ROSCA RARES GEORGE

CLASA A XII-a B

VIRUS

În biologie, un virus este

un agent patogen
inframicrobian, invizibil la
microscopul optic, care nu are
capacitatea de
autoreproducere, ci este
multiplicat de celula parazitată.
Virusurile provoacă diverse boli
Virusurile reprezintă cea mai simplă formă de viață acelulară.
infecțioase numite viroze.
Virusurile nu sunt considerate ființe vii, dar cu toate aceste dispun de
material genetic, aflându-se la intersecția dintre viu și neviu. Spre
deosebire de celelalte forme de viață, nu consuma hrană și nu produc
energie.
Ca structură, virusul este o particulă submicroscopică, alcătuită
dintr-o parte centrală numită genom viral, format din material genetic,
care poate fi ADN sau ARN, și o teacă sau înveliș protector de natură
proteică, numită capsidă. Capsida și genomul viral alcătuiesc
nucleocapsida. La virusurile mai complexe mai apare un înveliș
exterior de natură proteică numit pericapsidă, peplos sau anvelopă
virală. Din punct de vedere al prezenței învelișului pericapsidal,
DEFINITIE

PROPIETATI
 Din punct de vedere chimic virusurile sunt constituite din
nucleoproteide. La un înalt grad de puritate ele pot cristaliza.
 La virusul herpesului capsida este prevăzută cu prelungiri
proteinice (capsomeri) care acoperă toată suprafața virionului.
 Deosebiri față de bacterii:
 Virusurile au dimensiuni foarte mici (de la 8 nm până la 500 nm,
astfel că pot traversa filtrele poroase ce rețin bacteriile).
 Reproducerea virusurilor este posibilă numai în interiorul celulelor
vii, în organisme sau în medii de cultură care conțin astfel de
celule.

 Au rezistență mare la glicerină și la solvenții lipoidelor, față de care

sunt sensibili majoritatea microbilor.
 Virusurile sunt agenți patogeni ai unor boli denumite generic
viroze.
 În general, virusurile dau imunitate, dar infecția poate fi
determinată și de acizii nucleici extrași din virusuri; în acest caz nu
se obține imunizare, datorită lipsei proteinei.
 Exemple: virusul variolei, virusul turbării, virusul encefalitei, HIV,
virusul gripal, etc.
 Există și viroze ale plantelor, cel mai cunoscut agent fiind Virusul
mozaicului tutunului.
 Alte viroze ale plantelor: mozaicul castraveților, viroza mozaicului
porumbului, răsucirea frunzelor de cartof, bășicarea frunzelor de
piersic.
 Viroze ale animalelor: febra aftoasă, turbarea, pesta porcină,
aviară, ovină.
 Viroze ale oamenilor: turbarea, gripa, oreionul, varicela, variola,
poliomielita.
CLASIFICARE
Încrengătura Virophyta cuprinde numai ordinul Virales, împărțit în 3 subordine:
 Subordinul Phytophagineae (virusurile plantelor), cuprinzând
ribovirusuri care produc fitoviroze.
 Subordinul Zoophagineae (virusurile animalelor), grupând
dezoxivirusuri sau adenovirusuri care parazitează animalele și
omul (virusul gripei, turbării, poliomelitei, variolei etc.)
 Subordinul Fhagineae (virusuri bacteriofage), grupează
adenovirusuri parazite în celulele bacteriene, distruse prin liză.

După gazda care îi primește, se împart în patru grupe:

 virusuri patogene pentru bacterii: bacteriofagi:
 virusuri patogene pentru vegetalele superioare: virusurile plantelor;
 virusuri patogene pentru nevertebrate: virusurile insectelor;
 virusuri patogene pentru vertebrate, cuprinzând cinci grupe:
1. virusuri al căror tropism este marcat pentru ectoderm (vaccin,
variolă),
2. virusuri neurotrope pure (turbare),
3. virusuri endoteliomezodermice (limfogranulomatoză venerică la
om),
4. virusuri septicemice (rujeolă, rubeolă),
5. virusuri proliferative (sarcomul lui Roux, leucoze și leucemii
transmisibile).

După tipul de acid nucleic pe care îl conțin (clasificarea actuală uzuală)

 Virusuri care conțin în genomul lor ARN sau ribovirusuri
 Virusuri care conțin în genomul lor ADN sau deoxiribovirusuri