PARDOSELI RECI

Dintre cele mai uzuale pardoseli reci se pot aminti: 

beton de ciment turnat monolit;mozaic turnat;
piatră naturală; Este unul din materialele de construcții utilizate încă din antichitate si care s-a
adaptat cu ușurință la noile cerințe din domeniul construcțiilor.
Marmura Este utilizată pentru realizarea de placaje și pardoseli, blaturi pentru bucătării și băi,
șeminee și obiecte ornamentale, scări interioare și exterioare, glafuri.
Granitul Are o structură cristalină vizibilă ce permite o lustruire de înaltă calitate. E ideal pentru
baie și bucătărie, placări și pardoseli interioare și exterioare, scări interioare și exterioare, baruri.
TravertinulEste o rocă poroasă de calcar, care se folosește, ca piatră de construcție, la placarea
fațadelor, pereților interiori și a pardoselilor sau ca blat de bucătărie sau baie.
Onixul, calcarul, șistul, bazaltul și andezitulSunt alte varietăți de roci naturale interesante
pentru diverse aplicații în construcția unei case.
piatră artificială;
sticlă.
 

Tema : Pardoseli din placi de beton mozaicate cu strat        suport fara izolatie fonica

                 Calificarea :   Mozaicar,Montator placaje

Cuprins

A. Piese scrise
I. Tema proiectului
II. Argumentul
III. Tehnologia de executie a pardoseli
3.1. Imbracaminti din placi din beton mozaicate
3.2. Turnarea stratului suport pe plansee fara izolatie finica
3.3. Lucrari pregatitoare in vederea executari pardoselilor
 3.4. Trasarea lucrarilor din pardoseli
3.5. SDV-uri si materiale pentru pardoseli
3.6. Executarea stratului suport
3.7. Pregatirea suprafetelor
3.8. Executare scafelor si plintelor
3.9. Executarea pardoselilor pe timp friguros
3.10. Conditii de calitate la lucrarile de pardoseli
3.11. Defecte la executarea pardoselilor si remedierea lor
3.12. Masuri de protectie a munci la lucrari de pardoseli
IV  . Antemasuratoarea lucrarilor
V. Calculul necesarului de materiale
VI. Bibliografie
B. Piese desenate
I. Piese desenate

Tema proiectului :

Prezentati tehnologia de executie a pardoselii din placi de beton mozaicate cu strat suport cu
izolatie fonica.

Calculati suprafata de pardoseala realizata si determinatii necesaru de materiale pentru realizarea

lucrarilor

           II. ARGUMENTUL

In conformitate cu tema de proiect am elaborate prezentul proiectul structurat astfel:

In cap.III am prezentat detaliat tehnologia de executie a pardoselii din placi de beton mozaicate
cu strat suport fara izolatie fonica.In cap. IV am determinat prin calcul matematic suprafata de
pardoseala din placi de beton mozaicate si cu ajutorul indicatoarelor de deviz am incadrat
articolul cu simbolul corespunzator.

In cap V. pe baza consumurilor specifice extrase din indicatoarele de norme de deviz am stabilit
necesarul de materiale pentru efectuarea lucrarii.

In bibliografie am enumerat principalele surse bibliografice pe care le-am studiat in vederea

elaborarii prezentului proiect.

Piesele desenate din proiect reprezinta un plan parter.

Imbracaminti din placi de beton mozaicate

Montarea placilor din beton mozaicat.placile din beton mozaicate se monteaza pe stratul
suport  sau pe betonul e nivelare prin intermediul unui strat de mortar de ciment in grosime de
25…30 mm, cu dozajul de 400 kg de ciment la 1m³ nisip.

Execu tarea imbracamintii incepe cu montarea la nivel a placilor la colturile incaperii; montarea
se va realize la nivelul suprafetei finite a pardoselilor interioare, stabilit prin proiect. Intre aceste
placi, pe conturul incaperii se monteaza la sfoara randurile de placi – reper, asezandu-se placile
in prealabil pe uscat. Placile de pe conturul incaperii se aseaza la o departare de pereti egala cu
latimea bordurii. La inbracamintile fara bordura placile se monteaza la distant egala cu latimea
unui rand sau a doua randuri de placi. Prin aceasta asezare toate devierile perimetrului incaperii
de la unghiurile drepte vor fi compensate prin taierea placilor de bordure sau de margine iar
partea central va ramane asezata in unghiuri drepte. Dupa montarea randurilor de placi-reper de
pe conturul incaperii se monteaza la dreptar placile pe intreaga suprafata.

Pe masura asezarilor placilor rosturile se umplu cu laturi de ciment iar excesul se indeparteaza
inaintea de inceperea prizei .

