 2 ani, Cérlan Gheorghe a absolvit scoala in anul 1957, Pana sa plece in armati a lucrat pe santier, iar cand s-a lsat la vatr’ s-a angajat la LAS. Chilia, Aici sia desfasurat activiatea in perioada 1 ianuarie 1960 - 1 januarie 1979. Din anul 1979 si pan la pensionare a fost angajat la LAS. Tulcea, Atat la LASS. Chilia cat si la LA.S. Tulcea a practicat. meseria de ,,mecanic sectie". Am cutat si pistrim in aceast& prezentare limbajul cu tent arhaic& folosit de catre Carlan Gheorghe, Prin acest mod sperm ea cititorul sé patrundi. mai usor in jumea ancestral’, curat’ si frumoasi a pastoritul traditional romanese. Luerarea a fost. structurata pe mai multe capitole, considerate esentiale in practicarea pistoritului traditional in localitatea C.A Rosetti, din judetul Tulcea Cum se desfaigura pistoritul traditional Cand eram mic, de pe la 6 ani, mergeam cu oile la pascut. Mergeam cu manzirile, c& sterpele plecau cu ciobanii mai inainte, dimineata, Manzirile sunt oile care se mulg. Sterpele sunt:- berbecii, mioarele ‘inca nemontate (adica mielutele deDAIMA An. Ul, Nr. 8-9 anul asta), si mieii intarcati. Pe la sfarsitul lunii aprilie, ‘inceputul lui mai cand se taie mieii (in ajun de Paste) se adunau doi- trei gospodari, puneau oile la comun, si ficeau un card de manziri. Apoi pasteau cu rindul Unii aveau ciobani angajati, altii mergeau ei cu oile. In balta, la noi se_practica obiceiul ..5 oi la zi". Daca aveai de exemplu 25 de oi mulgeai 5 zile. Mai tarziu a devenit ..un lapte, 5 oi" Oile se mulgeau de trei ori pe zi. Un lapte" insemna® ci mulgeai ori dimineata ori la prinz ori seara. Daca aveai 15 oi mulgeai o zi intreaga. Daca aveai 10 oj mulgeai de dowd ori pe zi. Nu toti gospodarii aveau multe oi si de aceea se asoci- au intre ei, Bunicul mew a avut 5.000 de oj. Nu se asocia cu nimeni, 4 nu ar fi avut timp s& mulga oile daca mai adauga si altele la cdrdul lui. La 5.000 de oi avea de muls 2-3000 de oi. El lucra cu cei 10 baieti ai lui, Avea 10 baieti si doua fete. Acum nu se mai respect’ randuiala veche care era mai inainte, cu.,,5 oi la zi" sau ,, un lapte, 5 oi" Pe vremea mea, vara se salegeau berbecii" dintre oi, adic& se separau de ele si numai in’ajun de Sfantu Dumitru li se didea drumul si se imperecheze. O singura dat in an. Intre 10-15 martie toate oile fata. Da acum nu’ se mai respect randuiala asta. Berbeeii sunt lisati cu oile Ia un loc tot anitl, si mieii se nase in perioade diferite, iar mulsul la comun nu mai poate fi facut, asa cum se ficea odati: Una fata in februarie, alta in martie, alta in noiembrie, dup cum s-0 montat oile. Din cauza asta oile nu mai au lapte in acelasi. timp. inainte, dacd intirea, adicd daca nu mai sugea mielul lapte la oaie, oaia avea lapte din mai pan in septem- brie. in situatia nou aparuti se apli- ca metoda cu. paharul, adicd sta- bileau 0 zi in care se ficea reglarea laptelui. Vin gospodarii cu oile si fiecare le mulge pe ale sale si vede cate pahare au dat in total oile lui. Poti sai tu 20 de oi, da daca ai muls 10 pahare si altul la 5 oi a muls tot 10 pahare, socotesti la pahare si nu Ja numar de oi, Oile celui cu mai putine oj au fitat mai tarziu si are mai mult lapte. Mai erau i pe vre- mea mea, da foarte rar, cind, cite © aie intirca mai devreme si atunci ntrebau: ,,mdi oaia asta a cui este" si i] anuntau pe stipan c& nu mai are lapte si 0 scoteau in sterpe. Eu cu sterpele nu prea umblam, deoarece in perioada cand se umbla cu ele era mai frig , eu umblam mai mult cu manzirile, cénd era cald si mai ales in vacante. Manzarile ieseau la pascut oleacd mai tarziu, dupa ce risirea soarele, pe la 7,30 dimineata, pentru cA se mulgeau,, Pe la 5,00 dimineata ince- pea mulsul, findnd cont si de cate oj aveai. Noi aveam vreo 200 de oi si vreo 100 de capre, Familia noastr’ avea cinci persoane, parintii si trei copii. Nu mai umblam in rind cu altii, c& erau destule oi pentru fami- lia noastra, si mai aveam pe dea- supra si cioban angajat, Pana si ne separim ,um- blam fn rind” cu turmele fratilor tatalui meu. Pe vremea aia nu exista pensie, pensiile au aparut dupa razboi. Oamenii munceau ct puteau, si pe urmi, la batranete, aveau griji de ei copii lor. Da asta era foarte rar, Batrénii in general erau oameni foarte sindtosi, nu ca acum, $i munceau gi la 80 gi la 90 de ani si chiar peste varsta asta, cot la cot cu cei tineri. Rar se intampla si aibi nevoie de ajutor la batranete Buinicul meu avea 80 de ani iar eu 16, da nu ma puteam tine dupa el Ia mulsul vitelor, aga de repede lucra. Vreau si spui despre ciobinit. Ciobanitul nu-i un lucru foarte usor, € chiar foarte greu, eu socot cum sa zic eu. »e ca un combinat care nu il poti opri nicio- data. Toamna dupa ce se montau oile ,,berbecii rimaneau intre oi" Tot toamna cind dadea frigul si zipada, atuncea oile ,se alegeau", adica'se dadeau la fiecare om si le duc acasi. Ce se intimpli, fiecare le hranea cum avea furajele, mai la padure, mai pe la baltéi, dacd nu era z&pada, Dar sA stii de la mine c& cea mai bund ,,stabulatie" de hranit oile era grdina. in grdina omului, cand di zSpada, degeaba fi pui furaje in iesle, cd oaia nu se simte bine. ii imprastii mancarea pe zipada. Luam fanul sau cocenii si ii insiram si fiiceam o dunga aici, mai ficeam o dunga mai incolo. Trei, patru snopi de coceni, ii impanzeam asa, si deschideam poarta si daideam dru- mul la oi in gradina. Ele pe zipai dacd-i curati, stii ce frumos manan- ca, numai batul ramane. in grajd, in ocol, ele calcd, murdirese, zipada se topeste, murdareste finul, furajele. ele trag, impristie. si nu mai manancd. Da pe zipadi ii minunat. Oaia trebuie s-o lagi afard la aer liber, afaré pe zapada. Ea manfnca bine afara, dupa care vine induntru si se cule’. Fiecare cetatean isi hrdinea oile sale. Cand desprimavarea si in- cepeau unele a fata, altele ined nu, le dadeai la card. incepea iarba. Seara te duceai la marginea satului. inaintea lor. Fiecare gospodar avea un ciocaliu pentru oile sale si le chema dupa nume, cd oile igi cunosc stépanul, Fii atent, oile igi cunosc stipanul. Te apropiai de card si cand chemai, toate oile veneau 1a tine. Vine una la tine, mai batrand, sau mai invétati, sau un berbec, vine fuga dupa tine, Pe urma vin toate. Te dai deoparte gi toate se aleg "singure si pe urmi pleaci acasd direct. Se despart de card. Dimi- neata se ,impreuneazA" cu cardul din nou. Oile nu se vopseau pe lind ca acum, ou verde, cu rosu sau cu alte culori, cea mai mare prostie. Ele se alegeau singure si se dideau deoparte. ‘Aveam locuri bune de pis- cut. Erau asa: La Grindu lui Schiopu’ (aici pasteau mai ales va- cile), ,Grindul Sulinei", ,Campul lui Cardon", ,Grindu Cherhiinoiu' »Dambul lui Omer" Toamna ficeam pisunatul de noapte. ile nu se inchideau in stin’. Ciobanul venea mai pe sear’, méanea acasa, si indrepta oile intr-o directie. Stina mare era la un km., 38DAIMA doi sau trei departare de sat. Sténa pentru ménzari se cea mai la mar- ginea satului, mai aproape de sat. Dupa ce mancau, ciobanii se duceau la oj si mergeau impreund cu ele Oile mergeau, mancau, apoi se odi- hneau. Ciobanii cand se odihneau se culeau intre oi, inveliti in cojoc. Dimineata cand se trezeau oile si plecau, ciobanul auzea cloapetele, c& au plecat, si se trezea si el. Toat& noaptea umblam toamna cu oile, F&ceam focuri ca si gonim tantarii Ciobanii vindeau ce vin- deau, tSiau ce tiau, iar restul pas- trau pentru prisili, Care intrca se dadea in edrdul de sterpe. Prin sep- tembrie se