Lucrarea 4

Încercarea materialelor la tracţiune.

Curba caracteristică a materialului – diagrama σ = σ (ε )

1. Scopul lucrării

Lucrarea îsi propune să repreznte grafic punctelor definite de forţa aplicată

unei epruvete solicitată la întindere şi lungirea obţinută (F , ∆l ) . Trasarea
caracteristicii materialului σ = σ (ε ) , evidentierea principalelor puncte (σ , ε )

2. Aspecte generale
Încercarea la tracţiune este standardizată aceasta oferă posibilitatea indeplinirii
acestui deziderat.
Punctele (σ , ε ) , ce ne interesează sunt evidenţiate si in diagrama din figură,
grafic ce reprezintă o caracteristică ideală. Punctele ce ne interesează sunt:
- (σ p , ε p )-reprezinta punctul pana la care, tensiunea (σ ) este proportionala cu
alungirea (ε ) , se respecta legea lui Hooke σ = E ⋅ ε ;
- (σ e , ε e ) -limita de elasticitate a materialului, tensiune pana la care materialul
se comporta perfect elastic;
- (σ c , ε c ) -momentul la care sunt prezente deformatii remanente;
- segmentul CD-zona de curgere, materialul prezinta deformatii semnificative
la valori constante, sau chiar scazute ale fortei
- curgerea, palierul de curgere
- (σ r , ε r ) -valoarea tensiunii la care se produce ruperea epruvetei.

Fig. 1

25
 Caracteristicile mecanice şi elastice ale materialelor au o mare importanţă în
calculele inginereşti efectuate în domeniul Ingineriei Mecanice. Acestea sunt
determinate în urma unor încercări mecanice, efectuate în laborator, pe maşini
speciale. Caracteristicile se determină pe probe sau epruvete, reprezentând eşantioane
cu o anumită configuraţie geometrică, prelevate din semifabricate ale materialului
studiat. Forma şi dimensiunile acestora depind de materialul care se studiază şi de
tipul solicitării la care sunt încercate. Se pot face de asemenea şi încercări pe produse
finite (sârme, cabluri).
Încercările se realizează pe maşini de încercat specializate, care înregistrează, sub
forma unor diagrame, variaţia forţei care solicita epruveta până la ruperea acesteia.
Mărimea forţelor se citeşte pe dispozitivul de înregistrare cu care este echipată
maşina de încercat, iar deformaţiile se măsoară cu ajutorul unor dispozitive speciale
numite extensometre, montate pe epruvetă.
Pe maşinile de încercat se pot efectua încercările de bază la tracţiune sau
compresiune, care sunt standardizate, respectarea standardelor fiind obligatorie
Pentru obţinerea puncte, in trasarea caracteristicii materialului, se considera
epruveta- cilindrică cu sectiune circulara prezentata in fig.2 a), sau plate, cu secţiune
dreptunghiulară fig.2 b), atunci când sunt prelevate din table.
Se utilizează în special două tipuri de epruvete:
- normale la care: l = 5 d ;
0 0
- lungi pentru care: l = 10 d .
0 0
Uzual se alege d = 10 mm.
0

Fig. 2

După stabilirea epruvetei pentru încercarea la tracţiune, o încercare de bază -

standardizată, pentru realizarea căreia epruveta este prinsă în fălcile maşinii şi este
încărcată cu o forţă care creşte continuu, până la ruperea epruvetei(fig. 3).

Fig. 3
26
 Incercarea s-a realizat pe o masina de încercat: Universal Materials-Testing
Machine 100 kN.
După modul de prindere, forţele sunt aplicate în centrul de greutate al secţiunii
transversale, deci este o solicitare de tracţiune centrică. În timpul încercării una
dintre fălci este fixă, iar cealaltă se deplasează.
În parcursul procesul de încercare se poate evidenţia, pentru materiale metalice
ductile, apariţia fenomenului de unei gâtuiri locale a epruvetei, cu puţin înaintea
ruperii (fig. 4). Ruperea se va produce în această zonă.

