Universitatea din București

Facultatea de Geografie
Dezvoltare Teritorială Inteligentă

Regiuni inovatoare si teritorii funcționale

Zona metropolitană a Municipiului Craiova
Tema 1

Studenți:
Sterian Cristina Alexandra
Vladescu Stefan
 1. Descriptori generali
Zona Metropolitană Craiova este o asociație de dezvoltare intercomunitară,
asociere ce a fost aprobată în baza Hotărârii Consiliului Local Craiova nr
297/27.11.2008, fiind constituită pe bază de parteneriat voluntar, în vederea
dezvoltării echilibrate a teritoriului. Această asociere s-a realizat intre
Municipiul Craiova şi localităţile aflate în imediata zonă de influenţă între care
s-au dezvoltat de-a lungul timpului relaţii de cooperare pe multiple planuri
(economic, social, comunicaţional, de transport etc).

Fig. 1. Reprezentarea zonei de studiu in cadrul municipiului, respectiv județului

Sursa: Plan Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Polul de Crestere Craiova

Din punct de vedere geografic, zona analizată este localizată în partea nord-estică a
județului Dolj, întinzându-se pe o suprafață de 1498,62 km² (aproximativ 42.000 ha),
reprezentând numai 5,60% din suprafața județului (741.400 ha).
Administrativ vorbind, această asociere s-a propus a fi compusă din municipiul
Craiova, 2 orașe (Filiași și Segarcea) și 30 de comune care se încadrează într-un radius de 30
km împrejurul municipiului, deoarece această distanță este conisderată a fi optimă pentru
dezvoltarea spațiului periurban. Așadar, în prezent este compusă din 24 de unități
administrative dintre care cele 3 orașe amintite mai sus și Almăj, Brădești, Breasta, Bucovăț,
Universitatea din București
Facultatea de Geografie
Dezvoltare Teritorială Inteligentă
Calopăr, Cârcea, Coșoveni, Coțofenii din Față, Ișalnița, Malu Mare, Mischii, Murgași,
Pielești, Predești, Simnicu de Sus, Teasc, Terpezița, Tuglui, Vârvoru de Jos și Vela, această
structură va fi redată prin cartograma de mai jos (vezi fig. 2).

Fig. 2 Componenta Zonei Metropolitane Craiova

Sursa: https://www.adroltenia.ro/harta-1/harta-zonei-metropolitane-craiova/

Din punct de vedere demografic, Zona Metropolitană Craiova reunește 54% din
populația totală a județului Dolj, astfel zona supusă studiului numără 356.544 locuitori.
O regiune metropolitană face referire la un teritoriu compus dintr-un anumit numar de
unități administrative autonome, care pe de o parte pune accent pe independența
metropolitană, cât și pe coordonarea afacerilor metropolitane. Astfel, se ajunge la o asociație
de dezvoltare intercomunitară care este constituită pe baza unui parteneriat între municipiile
de rangul I și localitățile aflate în imediata apropriere. Toți acești pași sunt urmăriți în scopul
realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare care sunt de intres zonal sau regional sau al
furnizării în comun a unor servicii publice.
Printre obiectivele acestei asocieri se numară îmbunatățirea și dezvoltarea unei
infrastructuri regionale de transport care să asigure managementul integrării, creșterea
competitivității economice a localităților din zona metropolitană față de regiunile învecinate,
dezvoltarea, modernizarea și îmbunătățirea serviciilor publice, respectiv îmbunătățirea
calității vieții și a medilui, o dezvoltare a sectoarelor de cercetare, dezvoltare-inovare care
atrag după sine un număr cât mai mare de investiții private. Configurarea unui pol
metropolitan de dezvoltare de importanta nationala si transfrontaliera, care sa contribuie la
valorificarea capitalului teritorial, la sustinerea politicii de dezvoltare policentrica echilibrata
a teritoriului, regenerarea functiunilor si activitatilor care au contribuit în timp la construirea
prestigiului în regiune, accesarea în parteneriat a diverselor surse de finantare nationale si
internationale, respectiv a Programelor Operationale Regional si Sectoriale în cadrul carora
administratiile publice locale se numară și ele printre obiectivele înființării acestei asocieri.

