Nediscriminarea

Sistemul educațional românesc este, cel puțin la nivel legislativ și normativ, în proces de reformă,
urmărind să se alinieze recomandărilor europene privind îmbunătățirea standardelor profesionale de
predare, a creșterii oportunităților de formare profesională pentru cadrele didactice și pentru
transformarea spațiului educațional românesc într-unul incluziv. Acest proces necesită sprijin pentru a-și
atinge obiectivele stabilite, un efort constant, cât și o monitorizare consecventă în ceea ce privește modul
de implementare. De asemenea, există inițiative de îmbunătățire a calității sistemului de educație, inclusiv
din perspectiva nediscriminării, la nivel local care au progresat mai rapid. Se menționează încă, drept
bariere, lipsa alocării resurselor financiare, insuficiența resurselor umane, nemonitorizarea politicilor și
programelor adoptate și în unele cazuri, lipsa voinței politice, aspecte care duc la o stagnare a evoluției în
domeniu. Astfel că rezultatele studiului de față arată un progres limitat în ceea ce privește modelarea
sistemului educațional românesc într-unul incluziv și nediscriminatoriu.

Principala problema identificată de studiu este neincluderea efectivă și reală a principiului

nediscriminării și al egalității în cultura și paradigma sistemului de învățământ din România, dublată de
lipsa de voință reală de schimbare. Aceasta este cauzată sau agravată de neidentificarea prejudecăților
existente ca prejudecăți, ele fiind adânc înrădăcinate în mentalul colectiv, necunoașterea suficientă a ce
este discriminarea, a efectelor pe care le produce, asupra copiilor, asupra cadrelor didactice, asupra
societății în general și necunoașterea/ lipsa de instrumente pentru gestionarea situațiilor de discriminare,
chiar și când sunt identificate ca atare.

Specific, cu privire la situația celor trei tematici abordate în studiul de față, respectiv egalitatea de șanse,
incluziunea copiilor și tinerilor romi și incluziunea tinerilor LGBTI, concluziile au fost următoarele:

1. Principala concluzie ce a reieșit privind egalitatea de șanse în sistemul de învățământ românesc

este aceea că există o absență sistematică a abordării egalității de gen în învățământul
preuniversitar. Analiza programelor școlare la Limba și Literatura Română pentru toate cele
douăsprezece clase arată că niciuna nu conține elemente explicite de egalitate de gen. În
concluzie, abordarea egalității de gen la clasă și reprezentarea echilibrată a femeilor (scriitoare,
personalități istorice, culturale, ale sportului ș.a.m.d.) devin o alegere personală a profesorilor cu
afinitate pentru această temă, care operează „acrobații” prin programă și manuale pentru a atinge
acest subiect, și nu o cerință sau obligativitate pe parcursul anilor de școală.
2. Referitor la situația copiilor romi și accesul la educație fără discriminare, concluzia este că
progresul este unul limitat, iar politicile educaționale sunt implementate slab și parțial. Statul
român prezintă o performanță scăzută în implementarea legislației care ar trebui să vină în
sprijinul copiilor din comunitățile de romi. Informația privind istoria, tradițiile și cultura romă nu
este abordată suficient în programele școlare din învățământul românesc. În același timp,
disciplinele care abordează elementele de istorie și tradiții rome nu sunt accesibile și promovate
către întreaga populație școlară, ci sunt adresate doar membrilor etniei rome. Manualele școlare
privind disciplina Istorie sunt depășite și au de multe ori un limbaj învechit, un conținut
stereotipic și chiar discriminatoriu.
3. Privind tinerii LGBTI din sistemul educațional românesc concluzionează că există încă
multiple neclarități referitor la modul în care aceștia își pot exercita pe deplin dreptul la educație
fără discriminare. În continuare, în anul 2019, tinerii LGBTI nu sunt recunoscuți ca un grup țintă
 al discriminării și bullying-ului. În consecință, aceștia nu sunt luați în considerare atunci când se
discută despre grupurile ce necesită o atenție specială din partea sistemului educațional. Conform
cercetărilor internaționale și naționale, reiese că situația tinerilor LGBTI este una extrem de
dificilă, fiind supuși violenței, discriminării și intimidării din partea colegilor și chiar a
profesorilor și personalului nedidactic.

Criteriul nediscriminării și al incluziunii, protejarea grupurilor de copii și tineri vulnerabili la

discriminare trebuie să devină parte integrantă din tot ce înseamnă sistem educațional, inclusiv din
perspectiva proceselor de acreditare, formare, evaluare, monitorizare, etc.

Nu în ultimul rând, schimbarea de sistem către un etos al nediscriminării și al incluziunii va include o

consultare amplă cu toate grupurile afectate direct, cu elevi, cu părinți, cu autorități locale, cu universități,
cu specialiști din toate domeniile relevante. Consultarea trebuie urmată de o implicare semnificativă a
tuturor actorilor consultați.

Plan general de măsuri pentru includerea nediscriminării în educație

Programe și manuale școlare

- Includerea de specialiști în drepturile omului/ incluziune în comisiile care elaborează programe școlare.
- Revizuirea actualelor programe școlare de gimnaziu conform cu și aplicarea principiilor de drepturile
omului și transversalitate în procesul de modificare a programelor de liceu.
- Revizuirea tuturor manualelor existente. Retragerea din uz a celor care conțin elemente discriminatorii,
indiferent de criteriul de discriminare.
- Schimbarea procesului de aprobare a manualelor, astfel încât să se prevadă o garanție pentru un conținut
al manualelor conform cu o educație nediscriminatorie și inclusivă. În acest sens, se poate asigura
includerea unui expert nediscriminare și psihopedagogi în componența comisiilor care le aprobă și/ se
poate crea o grilă de evaluare a manualelor din prisma aspectelor de nediscriminare. manualelor.
- Formările de evaluatori de manuale să includă o componentă specifică de formare privind
nediscriminarea, cu accent pe grupurile cele mai vulnerabile din educație.
-Includerea în manuale, de la diverse discipline, a unor studii de caz/ lecții/ activități practice/ modele de
personalități care reflectă diversitatea și componența unei clase de elevi, respectiv femei, minorități
etnice, minorități religioase, minorități sexuale etc.
- Includerea explicită a unor teme care abordează discriminarea de gen, rasială, etnică, pe criteriul
dizabilității, al orientării sexuale și al identității de gen.
- Regândirea disciplinei Educație interculturală ca Educație de drepturile omului.