int&rcau cam toate oile Vara la stn erau manzarile, da veneau si sterpele, Dimineaja, dimi- neata, cand veneau mulgatorii la muls sterpele porneau si plecau la pasune, Manzarile, pe masura ce se termina mulsul cu ele, ieseau afar’ si se impanzeau si pasteau_pe aproape, pind se termina mulsul cu toate. Cand se terminau toate de muls, venea cineva de lua laptele muls, iar ciobanul pleca cu ele la pasunat. Seara, dup ce eu mulgeam si venea cel care urma si mulgi a doua zi, daci eu nu terminam de muls, mulgea el, lua laptele si pleca acasi la inchegat. Apoi inchega laptele, ficea tot, cum s-ar zice. Iar eu porneam cérdul, ci mulgeam devreme, soarele era inc’ sus, adicd pe seari asa. Le duceam la pascut pind pe la 10.00-11.00 noaptea si stiteam cu ele in cdmp. Tarziu mi apropiam cu oile de sténi, le inchideam si m4 culeam, Dimineata ma sculam gi o luam de la capi. Stana Stana este un ocol, care are un dos, o perdea de stuf, rotunda, spre partea de nord. Niciodati nu se face perdeaua din stuf dreapta Numa rotundi. Oile dorm acolo, la adapostul perdelei de stuf. Dimineata le scoli pe toate, le strunesti. Ele se pis, se balig’, isi fac treburile lor. Aliturea este un Tarcul asta se numeste strunga, Strunga Pe aici nu aveam ,Ziua Cio- banului ca in Ardeal. Da auzeam c& pe acolo de ,,Ziua Ciobanului" se stabileau strungile", se impartea laptele" si se ficea ,,un joc", 0 hora Asta se intimpla dupa Sfintele Pasti. Strunga se ficea in stina cu manzirile. Acum depinde cat de mare este cardul pe care il ai. Strunga poate si aibe dowd, trei sau patra portite. Pe fiecare porti{i in partea opusi are o dusumea din seéndura. Noi ii mai spuneam la dusumea ,,podina”, Dusumeaua sti inclinaté cam la un metry indltime in partea indltata, in aga fel, incdt atunci cand mulgi, oaia si nu mearga inainte, ci si steie pe loc, Ca lungime dusu- meaua este putin peste un metru si jumatate. Ca si stea oaia mai bine la muls, dusumeaua din scndura se udi cu api. Atunci ai garantat c& oaia nu mai se poate trage inainte. Dusumeaua este si inclinata si uda. Unele oi cad in genunchi pe picioarele din fati si stau asa pani termini mulsul. Ciobanul are picioarele sprijinite pe marginile podinei La fiecare portif’, intr-o parte, sti pe un scdunel din lemn, un mulgator. Da pot sta si doi. Unul de parte si altul de alta a portitei, fata in fat. Portita se deschide intr-o parte sau in doud, si este lati cat poate s& intre usor o oaie 39 An. Ul, Nr. 8-9 Mulsul oilor si al vacilor inainte de a incepe mulsul, ciobanii ,.codeau oile", adicd tun- deau lana oii de langi picioarele din spate, ca locul s& fie curat. .Co- dina", adie& lina tuns& la ,,codit", unii 0 pastrau si 0 foloseau, altii 0 aruncau. Ugerul oilor nu se spila ‘nainte de muls. Dupa ce mulgi oaia ii dai drumul si ea pleacd. Vine alti oaie, si tot aga pind mulgi tot cérdul. Un baiet tinar mand mereu oile la strunga. Cand ai terminat te-ai ridi- cat si oile pleacd la pascut. Dupa ce se termina mulsul, se inchid usitele Ja strung, oile pleac’, laptele se ia. Unul din cei care a fost la oj rdmane si maturé strunga, adicd impinge toatl balega, face curat, las strunga curati. Caldarile de muls oile nu se iau de la strung’ niciodata. Laptele se pune in bidoane, in tinichele, iar cAldarile se spald si se pun cu gura in jos pe un stilp. Caldarile de muls sunt late, joase si au asa ca un sort oval. Cand mulgi oaia, ea vine cu ugerul in galeati, si sti deasupra caldarii, Caldarea 0 aranjezi cu sortul oval asa incdt sd nu sara laptele afara din c&ldare cind mulgi. La inceput mulgi un pie pana ineepe sé curga laptele, iar restul mulgi prin strangere. Vara cand di caldura ele se adund grimada. Eu le starneam, cf nu este bine si lasi manzirile toatd ziua la umbra, in curent, Daca vrei Japte la prinz, sau seara, si tu le cor- colesti, adic& le duci numai la umbri, nu este bine. Trebuie si le duci la iarb& bund, Le mai duci la apa, le mai plimbi, le mai lasi si doarma. Oaia dacd nu doarme nu areDAIMA An. Ill, Nr. 8-9 lapte. Geaba o fugdresti toat& ziua si pascd, trebuie si o mai lagi si si doarmA. De dimineata si pana la ora 12.00 aia trebuie si doarma o ord, © ord si jumatate. Cand duci oile la strunga sa le mulgi, ele fiind obosite se culed toate. Le lasi un sfert de or’, douazeci de minute si se odih- neasca. in timpul Asta te pregétesti: uzi dusumeaua, speli galetile, speli toate vasele si uneltele cu care luerezi. Te imbraci cu cizme, pui alti pantaloni, te sufleci la maneci. Si pe urma ond toate astea sunt termi- nate, faci o eruce si incepi mulsul Vacile se mulg in dam, Ugeru! vacii se spila cu apa, da foarte rar. Vaca daci are vitel are tot timpul ugerul curat, Cand veneam de la pascut treceam cu vacile prin garli si ele ieseau din ap cu ugerul gata spalat. La noi la Rosetii vaca fara Vitel nici nu iti didea lapte, Pana intarca, vaca avea vitelul cu ca. Comunistit au starnit metoda si vinzi vitelul sau s& il tai i si mulgi vaca firs vitel. Aga ceva este un lueru criminal O oaie didea la un muls 0,400 litri, 9 vaca 7-8 lit iar o capra 2 lit. Cloapetele si acio Ce se intimpli, siti mai spun un secret: la oi se puneau cloapete" si .acioi" Se mai pun si acum, da nu mai sunt mesterii aceia care si le facd asa cum trebuiesc ele facute, cum se ficeau odata cand pastoritul era Rieut cu drag. Cloa- petele sau picinetele se ficeau din fier iar acioii din bronz. Si unele si altele sunt niste clopote pentru oi si vite, care se atirn’ de gatul lor, ca si stie fiecare animal unde este turma sa. Ciobanii stiau de ta distant a cui turma este, dup cum se inganau cloapetele. Era frumos tare, mai nepoa- te. Acioii sunt dou’ cloapete unul in altul, unul mare si altul mig inkéun- trul stu. Ala micu' loveste pe ala mare si se formeazi dow’ glasuri Se ingana unul cu celilalt. Cel mic are plas sublire iar cel mare are glasul gros. Cloapetele fac aga: tucutueu.tucu. Acioii, dlinghi, dlin- ghi, dlinghi. Cloapetele au un secret. Ele se regleaz. Se regleazi asa: se largeste interiorul, se face bombat si bombatul ala fi face zgomotul mai gros, Daci vrei s&-i deschizi zgomo- tul fi desfaci putin gura spre exteri- or, asa fi deschizi zgomotul. Da dact vrei si-i inchizi zgomotul, atunci ti inchizi gura putin. Se regleazi cum ifi place si se ingane. Clopotul ce inseamnd, ci doar oaia nu sti si vorbeasca cu clopotul. Dar este obisnuinta lor cu clopotul respectiv. Ele merg prin tarlale, prin piduri si uneori se ‘imprastie sau se raticesc. Alea care riman in urma se ritices¢, ridick capul si asculti unde este glasul clopotului. Ele dupa glasul clopotu- lui se tin gramads. Fiecare oaie este invatati cu zgomotul de la cardul ci, nu se duce la alt card niciodata. Cunoaste ci nu-i zgomotul ei Cloapetele $i acioii au un rost foarte mare, extraordinar. Ele tin oile gra- mada. Oile daca au cloapete si acioi se tin singure, nu trebuie s& le tii tu, sai grija lor. $i si-ti mai spun un secret; ciobanul adevarat nu merge in spatele oilor niciodata, da numa! si numal in fata lor. Una, dou’, trei sau chiar si mai multe oi din card au cloaptele si acioi Ia git.. Este cate 0 oaie sau mai multe care se tin mereu, da mereu numa in fati Ciobanul le stie c& sunt of mai jnalte, mai subtiri, mai lungi, care au mersul totdeauna in fati. Ei, dlea poarti cloapetele sau acioii. La batali, adic& la berbecii intorsi se pun cloapetele mari. Celelalte oi care rman mai in spate se tin mereu dupa card, cu urechile ciulite la cloapete si acioi. Despre rostul