2. Caracteristici și indicatori pe domenii de analiză

2.1. Cadru natural
Zona metropolitană are un relief de câmpie, încadrându-se în categoria zonelor dunărene,
datorită faptului că fluviul Dunărea reprezintă agentul principal care a generat formele de
relief din cadrul județului, iar polul de creștere, Craiova, se prezintă ca formă alungită în
culoarul morfohidrografic al Jiului, desfăşurată pe aproximativ 22 km, cu o extensiune
variabilă pe direcţia est-vest, fiind mai îngustă în nord, aproximativ 12 – 16 km, iar către sud
aria urbană şi periurbană are lăţimea de 16 – 18 km.
Din punct de vedere climatic, zona de studiu aparține unui climat temperat, însă
poziționarea județului Dolj și caracterul depresionar al terenului pe care îl ocupă în
apropierea curburii lanțului muntos carpato-balcanic determină o climă mai caldă decât în
partea centrală și nordică a țării.
Atunci când vorbim despre resursele subsolului din cadrul teritoriului remarcăm
zăcămintele de țiței localizate în Simnicu de Sus, Ghercești și Pielești, dar și gazele naturale,
localizate în aceleași localități.
Principalele elemente hidrografice sunt reprezentate de Jiu și afluenții săi, Rasnic,
Argetoaia, Cârneşti, Teaju, dar și de alte mici organisme locale, afluenţi pe stânga şi dreapta
ai râurilor Amaradia, Teslui şi Olteţ.
Din punct de vedere seismic, zona metropolitană se încadrează în zona seismică C, de
grad seismic 8, acest fapt se datorează unei falii crustale orientată aproximativ N-S pe
Universitatea din București
Facultatea de Geografie
Dezvoltare Teritorială Inteligentă
meridianul Craiovei, care intră în rezonanţă, la apariţia undelor seismice venite din epicentrul
Vrancea, însă faptul că localitățile zonei metropolitane se suprapun pe substraturi diferențiate
din punct de vedere litologic determină o neuniformitate a efectelor seismice.

2.2.Demografie
Analiza evoluției numerice a populației municipiului Craiova și a zonei periurbane s-a
realizat pe baza unei comparații dintre informațiilor statistice obținute prin intermediul
recensămintelor (din anul 2002, 2011), cât și pe cele înregistate în anul 2020. Examinând
graficul de mai jos observăm o stare de echilibru demografic pe baza celor 3 ani de referință,
deși în cadrul ambelor areale analizate se constată o ușoara diminuare a populației, pentru
anii 2002 și 2011, însă această situație urmează trendul descendent al evoluţiei populaţiei la
nivel naţional. În termeni statistici, scăderea populației este mai sesizabilă pentru populația
municipiului Craiova, față de arealul său periurban pentru anul de referință 2020, unde
remarcăm o creștere. Principala cauza care a stat la baza acestei scăderi se datorează atât
migrațiilor, detreminate de condiții economico-sociale sau de evoluția procesului de
periurbanizare. O altă cauză este reprezentată de îmbătrânrea demografică, determinată de o
rată redusă a natalității. Aportul demografic major al municipiului Craiova (peste 80%) în
cadrul zonei periurbane influenţează direct evoluţia fenomenelor demografice din arealul
supus analizei.

Evoluția populației a municipiului Craiova și a Zonei

Metropolitane

314918 311909 299969

Nr locuitori

90515 86846 89142

2002 2011 2020

Ani

Municipiul Craiova Zona metropolitana

Fig. 3 Evoluția demografică a populației in zona metropolitană

Sursa:Institul Național de Statistică (tempo_online)
 În tabelul de mai jos vor fi redați principali indicatori care stau la baza analizei
demografice, analiză care va fi de tip compartiv pe 3 nivele și anume: la nivelul zonei
metropolitane, al județului și al țării.
Valoarea indicatorilor
Indicatori ai Zona
UM
demografiei Metropolitană Județul Dolj România
Craiova
Anul 2020
1 Densitatea
60 84 81 Loc/ km²
populatiei
2 ‰ născuți
Rata natalitatii 8,815 9,894 10,508
vii/ 1000 loc
3 ‰
Rata mortalității 10,665 15,063 15,063 decese/1000
loc
4 Bilanț natural -1,85 -5,16 -2,96
5 Rată dependență 0,43 0,48 0,46 %
6 Indice de
119,47 129,07 115 %
îmbătrânire
Tabel 1 – Matricea indicatorului populației (sursa: Tempo_online)

