Academia de Studii Economice din București

DATA RAPORTULUI: 2020-05-24 21:47:06

TITLU:
METODE DE PERFECȚIONARE A MANAGEMENTULUI RESURSELOR UMANE ÎN CADRUL E.S. Romania
– S.R.L.
AUTOR: COORDONATOR:
Diaconu N. Gabriel prof. univ. dr. Dan Popescu
UNITATE ORGANIZAȚIONALĂ: DATA ÎNCĂRCĂRII:
Academia de Studii Economice din Bucuresti 2020-05-24 21:43:52
OMITEȚI ADRESELE URL: i

Detalii Similitudini
Vă rugăm să aveți în vedere faptul că valori ridicate ale coeficienților nu indică automat plagiat. Raportul trebuie să fie analizat de o persoană autorizată.

8,31% CS1 i 1,94% CS2 i

% din cuvinte identificate în fragmente de 5 cuvinte (fără % din cuvintele identificate în fragmente de 25 de cuvinte
Baza de Date Legislativă) (fără Baza de Date Legislativă)

25 8228 54980
Lungimea frazelor pentru Lungimea în cuvinte Lungimea în caractere
Coeficientul de Similitudine 2

Avertismente și alerte
În această secțiune, puteți găsi informații referitoare la alterări ale textului a căror scop să fie evitarea detectării. Aceste alterări nu pot fi sesizate de persoanele
care evaluează documentul imprimat sau citit pe calculator, dar ele influențează analiza făcută de sistem și coeficienții de similitudine. Vă rugăm să analizați
dacă aceste alterări sunt intenționate sau nu.
Alertă 0 arată în text
Număr de caractere din alte alfabete - poate indica o tentativă de evitare a detectării. Verificați cu atenție.

Extinderi 0 arată în text

număr de spații extinse între litere - vă rugăm să verificați dacă imită spații, caz în care cuvintele sunt lipite în Raport.

Micro-spații 0 arată în text

număr de spații fără lungime - vă rugăm să verificați dacă sunt plasate in interiorul cuvintelor și cauzează despărțirea acestora în raport.

Caractere albe 0 arată în text

număr de caractere care au font alb - vă rugăm să verificați dacă au fost folosite în loc de spații, caz în care cuvintele sunt lipite. În raport, caracterele albe apar cu negru pentru a fi vizibile.

Listele similitudinilor
Parcurgeți lista și analizați în special fragmentele care depășesc lungimea CS2 (marcate cu bold). Folosiți linkul "Marcare fragmente" pentru a vedea dacă sunt
câteva fraze scurte în diverse părți ale documentului (similitudini întâmplătoare), mai multe fraze scurte și apropiate unele de celelalte (plagiat tip mozaic) sau
fragmente mari care nu sunt marcate drept citate (plagiat).

Cele mai lungi 10 fragmente (3,37 %)

Cele mai lungi 10 fragmente găsite în toate sursele

NUMĂR DE CUVINTE
NR. TITLUL SAU SURSA URL (BAZA DE DATE) AUTOR
IDENTICE
METODE DE PERFECŢIONARE A COMUNICĂRII DE
MARKETING ÎN CADRUL ATELIERELE PEGAS S.R.L
1 DIACONU N GABRIEL (ID=70679) 56 0,68 %
Academia de Studii Economice din București (Academia de Studii
Economice din Bucuresti)
METODE DE PERFECŢIONARE A COMUNICĂRII DE
MARKETING ÎN CADRUL ATELIERELE PEGAS S.R.L
2 DIACONU N GABRIEL (ID=70679) 46 0,56 %
Academia de Studii Economice din București (Academia de Studii
Economice din Bucuresti)

METODE DE PERFECŢIONARE A COMUNICĂRII DE

MARKETING ÎN CADRUL ATELIERELE PEGAS S.R.L
3 DIACONU N GABRIEL (ID=70679) 32 0,39 %
Academia de Studii Economice din București (Academia de Studii
Economice din Bucuresti)
METODE DE PERFECŢIONARE A COMUNICĂRII DE
MARKETING ÎN CADRUL ATELIERELE PEGAS S.R.L
4 DIACONU N GABRIEL (ID=70679) 26 0,32 %
Academia de Studii Economice din București (Academia de Studii
Economice din Bucuresti)
 METODE DE PERFECŢIONARE A COMUNICĂRII DE
MARKETING ÎN CADRUL ATELIERELE PEGAS S.R.L
5 DIACONU N GABRIEL (ID=70679) 23 0,28 %
Academia de Studii Economice din București (Academia de Studii
Economice din Bucuresti)
METODE DE PERFECŢIONARE A COMUNICĂRII DE
MARKETING ÎN CADRUL ATELIERELE PEGAS S.R.L
6 DIACONU N GABRIEL (ID=70679) 22 0,27 %
Academia de Studii Economice din București (Academia de Studii
Economice din Bucuresti)
METODE DE PERFECŢIONARE A COMUNICĂRII DE
MARKETING ÎN CADRUL ATELIERELE PEGAS S.R.L
7 DIACONU N GABRIEL (ID=70679) 20 0,24 %
Academia de Studii Economice din București (Academia de Studii
Economice din Bucuresti)
METODE DE PERFECŢIONARE A COMUNICĂRII DE
MARKETING ÎN CADRUL ATELIERELE PEGAS S.R.L
8 DIACONU N GABRIEL (ID=70679) 19 0,23 %
Academia de Studii Economice din București (Academia de Studii
Economice din Bucuresti)
METODE DE PERFECŢIONARE A COMUNICĂRII DE
MARKETING ÎN CADRUL ATELIERELE PEGAS S.R.L
9 DIACONU N GABRIEL (ID=70679) 18 0,22 %
Academia de Studii Economice din București (Academia de Studii
Economice din Bucuresti)
METODE DE PERFECŢIONARE A COMUNICĂRII DE
MARKETING ÎN CADRUL ATELIERELE PEGAS S.R.L
10 DIACONU N GABRIEL (ID=70679) 15 0,18 %
Academia de Studii Economice din București (Academia de Studii
Economice din Bucuresti)

din Baza de Date RefBooks (0,00 %)

Toate fragmentele găsite în baza de date RefBooks, care conține peste 3 milioane de texte de la editori și autori.

NUMĂR DE CUVINTE
NR. TITLU AUTOR IDENTICE (NUMĂR DE
FRAGMENTE)
NU AU FOST GĂSITE SIMILITUDINI

din Baza de Date Proprie (7,71 %)

Toate fragmentele găsite în baza de date a instituției dumneavoastră.