Fig.4
Având în vedere parametrii ce intervin într-o încercare la tracţiune a unei
epruvete cu secţiunea circulară sau dreptunghiulară sunt:
- forta de întindere F;
- aria A a secţiunii transversale;
- lungimea l precizată între cele două repere marcate pe epruvetă;
o
- modificările acestei lungimi în cursul solicitării ∆l;
- natura materialului din care este confecţionată epruveta.
În procesul de încercare până la rupere a unei epruvete înregistram grafic
variaţia forţei funcţie de deplasarea fălcii maşinii (sau mai bine funcţie de creşterea
lungimii dintre repere măsurată cu un extensometru) se obţine diagrama forţă-
deplasare. Aceasta prezintă dezavantajul că pentru un material dat depinde în mare
măsură de dimensiunile epruvetei (forţele depind de secţiunea iniţiala a epruvetei, iar
alungirile de lungimea iniţiala dintre repere).
Numai dacă se admit următoarele ipoteze:
- tensiunea normală este uniform distribuită pe secţiunea epruvetei pe toată
durata încercării,
- lungirea specifică este constantă pe distanţa cuprinsă între repere pe toată
durata încercării, putem spune că încercarea este corespunzătoare.
Deasemenea secţiunea transversală a epruvetei nu variază semnificativ pe
durata încercării, secţiunea transversala se modifică semnificativ in apropierea
momentului de rupere în zona de rupere
Avand la dispozitie valorile marimilor inregistrate (F , ∆l ) , trecerea acestora la
∆l
(σ , ε ) utilizand relaţiile σ = F
;ε = . Cu aceste valori se construieşte diagrama
A0 l0
caracteristică a materialului, diagrama în coordonate σ – ε.
27
 Semnificaţia mărimilor ce intervin sunt:
- F – forţa care solicită epruveta la diferite intervale de timp;
- A0 – secţiunea iniţială a epruvetei;
- l0 – lungimea iniţială între repere;
- ∆l – lungimea între repere la diferite intervale de timp.

2.1. Desfaşurarea lucrarii

a) se alege epruveta(cilindrică sau plată) şi se fac măsuratorile(se masoară

diametru, lungime între reperele alese ……etc., se va completa tabelul Tab. 1);
b) se face desenul epruvetei cu indicarea marimilor(fig. 2);
c) se va monta epruveta in bacurile masinii de incercat, în cazul nostru, maşina
din laboratorul de rezistenţă este Universal Materials, Testing Machine 100
kN);
d) se va pune la punct lantul de masura(forţă, extensie), şi aparatura de
inregistrare utilizată.
Daca se cunoaste valoarea aproximativa a tensiunii de rupere a materialului
epruvetei, se determina forta maximă ce trebuie aplicată
Fmax = σ r . A0 [N ] pentru materiale fragile

sau

Fmax = σ r . Au [N ] pentru materiale ductile

a) se va pune în acţiune sistemul de actionare, se acţionează manual maneta ce
comanda pistonul hiraulic, pana la atigerea valorii maxime Fmax , atunci cand ar
trebui sa se rupă epruveta, se va completa în Tab.2.

2.3.Prelucrarea datelor - inregistrarea datelor in tabele Tab.1, Tab.2, Tab.3)

Tab.1. Marimi cunoscute

σ r [N / mm 2 ]
Dimensiunile secţiunii
Material transversale initiale Lungimea de referinţă a
d 0 [mm]
Coef. de siguranta
(din buletinul
(ductil c = 1.3 ÷ 4 - epruvetei
l0 [mm] ,
materialului),
sau (se adopta) literatura de sau
fragil) specialitate - b x h[mm]
………………

Tab.2. Marimi calculate şi măsurate

Aria initiala a Forta maxima Alungirea
Fmax = σ r . A0 [N ]
Lungimea finală a Lungirea epruvetei
σ a [N / mm 2 ]
secţiunii epruvetei
∆l = l − l0 [mm]
epruvetei, după
πd 02 ∆l
A=
4
[mm ] 2 pentru cazul
materialelor
rupere
l [mm]
ε=
l0
fragile(fonta etc)
……………

28
Tab.3. Marimi măsurate şi calculate
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 20
F [N ] x10
d [mm]

A=
πd 2
4
[mm ]
2

F
[
σ = N / mm 2
A
]
∆l = l − l0 [mm]
∆l
ε = [−]
l0

Pentru o mai buna evidentiere, in reprezentarea grafica a punctelor (σ , ε ) se va

utiliza facilitatile programului Excel.
Mai mult decat atat se evidenţia fenomenul de gâtuite cu toate cele ce se
impun, specific materialelor ductile
- diametrul de rupere d u [mm] =………… diametrul cel mai mic din zona
gâtuită(fig. 5).

Fig. 5

- coeficientul de gâtuire la rupere:

A0 − Au
Z= ⋅100%
A0
Z = .....................
πd
[ ]
2
unde: Au = u
⋅ ; Au = ....................... mm 2 ⋅
4

- forţa maxima la rupere: Fmax = σ r .Au [N ] (pentru materiale ductile)

- Fmax = ..........................[N ]

Cu ajutorul datelor inregistrate, Tab. 4, se va trasa graficul (σ , ε ) , prezentat în Fig. 6.

29
 Fig. 6

Concluzii

Pe baza graficului, se vor evidenţia principalele puncte (σ , ε ) , descrise în prima

parte a lucrării.
Toate aceste, coroborate vor constituii concluziile lucrării.

30