La nivelul zonei metropolitane remarcăm o densitate medie relativ scăzută, având

valoarea de 60 loc./ km² comparativ cu media județeană și cea națională unde sunt
înregistrate valori de 84%, respective 81%, iar în interiorul acestei asocieri densități mai
ridicate înregistrează localități precum Breasta (peste 85 loc./ km²), Ișalnița (120 loc./ km²)
sau Malu Mare ( aproximativ 100 loc./ km²).
Mai putem observa mica diferență dintre rata natalității și cea a mortalității, despre
care putem spune că se produce o anulare, deoarece degeaba avem o rata a natalității bunicică
(de 8,815 ‰) pentru că este anulată de rata mortalității care este mai mare, astfel numărul de
nașteri este depășit de decese.
Procesul de îmbătrânire păstrează trendul national, unde se modifică structura
populației pe vârste în defavoarea celor de vârstă înaintată, acesta fiind un proces cu profunde
implicații economice și sociale, iar acest lucru determină o presiune puternică asupra
Universitatea din București
Facultatea de Geografie
Dezvoltare Teritorială Inteligentă
populației active, astfel avem un indice de îmbătrânire de 119% și o rată de dependență de
0,43 % in cadrul zonei metropolitan Craiova.

2.3. Educație
Pentru domeniul educație am ales să analizez 5 indicatori care sunt redați în tabelul de
jos și anume:populația școlară, absolvenți, personalul didactic, unitățile școlare și sălile de
clasă

Valoarea indicatorilor
Zona
Indicatori ai educației UM
Metropolitană Județul Dolj România
Craiova
Anul 2019
1 Populația școlară 84313 116174 3526189 Nr
2 Personal didactic 5425 7997 234848 Nr
3 Unități școlare 116 216 7001 Nr
4 Săli de clasă 2622 4461 145305 Nr
5 Absolvenți 15475 18682 503086 Nr
Tabelul 2 – Matricea indicatorului educație (tempo_online)

Potrivit acestui tabel, remarcăm o populație școlară mai mică decât cea județeană, dar
destul de mare, ceea ce înseamnă că zona metropolitană dă cea mai mare pondere in cadrul
județului. Același lucru se evidențiează și în cadrul numărului de absolvenți, unde umărul
înregistrat de zona de studiu (15475) este doar cu 3000 de elevi mai mic decât cel înregistrat
la nivelu județean. In ceea ce privește numărul de unități școlare, acestea (116) sunt restrânse
în comparație cu cele de la nivel național (7001). In ceea ce privește abandonul școlar, acesta
are o valoare de 2,5 care este mult mai mare decât cea de la nivel național (1,6), fapt care ne
demonstrează că populația școlară nu este atrasă de școlaritate, iar acest lucru se întâmplă cu
precădere în mediul rural.