Finisarea imbracamintii din placi de beton mozaicate        

Dupa 4….5 zile de la montarea placilor de beton mozaicate, suprafata imbracaminti se slefuieste
cu masina de frecat mosaic cu piatra cu granulatie fina pentu a se inlatura denivelarile rezultate la
asezarea placilor. In tot timpul slefuiri suprafata se uda din abundenta cu apa. Suprafata acestor
imbracaminti poate fi ceruita.

Pardoseli din placi de beton

Mozaicate(strat suport fara izolatie fonica)

3.1. Turnarea stratului suport pe plansee fara izolatie fonica

 
 Cand  pardoselile se executa pe plansee fara izolatie fonica, pe suprafata planseului se
aplica un start de egalizare cu grosimea de 2-5 cm, din beton sau din mortar de ciment cu dozajul
de 1 : 3 pana la 1 : 4 (ciment : nisip)

            Pentru turnarea stratului suporta stratului de mortar de egalizare, se procedaza astfel: in

functie de linie de nivel trasatala inaltimea de + 1,00 m fata de suprafata finita a podestului scarii
sau fata de cota + 0,00indicata in proiect, se traseaza pe pereti, de jur-imprezur o linie care se
indice intersectie suprafetei finite a pardoselii cu peretii incaperii.Tinand seama de incaperea
imbracaminti prevazuta in proiect se aseaza riglae-reper pe suprafata pe care se toarna stratul-
suport, astfel ca planul fetelor superioare ale acestora sa fie situata la cota inferioara a
imbracamintii .Riglele-reper se fixseaza cu mortar de ciment la distanta  de 1,5 m de alta.Dupa
intarirea mortarului care se fixeaza riglele, suprafata planseului de beton se umezeste cu apa.
Betonul sau mortarul se toarna intre riglele-reper, re raspandeste si se niveleaza cu mistria si cu
dreptarulde 2 m, prin plimbarea dreptarului pe riglele-reper. Lipsurile de beton de sub dreptar se
completeaza iar plusurile se indeparteaza prin miscare dreptarului (la stanga, la dreapa si inapoi)
sau, dak sunt locale, cu mistria. Dupa terminarea operatilor de indesare si de nivelere , reglele-
reper se scot din masa stratului turnat. Locul ocupat de riglele-reper se completeaza cu beton sau
mortar, apoi se netezeste la nivel cu mistria.

            Daca suprafata este mai mare si daca in proiect sunt prevazute resturi de dilatare, acestea
pot realiza file cu sipci din lemn gletuite  (de 0,5-1 cm grosime), fie cu sipci de sticla de ~0,5-0,6
cm grosime.

            Daca imbracamintea nu se toarna imediat, atunci stratul de beton sau de mortar de

egalizare se mentine umed, prin stopire cu apa si prin acoperirea lui cu rogojini sau saci.

3.2.Lucrari pregatitoare in vederea executarii pardoselilor

Lucrari care trebuie executate inainte de inceperea executarii pardoselilor.

Executarea pardoselilor se incepe numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub acestea
(canale, fundatii, conducte, instalatii electrice, sanitare, de incalzire etc), dupa probarea acestora
si dupa terminarea in incaperea respectiva a tuturor lucrarilor de constructii-montaj a caror
executie ulterioara ar putea deteriora imbracamintea.

Pardoselile  asezate pe pamant se executa numai dupa o prealabila cercetare si pregatire a

pamantului respectiv prin compactare.

Lucrari pregatitoare in vederea executarii pardoselilor.

Sortarea, taierea si gaurirea placilor.

Pregatirea placilor pentru pardoseli (spargerea, gaurirea, ajustarea, cioplirea, taierea si slefuirea
lor) se executa ca si la placile pentru placarea peretilor.

        3.3.Trasarea lucrarilor din pardoseli

Trasarea lucrarilor de pardoseli.

Prima operatie este fixarea cotei superioare a pardoselii.

Dupa natura materialelor din care se executa, pardoselile pot fi din:

-pamant, lemn:dusumele, parchet, pavele

-piatra naturala:placi, dale, etc

-piatra artificiala arsa:placi de gresie,ceramica, caramida

-piatra artificiala nearsa:beton, mozaic

-materiale bituminoase:bitum si bitum filerizat

-materile plastice:covoare, placi din PVC

In acest scop se traseaza linia de nivel,de reper (vagris), pe toate zidurile interioare. Aceasta linie
se traseaza la nivel pornind de la cota 0,00 data pentru obiectul (cladirea) respectiva,
materializata pe o borna sau pe un reper de pe cladire, sau la cota podestului scarii.
Plecand de la acest nivel, se determina cota pardoselii si se verifica daca intre aceasta cota si
stratul suport de beton exista spatiul necesar pentru executarea imbracamintii pardoselii.Apoi, pe
planseu se executa repere la distanta de 3 sau 4 m unul de altul,pe toata suprafata si se intind
sarme sau sfori, in diferite directii, stabilindu-se zonele sau suprafetele unde exista neregularitati.