CUVINTE IDENTICE
NR. TITLU AUTOR DATA INDEXĂRII
(FRAGMENTE)
METODE DE PERFECŢIONARE A COMUNICĂRII DE
MARKETING ÎN CADRUL ATELIERELE PEGAS S.R.L DIACONU N GABRIEL
1 2018-07-03 492 (34) 5,98 %
Academia de Studii Economice din București (Academia (ID=70679)
de Studii Economice din Bucuresti)
METODE DE PERFECȚIONARE A ACTIVITĂȚII B.C.R.
- SUCURSALA CURTEA DE ARGEȘ ȘI EFECTELE LOR
PĂUN M ALEXANDRA - IULIANA
2 ECONOMICE 2018-07-03 25 (3) 0,30 %
(ID=73498)
Academia de Studii Economice din București (Academia
de Studii Economice din Bucuresti)
STADIUL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL RECRUTĂRII,
SELECȚIEI ȘI ÎNCADRĂRII PE POST ÎNTR-O
3 INSTITUȚIE PUBLICĂ Răduț Felicia Ionela 2015-07-01 20 (3) 0,24 %
Academia de Studii Economice din București (Academia
de Studii Economice din Bucuresti)
Strategia de internaționalizare a unei companii
multinaționale. Studiu de caz H&M
4 OANCĂ M ANDREEA (ID=48045) 2015-07-07 16 (3) 0,19 %
Academia de Studii Economice din București (Academia
de Studii Economice din Bucuresti)
Analiza tipurilor de clienti pe piata serviciilor hoteliere
si evaluarea eficientei strategiilor de fidelizare a
5 acestora AL RAEYS S IASMIN (ID=66916) 2017-07-05 13 (1) 0,16 %
Academia de Studii Economice din București (Academia
de Studii Economice din Bucuresti)
POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A ACTIVITĂȚII
UNEI SOCIETĂȚI ȘI EFECTELE LOR ECONOMICE
UDRESCU I VLAD - ANDREI
6 (EXEMPLU SC GFD LAKE &RIVER SRL) 2018-07-03 12 (1) 0,15 %
(ID=69843)
Academia de Studii Economice din București (Academia
de Studii Economice din Bucuresti)
METODE DE PERFECȚIONARE A
MANAGEMENTULUI SOCIETĂȚILOR CU PROFIL
COSTACHE A ROBERT - ANDREI
7 TURISTIC (EXEMPLUL ANDRADA TOURS - S.R.L.) 2018-07-03 11 (2) 0,13 %
(ID=70452)
Academia de Studii Economice din București (Academia
de Studii Economice din Bucuresti)
EVALUAREA ACȚIUNILOR
8 Academia de Studii Economice din București (Academia VÂLCU F MIHAELA (ID=50152) 2015-07-04 11 (1) 0,13 %
de Studii Economice din Bucuresti)
 METODE DE PERFECŢIONARE A
MANAGEMENTULUI FEDERAŢIEI ROMÂNE DE
NUŢĂ_O_SILVIU - GABRIEL
9 FOTBAL 2019-07-03 8 (1) 0,10 %
(ID=80047)
Academia de Studii Economice din București (Academia
de Studii Economice din Bucuresti)
AUDITUL INTERN - RELEVAN?A ÎN MISIUNILE DE
AUDIT FINANCIAR MUNTEANU E ELENA-CRISTINA
10 2017-07-03 7 (1) 0,09 %
Academia de Studii Economice din București (Academia (ID=63129)
de Studii Economice din Bucuresti)
CREŞTEREA PERFORMANŢEI ÎN DISTRIBUŢIA
PRODUSELOR AGROALIMENTARE ÎN ROMÂNIA
11 DINU G. Petre Florian 2015-08-04 7 (1) 0,09 %
Academia de Studii Economice din București (Academia
de Studii Economice din Bucuresti)
METODE DE PERFECȚIONARE A ACTIVITĂȚII BATA
SHOES SRL ȘI EFECTELE LOR ECONOMICE
12 GELCA G C MIHAELA (ID=71853) 2018-07-03 6 (1) 0,07 %
Academia de Studii Economice din București (Academia
de Studii Economice din Bucuresti)
PERFECȚIONAREA COMUNICĂRII
ORGANIZAȚIONALE ÎN ASIGURAREA SUCCESULUI
13 A.J.O.F.M IALOMIȚA JIPA C MARIA (ID=73107) 2018-07-03 6 (1) 0,07 %
Academia de Studii Economice din București (Academia
de Studii Economice din Bucuresti)

din Programul de Schimb de Baze de Date (0,23 %)

Toate fragmentele găsite în bazele de date ale altor instituții.

NUMĂR DE CUVINTE
TITLU
NR. AUTOR DATA INDEXĂRII IDENTICE (NUMĂR DE
NUMELE BAZEI DE DATE
FRAGMENTE)
MANAGEMENTUL RELAȚIEI CU CLIENȚII ÎN
CADRUL COMPANIEI S.C. KRUK ROMÂNIA
1 Iliuță Cosmina Elena 2017-06-22 13 (2) 0,16 %
S.R.L..doc
Valahia University of Targoviste (Stiinte Economice)
ANALIZA SWOT a SIVI CROM.doc
2 MARIN GEORGICĂ 2013-06-20 6 (1) 0,07 %
Valahia University of Targoviste (Stiinte Economice)

din Resursele Internetului (0,38 %)

Toate fragmentele găsite în resursele open-access de pe internet.

CUVINTE IDENTICE
NR. SURSA URL
(FRAGMENTE)
1 https://recorder.ro/fenomenul-industriei-un-succes-prea-mare-pentru-o-tara-atat-de-nepregatita/ 24 (2) 0,29 %
2 http://sites.google.com/a/fmd.md/office/publications 7 (1) 0,09 %

Conținutul analizat - similitudinile sunt evidențiate în text în funcție de sursă::

Vă rugăm să aveți în vedere faptul că sistemul nu dă verdicte. Dacă există suspiciuni, Raportul de Similitudine trebuie să fie supus unei analize detaliate.

LEGENDĂ
- Baze de Date Instituționale
- Resursele Internetului
- Baza de Date RefBooks

Introducere

Acum, mai mult ca niciodată, omenirea utilizează și este dependentă de tehnologie în orice acțiune pe care o
întreprinde, în orice plan pe care îl creează și în orice scop urmărit. Softuri accesibile de pe smartphone-uri,
laptopuri sau desktop-uri au o utilitate și o aplicabilitate din ce în ce mai mare și ne permit să realizăm într-un
timp mult mai scurt acțiunile care suntem nevoiți să le facem zilnic.
Companiile, la fel ca oamenii, utilizează tehnologia în variate moduri urmărind obținerea de avantaje
competitive față de concurență, reducerea costurilor sau dezvoltarea în ritmuri mai alerte. Aceată nevoie
continuă de tehnologie a dus la apariția multor companii care oferă softuri, dar și rețelele necesare funcționării
acestora, și la crearea industriei cu cea mai rapidă creștere dintre toate industriile, indutria IT .
Argumentele pentru care am ales această temă sunt:
1. Cererea tot mai mare de tehnologie, atât din partea companiilor, cât și din partea persoanelor fizice. 4 Din
ce în ce mai multe companii, dar și persoane fizice, cumpără soluții IT pentru activitățile pe care le
desfășoară cu scopul de a le eficientiza și de a le finaliza cât mai rapid, de aceea industria IT și piața de
softuri și soluții IT au creșteri extrem de rapide și ritmuri de dezvoltare din ce în ce mai mari;
2. România este o țară în care își desfășoară activitatea o mulțime de companii de IT, dar și piața de softuri și
soluții IT este în continuă creștere;
3. Experiența și cunoștințele dobântide în cursul celor cinci ani de studii în domeniul economic, și nu numai, mă
încurajează și mă obligă în același timp, să abordez acest subiect într-o manieră diferită de cele de până acum.
Tehnologia m-a fascinat și continuă să mă fascineze în fiecare zi prin ceea ce poate realiza și prin modul
incredibil de a ne ușura munca sau de a ne facilita accesul la informații, servicii sau produse. Interesul pentru
zona IT a crescut atunci când m-am angajat la E.S. ROMANIA, o companie multinațională de IT și soluții IT, și
am început să văd exact ce înseamnă furnizarea acestor servicii și cum evoluează piața și industria IT.
Elaborez această lucrare cu scopul de a identifica unele dintre cele mai bune și avantajoase metode de
perfecționare a managementului resurselor umane în cadrul E.S. ROMANIA și pentru a demonstra că
implementarea acestora aduce rezultate benefice companiei.
Evidențierea modalităților prin care pot fi crescute satisfacția angajaților, productivitatea muncii și profitabilitatea
companiei E.S. ROMANIA reprezintă obiectivul central al lucrării mele de disertație.

CAPITOLUL 1
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ÎN INDUSTRIA IT

1.1 Managementul Resurselor Umane – elemente teoretice

Utilizarea oamenilor, cu sensul de resurse umane, este datată din cele mai vechi timpuri, iar istoria, dar și
obiceiurile împământenite în culturile tuturor popoarelor, ne arată că, dintotdeauna în cadrul colectivătăților de
oameni s-a încurajat dobândirea anumitor talente și fructificarea acestora în folosul comunității.
Odată cu evoluția umanității, a crescut și complexitatea acțiunilor oamenilor, iar aceste talente s-au transformat,
mai întâi în meșteșuguri ca mai apoi să devină meserii cu un grad mare de complexitate. Abia la sfârșitul
secolului XVIII, începutul secolului XIX complexitatea meseriilor a făcut necesară coagularea și organizarea
tuturor acțiunilor și activităților ce țin de resursele umane într-o meserie și, pe urmă, într-o specializare
Putem afirma că: Managementul Resurselor Umane cuprinde totalitatea practicilor și a deciziilor manageriale
care afecteză sau influențează direct oamenii (resursele umane) angrenate în procesul desfăsurare a activității
specifice unei organizații. (Constantinescu, 1999, p.44)
O altă abordare ne spune că Managementul Resurselor Umane reprezintă un întreg format din funcții și resurse
interconectate având ca scop atragerea, socializarea, motivarea, reținerea și păstrarea angajaților unei
organizații. (Manole, 2013, p.19)
Armstrong definește 3 Managementul Resurselor Umane ca fiind o abordare strategică și coerentă a celor
mai valoroase active ale unei organizații – oamenii care lucrează pentru aceasta – cei care contribuie
individual și colectiv la realizarea obiectivelor acesteia. (2006, p. 3)
De-a lungul istoriei Managementului Resurselor Umane s-au concretizat 4 etape principale:
1. Sistemul meseriilor – un sistem din cele mai vechi timpuri în care ucenicii urmau perioade de pregătire
pentru a putea prelua sarcinile și îndatoririle meșterilor. Existau bresle alcătuite din meșteșugari care
supravegheau procesele de producție și calitatea produselor și stabileau condițiile de angajare. În acest sistem,
meseria se învăța și se transmitea, cel mai adesea din tată în fiu, iar schimbarea meseriei sau a metodelor prin
care aceasta se realiza dura, de obicei, foarte mult și se producea de-a lungul câtorva generații;