2.4.Echipare – infrastructură
Gradul de dezvoltare a transporturilor ilustrează sugestiv nivelul de viaţă materială al unei
regiuni. Deplasarea în spaţiu a persoanelor şi a bunurilor constituie o realitate perceptibilă de
la sine. Fenomenul are loc uneori cu o frecvenţă cotidiană, decurgând din cerinţele de ordin
social şi economic. Rolul reţelei căilor de transport şi comunicaţie în dezvoltarea economică
şi socială a teritoriului este determinant, în prezent o infrastructură de transport funcţională
reprezintă un factor de avantaj major în competiţia regională, naţională şi internaţională. Un
alt aspect specific al acestui tip de infrastructuri este că afectează nu numai comunitatea
locală ci şi pe cei aflaţi în tranzit, acesta reprezentând într-un fel „carte de vizită” a
teritoriului respectiv.
Județul Dolj ocupă primul loc în cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia în ceea
ce privește lungimea totală a drumurilor publice (2305 km), acesta însumând 22% din
lungimea totală a drumurilor publice din cadrul regiunii. Din punct de vedere al lungimii
drumurilor publice aferente municipiului Craiova și zonei periurbane, km inregistrați sunt de
419,16 compuși din drumuri europene (79,38 km), drumuri naționale (36,31 km), drumuri
județene (182,8 km) și drumuri comunale (120,6 km).
Datorită faptului că municipiul Craiova este un important nod de transport, acest lucru îi
oferă acces la importante tronsoane care fac legături importante cu numeroase zone din
împrejurimi. Astfel, este situat la intersecţia a trei drumuri europene care tranzitează
România: E 70 (La Coruña (E01) - Santander - Bordeaux - St.Etienne - Torino - Venetia -
Trieste - Zagreb- Beograd - Timisoara - Craiova - Bucuresti - Varna // Samsun - Poti (E60) );
E 79 (Miskolc (E71) - Oradea - Brad - Deva - Petrosani -Craiova - Vidin - Sofija –
Thessaloniki (E86,E90) şi E 574 (Bacau (E85) - Onesti - Brasov - Pitesti - Craiova
(E70,E79).
Din punctul de vedere al coridoarelor europene, municipiul Craiova este traversat de
Coridorul IV şi se află la o distanţă de aproximativ 200 km de Coridorul IX şi de 80 km de
Coridorul VII, contribuind astfel la crearea premiselor unor noi oportunităţi pentru populaţie,
agenţii economici şi
colectivităţile regionale
şi locale. Mai jos va fi
redată harta care
evidențiează drumurile
ce străbat zona de studiu.
Universitatea din București
Facultatea de Geografie
Dezvoltare Teritorială Inteligentă
Fig. 4. Harta drumurilor naționale ce străbat Zona Metropolitană Craiova
Sursa: Plan Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Polul de Crestere Craiova

Totodată, Craiova este și un important nod feroviar, municipiul polarizează atât

economic și social, județul dar și întreaga regiune de dezvoltare. Lungimea căii ferate a
județului Dolj este de 221 km dintre care 79 sunt electrificați și asigură legături pe direcția
est-vest și nord-sud prin magistrala feroviară M 900 (dublă, electrificată Timişoara –
Drobeta-Turnu Severin Craiova – Caracal – Roşiorii de Vede – Bucureşti), calea ferată 902
(simplă, neelectrificată Craiova – Slatina – Piteşti –Bucureşti), calea ferată 912 (simplă,
neelectrificată Craiova – Calafat, fiind punct vamal cu trecere a Dunării pe ferry-boat); calea
ferată 202 (electrificată Craiova - Filiaşi – Târgu Jiu – Bumbeşti Jiu –Pietroşani – Simeria).
Municipiul Craiova beneficiază și de infrastructură aeriană.
Din punct de vedere al echipărilor edilitare menționăm că alimentarea cu apă potabilă
este asigurată de către Compania de Apă Oltenia printr-o rețea de distribuție de tip inelar cu o
lungime de 395,5 km pe raza municipiului, iar in cadrul asocierii dispuneau de rețea de
distribuție a apei potabile comunele Breasta (cu o lungime de 8,97 km), Mischii (12 km),
Pielești (18,33 km) și Simnicu de Sus a cărei aimentare se face prin intermediul puțurilor
forate sau săpate de tip fântână. Mai jos va fi redată evoluția rețelei de distribuție a apei pe
perioada 1990 – 2007.