Trasarea propriu-zisa se face prin stabilirea axelor principale ale incaperilor, perpendiculare
una  pe alta. Aceste axe se stabilesc facandu-se media dimensiunilor laturilor incaperii pe tavanul
finisat (daca nu este posibil pe cel al constructiei de rosu).

La trasarea axelor de simetrie pentru pardoseli trebuie sa se tina seama de o eventuala continuare
a desenului pardoselii din incaperea respectiva  in incaperile vecine, prin golurile usilor, in acest
caz, se traseaza si axele verticale ale golurilor usilor, fata de care se face trasarea axelor
orizontale pentru montarea placilor sau fixarea desenului in cazul turnarii pardoselii in camp
continuu.

Se verifica unghiurile colturilor incaperilor. In acest scop se bat cuie la colturile incaperii, in
stratul de beton al pardoselii sau in pereti, de care se leaga si se intind sfori sau sarme de-a lungul
peretilor si se verifica unghiurile cu echerul, in cazul formelor poligonale, sforile se intind ca mai
inainte si se verifica cu un sablon cu unghiurile respective. Se verifica, de asemenea, trasarea
facuta si dupa diagonale, special pentru trasarea pantei  sau dupa alte elemente, in functie de
forma incaperii. Se determina si linia de contur a marginii pardoselii finite in functie de tencuiala
peretilor. Dupa teminarea lucrarilor de pregatire a suprafetei, se determina nivelul suprafetei
pardoselii, tinand seama de grosimea placilor si a stratului de mortar de prindere.

Daca in proiect este prevazut ca suprafata sa fie in panta si daca din anumite motive nu s-a
realizat panta la turnarea stratului suport,trebuie sa se determine punctul cel mai inalt al
pardoselii si sa se traseze,pe zid,nivelul suprafetei pardoselii. Acest nivel se traseaza cu dreptarul
confectionat special pentru panta indicate in proiect si cu bolobocul.

Cota punctului celui mai inalt,de unde pleaca, se stabileste in raport cu nivelul trasat in prealabil
pe pereti camerei la 1,00 m inaltime. Pe pereti, plecand de la punctual cel mai inalt,se aseaza
dreptarul (special pentru trasarea pantei) cu latura inferioara (taiata dupa panta) in dreptul acestui
punct. Cu bolobocul asezat pentru dreptar se controleaza pozitia orizontala a muchiei superioare
a dreptarului, Dupa aceea se traseaza linia suprafetei finite a pardoseli. Daca panta pardoselii este
indreptata spre centrul camerei sau spre un anumit punct unde se monteaza un sifon pentru
scurgerea apelor, panta se marcheaza cu repere fixate de la nivelul general al pardoselii, in raport
cu alte incaperi cu care se leaga,pana la nivelul fixat in plan pentru sifonul respective; in acest
caz, panta se verifica cu ajutorul dreptarelor special construite, cu un cant taiat orizontal si cu
celalalt cant taiat dupa panta care trebuie realizata.

In cazul suprafetelor foarte mari, panta se traseaza cu ajutorul aparatelor topografic de nivelment.

Inainte de inceperea trasarii, se verifica daca forma camerei este sau nu dreptunghiulara. Daca la
executarea zidurilor aceasta conditie prezinta mai putina importanta, in cazul pardoselilor din
placi este necesar ca forma incaperii se fie cunoscuta cu exactitate pentru a se putea lua masuri sa
nu se ajunga la o distributie neestetica a rosturilor, datorita neegalitatii dintre laturile paralele ale
incaperii sau datorita formarii unghiurilor.

 Verificarea se face masurand diagonalele cu sfoara de trasat; daca diagonalele sant de lungime
egala, forma incaperii este perfect dreptunghiulara.In cazcontrar, forma incaperii nu este
dreptunghiulara.

In cazul in care suprafata pardoselii nu este dreptunghiulara, ea se imparte in suprafete

geometrice, astfel ca executia placarii sa se poata face cu usurinta, iar liniile rosturilor si
completarile cu placi taiate sa dea un aspect estetic.

La trasarea modelului pe suprafata stratului de egalizare, pozitia figurilor se marcheaza prin

asezarea unor repere la colturile acestora; nivelul reperelor va fi acela al suprafetei finite a
pardoselii in punctele respective. Daca colturile incaperii nu formeaza unghiuri drepte, pentru
corectarea lor se aseaza un rand de placi cu latura dinspre zid taiata oblic. Dupa fixarea placilor
de repere la colturi, se fixeaza si repere intermediare, pornind de la unul din colturi. La fixarea
pozitiei reperelor intermedialre se tine seama de dimensiunile lor si ale rosturilor dintre ele.
Nivelul de fixare a fiecarui reper intermediar se verifica dupa linia trasata pe perete la 1 m
inaltime fata de nivelul finit al pardoselii.
Pentru fixarea reperelor intermediare pe toata suprafata stratului de egalizare, se intinde sfoara de
trasare intre placile de reper intermedial, fixate pe doua directii rectangulare. La intersectia
acestora se marcheaza punctual reper intermediar din campul suprafetei. Aceasta operatie se face
astfel, ca intre reperele din camp sa nu fie distante mai mari decat 2 m (cat este lungimea
dreptarului).