2. Managementul științific – reprezentat de sistemul apărut odată cu revoluția industrială și cu dezvoltarea

producției în masă care a dus la dispariția breslelor meșteșugărești. Munca s-a schimbat din cel puțin două
aspecte. Primul, sarcinile complexe s-au impărțit în operații simple care nu mai necesitau o specializare a
muncitorilor (utilizarea muncitorilor necalificați), iar al doilea aspect, extinderea atât de mare a producției a creat
nevoia de a avea un intreg sistem ierarhic de supraveghetori și conducători. Această etapă a pus bazele creării
unei speacializări separate în cadrul unei companii, aceeia de responsabilul cu resursele umane. Chiar dacă
activitățile desfășurate erau unele rudimentare în raport cu cele pe care le întâlnim azi în cadrul unui
departament de resurse umane, ele au pus bazele a tot ceea ce a urmat;

3. Abordarea prin prisma relațiilor umane – marcată de descoperirea relațiilor umane în interiorul companiilor,
de creșterea mulțumirii angajaților, a productivității și a moralului acestora prin acordarea înțelegerii de care
angajații au nevoie la locul de muncă și nu numai. Etapa aceasta apare în urma înțelegerii importanei pe care o
are mulțumirea resurselor umane vis-a-vis mediul în care îți desfășoară activitatea, colectivul de muncă și felul
în care este văzut și recompensat în interiorul companiei. Observându-se că îmbunătățirea acestor factori duce
la o productivitate mai mare a angajaților, companiile au început să fie din ce în ce mai atente și mai sensibile la
nevoile angajaților;

4. Știința organizatorică – reprezentată de îmbinarea cercetărilor științifice asupra organizațiilor și noile

descoperiri în domeniul științelor comportamentale. (Constantinescu, 1999, p.57)

1.2 Industria IT – scurt istoric

Termenul IT a apărut pentru prima dată în anul 1958 într-un articol ce a fost publicat în revista Harvard
Business Review și în care autorii acestuia denumeau această tehnologie, nouă în acele momente, „tehnologia
informației” (Information Technology).
Chiar dacă de-a lungul timpului industria a evoluat, denumirea a rămas la fel, iar astăzi, industria IT este una
dintre cele mai importante industrii la nivel global și cea care are cel mai accelerat ritm de creștere.
În România, industria IT respectă trendul internațional cu creșteri însemnate 7 de la an la an și cu acapararea
unui număr 2 din ce în ce mai mare de angajați. 10 Din punct de vedere istoric, industria IT din România
începe în anii `50 când țara noastră era una 1 din cele 8 țări la nivel mondial care reușise să proiecteze și să
construiască un calculator electric. Regimul comunist a susținut această industrie până la Revoluția din 1989
ceea ce a făcut ca țara noastră să aibă un număr consistent de specialiști.
După evenimentele din anul 1989, România a trecut printr-o perioadă confuză în care abilitățile acestor
specialiști au părut inutile așa că mulți dintre ei au plecat din țară. Cei puțini care au rămas au înființat companii
pentru care succesul avea să vină mult mai târziu.
Anii 2000 au reprezentat startul industriei IT în România și a avut mai multe cauze. Una dintre ele este faptul
că, în 2003 Guvernul Năstase a decis că angajații din zona IT să fie scutiți de impoitul pe profit, o parte din
specialiștii plecați în anii `90 din țară s-au reîntors și au deschis propriile companii. Un alt factor care a
influiențat creșterea rapidă a acestui sector a fost contextul politic favorabil, faptul că România era pe lista țărilor
care urmau să adere în Uniunea Europeană, ceea ce deschidea o piață și mai mare pentru companiile care
activau în țară.
A urmat o perioadă în care această industrie a „explodat”, iar astăzi industria IT are un ritm atât de rapid de
creștere încât adevărata problemă cu care se confruntă nu este în interiorul ei ci în incapacitatea statului român
de a prevedea și gestiona această creștere și de a furniza și menține resursele umane specializate în țară.

1.3 Industria IT – la nivelul României

Industria de software și de servicii din România reprezintă unul dintre puținele sectoare economice care au
evoluții favorabile cu toate că rata medie anuală de creștere este de doar 4%, cu mult mai mică decât rate
medie anuală de creștere înregistrată înaintea crizei din 2007, care atingea 15-20%.
(https://www.anis.ro/mediul-de-afaceri/industria-de-software-si-servicii-din-romania/#.XZSNKkYzaUk, accesat la
20.09.2019)
Rata de creștere a acestui sector economic, dar și salariile oferite de companiile care își desfășoară activitatea
în domeniu atrag din ce în ce mai mulți oameni către acest segment, iar o statistică ANIS (Agenția patronală a
industriei de software și servicii) arăta că în 2018 piața de software și servicii din România număra aproximativ
110,000 de angajați. Valoarea acestui sector pentru anul 2018 a fost de aproximativ 4 miliarde de euro, 3,15
miliarde de euro venind din exportul de software-uri și servcii.
Principalii clienți ai companiilor care activează în acest sector sunt sectorul public, industriile, sectorul bancar,
sectorul telecomunicațiilor și cel al comerțului.
În România, sectorul serviciilor și al software-urilor produce venituri ce reprezintă aproximativ 3,76% din PIB-ul
pe anul 2018, procentaj care se clasează sub media la nivelul Uniunii Europene, dar care se află într-o creștere
constantă și susținută.

Tab.nr.1.3.1: Procentajul industriei IT în PIB - 2018

Sursa: Eurostat

CAPITOLUL 2
PREZENTAREA GENERALĂ A DXC

2.1 Date generale referitoare la DXC

2.1.1 Datele de identificare DXC
DXC Technology este o societate privată având răspundere limitată, cu sediul pe strada Fabrica de glucoză, nr.
5, clădirea F, Etajele 9 și 12, spațiul B și etajul 13, București, Sector 2, cod NACE 4651.
A fost înregistrată la Registrul Comerțului în anul 2000, având numărul de înmatriculare la Registrul Comerțului
J40 /2755 /2000, Cod Unic de Înregistrare (CUI) RO 12809065 cu numele de Enterprise Services Romania –
S.R.L.. Denumirea sub care este cunoscută compania la nivel internațional este DXC Technology și reprezintă
o referință la misiunea companiei care îndrumă clienții în călătoria lor spre digitalizare. X este o referință la
companie, un multiplicator de forță care permite clienților să profite de oportunitățile expuse de tehnologia de
astăzi în schimbare rapidă.
2.1.2 Scurt istoric al DXC Technology
În 1959, Ryan Nutt și Fletcher Jones, doi ingineri au creat compania Computer Science Corporation (CSC) cu
un buget de 100$ la acea vreme, companie care în decursul a cinci decenii a ajuns să furnizeze producătorilor
de computere programe complexe ca sisteme de operare sau compilatoare. Datorită creșterii rapide, CSC
începe colaborări cu mai multe guverne și cu companii internaționale.
În 1962, în Dallas, Texas, Ross Perot, un angajat în vânzări al IBM ce mai târziu avea să devină un renumit om
de afaceri, dar și un politician abil, creează Electronic Data Systems cu o investițe inițială de 1,000$, companie
care a ajutat peste 500 de milioane de pasageri ai liniilor aeriene de zbor, a procesat 13 miliarde de carduri de
credit și a realizat 2,4 miliarde de tranzacții de asistență medicală. Electronic Data Systems a intrat în grupul HP
după care a fost creată HP Enterprise Services, concentrată pe transformarea întreprinderilor și obținerea de
rezultate de business.
DXC Technology s-a format pe data de 1 Aprilie 2017 prin contopierea a două companii: Computer Science
Corporation (CSC) și Enterprise Servicies, companie rezultată la rândul ei din diviziunea Helwett Packard INC.
(HP INC) în Helwett Packard Enterprise și Enterprise Servicies.
După formarea companiei au avut loc o serie de achiziții care aveau ca scop propulsarea noii entițăți în topul
companiilor de acest gen din lume. Cele mai importante achiziții sunt Tribridge (2018), un important furnizor al
Microsoft Dynamics 365 Solutions și Luxoft (2019).
În prezent DXC Technology este lider de piață în domeniul furnizării de softuri și soluții IT și operează în peste
70 de țări având aproximativ 170.000 de angajați.
2.1.3 Structura organizatorică a DXC
Structura organizatorică este reprezentată de ansamblul subdiviziunilor organizatorice și totalitatea
persoanelor, părți ale unei organizații, care au concepții sau preocupări comune, agreate și stabilite de un
regulament, creat în manieră 6 să garanteze premisele organizatorice utile fixării și realizării obiectivelor
previzionate. (Nicolescu et Verboncu, 2008, p. 75)
O altă abordare ne spune că structura organizatorică în cadrul unei organizații este redarea formală a
organizării structurale ce are principale funcții proiectarea departamentelor ce alcătuiesc o organizație, definirea
poziției fiecărui departament în structura lor și reglementarea relațiilor organizaționale constituite între acestea.
(Deac et al, 2017, p.92)
În cadrul DXC Technology întâlnim, ca, de altfel, la majoritatea marilor companii, o structură funcțională care
permite ca resursele organizației, în activitatea pe care o desfoșoară, să fie utilizate într-un mod cât mai
eficient, air comunicarea dintre acestea să se realizeze cu rapiditate și mesajele să fie transmise foarte clar.
(Pîrvu et Stănescu et Lungu, 2011, p.101)
Vizualizarea, cunoașterea și studierea structurii organizatorice a unei întreprinderi se face adesea cu ajutorul
organigramei. Ea poate fi definită ca reprezentarea grafică, imaginea structurii organizatorice, elaborată sub
formă de simboluri care urmăresc reguli specifice. (Nicolescu et Verboncu, 2008, p.102)
O altă abordare ne definește organigrama ca fiind documentul de bază ce ilustrează structura organizatorică. În
cadrul acesteia sunt reprezentate grafic structura de management și departamentele funcționale și operaționale
care alcătuiesc o organizație. ( 1 Deac et al, 2017, p.117)
În cadrul DXC Technology, organigrama (fig. Nr. 2.1) este una de tip piramidal, relițiile stabilite în cadrul
acesteia fiind de mai multe feluri printre care, cele mai prezente, sunt relațiile ierarhice, funcționale, de control și
cooperare.