magarul in turma Vreau si spun si despre magar. Magarul are un rol extraordi- nar, El merge numai si numai in mijlocul oilor, nu ramane in urma, nici nu pleack de nebun. Uneori merge si in fafa cérdului, da foarte rar, Cand ai indreptat dou oi cu cloapete si magarul, poti s& te culci, cA tot cardul se duce dupa ei. Dacd cardul este mare se folosesc doi migari Magarul are pe spatele lui un samar, asa_un fel de traisti, in care ciobanul pune mancarea, apa de baut de peste 2i si pelerina de ploaie. Primavara cfnd fata oile, pe samarul migarului se pun dou’ torbe din panza de in, doi saci cu niste gaur trei patru giuri pe fiecare torba, si se leaga traistele astea de samar. Cand iti fat8 o oaie si cdrdul merge, astepti putin pani oaia linge mielul si aces- ta prinde oleacd de grai. Apoi il iei si il pui in traista de pe samarul magarului. Gdurile au rostul si scoti prin ele capusorul mielului nou fatat, Dac e soare afar, mieii se intiresc repede gi daca se nasc alti miei fi pui tot asa, unul pe o parte gi altul pe cealalti parte a samarului migarului, in torbele cu giuri. $tiiDAIMA An. Il, Nr. 8-9 ce frumos merg. Daci numarul de miei este mai mare decd locurile in torbele de pe samarul mganilui sau 2 magarilor, atunci ., stapanesti cér- dul". Cum faci: mergi putin cu dul mai in fat, mergi edt mergi, si daca vezi od au ramtas in spate oile care au fitat, Intorei oile celelalte, le opresti, si astepti sa se apropie oile care au fitat si tot asa eauti de tii cardul mai pe loc. La turme mari pe Zi pot si fie fatati pind la 50 de miei. Jama oile veneau acasa. La stand aveam si bordeie, dar mai mult colibe din stuf, pentru vara Familii de pistori din localitatea C.A. Rosetti Alli ciobani gospodari erau cei din neamul Rahailor, a lui Verbinschi, a lui Vasiliu Schiopu (bunicul din partea mamei), Barladenii, Rosca iar erau multi, alde Lupu. $i acum mai sunt peste Dunire, la Tudor Viadimirescu, strinepoti de-ai lui mos Verbinschi. El era venit de prin Basarabia. Ciobanii erau veniti prin aceste locuri cu dou trei generatii inaintea mea. La inceput cand au venit oamenii din Moldova in balt, s-au instalat in padure. ‘Au mers din loe in loc pan& au dat de locurile astea, Le-au plaicut si au ramas aici pana in ziua de azi Fra liber eat vedeai ‘cu ochii Faceam pistorit local, hu plecam nicdieri si nici nu veneau alte turme din alte meleaguri sd pascd aici, Pasunatul in padure nu era oprit. Abia dupa razboi s-a oprit pasunatul in padure Uneltele de lucru de la stana. Toate yasele din lemn folosite de ciobani erau ficute din lemn de ste- Jar sau de brad, La noi acasi vasele din lema le ficea tatail meu, 1, Caldarile de, muls-,.vase ficute din lemn de stejar si de brad, dar mai ‘mult din lemn de brad, 2. Ciubirele - vase mari din lemn in care se inchega laptele, Aveau mari- mi cuprinse intre 10-300 de: litr Erau ficute de dogari 3. Ciubirul de inchegat lapte- vas din doage de Jem stranse cu cercuri din fiet, cu urmatoarele marimi: diametrul de jos- 60 em, diametrul de sus- 80 cm, indltimea- 60 cm. 4, Putina- vas din doage de lemn stranse cu cereuri de fier, de forma tronconicd, folosite pentru pistrat branza peste iar. Putina avea inaltimea cuprinsi de la 0,60- 1,50 metri, si diametrul de 0,40-0,60 metri. 5. Linul pentru branza- construit din Jemn, cu dimensiunile: latimea de 1 metru si lungimea de 1,5 metri si ‘ndltimea de 25-30. centimetri. Era folosit pentru: fieut cas. La fel ca linul pentru, struguri, numai ci nu avea marginile-asa de inalte. Linul pentru struguri avea marginile 1- 1,10 metri 6-Capacul linului pentru branza- are suprafata linului. Se Iasi o toleran{& la marginile linului cat si poata trece capacul in jos, ca s& preseze casul 7. Budineiul- vas din doage de lemn stdnse cu cercuri de fier, cu forma de trunchi de con. Diametrul de jos are 0,40 metri, diametrul de sus 0,25 metri, iar inaltimea de 1,20 metri. in partea.de sus are un dop care se poate scoate, Dopul are pe mijloc gaura prin Gare tréce un bat rotund. Batul ate la capatul care ‘intra’ in budinei placd.de lemn rotunda, groasi cam de 2 centimetri, cu gauri 8. Crinta -¢ un ulue lat de vreo 30 de centimetri, adanc de 20-25 cen- timetri si lung de 2 metri, 2 metti si ceva. In crinta se tine branza in saramura aproximativ 12 ore, dupa care ageazi in putin’ la pastrare. 9. Lopitica - era folosita pentru spintecat casul si pentru amestecat chegul in lapte. Facuti din lemn, cu lungimea de aproape un metru gi lata de vreo 6 centimetti 10. Cazan pentru fiert zer- vas facut din tuci adica fonta, nesmiltuit. incdpeau in el 70-80 de litt de zer.,. il puneam la fiert agatat de, tripet, Dac era cazanul mai mic, il atar- nam pe o cujba"’ 11. Tripetul- este un suport din trei brate drepte, mari, din fier, unite sus unde este si un c&tlig de care se prinde cazanul pentru fiert zer. Capetele neunite se infig bine in pamént, jos, in jurul focului. Cu cat cazanul era mai mare cu atat si dimensiunile tripetului erau. pe masura cazanului, 12. Cujba- un par din lemn (singer, creste ca niste nuiele), solid, care se infige lateral, inclinat, in pamant, deasupra focului. De cujbi, se agiitau la fiert zer, cazane de dimen- siuni mai mici, 15-20 de litr 13, Bata ciob&neascd- ficuté din lemn de frasin, salcam, singer. Se calcula sa fie mai jos de umeri cu doug palme. Capatul era incrustat frumos cu diverse motive reprezen- tind animale, pasfri sau fori 14, Biciul- se fcea din fasii de piele de vacd. Se impletea rotund, in ,.8 fire", mai_gros la capatul care se tinea in mand, subtiindu-l spre capa tul care pocnea. fl ficeai ,,cum ‘iti plicea” 15. Foarfecele de tuns oj- foarfece facut din metal, de cdtre tigani sau mesteri fierari nnn EERE neem aDAIMA An. Il, Nr. 8-9 Se ree 16. Tesali- scula din lemn, cu dinti de metal, folosit pentru tesdlatul cailor. Produsele obtinute din lapte, in gospodaria ciobanului in gospodariile ciobanilor din zona localitatii C.A. Rosetti, judetul Tulcea, din practicarea pas- toritului se obtineau urmatoarele produse: lapte, branz, lapte acru, urdi, unt, st smantana gi lan Din prelucrarea laptelui princi- palele produse obtinute erau brinza si urda, Branza Cum se face brinza? Mai inti faci casul. Mulgi laptele si il pui in ciubarul de inchegat laptele. Apoi pui in lapte cheag si amesteci bine, bine, bine. Mai inainte nu se inchega laptele cu cheag din asta de acum, cu chimicale, Oamenii, mieii care ii fineau pentru taiat, care stia el a taie unul, doi, trei, zece, sau stiu eu citi tia, fi tinea inchisi pana in ziua in care ii tia, Nu le didea dru- mul afard la camp. Cam o Tuna si ceva ii hrnea numa cu lapte, atat. Aducea oile dimineata si mieii su- geau, La prinz si seara la fel. Micii stiteau intr-un ocol curat si mancau numa lapte, Cand tia miclul, el avea stomicelul plin cu branza. Atunci lua frumusel stomacelul si baiga sare in el, il lega si il atama undeva la streasind sau la dam, in dam, la oi. Adica in grajdul oilor. Puteai sa il atémi gi intr-un depozit sau magazie, da si stee la umbri Cand incepeai si mulgi se scotea brinza aia din stomacelul pus la streasina, se intorcea pe dos si scu- turai bine toata branza. Pe urmé faiai din marginea_stomacelului, din nervurile stomicelului si amestecai bine. Mai puneai apa caduta, putina sare si turnai totul intr-o sticld. Bateai bine, bine, bine, pana se ficea ca laptele, asa, cum s& spun eu, un fel de branza batuta de culoare alb-galbui. Cheagul dacd nu stiai ce trie are ficeai o