Fig. 4. Evoluția rețelei de distribuție a apei potabile

Sursa: Plan Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Polul de Crestere Craiova

Reţeaua de canalizare din municipiul Craiova are o lungime totală de cca. 340 km din
care 231 Km în sistem mixt şi divizor şi 109 Km în sistem unitar, iar referitor la comunele
componente ale zonei metropolitane menționez că acestea nu dispun de acest tip de rețea.
Alimentarea cu energie electrică este realizată prin intermediul stațiilor de
transformare de 110/20/6 kV, dar și prin intermediul a 2 surse de producere (CET I Ișalnița și
CET II Craiova. Iar la nivelul anului 2007 numărul locuințelor din comunele zonei
metropolitane alimnetate era redus (Breasta - 1350, Pieleşti - 1531, Şimnicu de Sus - 2332,
Mischii – 1080, Predeşti – 775).
Alimentarea cu gaze naturale era prezentă în anul 2007 și în anumite comune componente
zonei metropolitane precum Mischii cu o rețea de 17 km și Pielești cu 3km în partea vestică
a comunei.

3. Relații extra-teritoriale
La fel ca și în celelalte zone metropolitane sau zone periurbane ale orașelor, și în cazul
Zonei Metropolitane a Craiovei vorbim despre un fenomen foarte intens desfășurat la nivelul
țării și anume navestismul, care de atfel reprezintă cea mai importantă relație extra-teritorială.
După cum am amintit mai sus Craiova reprezintă principalul nod rutier și feroviar iar această
situație este dată de intersecția celor 3 drumuri europene care tranzitează România: E 70 (La
Coruña (E01) - Santander - Bordeaux - St.Etienne - Torino - Venetia - Trieste - Zagreb-
Beograd - Timisoara - Craiova - Bucuresti - Varna // Samsun - Poti (E60) ); E 79 (Miskolc
(E71) - Oradea - Brad - Deva - Petrosani -Craiova - Vidin - Sofija – Thessaloniki (E86,E90)
şi E 574 (Bacau (E85) - Onesti - Brasov - Pitesti - Craiova (E70,E79). Dar și prin prisma
rețelei feroviare prin magistrala feroviară M 900 (dublă, electrificată Timişoara – Drobeta-
Turnu Severin Craiova – Caracal – Roşiorii de Vede – Bucureşti), calea ferată 902 (simplă,
neelectrificată Craiova – Slatina – Piteşti –Bucureşti), calea ferată 912 (simplă,
neelectrificată Craiova – Calafat, fiind punct vamal cu trecere a Dunării pe ferry-boat); calea
ferată 202 (electrificată Craiova - Filiaşi – Târgu Jiu – Bumbeşti Jiu –Pietroşani – Simeria).
Totodată, municipiul Craiova dispune și de infrastructură aeriană., fapt care intensifică
navesteism de tip sezonier determinat de plecările locuitorilor din județ și numai către țări
care să le aducă un venit suplimentar.
Însă, în cea mai mare parte, navetismul este alimentat de populația activă care este
nevoită să se deplaseze către municipiu, deoarece aici își desfășoară activitatea principalele
firme industriale printre care numeroase întreprinderi de fabricare utilaje grele și automobile,
fabrici alimentare și textile. Iar deplasarea către aceste întreprinderi se face prin intermediul
firmelor locale care se ocupă cu transportul intrajudețean, iar în interiorul municipiului
locuitorii dispun de transport în comun de tip tramvai sau troleibuze care pot fi preluate din
principalele zone de acces.
Universitatea din București
Facultatea de Geografie
Dezvoltare Teritorială Inteligentă
4. Diagnostic privind gradul de funcționalitate al teritoriului

Privind gradul de funcționalitate, Zona Metropolitană Craiova prin polul de creștere