Fig. nr. 2.1: Organigrama DXC Technology

Sursa: DXC.Technology
Chief Executive Officer-ul (CEO) companiei se află, după cum se observă și din organigramă, pe rimul nivel
ierarhic, având în subordine atât directorii tuturor departamentelor care alcătuiesc organizația, cât și diviziuni
ale organizației, lucru specific tipului de structură ierarhic-funcțională.
Pe al doilea nivel ierarhiv se află toți directorii de departamente și cele 4 mari diviziuni în care compania este
împărțită.
Chief Information Officer (CIO) are în subordine mai multe departamente printre care cel ce asigură accesul la
informații necesare desfășurării activității în companie, stocarea acestora, distrugerea informațiilor care nu mai
sunt necesare și îmbunătățirea căilor de comunicate în interiorul companiei, dar și a companiei cu alte
organizații.
Chief Financial Officer (CFO) are în subordine departamentele financiare din toate regiunile unde compania
este prezentă, dar și analiștii financiari responsabili de contractele pe care DXC Technology le are cu clienții.
Totalitatea acestor departamente și resurse însumează aproximativ 65% din companie.
Chief Marketing and Communications Officer (CMCO) este responsabil de departamentul de Marketing al
organizației, de felul cum organizația comunică cu stakeholderii și de imaginea organizației la nivel global.
Chief Technology Officer are în subordine toate structurile care asigură securitatea datelor companiei, a
bunurilor acesteia, dar și a angajaților, departamentul care se ocupă de aparatura și software-urile necesare
desfășurării activității companiei.
Chief Human Resources Officer este responsabil de resursele umane la nivel mondial stabilind numărul de
persoane necesar fiecărui centru, realizând politici de acaparare a forței de muncă specializată în domeniul în
care activează compania și de reținere a forței de muncă deja angajată în companie.
Cele 4 mari diviziuni care alcătuiesc organizația, sunt, de asemenea, în subordinea directorului executiv și au
roluri cheie în desfășurarea activității companiei.
Divizia de achiziții (Procurement) se ocupă de partea de achiziții a contractelor semnate între DXC Technology
și clienții acesteia. Astfel, dacă un contract presupune realizarea unei noi rețele informatice pentru clientul DXC
Technology, divizia de achiziții va asigura partea hardware a proiectului, iar partea software va vi asigurată de
către divizia Livrări.
Divizia de oferte (Offering) are ca obiect de activitate crearea de relații cu noi clienți sau întărirea relațiilor cu
actualii clienți, analizarea nevoilor acestora și traducerea acestora în serviciile pe care organizația le oferă.
Divizia de vânzări (Sales) întră în acțiune din momentul în care contractele între DXC Company și clienți se
semnează. Astfel, divizia vânzări supraveghează contractul pe toată durata lui prin analiști financiari care
urmăresc evoluția economică a acestora, dar și manageri de proiecte care ajută la dezvoltarea serviciilor
agreate în contractele semnate prin asigurarea comunicării continue între clienți, analiști financiari și inginerii
care se ocupă de dezvoltarea de servicii. La finalul fiecărui contract, serviciul este vândut în totalitate clientului
care l-a comandat.
Divizia de livrări și alte operațiuni (Delivery & Operațions) are rolul de a dezvolta soluții pentru clienții DXC
Technology, de a implementa aceste soluții în sistemele clienților companiei și de a asigura mentenața
sistemelor furnizate.
La nivel mondial, DXC Technology este împărțită în mai multe regiuni, fiecare cu specificul ei, dar care
funcționează ca un tot unitar, bucurându-se de avantajele pe care anumite regiuni sau țări le oferă anumitor
tipuri de activități desfășurate în cadrul companiei (vezi fig.nr. 2.2).

Fig. nr. 2.2: Regiunile DXC Technology la nivel global

Sursa: DXC Technology

Explicarea regiunilor

2.2 Analiza pieței pe care DXC Technology INC activează

2.2.1. Serviciile DXC Technology INC
DXC Technology este o companie de IT specializată în digitalizarea companiilor și transformarea acestora în
companii ale secolului XXI. Luând naștere în urma fuziunii a două companii mari care aveau același domeniu
de activitate, DXC Technology a devenit lider de piață în acest sector, iar serviciile pe care le oferă sunt
rezultatul îmbinării celor mai bune servicii oferite de companiile care i-au dat naștere.
În DXC Technology, regiunea geografică Europa este alcătuită din trei regiuni economice, Southern Europe
(SE), North and Central Europe (NCE) și United Kingdon, Ireland, Israel, Midle East and Africa (UKIIMEA), care
formează un centru de venit și cost numit Europe. Mai există alte două regiuni economice la nivel global,
Americas și Asia and Oceania cuprinzând regiunile geografice cu aceleași nume.
Datorită faptului că centrul DXC Technology din București este inclus în regiunea economică Europe, vom
analiza cifrele de la nivelul regiunii, DXC Technology România nefiind un centru separat de venituri și costuri.
La nivelul Europe cifra de afaceri pentru anul 2018 a fost de aproximativ 7 miliarde de dolari care este rezultatul
oferirii de servicii excelente clienților din zonele geografice menționate mai sus.
Serviciile oferite de DXC technology sunt împărțite pe mai multe categorii pentru ca fiecare client să primească
tipul de serviciu de care are nevoie (vezi 13 fig.nr. 2.3).