proba. Puneai la 0 cantitate de lapte o lin- gurd, o lingura gi ceva de cheag si probai. Daci s-o inchegat mai greu, a doua cara puneai ceva mai mult cheag. Aveai mai mult lapte, puneai mai mult cheag. Inchegatul era ceva natural, nu ca acum. Ciobanii ade- varati si acum fac cheagul natural. Mai departe folosesti linul pentru branzi. Acesta seaman cu linul pentru struguri, adic& are aceeasi constructie, numa peretii laterali nu sunt asa de inalti ca la linul pentru struguri. Spre capul de scurgere linul are o scAndurica cu gdurele. in partea de sus a linului se pune o strecuritoare din panzi alba de in, cu gauri mari, folositi la seurs zerul. Ca s& probezi dacd laptele era inchegat luai o lopaticd si tiiai cagul in dou, deasupra, Daca era gata tre- buia s& lase zer imediat. Atunci era gata bun, Pe urma luai un polonic mare, din lemn sau smaltuit, in care incdpeau 2-3kg. de cas, si tumnai cu el din ciubarul pentru inchegat lapte in strecuratoarea din panzi de in, care era pusi pe lin, Dup aceea ridicai frumusel panza(adicd stre- curftoarea), o legai din cele patru margini, si o lisai sf se scurgi, Zerul se scurgea intr-un ciubar mic asezat la gura linului. In zer nu se punea apa, nu se punea nimic. Era curat, curat, puteai si-| bei fara frie’. Cand se oprea scurgerea zerului il luai si il puneai la fiert in cazanul pentru fiert zer, ca si faci jitnita sau urda cum ii mai spune. Cand fierbea, in timpul sta se si acrea un pic, parc didea © leacd in acrealé. Asta daca inchegai laptele la stan’. Dac& ‘inchegai laptele acasi, il fierbeai imediat, sA nu apuce si se strice. Cand fierbeai zerul se alegea gi rimanea curat, curat, Ehehei citi urda mai faceam. Dar s4 zie mai departe cum se face brinza. Dup§ ce ai separat cagul de zer, el rimane mai departe tot in strecurdtoarea de pinzi de in. il spinteci bine, bine, bine, legi capetele strecurdtorei intre ele gi pui capacul deasupra. Pe capac poti si pui o greutate, nu prea mare. Dupa ce se scurge vreo 15-20 de minute. dezlegi si sucesti strecuratoarea din panza de in alb, asa in stinga si in dreapta, Pe urma fardmi bine, bine si iar rastorni si il firdmi bine. La sfargit nu mai legi capetele strecurd- toarei, doar le impachetezi. Pui capacul peste strecuritoare si lasi pand vezi c& nu mai curge nimic din strecuritoare. De doud ori rami cagul asa. Cand il scoti il pui in erin- In crint& prepari o saramurd din apa cu sare, asa ca si tind oul, o faci tare. Scoti cagul, il tai felii cit si incapa in crinta si pui feliile pe o scdndurd, pe rama crintei. Pe scan- dura presari sare multi, sare grun- joasi bund si mai pui sare multa si pe feliile de branza, cam de un deget grosime. Lagi asa vreo doud ore sau chiar trei. Dac& dimineata pui la noué lasi pana pe la 12.00. La 12.00 bagi in crinti, in saramuri. Nu se spala brinza de sare, aga cum este 0 bagi in crinta, direct. Feliile de brinzd se ineacd in saramura din crinté, Asa le lagi pana seara. Daca mulgi oile la 12.00, la pranz, tocmai seara scoti cagul al doilea. Primul rand de branzi il scoti seara din crin- 8 si il bagi in putind, Branza, in momentul in care st& cu sarea, prinde deasupra o coaja putemica, tare, Cand o bagi in saramurd se intareste toati felia de cas. Sarea multi si deodata este un secret. De ce? Nu las s& p&trunda sarea in mijlocul feliei de brinzi. Daca ai pune felia de cas in saramura din crinté, fri s& o sérezi cu multa sare inainte, atunci ea se va stra pand in mijlocul feliei, Dar aga, cu sare multi deodati, brinza rimane induntru dulceaga, tocmai bund de mincat. Jar felia rimine séndtoasa, nu se sfarma. Un alt secret la lapte este Asta: in momentul cénd ai muls laptele, imediat il strecori si ti dai cheag. $8 nu il lasi si si-i dai cheag peste 0 ori, nu, Cheagul i! amesteci in lapte cu lopaitica cu care spinteci cagul. Lopatica, este, cum s& zic eu, ca o ,.babaica"(vasla). Amesteci laptele bine, bine, bine, si il lasi. fl invelesti cu 0 panzi curata, si mu vind mustele, si il lasi. Ce se intam-An. Hl, Nr. 8-9 pla. Laptele trebuie inchegat cat ¢ cald el din natura ui. Daci stina este mai departe si apuct de se tBceste laptele, atunci cind ajungi acasa il inclzesti. lei o galeat& cu lapte si 0 incdlzesti in-un cazan, dupa care torni laptele incalzit peste cel racit, asa ca s& il faci potrivit Cazanele le cumpéram de la Tuleea sau de la figani. Dac nu este laptele caldut nu se incheaga bine, se ‘incheagi greu.-S& aibi vreo 35-40 de grade C, Cam asa. S& simfi la mand cf-i cildut. Dacd l-ai gresit gi I-ai lasat si l-ai inchegat peste doua ore, desi el nu este acru, totusi bran- za va iesi farimicioasd, parca se risipeste. $i nici gustul nu o si fie bun. Multi brinza de la piat acum este asa, sfirimicios4, sérat& si mai fir gust. Cand ai si vezi branza sfiirdmicioasa si stii cd in laptele din care a fost ficutd, cheagul a fost pus cand laptele didea sa se indcreasca. De ce se intimplé lucrul asta? Pentru c& de lene, oamenii incheaga laptele de seard cu cel de dimineati, Un gospodar adevarat laptele muls seara il incheaga seara iar pe cel muls dimineata il incheaga dimineata. Nu trebuie si iti bati joc de oamenii care cumpara branzi de la tine, Branza, la noi, se punea la pas- trare in putind in felul urmitor: Se ia un cag dulce si o felie de brinza, egal. Se sfiirima bine, bine, bine si le amesteci una cu alta. Pui pe fun- dul putinei dows degete din amestecul sfirimat de care ti-am spus, si peste el asezi asa, frumos, feliile de brinzi. Deasupra iar pui amestec sfiramat de doui-trei degete, si iar felii de brinza si tot asa pani sus, pnd umpli_ putina Ultimul rand il pui din branz’ sfira- mata, cam de o palm grosime. Deasupra ei pui o panz3 alba de in, curati, si o indesi bine, bine, bine. Anza o acoperi cu un strat de sare de un deget. La sfirsit pui capacul, presezi si la revedere, Asa st pind la alt& branza nou’, fird nici o sara- mura. Altii puneau amestecul de cas dulce si brinza, intr-un borean de sticlé, presau bine gi stitea fara probleme. Era 0 bunatate. Urda Zerul se scurgea intr-un ciubar mic asezat la gura linului. In zer nu se punea api, nu se punea nimic. Era curat, curat, puteai si-l bei fri fricd. Cand se oprea scur- gerea zerului il Juai si il puneai la fiert in cazanul pentru fiert zer, ca si faci jitnit’ sau urdi cum ii mai spune. Cand fierbea, in timpul asta se si acrea un pic, asa, parca didea oleacd in acreala, Il fierbeai cam 10 minute, Asta dacd inchegai laptele la stn. Daca inchegai laptele acas&, il fierbeai imediat, si nu apuce si se strice. Prima data cdnd il torni zerul este alb. Cand fierbeai zerul se alegea si rimanea curat, curat. Ehehei cat urd mai ficeam. Urda nu se pastra, o vindeam, fi dadeam putina sare si gata. Lapte acru Laptele il fierbi vreo 15-20 de minute, i lagi si se rceasca, si aiba in jur de 10-12 grade. S& fie céldut. Apoi ii dai covaseala cu sméntand sau cu alt lapte acru, La 10 litri de lapte, pui cam un borcan de 800 de grame, de covaseala Amesteci bine, bine, bine, si il acoperi cu o panzi alba. Laptele se prinde, se intireste si atunci este gata laptele acru, sau iaurt cum ii mai spune acum. Mai este 0 metoda de facut lapte acru in cazul cfind nu ai co- visealA. Fierbi o cantitate de lapte si © lagi un pic s& se rcoreascl, Torni laptele fiert si putin racit peste alt lapte crud si amesteci bine, Laptele crud si laptele fiert trebuie si fie in cantititi egale. De seara si pani dimineata laptele se intireste de il tai cu cutitul. Apoi il