In cazul cand pardoseala este in panta, la asezarea reperelor din camp se va tine seama de nivelul
respectiv care rezulta din linie de panta stabilita asa cum s-a aratat mai inainte .

Trasarea si montarea perfecta a reperelor este o conditie esentiala pentru reusita unei lucrari de
pardoseli. Greselile de trasare nu se pot corecta decat in dauna calitatii si esteticii si pardoselii.
La executarea acestor operatii se utilizeaza rigla-dreptar cu muchiile marcate cu
diviziuni  corespunzatoare dimensiunilor placilor si rosturilor dintre ele.

Pentru a se cunoaste numarul de placi intregi si de placi taiate necesar pentru completare, se face
in prealabil cu calcul. In functie de spatiul care ramane neacoperit de o placa intrega, de
dimensiunea incaperii si de posibilitatea de executie, se poate adapta solutia de impartire a
placilor taiate, fie pe o singura latura, fie pe ambele laturi, in mod simetric.

Cantitatea de placi intregi cu dimensiuni de 150X150 mm si grosimea rostului de max. 2 mm,

necesara pentru placarea unei camere cu dimensiunile de 5,00X3,25m.

Pentru estetica se impune ca spatiul de 136 mm sa fie distribuit simetric pe cele 2 laturi, cate o
fasie 68 mm pe fiecare latura. Pentru acoperirea acestor fasii se folosesc fractiuni de placi cu
latimea de 68 mm. Daca acest spatiu ar fi distribuit simetric pe cele 2 laturi, ar rezulta 2 fasii
inguste de cate 29 mm. Intrucat acest procedeu nu este recomandabil, problema poate fi
solutionala fie repartizand spatiul de 58 mm pe latura unde nu este gol de usa, fie montand cate
20 placi intregi pe un rand, iar spatiul care ramane, adica 150+2+58=210 mm, sa fie distibuit
simetric pe cele 2 laturi, si anume cate 105 mm pe fiecare latura.

3.4. SDV-uri si materiale pentru pardoseli

SDV-uri: lada, lopata, galeata, sapa, amestecator, mistrie, cancioc, bidinea, dreptar, boloboc,
nivela cu bula de aer, fir cu plumb, furtun de nivel, ciocan, cleste, dalta, metru, taietor cu varf
widia, masina de gaurit, burghie, masina de slefuit, ciururi, site, mature.

Materiale:ciment, apa, nisip, pasta adeziva, chit de rosturi, distantieri, sapa autonivelanta, placi
de gresie ceramica, profile colt/ margini.

 3.5. Executarea stratului suport

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca stratul suport

Stratul suport elastic trebuie sa fie compact, astfel incat sub incarcarile din exploatare sa nu se
taseze, provocand degradarea imbracamintii pardoselii. Denivelarile admise stratului suport
elastic fata de dreptar sunt de cel mult 15 mm, in cazul stratului suport de nisip si de cel mult 20
mm, in cazul statului suport din pietris, balast sau piatra sparta.

In cazul stratului suport rigid se admit denivelari isolate de cel mult 10 mm, sub un dreptar  de 2
m lungime.

Pentru a se asigura legatura intre imbracaminte si stratul suport este necesar ca imbracamintea de
beton sau mortar de ciment sclivisit, precum si  cea de mozaic sa se execute dupa terminarea
prizei betonului sau a mortarului stratului suport, insa inainte de intarirea acestora.

Stratul suport se toarna direct pe umplutura de pamant, pe planseele fara izolatii sau pe planseele
cu izolatii fonica.

Turnarea stratului suport direct pe pamant

Cand stratul suport se toarna direct pe pamant, lucrarile se executa astfel:

-se niveleaza suprafata terenului si se indeasa batand cu maiul micile denivelari

-se asterne un strat de nisip sau de balast de 5 cm grosime (sau alt material conform proiectului),
peste care se toarna un strat de beton de 8-10 cm grosime.
3.6. Pregatirea suprafetelor

 Pardoselile sunt alcatuite din: stratul support si imbracaminte.

Imbracamintea este supusa direct tuturor actiunilor rezultate din exploatare, iar stratu support
primeste incarcarea de la imbracaminte si o trasmite elementului de rezistenta pe care este
asezata pardoseala.

Stratul suport poate fi:elastic (format dintr-un strat de nisip, pietris, piatra sparta, balast) sau rigid
(din beton simplu sau din beton armat).