Fig. nr. 2.3: Cifra de afaceri împărțită pe categorii de servicii

5 Sursa: : prelucrarea efectuată de autor având la bază datele din bilanțul contabil al DXC Technology
Europe

Traditional Cloud Platform Services (Servicii standard de platforme cloud) reprezintă o categorie de servicii
destinate clienților care doresc ca datele lor să fie încărcate în serverele DXC Company, cu acces imediat la
acestea și cu spațiu de stocare nelimitat. Această categorie de servicii asigură puțin peste 10% din cifra de
afaceri la nivelul DXC Technology Europe și este una dintre cele mai profitabile categorii ale companiei.
Traditional Workplace (Servicii standard pentru locul de muncă) este o categorie de servicii accesată în special
de clienții care doresc aparatură compatibilă cu anumite software-uri și este comandat, de obicei, împreună cu
alte servicii. Această gamă de servicii a generat în anul 2018 o cifră de afaceri de aproape 106 milioane de
dolari, adică 1,46% din cifra de afaceri totală a DXC Technology Europe.
Security (Securitate) este categoria de servicii cea mai profitabilă a DXC Technology Europe și presupune
securizarea datelor clienților prin sisteme create și adaptate specificului fiecărui client. Procentajul pe care
serviciile de securitate îl ocupă în total cifră de afaceri este de 18,5% însumând peste 1,3 miliarde de dolari.
Digital Cloud Platform Services ( Servicii digitale de platforme cloud) reprezintă, de asemnea, una dintre cele
mai profitabile categorii de servicii oferite de DXC Technology Europe. Aceste servicii sunt accesate de clienții
care doresc propria rețea de stocare a datelor în serverele proprii, cu accesul software-urilor proprii la aceste
date și spațiu de stocare nelimitat. Cifra de afaceri generată de această categorie de servicii s-a ridicat la
aproximativ 1,3 miliarde de dolari, adică 17,54% din totalul cifrei de afaceri a DXC Technology Europe.
Digital Workplace (Digitalizarea locului de muncă) este categoria de servicii care oferă clienților posibiliteatea
de a-și automatiza munca de zi cu zi prin crearea de aplicații și sisteme care comunică între ele. Această gamă
de servicii a generat aproximativ 250 milioane de dolari, adică 3,4% din totalul cifrei de afaceri.
Digital (Digitalizare) este o categori de servicii similară cu precedenta, diferența între cele două fiind faptul că
Digital Workplace creează aplicații pentru procese deja existente, pe când Digital creează aplicații noi, gândite
de la 0 pentru rezolvarea sarcinilor de zi cu zi. Cifra de afaceri generată de această gamă de servicii se ridică la
aproximativ 700 milioane de dolari, adică 9,56% din total cifră de afaceri.
Apps Services (Service pentru aplicații) reprezintă singura categorie de servicii prezentă în toate contractele
semnate de DXC Technology Europe și presupune mentenanța aplicațiilor vândute de către companie clienților
sau preluarea mentenanței de către companie pentru aplicațiile deja existente ale clienților. Apps Services a
generat aproximativ 12% din totalul cifrei de afaceri, adică o sumă de 861 de milioane de dolari.
Analytics (Instrumente de analiză) este o gamă de servicii accesată în special de clienții care lucrează cu volum
mare de date și au nevoie de aplicații și centralizatoare de informații astfel încât să poată extrage toate datele
necesare din informațiile pe care le au. Analytics a însemnat aproape 10% din cifra de afaceri a DXC
Technology Europe în 2018 ceea ce înseamnă peste 700 de milioane de dolari.
Banking (Servicii bancare) reprezintă de asemenea, una dintre cele mai profitabile categorii de servicii ale DXC
Technology Europe și se adresează în special clienților instituții bancare, dar și altor tipuri de clienți care vor să
implementeze sisteme de facturare, colectare de venituri sau plăți. Această gamă de servicii a generat în 2018
o cifră de afaceri de 916 milioane de dolari, adică mai bine de 12% din cifra de afaceri.
Consulting (Consultanță), ultima categorie de servicii din lista DXC Technology Europe este, după cum îi spune
și numele, reprezentată de servicii de consultanță. A generat în 2018 peste 340 de milioane de dolari, adică
aproximativ 5% din cifra de afaceri.
2.2.2. Concurenții DXC Technology
Fiind o companie globală, DXC Technology se află în competiție atât cu marile companii, care au același
segment de activitate, cât și cu companiile regionale care, de cele mai multe ori, se bazează pe inovații sau pe
nișe pentru a intra în competiție.
Dacă jucătorii mici, regionali, nu reprezintă neapărat o amenințare pentru DXC Technology, prin faptul că pot
deveni subcontractori ai companiei, astfel aceasta le controlează o parte din activitate sau, dacă devin o
amenințare, sunt cumpărați și transformați în filiale DXC Technology, companiile mari, globale, care au în
portofoliu clienți importanți și valoroși, pot devia traiectoria pe care DXC Technology o urmează în drumul spre
succes.
Astfel, cei mai importanți concurenți ai DXC Technology sunt:
- Microfocus – o companie globală care operează pe piața transformării și digitalizării companiilor la nivel
mondial de origine britanică. Este, probabil, cel mai serios concurent al DXC Technology deoarece, de-a lungul
timpului, forța de muncă a celor două companii s-a interschimbat astfel, nu doar segmentul de activitate al celor
două companii este identic, dar și procesele, sarcinile, modul de operare, sistemele și industriile pe care
activează cele două companii sunt foarte asemănătoare;
- Accenture – o companie irlandeză de consultanță în management, outsourcing și soluții tehnice cu prezență
globală, mai ales Europa și Asia. Accenture este principalul concurent pe categoriile de servicii „Consulting” și
„Apps Services”, fiind, în trecut, subcontractori pentru anumite proiecte ale DXC Technology, în prezent
preluând o parte din clienții care accesau aceste tipuri de servicii;
- Dell Technologies – o companie americană de hardware, software, security software și information security,
principalul concurent al DXC Technology pe partea de furnizare hardware, rețele de transfer a datelor și
servere de stocare a informațiilor.

2.2.3. Clienții DXC Technology

1 Cei mai importanți stakeholderi pentru o companie sunt clienții ei. Ei asigură fluxul de bani fără de care
o companie nu-și poate desfășura activitatea. Comportamentul acestora față de o componie reflectă atitudinea
oamenilor când sunt puși în postura de a cumpăra și consuma bunuri și servicii (Cătoiu et Teodorescu, 2003,
p.225), lucru extrem de important pentru a ști și a te profila după nevoile clienților.
DXT Technology nu face abstracție de la regula de mai sus, de aceea compania investește sume importante de
bani pentru a avea o imagine cât mai bună în piață, 1 dar și pentru a-și fideliza clienții pentru a-i păstra cât
mai mult timp cu relații contractuale.
Clienții DXC Technology sunt, de obicei, companii care doresc o transformare totală a modului de operare,
doresc soluții eficiente și la îndemână pentru situațiile cu care se confruntă în activitatea lor și care doresc, la
rândul lor, să ofere clienților lor bunuri și servicii de calitate.
Majoritatea clienților DXC Technology sunt companii care oferă diverse servicii cum ar fi: servicii bancare,
analiză a datelor, servicii de securitate, automatizare, dar mai există și clienți care fac parte din industrii ca
transportul aerian, feroviat, asigurări, sectorul public, energie etc. și care apelează la serviciile DXC Technology
pentru a deveni companii ale secolului XXI.

CAPITOLUL 3
DIAGNOSTICAREA ACTIVITĂȚII DXC Technology

O abordare mai largă a analizei economico-financiare ne spune că aceasta este un instrument a cărui rost este
acela de a asigura analizarea unui organism economic, având ca principal scop identificarea, clasificarea și
rezolvarea problemelor cu care se confruntă o companie. Analiza diagnostic identifică, astfel, cele mai bune
metode, tehnici și pași pe care membrii conducerii întreprinderii îi vor folosi în înțelegerea activității economico-
financiare din trecut, dar, în același timp, îi vor ajuta să aibă o viziune mai bună asupra deciziilor ce vor trebui
luate în viitor pentru a îmbunătăți activitatea companiei în ansamblu. (Cândea et Farcaș, 1998, p.185)