pui in putina si il pastrezi in beci toata iamna. Smintana Vara strangeam laptele de vacd si il lasam o ord, doua si stringeam sméntina. De la oi nu prea adunam sméntina, deoarece smantina de oi nu se bate. Lavaci se face asa: laptele care il strngi il pui in ulcele de pamént. in ulcele incipeau cam 2-3 litri de lapte Inainte de a pune laptele in ulcele il strecori. Ulcelele umplute cu lapte strecurat le invelesti cu o panzi de in curat, pe fiecare in parte. Apoi strngi frumos smantana de’ dea- supra si o pui intr-o alta ulcica. ‘Toamna, mulgeam vacile seara si lisam laptele in galeata pana dimineata, cam 11-12 ore, Vara nu poti lasa asa mult laptele ci se acreste. Apoi luam un polonic deschis sau o linguri mare si strangeam smantina. Peste laptele rimas mulgeam fn continuare Prima sméntana adunata ii spuneam wfrisca" desi era smAntand. fi spuneam asa deoarece era dulce. fi OODAIMA ziceam s ‘ntind dupa ce ,.frisca" se acrea. Smanténa 0 mananci, faci din ea unt sau o vinzi, Branza proaspati Dupa ce strangi smantana, laptele care ramane, chisleacul, il strecori prin strecuratoare gi faci din el branza proaspata, sfaramata, din aceea care nu se incheagi. Ca si se scurgi mai bine laptele, il pui la foc intr-un cazan mare si il inc&lzesti oleacd. Se numeste ,,scoapta", Cand incilzesti laptele asa , zerul se alege mai bine. Daca chisleacul ai incdlzit, branza proaspita va iesi felioasd, pared se rupe in felii Brinza care nu e ,.scoapti” se sfarama. Nici gust bun nu are, asa ca aia ,scoapta", Pe urma o pui in strecuratoare si o atari undeva ca si se scurga bine. Daca te gribesti cu a la targ, poti si.o pui in linul pen- tru branza ca si o scurgi mai repede Untul Sminténa se adund toat& si se pune in budinei. Cu baful care are discul cilindric cu giuri la capat, se bate smantina in budinei bine, bine sbine. $i odata o vezi cf incepe sf se Ingroase. Pared se intinde. Atunei ii pui un pic de api caldi, o cinut’, nu mai mult, si iar bati bine, bine, bine, repede, asa. Te opresti, ridici oleacd batul, si pe bat ai si vezi ,, broboane de unt". Cand vezi broboanele de unt, inseamni cd untul incepe sa se aleagi. Se alege untul de chisleag, de ,.zeara" aia care este. Mai bati bine, bine, bine si pui o can de apa rece. Cand i-ai pus apa rece odati se face untul bat. Se face ca un bolo- van. Ridici cu batul usurel untul si ii dai drumul intr-o gileaté cu apa rece, rece, din fantand. Ori cu mana, ori cu bitul scofi tot untul afara din budinei, Cand se alegea untul, rimanea zeara. Rimane numai .zeara", aga fi spune. E foarte bund de baut, e acrisoara, Noi beam zeara asa sau acream cu ea borsul de peste. Valeu mama, ce bun era borsul de peste acrit cu zeara. Dupa ce se intireste bine bolo- vanul de unt, il scoti din galeata, il pui intr-o panzi alba, curati de in, gi il lasi s& se scurgd de apa. Ala este untul natural, curat fir si fir, Galben ca portocala, Ne duceam la targ cu un paner de unt, nu ne duceam cu un kilogram sau dou’, ci cu panerul, vreo 30 de kilograme. Puneam in paner o strecuratoare din panza alba de in, peste strecuratoare bolovanul de unt, frumusel. Legai panerul, gi la targ. La tang desficeai asa frumos si venea lumea de cumpara. Intrebau Cat dai untul?". Lua fiecare eat vroia. Taiai cu cutitu. Vindeam unt, nu porcarie. intelegi? Untul era dulce si un pie acrigor, de la zeara aia era acrisor. Daca puneai unt pe pine si presirai un pic de sare dea- supra, mama Doamne, s tot minan- ci. Acum nu mai gisesti si cumperi nicdieri, da nicdieri, asa bundtate. Lana Lana se tundea de pe oi prin mai-iunie, pana dideau caldurile mari. Oile se tundeau cu foarfecele de tuns oj. Tunsul oii se ficea ‘incepind de la cap. Lana se aduna, se curita de comuti si de tot felul de scame. Apoi se spila cu api rece intai si cu apa fierbinte tare, dupa. in felul sta lina se inmuia. O cliteai cu api rece foarte bine si o puneai la uscat. Lana se vindea la targ sau se folosea in casi pentru facut haine, preguri de pus pe jos, covoare de perete, traiste. Parul de capra nu era folosit in zona Rosetti An. Ill, Nr. 8-9 Targurile Produsele le duceam la targ, la Sulina. Drumul de la Sulina spre Rosetti trecea pe ling podul lui Moruzov ( care era aproape de locul unde se tinea targul), pe malul mari, ieseai apoi la Cardon si de acolo la Rosetti gi la Letea. in '41 apele mari or mupt o garla in spatele Cardonului si © iesit apa in mare de nu mai puteai trece pe vechiul drum. De atunci mergeam pe ., drumul lui Schiopu", pe unde era tarla lui bunicul meu. Drumul tinea vreo 20 de kilometri, saisprezece pani la Rosetti si inc’ patru pan’ la Letea. inainte de a lua rusii in 1940 Basarabia, mergeam la targ si la Valeov, 0 localitate de lipoveni, vis- a-vis de localitatea Periprava. Pe un kilogram de brinz luam doui kile de peste. Bolile oilor Oile faceau diverse boli. Una din ele era galbenarea, De la ce se ficea galbenarea? Pai de la jabar, adici de la m&tasea broastei. Jabarul, cand scad apele mai ales, Himéne pe iarbi de pe mal. Oile ménancd iarba, da minanea si jabar si atunci fac galbeazi. Le vezi la un ‘moment dat ca parca tusesc, parca le curge nasul, pared strinut& mereu. $i parca sunt triste: Deodata se cunosc oile, asa mai triste, Le vindecam cu niste buline rotunde, nu mai tin minte cum se numeau. Cand am ajuns eu se tratau oile cu buline. ‘Alta boali era insingerarea oilor. Se intimpla cénd oile pisteau © iarba tndra mai cu Kicomie, sau daca le sc&pai intr-o tarla cu iarba crud. Mancau pind se insingerau Vedeai oaia tristé, 0 prindeai, o tineai, si o piptiai 1a ureche. Desi oaia este fierbinte cand sufer’a de insdngerare, totusi are urechea rece. Atunci imediat iei un cutit si tai var- ful de la ureche, iar cu un betigor fi lovesti urechea ca si-i dai drumul la snge. Prima dat& cénd ii tai urecheaDAIMA nici nu ii prea curge sange. Oaia face la ureche sangele ,,congelat". $i © lovesti peste ureche cu betigorul pana i se incalzeste urechea. Sangele se scourge si il lasi si curga bine, bine, bine, Oaia isi revine si pe urma pleaca. Ca s& nu ii tai urechea ii dai drumul la sange de ling nas. De la ochiul oii in jos pe nari se afl un locusor, cand pipSi asa parci dai intr-un gol. Ei, acolo se infige putin varful de Ja cutit si deodati ii dai drumul la sange. Si o fii si o bati peste urechi, peste cap, o bati bine si mereu fi cureti sangele care se prelinge de la nas. O cureti bine i gata este vindecata. Boali fra leac la oi era scapia". Acum nu stiu dac& are vin- decare, da atunei nu avea. Ce se intimpla. De la o buruiand, nu.o cunose exact care este si pe care daci 0 méncau oile ficeau ,capie", Boala asta face oile si se Invarteascd pe loc, Vezi cdtdul c& merge si odata una din ele se opreste si incepe si se invarta pe loc, Dupa aceca iar merge cu cardul. $i tot asa. Buruiana asta care le imbolnaveste de capia apare in luna mai-iunie. Batranii o stiau si cand vedeau ca aparut intrebau ciobanii ,, m4 unde ai fost cu ile". Daca spuneai ci ai fost intr-un loc unde ei vazusera buruiana asta zicea ,.nu te mai duci pe acolo, gata". Cand oaia ficea capie trebuia si o tai neaparat. Cand tiai oaia giseai in creierul ei un vermigor. Noi deja stiam lucrul sta, Viermisorul Asta tia pe buruiana de care spuneam mai inainte intra pe nara oii gi ii urea la ereier, Dacd oaia nu umbla la buruiand nu se imbol- nvea Oaia face si boli de ochi, Daca se loveste la ochi sau daci o vezi ci lerameaza, iei niste zahar gi cu o sticla il pisezi asa