In unele situatii, in alcatuirea pardoselilor mai este cuprins si un strat de egalizare, care are rolul
sa asigure planeitatea stratului support sau sa preia diferentele de solicitari din contrectii dintre
stratul support si imbracaminte (provoacata de dozajul de ciment diferit ai acestora). Cand
pardoseala trebuie sa asigure un confort fonic sporit se prevede si un strat fonoizolant.Alcatuirea
pardoselii se stabileste in functie de natura terenului de fundare sau de elemental de rezistenta pe
care este asezata pardoseala, de destinatia incaperii si de solicitarile le care va fi supusa
pardoseala in timpul exploatarii.

Dupa modul de executie pardoselile sunt:

   -monolite (turnate la fata locului) si din piese prefabricate, cu rosturi (dale, placi).

La pardoseli intalnim de obicei ''stratul suport'' ce poate fi o umplutura de pamant, un planseu de

beton sau o pardoseala de scanduri si ''stratul de uzura'', care este in contact direct cu efortul ce se
transmite asupra pardoselii.
Dupa felul suprafetei pardoselii se deosebesc: pardoseli cu rosturi si pardoseli continue.

Pardoselile cu rosturi sunt executate din piese de diverse forme si dimensiuni ) placi, calupuri,
etc.), asezate una langa alta, cu fata superioara la acelasi nivel, separate prin rosturi. Pardoselile
cu rosturi au avantajul ca se pot demonta usor in cazul ca trebuie inlocuite sau reparate.
Dezavantajul mare al acestui fel de pardoseala consta in faptul ca, la o executie incorecta, apa
infiltrata intre rosturi intretine umezeala. 
Pardoselile continue sunt acelea la care materialul din stratul de uzura este turnat in camp
continuu, fara rosturi, pe intreaga suprafata de pardosit. Acest fel de pardoseala se executa
frecvent in incaperi cu exces de apa sau care reclama spalari repetate ale suprafetei: baie,
bucatarie, spalatorie, hol, scari, etc. Pardoselile continue prezinta dezavantajul ca nu se pot
demonta pentrua a fii refolosite.
Cele mai intalnite pardoseli fara rosturi sunt cele din mozaic turnat, din beton, mozaic roman sau
venetian sau din mocheta de dimensiunea incaperii.
Dupa natura materialului din care sunt executate, pardoselile se clasifica in:

Pardoseli din pamant. Acestea cuprind pardoselile din pamat natural batut, din pamant argilos si
din pamant stabilizat cu ciment. Se executa de obicei in locuri acoperite (poduri, soproane,
magazii, suri, etc.) in care sunt nu xista riscul de aparitie a umezelii sau a apei de ploaie,
menajere, etc. Pardoselile din pamant nu permit mentinerea unei curateni perfecte, deoarece
stratul lor superficial se transforma in praf ca urmare a uscarii excesive.

Pardoseli din piatra naturala. Se executa cu materiale ce provin din roci naturale dure (granit,
marmura, gresie, bazalt, etc.), care pot fi finisate prin taiere, lustruire sau frecare. Calitatea
pardoselilor din piatra naturala se imbunatateste mult daca se aplica pe un strat suport rigid, de
obicei o placa din beton. Aceste pardoseli au avantajul intretinerii usoare prin spalare, a
rezistentei si impermeabilitatii. Dezavantajele principale sunt legate de greutatea mare si de
temperatura rece ce o intretine in incaperi. Pardoselile din piatra naturala sunt cu atat mai reci, cu
cat sunt mai netede. In stare umeda sunt alunecoase.

 Pardoseli din piatra artificiala. Aceasta grupa cuprinde pardoselile din beton de ciment turnat
monolit (cu sau fara rosturi), din mozaic turnat, din placi ceramice, din placi de beton mozaicate
si din caramida. Sunt pardoseli reci, iar in stare umeda devin alunecoase. Avand multe rosturi
creste probabilitatea patrunderii apei prin ele, situatie ce atrage dupa sine o umezire persistenta a
suportului. 

Pardoseli din lemn. Sunt alcatuite din bucati de lemn (placi, scanduri, parchet, etc.), asezate
unele langa altele, cat mai aproape, pentru a nu avea rosturi deschise. Cele mai uzuale tipuri de
pardoseli din lemn folosesc pentru stratul de uzura scandurile, parchetul, placile aglomerate din
lemn (P.A.L.) si mai rar placile fibrolemnoase (P.F.L.). Pardoselile din lemn sunt considerate
''calde'', fiind in acelasi timp destul de ieftine, elastice, putandu-se monta si demonta usor.
Dezavantajele pardoselilor din lemn sunt urmatoarele: au rosturi care se deschid tot mai mult
prin prin uscarea lemnului; necesita o intretinere continua pentru a feri lemnul de umezeala, de
carii si de unele ciuperci daunatoare.