1 3.1 Analiza S.W.O.T. a DXC Technology

Analiza S.W.O.T este (una dintre cele multele intrumente de planificare strategică) utilizată pentru a evalua
punctele forte (strenghts), punctele slabe (weaknesses), oportunitățile pe care le are comoania (opportunities),
dar și amenințările la care este supusă (threats). (Hay et Castilla, 2006)
Diagnosticarea activității unei companii urmărește două aspecte:
- Investigarea potențialului companiei, a capacității acesteia, a resurselor de care dispune și gradul de
îndeplinire a strategiei alese și poartă numele de diagnosticare internă;
- Investigarea factorilor externi companiei asupra cărora aceasta nu exercită un control direct și care îi poate
influiența traiectoria spre dezvoltare, numită și diagnosticarea externă.
Puncte forte în desfășurarea activității DXC Technology:
- Numărul mare de servicii pe care compania îl oferă clienților săi. Fiind lider global pe sectorul său de activitate,
gama de servicii oferită este una extrem de largă tocmai pentru a putea concura cu alte companii din domeniu
pe orice piață din lume. Acest lucru face posibilă alegerea companiei de către clienți nu doar datorită numelui și
mărimii acesteia, ci și pentru că are servicii pliabile pentru aproape orice tip de activitate;
- Adaptarea serviciilor la nevoile fiecărui client. Chiar dacă gama de servicii este una în care poate fi ușor
sesizat serviciul potrivit pentru fiecare client, DXC Technology, prin consultanți, analiști, ingineri și ofertanți
reușește să afle în detaliu dorințele clienților și să adapteze serviciile vândute special pentru tipul de activitate și
pentru procesele desfășurate de client;
- Timpii scurți de crare și livrare a serviciilor. Un avantaj competitiv al DXC Technology este timpul scurt în care
clienții își primesc serviciile comandate. Fiecare contract este important, de aceea, în momentul în care se
semnează un nou contract, persoanele din spatele acestuia știu deja că au resursele necesare finalizării
proiectului în timpul agreat de părți. Acest lucru are două consecințe favorabile, prima, crește respectul clienților
pentru companie și a doua, fidelizează clienții;
- Calitatea serviciilor furnizate. DXC Technology pune accent pe calitatea serviciilor comandate de clienți, de
aceea controalele de calitate sunt un lucru obișnuit, iar un proiect important și valoros poate avea parte de
controale de calitate lunar;
- Parteneriatele cu furnizori importanți. De-a lungul timpului, DXC Technology a creat legături puternice cu
furnizorii care, l-a rândul lor, au fost interesați în păstrarea unei legături cât mai strânse cu liderul mondial în
digitalizare și transformare. Acest lucru are beneficii atât pentru companie, cât și pentru clienții acesteia
deoarece discount-urile provenite în urma numărului mare de produse și servicii furnizate către DXC
Technology, se regăsesc în scăderi de prețuri pentru serviciile oferite de aceasta;
- Imaginea și prestigiul DXC Technology. Luând naștere prin fuziunea a două companii de top la nivel în
domeniul tehnologiei, DXC Technology se bucură de renumele câștigat de acestea, de imaginea creată la nivel
mondial și de încrederea companiilor din piață în serviciile pe care le comercializează.
Principalele vulnerabilități ale activității DXC Technology:
- Insuficienta și proasta comunicare cu angajații despre direcția în care compania merge, despre condițiile și
nevoile angajaților și despre îndatoririle și drepturile acestora. Cea mai mare parte din angajații DXC
Technology au fost, înainte de apariția companiei, angajați ai HP INC. Când cea din urmă s-a împărțit în două
companii cu domenii diferite de activitate, HP Enterprise și Enterprise Servicies angajaților nu li s-a comunicat
în prealabil despre acest lucru, ei știind de acest fapt din surse indirecte, iar o mare parte dintre ei nu au putut
să aleagă în care companie să rămână. După ce Enterprise Servicies și CSC s-au unit sub forma unei noi
companii, DXC Technology, angajații au aflat, din nou, de-abia în momentul în care unirea celor două companii
era deja făcută;
- Sitemele informatice în care angajații își desfășoară activitatea de zi cu zi. Deși DXC Technology este o
companie de IT, sistemele în care angajații trebuie să lucreze sunt cu mult în urma sistemelor pe care
compania le comercializează. Acest lucru duce la întârzieri în prelucrearea datelor, termene ratate și multă
frustrare;
- Scăderea cifrei de afaceri în ultimii doi ani. DXC Technology se confruntă cu o scădere a cifrei de afaceri
începându cu anul 2016 astfel încât dacă cifra de afaceri în acel an fost de 7,844,038,234.05 dolari, în 2017 și
în 2018, cifra de afaceri a scăzut atingând valori de 7,776,463,187.43 dolari, respecitv 7,241,955,471.39 dolari.
Principalele oportunități ale DXC Technology:
- Creșterea interesului companiilor de toate mărimile pentru digitalizare și transformare. DXC Technolgy, prin
serviciile oferite, ajută companiile să devină companii ale secolului XXI, iar multe dintre acestea realizează
beneficiile aduse de tehnologie și avantajele concurențiale pe care le poate genera digitalizarea și
transformarea;
- Creșterea interesului sectoarelor publice din anumite țări pentru serviciile oferite de companiile care operează
pe acest segment. Din ce în ce mai multe ministere la nivel global aleg companii IT pentru a crea sisteme,
rețele și/sau programe prin care cetățenii țărilor respective să poată accesa și să aibă parte de servicii publice
de calitate;
- Percepția pieței despre companiile din care a luat naștere DXC Technology este una foarte bună, iar acest
lucru poate să confere un avantaj în alegerea companiei pentru furnizarea unor servicii în detrimentrul unui
concurent.
Principalele amenințări pentru DXC Technology:
- Companiile regionale sau locale, de mici dimensiuni, dar care vin cu inovații ce le asigură avantaje competitive
serioase sau abordează o nișă a pieței serviciilor IT. Acestea companii sut adversari serioși ai DXC Technology
deoarece știu că pentru a pătrunde pe piață au nevoie de un avantaj competitiv, iar de cele mai multe ori,
scopul lor este doar de a se face remarcați pentru a fi asimilați de marii jucători;
- Situația economică a furnizorilor la nivel global. DXC Technology are parteneriate strânse cu furnizorii cu care
colaborează, dar anumite probleme financiare ale acestora pot afecta compania și, indirect, pe clienții acesteia;
- Politicile fiscale și nu numai ale țărilor unde este prezentă. Fiind o companie globală, DXC Technology
activează în mai multe tări, pe mai multe continente, în diferite culturi. Există în permanență riscul ca într-o țară
sau într-o regiune, politicile să fie schimbate în detrimentul multinaționalelor sau a companiilor străine.

3.2 Diagnosticarea generală a DXC Technology cu ajutorul principalilor indicatori de volum ai activității
economico – financiare
În tabelul de mai jos sunt prezentați principalii indicatori de volum, iar cu ajutorul acestora vom observa și
interpreta activitatea economico-financiară a DXC Technology pe o perioadă de 3 ani.
Tabelul nr. 3.1: Principalii indicatori de volum
Indicatori Unitate de măsură 2018 2017 2016
Total active imobilizate USD 876,186,012.37 4,480,158,109.49 645,653,354.88
Total active circulante USD 1,979,624,980.78 3,793,021,102.78 4,610,328,042.04
Stocuri USD - - 66,544,687.20
Creanțe USD 1,248,316,678.65 1,310,782,266.18 1,659,896,413.16
Casa și conturile la bănci USD 731,308,302.13 2,482,238,836.60 2,883,886,941.68
Cheltuieli în avans USD 124,748,057.32 188,117,139.37 138,382,972.89
Datorii pe termen scurt USD 94,287,316.06 135,657,792.60 168,050,312.48
Datorii totatele USD 895,032,568.05 1,121,574,212.15 1,712,134,815.52
Venituri în avans USD 16,114,210.00 135,412,130.00 6,021,921,300.00
Provizioane USD 1,870,392.00 2,424,725.00 3,128,951.00
Capital total USD 653,296,803.07 709,048,221.86 710,069,976.69
Capital social USD 50,029.00 50,029.00 50,029.00
Cifra de afaceri USD 7,241,955,471.39 7,776,463,187.43 7,844,038,234.05
Total venituri USD 7,416,475,551.07 10,514,870,796.67 8,029,552,294.70
Sursa: prelucrarea efectuată de autor având la bază datele din bilanțul contabil al DXC Technology
Datele din tabelul prezentat mai sus ne pot oferi informații importante cu privire la direcția pe care
compania o urmează, trendul pe care îl urmează activitatea pe care o desfășoară și evoluția acesteia pe
întreaga perioadă analizată.
Primul indicator ales pentru analiza situației economico-financiare a DXC Technology 11 este cifra de afaceri.
Cifra de afaceri reprezintă totalul veniturilor înregistrate de o companie într-o perioadă de timp determinată 1
din vânzarea de bunuri, mărfuri, prestarea de servicii sau executarea de lucrări, exceptând rebuturile,
remizele sau alte reduceri de care se pot bucura clienții. (Spătaru, 2010)
În graficul următor se poate observa evoluția 2 cifrei de afaceri în perioada analizată:

1 Fig.nr.3.1: Evoluția cifrei de afaceri în perioada 2016-2018

Sursa: prelucrarea efectuată de autor având la bază datele din bilanțul contabil al DXC Technology
După cum putem observa, trendul cifrei de afaceri în perioada analizată este unul descrescător, cu o variație
puternic descendentă între anul 2017 și 2018 (aproximativ -7%).
Acest lucru se datorează, în principal, diviziunii totale dintre noua companie, DXC Technology, și companiile din
care ea s-a format, Computer Science Corporation (CSC) și Enterprise Servicies (ES), în anul 2017, lucru care
a făcut ca mare o parte din activitatea desfășurată înainte de unirea celor două companii să fie preluată de noua
companie, dar unele contracte, care nu puteau continua decât în firmele inițiale, au rămas ca parte a activității
acestora.
Deoarece cifra de afaceri, prin definiție, este suma tuturor veniturilor unor companii, vom analiza mai departe și
evoluția acestora în perioada 2016-2018.