mérunt, fin, fin, fin, Cauti un stufusor si pui tharul pisat in el. Deschizi ochiul oii si cu gura sufli in stufugor in asa fel ineat sa intre zaharul in ochiul ii, gio lagi asa. Dac vezi & ochiul nu s-a curatat, mai faci ined o dati la fel. $i tot aga pana se curd, Da gi la cameni pentru bolile de ochi se ficea la fel, tot eu zahir fin, Sau tot pentru oameni se mai vindeca si cu lapte de la femeie care alapteaz’. Picuri laptele in ochiul bolnav. Oile mai ficeau si raie. De exemplu, te prinde o ploaie si zicem, toamna de obicei, $i ploud toat& ziua. Seara vii cu oile acasi , le bagi in dam si le inchizi. Faci cea mai mare greseali, Ele bagindu-se a dos, induntru in dam, se inghesuie si se incalzesc toate grimada. Se incing, se incinge lana si se cuibareste ria. Le vezi ci le cade lana, Atunei si stii cd au facut raie Onia, cat o fi ploaia de mare sau cit 0 fide frig, s-o scoti afara, sa stea in camp, liberd, si se aeriseasc’, si 0 ia vantul, si o usuce. Daci ai bigat-o in dam ai omordt-o. Raia o tratezi cu lesie faicuta din lemn de stejar amestecaté cu mahorcd, frunzi de tutun. Le amesteci si le fierbi bine. Cauti oile de raie. Chiar daci nu au rie le controlezi. Desfaci lana si vezi unde se ciupeste, unde se scarpind oaia. Ea di s& se scarpine si tu 0 urmaresti, c& la stind sau pe camp observi usor lucru asta Ciobanul are mereu cu el in samarul us pe magar, 0 sticlé cu solutie con- tra raiei. Raia cfind apare e ca un cosulet rosu. Ei, cosuleful ala o zgandire pe ea, si de la el se ‘impanzeste raia peste tot. Pui solutie pe cosulef, ameliorezi si insemni locul cu 0 até rosie. Noi legam de lana oii peste locul bolnay, un fir de lana rosie, Dacd vedeai pe 0 oaie unu, doud, trei afe rosii, stiai o& are rie. Azi i-ai dat cu solutie, con- trolezi si maine, si poimane, céteva zile la rand 0 ungi cu solutie, Daca vezi ca locul s-o inalbit, s-o curitit, gata ai terminat, oaia nu mai are aie. Da daca le-ai scdpat si au facut thie, rdia se scoate tare greu, Mai era © solutie cu care se ungeau oile con- tra rdiei, Lindavet fi spunea. Deci, ile nu le bagi cand ploud in dam c& fac rie. Vara cand dau caldurile prin iunie-iulie, ii bine s& le tunzi din timp, si nu le lasi sa stea prea mult cu lana pe ele. Dupice le tunzi, le speli si apoi le faci o baie, pre- ventiv, contra réiei. Baia contra réiei se face astfel: Printr-un bazin de caramida( mai tarziu se Ricea din beton), mai lat dect o oaie, umplut cu solutie contra raiei, tree oile de 2-3 ori, intr-un singur sens. Solutia contra raiei se prepara, din lesie de stejar amestecati cu tutun. Se fier- bea in jur de 10 minute, Solutia se pastra in sticle, sau se tura in ba- zinul pentru tratat preventiv oile de réie. Mai tarziu au ap%rut prin drogherii Criolina si Lindavet, solufii care se dizolvau in apa din bazin. Fiecare solutie avea instructi- unile sale de folosire. Bazinul avea 0 lungime de 3-4 metri. La capatul pe unde iesea oaia din bazin, era un fel de tare, mic, cu pant inclinaté, din cirimida sau din beton. Rostul aces- tui fare era ca solutia si se scurg’i bine de pe blana oii inapoi in bazin. Dupa ce ciobanul considera c& nu mai este nevoie sd tind oaia in fare ii d& drumul afara Alta acum. Cea mai mare prostie este si lasi mieii vara sub 0 salcie, la umbri. Pe toti i-ai imbol- navit de pkimani, Ei sunt tineri si fragezi si vin de la soare, de la cal- dura si se baga la umbr, [-ai omorat pe toti. Dac’ fi ti o saptamana asa i- ai terminat. Repede si-i vinzi ci pana toamna toti mor. Nu patesti nimie daca mananei miei bolnavi de pldmani. $2 nu le mananci pliménii, in rest poti manca. Cel mai bine si-i lagi si stea in soare, c& nu se intim- pl nimic rau cu ei, Sa stea grémadi in soare, sau in ploaie. Asta este cel mai sintos lucru pentru ei Bolile vacilor Vacile cand mancau lucern’ multd se ,insplinau”, Deodaté o vezi c& se umfla, de mama Doamne, zici c& pocneste. Repede iei o suli si la a treia coast numrati de la spate spre cap, intepi vaca. Acolo aproape de coasta este locul stomacului vacii. Sula are lungimea de 4,5 cen- timetti si 3 milimetri litime. Unde ai intepat fi bagi 0 tevusca. Eu nu stiam de treaba cu fevusea, da mai ‘rziu am aflat. Am vazut la cineva. fi bagi tevusca printre coaste inDAIMA stomac, si cum ai bagat din stoma- cul vacii umflate ii tasneste aer cu abur, cu api, cu zeama, cu verdeati. Lasi s& iasd pand se linisteste vaca, si apoi ti dai drumul, Sau ii tiam urechea si ii dideam drumul la singe pana isi revenea Alta boala ficea ca la vaci sili se umfle gatul. Ciobanii bateini stiau cA vacile se imbolnaveau. de boala asta, dupa ce macau o anume burmiana. Ce buruiand nu stiu si-ti spun, Tratamentul il ficeam cu an, o ridacina de culoare neagi uscati si groasi cam cum este coada-calului. Lipovenii ii spuneau .corini", Radicina asta o cumparam de la targ, Nu crestea prin baltd ci se aducea de undeva din fara. De la span folosesti_ridiicina. Uite cum procedezi. Tocmai jos, aproape de picioarele, vacii, la piept, atirna -burghia, vacii" care. se, intareste cand vaca se imbolnaveste. Cu 0 sul faci o giuricd in ,. burghia vacii" si in ca infigi o aschie de span Sula are 2 centimetri lungime si 3 milimetri_grosime. Spanul asta ce putere are domnule, ¢ 0 rdacin& asa neagrd, uscatd, cd intr-o or’, doua, i se uml la: vaed toat burghia, $i umbli cu burghia umflata. céteva zile, dupa care coace putin si se sourge tot riul afard. Si vaca se indreapta Tot la vacierau si cApusele. Mai mult decat la oi. La oi foarte, foarte rar, Dideam cu lesie sau cu ulei pe capuse si le Misam asa. un timp. Apoi, usor, scoteam capusele, ca si nu se rupi in pielea vacii trompele cu care capusele sug sin- gele. Ci daci se rup, locul se poate infecta foarte tare. Capusele respira pe burt si daca ungi e&pusa cu ulei sau lesie, nu mai pot respira si atun- ci igi retrag trompele Caprele, da numai caprele, daci le tii la inghesuialA si in grajd murdar, fac purici Rase de animale de la stana Vacile erau din rasa roma- neasc& Sura de stepa’. Oi aveam din rasa ,,Tigaia’, tot rast de-a noas- tr. Mai tarziu au aparut Merino sul” de Palas. Mai rar am avut si ,,Turca- na’, din aceea cu lana mare. Caprele erau de toate .neamurile". Caii erau de balta, ,,de-ai nostrii". Caini, aveam céini ciobanesti, mai mari si mai mici, Unii erau et un cine lup si chiar mai mari. Dar aveam si mai mici. Bunicul meu avea niste céni mari, da mari. Cu doi, trei cdini buni, povestea bunicul meu, puteai sa gonesti usor un lup. Cainii aveau la gat zgarda cu tepi si se bateau cu lupul mama, mami. Fiecare cioban ficea zgarda cu tepi la cdinii lui, nu numai pentru lupi da mai ales ca si nu vina caini de la alta turma si sa-1 bata pe al lui. Fiecare caine avea zgarda lui, Cainii daca se intélnese de la un card la altul, se cunose intre ei, Cum vad cf au zgarda se hardie, se mirdie, da nu se iau la bataie. Daca se iau la bataie e pericol. Se mused de la spate of au zgarda gi nu pot musea de gat, da nici ei nu pot fi muscati Hrana animalelor Vara oile pisteau iarba. Tama mancau coceni, fan si stuf secerat, Stuful I tai cdind este verde, pana si deie fulgii. fl zvanti, i usuci si fl faci snopi. [ama desfaci snopul si il pui in iesle sau pe zpada. Cum isi petreceau timpul, ciobanii, cand mergeau cu oile pe pagune Cum am mai spus, ‘ciobanul adevarat merge numai in fata oilor, ci dacd merge in spate asta inseam- nf c& le mand. Ciobanul trebuie si mearga in fata si si stpaneasca oile, nu si Je mane de la spate. Mie