Pardoseli din materiale sintetice. Dezvoltarea rapida a industriei chimice a facilitat aparitia unor
noi materiale de pardosit care imbina calitatile pardoselilor din piatra (rezistenta si aspect placut)
cu ale celor din lemn (izolante termic si fonic, elastice, igienice). Cele mai utilizate materiale
sintetice sunt covorul p.v.c. cu sau fara suport textil si covorul din fibre poliamidice depuse
electrostatic cu strat fonoizolator din p.v.c. expandat, cunoscut sub numele de mocheta.
Pardoselile din materiale sintetice se aplica pe stratul suport prin lipire cu adeziv. Acest gen de
straturi de uzura se utilizeaza cu precadere in camere de locuit, holuri si coridoare interioare;
folosirea lor in incaperi in care exista un grad ridicat de umezeala ca baia, bucataria sau
spalatoria este neeficienta, deoarece intretin umezeala si favorizeaza aparitia mucegaiului. Cele
mai importante avantaje ale pardoselilor din materiale sintetice sunt: intretinere usoara prin
spalare, bune izolatoare fonice si termice, durabile, rezistente si nu produc praf. Cea mai
dezavantajoasa proprietate a pardoselilor din materiale sintetice este aceea ca, in stare umeda,
unele sunt foarte alunecoase.

Alte tipuri de pardoseli. Aici includem pardoselile din pavele de lemn si din materiale
bituminoase. Aceste tipuri de pardoseli au o arie mica de raspandire, datorita in principal naturii
materialului si a pretului ridicat; de altfel nu sunt utilizate frecvent in locuinte.
In functie de confortul termic din incaperi, pardoselile se impart in: calde si reci.

Pardoselile calde sunt acelea la care se folosesc scanduri, dulapuri, parchet, placi aglomerate din
lemn, mocheta, covor din p.v.c. si se executa frecvent in dormitoare, camere de zi, in bucatarii si
mai rar in coridoare sau holuri.

Pardoselile reci se executa din materiale care prin natura lor intretin frigul, fiind utilizate in
incaperi cu umiditate mare (bai, spalatorii, etc.) sau in cele care nu se stationeaza mult
(coridoare, holuri, casa scarii).

3.7 Executarea scafelor si plintelor 

Scafele sau plintele sunt obligatorii la incaperile prevazute cu instalatii de apa (bai, wc, bucatarii,
spalatorii, laboratoare ca si in incaperile de colectarea gunoaielor menajere).

In incaperile care au peretii placati cu mozaic, faianta sau gresie, executarea scafelor sau
plintelor nu este obligatorie, cu conditia ca rostul dintre placaj si pardoseala sa fie bine umplut cu
mortar de ciment.

La imbracamintiile din mortar de ciment sclivist se executa scafe de 100-150 mm h, turnate din
mortar de ciment sclivist cu dozajele si in conditiile tehnice indicate la aceste imbracaminti.

La imbracamintiile din mozaic turnat sau din placi prefabricate din beton (mozaicate sau
nemozaicate), scafele sau plintele se executa turnate pe loc sau prefabricate din beton mozaicat;
ele nu se asaza peste tencuiala, ci direct pe perete, prin intermediul unui strat din mortar de
ciment.

Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se executa cu dozajele si in conditiile tehnice
indicate la imbracamintiile din mozaic turnat. Inaltimea scafelor sau plintelor este de 100-150
mm, iar grosimea lor este astfel stabilita, astfel incat sa depaseasca fata tencuielii cu 5-8 mm.

La imbracamintiile din  placi din gresie , ceramica se monteaza elemente de racordare (colturi,

socluri, scafe) fixate cu mortar de ciment astfel incat sa depaseasca fata tencuielii cu 5-8 mm. La
aceste pardoseli se pot executa sis cafe din beton mozaicat, turnate pe loc sau prefabricate.

La imbracamintiile din caramida se executa plinte din caramizi montate pe perete cu un strat de
mortar de ciment.

Scafele sau plintele se fixeaza in mortar de ciment cu dozajul de 400kg ciment/m3 de nisip. Ele
se monteaza astfel incat fata lor sa iasa in afara cu 5-8 mm fata de planul tencuielii peretelui.
3.8. Executarea pardoselilor pe timp friguros

La executarea pardoselilor nu se admite sa se foloseasca drept strat suport pamantul ingheata.

Umpluturile de pamant se executa pana la cota prevazuta in proiect, si numai cu pamantul

inghetat; este preferabil sa se foloseasca balastul, nisipul si zgura.

La turnarea stratului suport pe suprafete reci (in incaperi neincalzite) suprafata respective a
terenului trebuie incalzita pe o adancime minim de 5 cm.

Pe timp friguros se admite executarea pardoselilor numai in interiorul cladirilor care, in mod
current au o temperature interioara de minima +5C la nivelul pardoselii, cu exceptia pardoselilor
din materiale plastice unde trebuie asigurata o temperature de +16C.