Fig.nr.3.2: Evoluția veniturilor în perioada 2016-2018

Sursa: prelucrarea efectuată de autor având la bază datele din bilanțul contabil al DXC Technology
Variația veniturilor este o reflexie fidelă a schimbărilor prin care a trecut compania, în perioada analizată, vârful
din anul 2017 fiind cauzat de vânzarea către firma mamă a unor subdiviziuni, după care situația s-a stabilizat la
nivelul anului 2018.
O altă componentă importantă în analiza situației economico-financiare a DXC Technology o reprezintă
costurile companiei.

Fig.nr.3.3: Evoluția costurilor în perioada 2016-2018

Sursa: prelucrarea efectuată de autor având la bază datele din bilanțul contabil al DXC Technology
Costurile respectă trendul veniturilor prezentat mai sus, în principal, din același motiv, vânzarea subdiviziunilor
către firma mamă presupunând niște costuri de reorganizare, recreare de sisteme și reangajare de personal
pentru a putea ca acele subdiviziuni să fie înlocuite în interiorul altor departamente.
Din analiza veniturilor și a costurilor ne putem face o idee despre activitatea economică a firmei, însă acest
lucru nu este singurul aspect pe care putem să-l determinăm din această analiză. Unul dintre cele mai
importante analize, dacă nu cea mai importantă, este cea a analizei profitului. Ea ne poate spune dacă direcția
în care se îndreaptă compania este una bună sau nu, dacă strategia adoptată de aceasta dă roade și dacă
compania are forța de a continua să-și crească nivelul activității în viitor.

7 Fig.nr.3.4: Evoluția profitului în perioada 2016-2018

1 Sursa: prelucrarea efectuată de autor având la bază datele din bilanțul contabil al DXC Technology

Fig.nr.3.5: Evoluția marjei profitului în perioada 2016-2018

Sursa: prelucrarea efectuată de autor având la bază datele din bilanțul contabil al DXC Technology

Profitul, deloc surprinzător, urmează modelul veniturilor și costurilor prezentat mai sus. Anul 2017 reprezintă
anul cu veniturile cele mai mari datorită vânzării unor anumite subdiviziuni, după care profitul s-a stabilizat în
anul 2018, ajungând cam la același nivel ca în anul 2016.
De pe urma analizei profitului putem trage concluzia că trendul este unul ușor ascendent, profitul este într-o
creștere ușoară și că activitatea pe care o desfășoară compania continuă să aducă plus valoare pentru clienții
ei.
3.2.1 Analiza ratelor de gestiune
Rolul pe care analiza ratelor de gestiune îl are în lucrarea aceasta est acela de a ne furniza informații utile
legate de 4 indicatori care ne interesează instudiul nostru și anume rotația imobilizărilor nete, durata de rotație
a activelor circulante, durata de încasare a creanțelor și durata de achitare a furnizorilor.
Tab.nr.3.2: Analiza indicatorilor aferenți ratelor de gestiune a DXC Texhnology
Indicatori Mod de calcul Unitate de măsură 2016 2017 2018
Rotația imobilizărilor nete
rotații 12.15 1.74 8.27
Durata de rotație a activelor circulante
zile 2,570.60 304.79 813.37
2 Durata de încasare a creanțelor
zile 76.18 60.68 62.05
Durata de achitare a furnizorilor
zile 16.40 14.70 14.90
Sursa: prelucrarea efectuată de autor având la bază datele din bilanțul contabil al DXC Technology
Analizând datele din tabelul 3.2, putem face următoarele observații:
1 a) Viteza de rotație a imobilizărilor nete a scăzut în anul 2017 cu peste 85 de 12 puncte procentuale față
de anul 2016, care reprezintă anul de referință în analiza pe care o facem, urmată de o creștere în anul 2018
de 475% ajungând la 68% din nivelul înregistrat în anul 2016;
b) Durata de rotație a activelor circulate a scăzut, la fel ca viteza de rotație a imobilizărilor nete, în anul 2017 la
aproximativ 12% din valoarea înregistrată în anul 2016, iar apoi a crescut la apoximativ 32% din valoarea anului
2016, an de referință pentru analiza noastră.
c) Un semn al unei activități economico-financiare sănătoase este faptul că durata de încasare a creanțelor a
scăzut din anul 2016, când era de aproximativ 76 de zile, la 60 de zile, în anul 2017, urmând o ușoară creștere
în anul 2018, la aproximativ 62 de zile. Este un lucru benefic pentru companie, deoarece cu cât creanțele se
încasează mai repede, cu atât mai multă lichiditate înregistrază compania în cauză;
d) Durata de achitare a furnizorilor a scăzut și ea, ceea ce nu este un lucru neapărat bun, deoarece cu cât o
firmă își achită furnizorii mai târziu, cu atât este mai mare creditul furnizor de care ei beneficiază. În situația de
față, scăderea nu este una mare, în anul 2016, durata de achitare a furnizorilor fiind de 16.4 zile, după care s-a
înregistrat o scădere în anul 2017 la 14.7 zile ca în anul 2018 să crească ușor către 14.9 zile.
3.2.2 Analiza indicatorilor de lichiditate
În linii mari, lichiditatea reprezintă durata de timp necesară convertirii activelor DXC Technology în numerar.
Rolul analizei indicatorilor de lichiditare este cel de a crea o imagine realistă asupra capacității unei societăți de
a-și onora obligațiile financiare pe termen scurt. Principalii indicatori de lichiditate sunt lichiditatea curentă și
lichiditatea rapidă.
În tabelul următor, sunt prezentate datele cu privire la indicatorii de lichiditate înregistrați de DXC Technology în
perioada analizată:
Tab.nr.3.3: Indicatorii de lichiditate în cadrul DXC Technology
Indicatori 9 Mod de calcul Unitate de măsură 2016 2017 2018
Lichiditatea curentă
$ 27.43 27.96 21.00
Lichiditatea rapidă
$ 27.04 27.96 21.00
1 Sursa: prelucrarea efectuată de autor având la bază datele din evidența contabilă primară a DXC
Texhnology
Analizând datele despre indicatorii de lichiditate prezentate în tabelul de mai sus putem trage câteva concluzii
despre activitatea economic-financiară a DXC Technology:
a) Un aspect mai puțin favorabil pentru activitatea economico-financiară a companiei este nivelul foarte mare al
lichidității curente. Deși DXC Technology activează într-un domeniu în care lichiditatea optimă este apropiată
de 2 (activele circulante au o rotație mai mare, iar resursele umane sunt predominante în contul de prifit și
pierdere), valorile înregistrate sunt foarte mari în comparație cu lichiditatea optimă din domeniu. Acest lucru se
poate datora unei gestiuni necorespunzătoare a activelor circulante. Un indiciu care poate arăta că lucrurile
merg către o direcție mai bună este faptul că valoarea lichidității curente a scăzut în anul 2018 comparativ cu
anii precedenți.
b) La fel ca și în cazul lichidității curente, lichiditatea rapidă înregistrază valori foarte mari în perioada analizată,
în anii 2017 și 2018 fiind chiar identică cu lichiditatea curentă datorită lipsei stocurilor.Având valori similare în
anul 2016 și valori identice în anii 2017 și 2018, putem trage aceeași concluzie ca și în cazul lichidității curente
și, de asemenea, că lucrurile par să se îndrepte către o direcție bună datorită scăderii valorii lichidității curente
în anul 2018.
În histograma de mai jos este prezentată evoluția celor doi indicatori, mai sus analizați, în decursul celor 3 ani:

Fig.nr.3.6: Evoluția lichidităților curente şi lichidității rapide

Sursa: prelucrarea efectuată de autor având la bază datele din evidența contabilă primară a DXC
Technology
3.2.3 Analiza indicatorilor de solvabilitate
Mai jos, în tab.nr.3.4 sunt redate principalele componente ale indicatorilor de solvabilitate, și anume ratele de
solvabilitate și gradul de îndatorare generală.
Tab.nr.3.4: Indicatorii de solvabilitate în cadrul DXC Technology
Indicatori Mod de calcul Unitate de măsură 2016 2017 2018
Rata de solvabilitate generală
$ 307% 738% 319%
Gradul de îndatorare generală
$ 33% 14% 31%
Sursa: prelucrarea efectuată de autor având la bază datele din evidența contabilă primară a DXC
Texhnology
Din tabelul de mai sus putem observa următoarele:
a) Rata de solvabilitate generală are valori foarte mari pe toată perioada analizată ceea ce înseamna că DXC
Technology îți poate acoperi datoriile totale din total active fără probleme. Acest lucru relevă faptul că situația
economico-financiară a companiei este una stabilă din acet punct de vedere, 8 atât pe termen scurt, cât și
pe termen mediu și lung, compania putând onora toate datoriile prin intermediul activelor deținute;
b) Gradul de îndatorare generală este la un nivel optim în anii 2016 și 2018, iar în 2017 înregistrează o valoare
mai mică, ceea ce ar fi putut reprezenta o rezervă în apelarea la credite sau orice alt tip de împrumut din partea
companiei.
Cu ajutorul histogramei de mai jos, putem observa evoluția indicatorilor de solvabilitate pe toată perioada
analizată:

Fig.nr.3.7: Evoluția indicatorilor de solvabilitate

1 Sursa: prelucrarea efectuată de autor având la bază datele din evidența contabilă primară a DXC
Technology
3.2.4 Analiza indicatorilor de profitabilitate
Dinamica indicatorilor de profitabilitate, în decursul perioadei analizate, este prezentată în tabelul de mai jos:
Tab.nr.3.5: Evoluția indicatorilor de profitabilitate în cadrul DXC Technology
Indicatori Mod de calcul Unitate de masura 2016 2017 2018
Marja profitului brut
$ 0.12 0.29 0.14
Rentabilitatea economică
$ 0.13 0.21 0.20
Rentabilitatea financiară
$ 0.96 2.50 0.87
Sursa: prelucrarea efectuată de autor având la bază datele din evidența contabilă primară a DXC
Texhnology
Din analiza datelor prezentate în tabelul de mai sus, putem trage următoarele concluzii:
a) Marja profitului brut înregistrează valori pozitive pe toată perioada analizată, iar încadrarea valorilor în
intervalul (0 – 0.15) în anul 2016, respectiv 2018, arată că activitatea economico-financiară a companiei este
una stabilă, vârful înregistrat în anul 2017 fiind datorat unei activități mai bune din perioada precedentă;
b) Rentabilitatea economică are valori pozitive pe tot parcursul perioadei analizate, iar tendința de creștere este
una foarte accentuată, dată fiind evoluția indicatorului din anul 2016 până în anul 2018. Valorile sunt foarte
bune și redau faptul că activitatea economico-financiară a companiei este una stabilă, cu o tendință de creștere
în creștere, astfel, daca în anul 2016, pentru un dolar investit în active, compania obținea sub formă de profit,
13 dolari, în 2018, pentru același dolar investit, ea obținea 20 de dolari;
c) Rentabilitatea financiară înregistrează, de asemenea, valori pozitive în toți cei 3 ani analizați ceea ce relevă o
eficiență bună a utilizării capitalurilor acționarilor.
În histograma de mai jos se poate observa evoluția celor trei indicatori în perioada analizată:

Fig.nr.3.8: Evoluția indicatorilor de profitabilitate

Sursa: prelucrarea efectuată de autor având la bază datele din evidența contabilă primară a DXC
Technology

CAPITOLUL 4
Efectele economico-financiare ale propunerilor de perfecționare resurselor umane din cadrul DXC
Technology

În urma analizei realizate pe datele activității desfășurate de către DXC Technology, am constatat că, per
total, societatea are potențial, se dezvoltă de la an la an înregistrând profituri din ce în ce mai mari
datorită creșterii vânzărilor și eficientizării proceselor de producție și reușește să capteze un segment
de piață din ce în ce mai mare.
Pentru perfecționarea resurselor umane care îți desfășoară activitatea în cadrul companiei, dar și pentru a
continua dezvoltarea într-un ritm mai accelerat decât cel de până acum, am formulat o serie de
propuneri care, odată implementate în strategia de dezvoltare a firmei, vor face ca activitatea
desfășurată de societate să fie mult mai profitabilă.
1. Eliminarea din procesul de furnizare a serviciilor a acelor categorii de servicii care nu au un randament
foarte bun. Aplicarea acestei măsuri ar avea un efect direct asupra cheltuielilor pe care le înregistrează
organizația deoarece resursele mobilizate pentru furnizarea acestor servicii ar fi redirecționate către alte servicii
mai profitabile, astfel cheltuiala cu resursa umană ar avea mult mai mult sens, iar tipurile de servicii care aduc o
marjă de profit mare companiei, ar putea să beneficieze de un plus de resurse. În al doilea rând, dacă un client
dorește, pe lângă alte servicii pe care compania oferă și un tip de serviciu care nu este tocmai prifitabil, acesta
poate să-l externalizeze reducând astfel costul cu acesta și evitând alocarea de resurse pentru tipuri de servicii
neporfitabile.
2. Renegocierea și rediscutarea contractului colectiv de muncă. Deși DXC Technlogy este o companie cu
angajați în mai multe țări și în mai multe părți ale lumii, aceștia nu sunt egali în drepturi. Renegocierea
contractelor colective de muncă este o măsură ce trebuie luată cât mai repede deoarece resursele umane
comunică între ele, iar când aceste diferențe sunt realizate, apare frustrarea. Fiind o companie multinațională,
care își respectă angajații, DXC Technology trebuie să pună mai mult accent pe părerea propriilor angajați vis-
a-vis de modul în care aceasta îi tratează.
3. Stimularea resurselor umane în a-și schimba poziția în interiorul companiei. Resursele umane trebuie să
aibă cât mai multe cunoștințe despre activitatea companiei de aceea, trebuie încurajate ca, periodic, să-și
schimbe rolul pe care îl au în cadrul organizației. De la contracte simple să treacă către contracte din ce în ce
mai complexe pentru ca, la un anumit punct, să poată prelua responsabilități de conducere.
4. Promovarea pe posturile de conducere a personalului din cadrul companiei. Promovarea pe posturi de
conducere este o motivație prezență în aproape orice angajat, dar trebuie ca DXC Technology să ofere astfel
de posturi și șanse pentru a arăta și altor angajați că se poate. O companie care aduce oameni din exterior
pentru posturile sale de conducere în timp ce pe proprii angajați nu îi promivează sau îi promovează foarte puțin
se va confrunta, mai devreme sau mai târziu, cu o revoltă și cu o plecare masivă a resurselor sale umane.

CAPITOLUL 5
CONCLUZII

Industria IT din România este într-o continuă creștere, acest sector având peste 110 mii de angajați în 2018,
dar care econtinuă să atragă din ce în ce mai mulți oameni în special datorită salariilor care sunt peste salariul
mediu din România, dar și pentru culturile organizaționale prezente în acest sector, oportunitățile oferite și
pentru statutul pe care-l oferă faptul că lucrezi în această industrie.
Deși salariile pot părea mari, în comparație cu salariile persoanelor care lucrează în același sector, dar locuiesc
în țări din Vestul Europei sau în America de Nord, acestea reprezintă cam 20-30% dintr-un salariu din industria
IT din aceste țări. Pe de altă parte, companiile private, dar și statul, cheltuie mai puțini bani pe informatizare și
digitalizare, deci, la nivel local, companiile din zona IT nu au la fel de mulți clienți ca în țările mai sus precizate.
Anul 2018 a fost un an de regres pentru DXC Technology, acest lucru este datorat, în pr ipal, finalizării unor
mari contracte, dar fără ca acestea să mai fie prelungite. Cum volumul vânzărilor influiențează direct cifra de
afaceri, scăderea volumelor de la un an la altul a dus, inevitabil, la scăderea profitului companiei. Strategia de
urmat este cea de acaparare a cât mai multor clieți, dar și menținerea celor existenți prin oferirea de alte
servicii, suplimentare, la ceea ce au nevoie.
Scăderea numărului de angajați în perioada analizată reflectă că în cadrul companiei au loc transformări.
Angajații vechi în companie nu se mai regăsesc în aceasta, își consideră munca însuficient remunerată și
managementul apabil să facă față și schimbării și nevoilor angajaților.
Istoria companiei influiențează direct activitatea din prezent a acesteia, ea bucurându-se de relațiile pe care HP
Enterprise le-a creat de-a lungul timpului, de oamenii care făceau parte din această organizație și pe care, îi
regăsim și astăzi in DXC Technology. Clienții au încredere în DXC Technology deoarece ea reprezintă, în mare
parte HP Enterprise, o companie care a furniat servicii la nivel mondial până a ajuns lider de piață.