Craiova reprezintă un important centru la nivel județean și regional care va contrubui la
dezvoltarea regiunii Olteniei. Aceasta viziune de dezvoltare a laut naștere din importanța
regională a municipiului și afirmarea acestuia ca centru de inovație și oportunități, din
afirmarea municipiului ca și comunitate universitară şi financiar-economică de nivel
transnaţional, dezvoltarea unui mediu de afaceri bazat pe antreprenoriat, dinamism şi
implicare în viaţa comunităţi, dar și din implicarea cetățenilor ca factor de stimulare a
dezvoltării comunitare.
Prin intermediul acestei asocieri se urmărește se dezvoltarea infrastructurii rutiere in
cadrul polului de creștere Craiova prin fluidizarea traficului în zona centrală a orașului, dar și
între cele 2 platforme industriale ale polului prin reabilitarea arterelor de importanță
strategică pe axa est-vest, precum și construirea unei centuri ocolitoare pe latura sudică a
orașului, atât din nevoia orașului în sine, cât și din necesitatea companiei Ford de a crea o
infrastructură rutieră care să preia cele aproximativ 300 de caminoane ce vor sosi zilnic
pentru a descărca componente și materiale în fabrică.
Printre atuurile economiei polului de creștere Craiova se numără calitatea de leader
regional, cu un excepţional potenţial de comunicaţie şi de polarizare a vieţii economice-
politice şi sociale regionale, resurse subsolice şi solice variate şi valoroase (zăcăminte de gaze
naturale şi petrol valorificate superior în termocentralele de la Işalniţa (980MW) şi Podari
(9,8MW) şi în industria chimică, materiale de construcţii), agricultură dezvoltată, cu
specializări valoroase, industrializare axată pe energie electrică, motoare electrice,
locomotive Diesel şi electrice, avioane precum și industrie tradițională veche – alimentară:
morărit, paste făinoase, uleiuri vegetale, zahăr, conserve.
Existența Uzinelor Ford ce reprezintă un motor al dezvoltării economice a polului de
crestere, al cresterii calitatii vietii si fortei de munca, care va genera dezvoltarea de industrii
orizontale, iar construirea podului peste Dunăre de la Calafat-Vidin va constitui un plus în
întărirea calităţii de loc central al Craiovei sunt și ele atuuri prezentate de zona supusă
studiului.
 Evaluare ( 1 foarte scăzută
Scor
Nr. Crt. Descriptori .......5 foarte ridicată) Argumentare
final
1 2 3 4 5
În context teritorial
Un important nod rutier, feroviar și aerian care îîi conferă o mobilitate
1 -accesibiliate, x 5
sporită
-poziție
Există numeroase clădiri de patrimoniu cu important specific local și
existența unor bogate tradiții care nu sunt promovate adecvat, iar
2 Patrimoniu cultural x 2
obiectivele se află într-o stare de degradare avansată și lipsește strategia de
reabilitare a acestora
Exitența tuturor formelor educaționale și perceptarea municipiului drept
Accesul la servicii de
3 x 3 principalul centru educațional din partea sud-vestică a țării, care sunt slab
educație
dezvoltate și necorelate cu cerințele pieței muncii
Principalele probleme sunt dotările tehnice insuficiente și o stare precară a
Infrastructură de
4 x 1 dotărilor medicale și lipsa unui personal medical specializat determinat de
sănătate
migrarea acestuia
Există numeroase resurse turistice variate cu largi posibilități de afirmare a
Potențial natural și turismului cultural și rural care sunt slab evidențiate din cauza unei
5 x 3
turistic promovări insuficiente, precum și lipsa unor produse zonale cu marcă
turistică atractivă și lipsa unei strategii de dezvoltare
Grad ridicat de uzură al rețelelor, lipsa utilităților în anumitezone cu
6 Echipare edilitară x 2
potențial și diverse intervenții în carosabil în rezolvarea avariilor apărute
7 Total 16
Tabel 3 - Evaluarea funcționalității teritoriului în Zona Metropolitană Craiova
Universitatea din București
Facultatea de Geografie
Dezvoltare Teritorială Inteligentă

5. Bibliografie

 Plan Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Polul de Crestere Craiova

 https://metropolacraiova.ro/date-generale/
 https://www.gds.ro/eveniment/2020-05-15/care-sunt-localitatile-din-zona-
metropolitana-craiova/
 https://iuliapoenaru.carto.com/
 https://www.adroltenia.ro/harta-1/harta-zonei-metropolitane-craiova/
 https://www.primariacraiova.ro/ro/zonametropolitana-craiova/zona-metropolitana-
craiova.html
 http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/