In cazul lucrarilor de volum mic, la care mortarul se prepara la locul de lucru, toate materialele
(ciment, mozaic, nisip, etc) trebuie aduse in incapere cu cel putin 24 h inainte de folosirea lor.

Pardoselile odata terminate trebuie tinute la temperatura constanta de 10C cel putin 3 zile.

In timpul prizei, betonul si mortarul se protejeaza prin acoperire cu rogojini si cu un strat

termoizolant (din nisip sau rumegus), astfel ca sa se asigure la suprafata si in masa turnata o
temperature de minim +5C. Se poate renunta la acoperire, daca in incapere, langa peretii
exteriori, se realizeaza o temperature de minim +5C. Aceste conditii trebuie asigurate timp de
minim 72 h de la punerea mortarului sau a betonului in lucrare.

In toata aceasta perioada se controleaza riguros temperature.

La lucrari speciale, in incaperi mari, unde incalzirea intregii incaperi ar cere o instalatie speciala
si complexa, se poate adopta si sistemul de incalzire locala. Pe suprafata respectiva se monteaza
tevi prin care trece agentul de incalzire (apa calda sau abur). Pentru mentinerea caldurii si pentru
evitarea pierderii ei in incapere, tevile si suprafata se acopera cu rogojini.

3.9. Conditii de calitate la lucrarile de pardoseli

Prevederi comune.
Nici o lucrare de pardoseli nu poate fi inceputa decat dupa verificarea si receptionarea suportului.

O atentie deosebita trebuie acordata cazurilor in care suportul este construit din pamant, balast,
nisip, pietris pentru care trebuie sa existe dovada realizarii gradului de compactare prevazut in
proiect sau in prescriptiile tehnice specifice; de asemenea, elemente de constructii si instalatii
trebuie sa fie executate, verificate si receptionate inaintea inceperii lucrarilor de pardoseli (de
exemplu: canale, instalatii, strapungeri, izolatii, etc), trebuie sa fie terminate si toate lucrarile a
caror executare ulterioara ar putea degrada pardoselile.

Betoanele si mortarele, provenite de la statii centralizate, chiar situate in inaintea santierului pot
fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de documente din care sa rezulte cu
precizie caracteristicile fizice, mecanice si de compozitii.

Principalele verificari de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt:

- aspectul si starea generala

- elementele geometrice (grosimea,  planeitate,  pante, etc)

- fixarea imbracamintii pe suport

- rosturile

- racordarile cu alte elemente de constructii sau instalatii

- corespondenta cu proiectul

Verificarea pe parcursul executarii lucrarilor

Pe parcursul executarii lucrarilor, se verifica in mod special respectarea urmatoarelor conditii:

1) La suprafata pamantului de fundar, pregatit pentru executarea pardoselilor, se admit denivelari

de cel mult 20 mm fata de dreptarul de 2 m lungime.

2) La suprafata stratului suport elastic se admit, fata de dreptarul de 2m lungime:

- denivelari de cel mult 15 mm, in cazul stratului suport din nisip

- denivelari de cel mult 20 mm, in cazul stratului suport din pietris, balast sau piatra sparta.

3) La suprafata stratului suport rigid se admit denivelari izolate de cel mult 10 mm fata de
dreptarul de 2 m lungime.

3.10. Defecte la executarea pardoselilor si

                         remedierea  lor

Defecte la executarea pardoselilor turnate.

In timpul exploatarii pardoselilor pot sa apara o serie de defecte, dintre care cel mai frecvent sunt
craparea sau fisurarea datorita tensiunilor care apar in masa materialului si, rareori, datorita
elasticitatii suportului. Un alt defect este uzura excesiva produsa de circulatii intense sau
concentrate in anumite puncte obligate (usi, treceri, etc) sau de folosirea unor dezaje insuficiente
ori a granulelor de roci slabe sau degradate. Mai pot sa apara portiuni dezlipite de support
(burdusite), al caror aspect exterior face impresia de perfecta integritate, dar la ciocaniri sau chiar
la mers dau un sunet special dogit. Defectul provine de la o executare neglijenta, datorita careia
aderenta dintre stratul support sic el de uzura nu s-a realizat in bune conditii. Pardoselile se mai
pot sparge sau crapa datorita unor accidente de folosire, caderi de corpuritari, grele.

Reparatia pardoselilor turnate pe loc se executa greu. Oricat de ingrijita ar fi executia, ea ramane
vizibila in campul general, prin diferenta de nuanta. Cazurile obisnuite cand se impun reparatii
sunt:

-aparitia si largirea crapaturilor, care au dezavantajul ca brazdeaza neregulat suprafata pardoseli.