imi plcea si le indemn pe oi Ia cate o iarbé buna si eu ma culcam asa la $-6 metri in fata lor gi ascultam, S4 vezi cum se auzea par.par,par, cum méinanca ele. Si ele veneau pani King’ mine. Eu ma ridicam si ma du- ceam la 3-4 metri mai incolo si iar mi culeam pe iarbi si ascultam Doamne, era tare frumos. Ciobanii cantau din fluier, caval sau cimpoi. Cei mai multi c&n- tau din fluier. Brau vreo doi care céntau din caval bulgaresc, cu trei niizi, din acelea care se desfac in trei bucati, Cavalelé le ficea un om din Medanchioi(Valea Teilor) si le aducea cand venea prin balta, pe la noi. Ciobanii nostrii cumparau flu- ierele, da mai erau si care le fiiceau ei, cum a fost tatal meu. Eu eram de 6 ani cand el a murit in rzboiu' din "44, A cizut la Zimnicea. Am gisit cu un fluier lung, ficut de tatal meu cfnd era cioban, Pe urmi am invatat si eu sd fac fluiere. De la unul de taDAIM A altul, “am°furat*cim se spune mestesugul Asta. Primul fluier facut de‘mine l-am mesterit din lemn de soe. Da ficeamsi din’ stuf si i puneam dop din pluta’ $tii ce frut mos cantau. Mai stiam un cioban, unul maruntel; care cdnta din cimpoi ficut tot le Medanchioi( Valea Tei- lor). Fluieru! il foloseam la porneala oilor, dimineata. Cand trebuia si plece turma la piscut ciobanul fluiera un cdntec din fluier, si'striga din gura hai la usa", Ele porneau si © lua cate un bital inainte, sau o oaie cu clopotul, si toate oile porneau dup’ ele. La cémp ciobanii nu stateau singuri prea mult, c& venea altul cu turma si apoi jucau tot felul de jocuri. D'apoi céte nu jueam. Poarta stii ce'inseamna poarta? Ha. Uite asa ficeam o gropicicd mica in pamant. Aveam o mingiulicd, 0 mingiulic& din par de capri sau de vac. Unul colo, altul colo, unul colo. Unul dadea de aicea si urmirea si deie mingiulica in groapa cu baful Alt joc era masia. In ruseste masla inseamna unt, da nu stiu de ce se numea jocul asta asa, Jucam cu batele ciobinesti, Punea unul un bit asa mai incolo, unul stitea langa bit, iar restul aruncau cu befele lor s& alunece pe batul culeat pe jos. Mai, aveam 0 dibacie asa de bund, da- deam de aicea si cdnd:dideam asa, pac aluneca si se ducea. Unde se oprea batul meu muta masta, tocmai acolo o punea. Mergeam intr-acolo, loveam masla, aveam niste befe spe- ciale, se duceau ca sarpele. Rami nea la urma cine nu lovea masla, Gata trecea altul la rind. Toat’ ziua contraziceri, ailei Doamne. Ce mai fiiceam? Api fie- care avea cate un bat si toati ziua facea desene, sculpturi pe ele. Eu mai ales, ficeam niste sculpturi pe bat, fai de capul meu. Tot felul de floricele, tot felul de minuni faiceam Vazusem la taicd-miu bajul lui de ciobinie, care avea la capat_un cap de giscd. Zicea-i ci-i giscd, gasca curati. El se proptea pe capul de gsc. Da si cu m-am dus in padure si am ales asa un bat cu ridacina indoitd si i-am facut penajul si piep- tul si capul, aga frumos. Pe urmi care mai de care ,.mai fi-mi si mie, si mie". Faceam si la alti, Da ficeam si patine pentru patinaj pe. gheati, ca\ingheta balta’’Le ficeam * cu botul ridicat; din Jemn, si le legam de opine’, c& pe vremea. aia se purtau opinei. Sina 0 ficeam din cerouri de butoi, o tdiam asa subtir- ic’, ii ficeam varf si Obateam pe un Jemn, Patinam cu ele mama Doam- ne, fai de mine si de mine. $tii cum? Brici. Eram doctor la patine. Da’ Siti, povestesc ce am patit odat8, Geva ce am vazut cu ochii, mei, foarte interesant. Ploua asa de tare, Eram cu randul la vaci, aveam yreo' 13-14 ani, mai mult nu aveam. Ploua de dimineata. Pe tim- pul ala nu erau pelerini de ploaie, uneai un sac pe cap. Eram la mar- ginea padurii, ,.Hazmacul mare”, ti spune acum, Domnule era prin luna Jui iumie $i iarba vite aga era de mare sila padure era trasd brazda ca sii nu poti intra cu animalele la pascut in ca. Vantul impingea vitele spre padure, $i noi, era 0 coliba acolo a unui cioban, ne-am bagat in coliba aia. Eram vreo patru ingi amestecati cu vacile. Ne duceam cate doi si intorcedm vitele de la brazda, smu intre in padure, Tuna, fulgera, si ne- am dus si am intors vitele. Eu pe aici, colegul meu mai asa fa vreo 20 de metri. Ap& multa, mergeam prin altoace. Ploua, ploua tare. Fulgera aga de tare. $i cind a fulgerat odati, am vazut la 20 de metri distant de Yanga mine, mai mult nu era, ca 0 sfgeati, o venit' ca o sgeata lu- cioasi. Era ascutiti, ca o cruciuliti, de vreo 70 de centimetri, Da nu era chiar ca 0 cruce, c& avea brafele inclinate ca 0 sigeatd. A venit asa, juuuum si s-o infipt in pamant, intr- © tuff de cdtind rosie, umbra iepure- Tui asa” ii spune pe la noi, Cand 0 ajuns in citina aia o si triznit. Ce utere o avut trizmetul fla, cd tufa de catina a sarit in aer. Aveam un man- zat asa de un an, era la cétiva metri de catina aia. O cizut manzatul ala jos din socul tréznetului, s-o ridicat pribeag, 5-0 fugit. Eu, nu pot si-mi An. IT, Nr.8=9 explic, din socul ala, sau m-am impiedicat si-am cdzut, nu stiu, da in-am tezit in iarba pe burt, Viata sociali Femeile Riceau in gospoda- rie urmétoarele munei: mancare pentru familie, inchegau laptele, ficeau branza, spalau rufele, feseau Ja razboiul de tesut, torceau, ingri- jeau de copii, lucrau la gradina. inainte se tesea si iarna gi vara, ielei Doamne, jeseau haine, covoare, adic& presuri de pus pe jos, tot ce vrei. Se luera iarna, la lampa si uneori toaté noaptea daca vroiai si putesi Vara, seara noaptea, dupa ce se mulgeau oile, familia gospodaru- lui manea gi se culca pe la ora 9.00- 10.00. Mai devreme nu. Jama fami- lia se culca si mai tarziu decat vara, chiar si la ora 12.00 noaptea. Copii se culeau mai devreme, da ai mari, torceau, tescau si asa stateau pana mai tarziu. Inainte oamenii erau mult mai sinatosi decat cei din ziua de azi, Bunicul meu din partea mamei avea vreo 80 de ani cand s-o dus prima dati la doctor. Avea o naduseal’, un pic de astm. Bunicul din partea tatei niciodaté nu I-am auzit yreodata sa fie bolnav, da niciodata. Oamenii triiau pan’, la 80-90 de ani sinatosi, Eu am apucat si oameni de 100 si ceva de ani care erau foarte sindtosi. Tin minte o femeie care cosea plipumi, matusa Gasita. SA nu iti vind s& crezi, da la varsta de 103 ani baga ata in ac fird ochelari. Eu m-am speriat cind am vazut asa ceva. Oamenii mureau in general linistiti, mureau de Datrdnete, nu de boli, Pand in ultima clip’ a, vietii erau cu mintea limpede, curati. Pai bunicul meu cand a fost si moar’, cu trei zile inainte 0 z&s ci moare. intr-o duminica dimineata s-o sculat si a venit la mine ih camer, ci eu dormeam in alté camer. Nepoate, Zice cl, scoal si du-te la muls. Ai si mulgi singur in dimineata asta (mul- SSS a7DAIMA An. Wty Nr 8-9 geam vitele, aveam vreo 15 vaci de muls), ci bunelu peste trei zile moare $i Se apuci azi si faci testa- mentul. Eu am rimas asa foarte curios: - hai mai bunelule ce ti-o venit asa. ‘Nu bunelule, imi zise buni- cu, iti spun cinstit, peste trei zile am si mor, $i intr-adevar peste trei zile, adici miercuri dupa ora 12.00, pe la 2.00-3.00 dupa-amiaza o murit. Si era sindtos tun, Nu a bolit, era per- fect stndtos. Eu aveam aproape 16 ani Cand se ara pentru pepeni, ‘nu se ar& orisicand, ci cdnd ai vizut vrabia lupului sau codobatura, cum fi mai spune acum, ¢ ca 0 vrdbiuti cu coada lung’, care vine printre primele pasiri pe la noi cand se incilzeste, atunci s& ari pentru pepeni. Dacd vrei si cunosti schim- barea veemii te uiti la porci, Daca umbld cu paie in guré si isi face »Stroc"adied culcusul lui, atunci se schimbi vremea. Da noi ne orientam cel mai bine dup’ vite. Jat’ cum. Vitele le dideai drumul toamna prin balta si la revedere, nu le mai vedeai cu zilele. Nu erau lupi, nu erau hoti. Acum se furl, mami, mama. inainte nu stiam de aga ceva. in '46 au trecut lupii de Ia rusi in delta, iarna pe ghi- ata. Da pana in ‘52 i-am stirpit pe toti. $i cum spuneam de schim- barea vremii, aveam noi 0 vacuta, Lidovica fi ziceam, si intr-una din zile, asa dup masi, 0 vedem ci vine. Bunicul cum 0 vede imi zice, cam razind:- nepoate, ne pregatim de iam’. Da eu zic:-hai bunelu, Dupa Lidovica au venit si altele, vreo 20 de vaci. Or venit sin- gure. Noi aveam poarta deschis, nu se inchidea niciodata, Au intrat ele in ocol, 0 venit bunelu i a vorbit cu cle:- Siii m&aa, siii, va i frig. Vorbea cam pe nas, oleacd. Le-o mangaiat, 0 stat de vorba cu ele, le-o gadilat in coame, Oamenii nu bateau ani- malele ca acum, le manau din vorbi, bata era ca si se sprijine ciobanul in ea, Venea si alt vacd, si alta, iar el le mangaia si zicea: gi pe tine, si pe tine, lar vacile se bucurau si il lingeau pe maini. $i si nu schimb vorba, or venit pind seara majori- tatea vitelor. Ce crezi.. Dimineata, z&pada era pind la genunchi si restul de vaci care nu venisera acum erau si ele in ocol. Bunicul imi zice:~ ei nepoate, are Ludovica dreptate sau nu? Ce mai era s& zic. Vitele au stat 2.3 zile in ocol si pe urma au iesit si au plecat, cu toate c& le-am. pus méancare, In balti._ s-o incdlzit iar, si ele au si plecat. Animalele se simt mult mai bine cand sunt in aer curat, in, loc deschis. Dau si mai mult lapte, sunt mai sindtoase. Pe la C.A. Rosetti se cres- teau oi si vaci. Capre mai putin, da erau, Taicd-miu avea 100 de capre. da restul de gospodari nu stiu cite aveau fiecare. Cei mai renumiti ciobani de pe la noi au fost cei din neamul Carlanestilor, adic’ noi, familia mea. Bunicul din partea tatilui crestea in jur de 5.000 de oi. Avea 10 biieti, toti erau ciobani, pana plecau in armati. Cand se intorceau acasa din cAtanie, bunicu le didea cate 200 de oi si ei se insurau si ficeau o gospodarie. Traiau frumos si sin’ tos. inainte tinerii se casditoreau devreme si aveau un rost al lor de la ‘inceput. Réméneau in sat aproape de parinti si de frati. Asta era un lucru foarte sindtos, Bogatia ade- virati.a omului sunt copii crescuti in frica de Dumnezeu. in gospodarie aveai de toate. Nu iti trebuiaw bani ca si triiesti. Oamenii. ficeau schimb de produse, Nu am avut niciodati probleme cu hotii si nici nu am auzit vreodati de asa ceva pe la balti, Erau prin sate lipoveni, oameni cinstiti si foarte credinciosi. Ne jntelegeam foarte bine cu ei. Veneau inainte si ne spuneau:,,pe data de cutare imi saduei brinza". Sau venea el si lua cat vroia. Venea si lua 30-40-50 de kilograme de brinzd, ba cu bani, ba cu peste la schimb. Dacd mergeam noi la ¢i ziceau ,Hadica suda mii frate", adic vino incoace mai frate, si iti didea peste cit vroiai. Se traia bine, frumos si linistit. Mos Omer Traia pe la noi un mos, Omer ‘i spunea....., bunicul I-o ‘cunoscut. Era un om mare, doi metri si ceva de inalt. $i acum este dambul unde locuia el, care-i poart& numele. fi spune ,,dambul lui Omer". Mos Omer nu era cAsitorit si lumea spunea ¢X era provenit din Basarabia. Era batran tare, cati ani avea nu sé stia. Prin 1912 a fost’o boali mare in vite. Mureau vitele, 48multe tare, de s-o speriat rau de tot oamenii din sat. $i intt-o zi s-or dus oamenii la el si-1 intrebe , yoy Omer, ce ne facem ci ne mor toate vitele?” Da el s-o uitat la ei, s-0 gan- dit, s-o gandit, s-o gandit, si apoi le- 0 zis ,mé baieti, Dumnezeu le-o dat, Dumnezeu le ie, O sa ne mai rdménd si noud"', Atita le-o spus. int-adevar or mai murit, da-or mai mas si la oameni Povestea bunicul din partea mami, ayea vreo 16 ani, e venea cu mama Tui de la targ de la Sulina, pe malul mari, cu carul cu boi Deodati i-o ajuns din urma mos Omer, Mergea parca incet, da avea pasul mare. Boii cum mergeau mai cet, mos Omer I-o ajuns repede pe bunicu: Bunicu ti spune Tui mos Omer s& pund sacul din spinare in carul cu boi. Mos Omer avea un sac de find in spinare, de 80 de kilo- ‘grame, si un cos cu tinichele in fata, {ncare avusese laptele ce I-o vandut la targ. Tinichelele erau_niste bidoane din metal, de 20 de litri fiecare, in care se punea lapte. Mai avea’in cog ulei si alte lueruri cumpirate de la Sulina, Da mos Omer ii zice lu bunicu ,, lasi bre, ¢4 merg eu incet spre sat, nu vreau sé chinui boii, cé-i doare ceafa, slracii", $i-o plecat. Parc’ mergea {ncet, da o mers ho,ho,ho, o trecut de Rosetti, o intrat in padure, s-o dus la dambul lui acolo unde locuia Bunicu abia a ajuns din urma lui dupa ceva vreme. Zdravin om mai era si mos Omer. Alti dati ciel s-o dus cine- va in pidure si il vede pe mos Omer ‘cum faraia un copac mare, uscat, si- T duc& acasi la el. $i il intreaba Mos Omer ai atftia boi, de ce nu ti pui la treaba?", Da mos Omer fi rispunde ,,lasd-i sdracti, ed-i doare ceafia, due eu copacul singur, nu vreau sa-i chinuiesc". Oameni grozavi, cinstiti si cu frici de Dumnezeu, asa erau oa- meni din vremurile acelea, Cuvan- tul dat cuiva era lege pentru ei si toti se supuneau legii strimosesti pentru ca onoarea obstii si raméni nestir- biti. "Mama ma invita sa fiu bun ca vioreaua - care, cdileaté in picioare, raspdndeste de sub piatra, ‘mirosul ei frumos."? (Diamandi Stere, pastor, 79 ani in 1978 - Amineiu -Epir) Pastoritul in balta, dupa venirea comunismului. Cand a. venit comunismul totul s-a stricat, S-a stricat randuiala plstoritului dar si rostul oamenilor. La colectivizare ne-au luat totul An. Ill, Nr. 8-9 Ciobanii au ramas cu bitul. Comu- nistii veneau la tine, cdte trei, fiecare cu un bateu un cui in varf, Te incon- jurau si incepeau s& zic& Hai ma nene, ce dracu nu te inscrii la colee- tiv". $i te infepau cu cuiul de la ba in picior, sau unde te nimereau. $i asa bagau spaima in tine. Vreai nu Care se revolta, il bagau la pusedrie. Unii au ieseau vii din puscarie, alfii mureau acolo. Oamenii care s-or inseris in colectiv lucrau ta gramada si comunistii le d&deau produse. vreai, semnai. La colectiv s-au inscris la ineeput toti amaratii, care nu aveau pamant. Comunistii au arat tot, pan’ si pgunile, nu s-or uitat. La inceput arau cu boii si cu caii. Pe urmi au adus $i un tractor. Cei care luerau la colectiv aveau de toate, grau, vin, ulei, si altele, iar pe cei care nu erau inscrisii ii omorau'" cu cotele. Taranii cand au vazut 8 toti amAratii erau pusi brigadieri, si primeau de toate de la colectiy, ziceau cA ,, au inceput toti padu- chiosii s& ndparleasca". Cotele pen- tru oamenii care nu vroiau si se inscrie la colectiv erau teribile, grozav de mari. Am stricat 0 cdrufi in perioada ‘49-'50, carind lapte pentru a ne plati cotele. La colectiv unul muncea si restul stiteau, furau sau se ficeau cd muncesc. Atunci apiruse vorba aceea pe la noi ,,Colectiv dobri ati, odin robiti peati leajdti", adica la colectiv este bine sf traiesti, unul munceste si cinei stau culcati si nu fac nimic. De atunci oamenii s-au ‘nrait, s-au stricat, au pierdut randuiala veche, sAnditoas4, si merg din ce in ce spre mai riu, Nu vad s se mai indrepte lucrurile spre bine, De la zi la zi este mai rau. "Privind noaptea la stele, zburam cu gandul, dand ocol pdméntului, Curgea negura printre pini si imi crestea inima stiind ca eu vad ceea ce alfii nu vad. Eu am trait pentru suflet, nu pentru bani. (Tache Vrand 43 ani in 1940 -Veria - Macedonia).