-azura excesiva a pardoselilor in dreptul pragurilor  

-burdusirea anumitor portiuni   

-desfacerea pardoselii in cazul reparatiilor sau al schimbarii trasulor conductelor de instalatii care
o strabate.
Portiunea de reparat trebuie delimitata la fata locului prin insemnarea cu creta, dupa perimetru
cat mai regulate si orienteta dupa dimensiunile si forma incaperii. Inauntrul acestui spatiu,
imbracamintea trebuie indepartata in inregime pana la stratul-suport; simpla solzire nu da
rezultate multumitoare. Operetiile se desfasoara intotdeauna de la marginile spatului de reparat,
taind cu atentie linia dreapta care separa portiunea care trebuie inlocuita de pardoseala buna.

Pentru aceasta se executa o taietura continua prin lovituri date una langa alta, la inceput mai
incet, iar cand se revine a doua si a treia oara, cu forta sporita. Tehnologia de remediere este
aceeasi cu cea de realizare a imbracamintilor noi, in functie de tipul acestora.

3.11. Masuri de protectie a muncii la lucrari de pardoseli

Masuri de tehnica a securitatii muncii si de prevenire si stingere a incendiilor la executarea

pardoselilor.

In afara masurilor cu caracter general de protectie a muncii  (instructaj general, instructaj la locul

de munca, imprejmuirea gropilor, a golurilor in plansee, semnalizarea si iluminarea in timplul
noptii a locurilor periculoase si a locurilor de trecere, punerea obligatorie a utilajelor la pamant
etc), la executarea lucrarilor de pardoseli muncitorii trebuie sa fie ecipati cu sorturi, palmare,
genunchiere, manusi de cauciuc, ochelari, casti de protectie, cizme de cauciuc.

Toate sculele si dispozitivele manuale trebuie sa fie in buna stare de functionare. Sculele defecte
nu trebuie folosie.

Folosirea masinilor electrice este admisa numai cu conditia ca muncitorul respectiv sa poarte
cizme si manusi de cauciuc.

La folosirea cimentului si a altor materiale sub forma de pulbere trebuie sa se ia masuri pentru
protejarea ochilor si a organelor respiratorii.

La executarea lucrarilor de pardoseli avand imbracaminte alcatuita din mocheta intertesuta

Minet, pentru evitarea pericolului de explozie care poate avea loc datorita adezivului.
Prenadez 300 si a diluantul, prenadez care degaja vapori inflamabili, se vor lua masuri care sa
asigure:

- impiedicarea atingerea limitei inferioare de explozie amestecului de vapori de solventi si aer

prin ventilatie

- interdictia oricarei surse de foc (scantei, flacari etc) in intreaga zona unde se pot forma
amestecuri explosive

- limitarea cantitatilor de materiale aduse la locul de munca, la strictul necesar desfasurari

operatiei in incaperea respective

- asigurarea datorii cu materiale si mijloace pentru prima interventie in caz de incendiu la locul
de munca

Pentru asigurarea acestor conditii se vor lua masurile prezentate in continuare.

In afara instructajului obisnuit, se va face zilnic un instructaj cu toti muncitorii care lucreaza in
zona in care se executa lucrari cu adezivi (in casa scarii si in apartamente de la toate nivelurile
care au acces la scara respective). Vor fi instruiti si muncitorii altor intreprinderi (de gaz,
electricitate, montari ascensoare) care lucreaza temporar in zona respective.

Se vor instala plancarde de avertizare in care se vor indica interdictiile respective, astfel:

- cate una la intrare fiecarui palier unde se lucreaza cu adezivii indicate

- una la intrare la scara respective

- una la nivelul imediat inferior fata de palierul cel mai de jos la care se lucreaza cu adezivi
indicati

- una la nivelul imediat superior fata de palierul cel mai de sus la cre se lucreaza cu adezivi
indicatii

- oriunde se mai considera necesar

 CG14

PARDOSELI DIN PLACI DIN BETON MOZAICAT INCLUSIV BORDURA GATA

CONFECTIONATA, PRIMUL SI  AL DOILEA FRECAT SI SPALAT, MONTATE IN
INCAPERI CU SUPRAFETE MAI MARI DE 16 MP

A.     –cu placi mozaicate, aplicate pe un strat suport din mortar de ciment M100-T de 3 cm grosime,
cu rosturile umplute cu lapte de ciment alb,inclusiv turnarea stratului suport.

V. Calculul necesarului de material

Denumire material UM Consum specific Cantitate lucrare Cantit. total material

Placi de beton….1) mp 1,020 20mp 20,4

Nisip sortat nespalat 0… mc 0,042 20mp 0,84

3mm
Ciment II B 32,5 (M30)in kg 13,000 20mp 260
saci
Ciment alb PA 35 kg 2,000 20mp 40

Piatra de frecat Kg 0,200 20mp 4

Apa Mc 0.010 20mp 0,2

Coloranti…2) Kg 0.050 20mp 1

Mortar de ciment M 100- Kg (0,033) 20mp 0,66

T….3)

Bibliografie