Sunteți pe pagina 1din 27

CURSUL XV

PENSIILE ŞI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE ÎN SISTEMUL UNITAR DE


PENSII PUBLICE

1. Principiile sistemului unitar de pensii publice 1


Potrivit art. 2 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice 2, sistemul public se
organizează şi funcţionează având ca principii de bază:
- principiul unicităţii – potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul public de pensii
bazat pe aceleaşi norme de drept, pentru toţi participanţii la sistem;
- principiul obligativităţii – în conformitate cu care persoanele fizice şi juridice au, conform legii,
obligaţia de a participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ
cu îndeplinirea obligaţiilor;
- principiul contributivităţii – conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza
contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de
asigurări sociale cuvenindu-se în baza contribuţiilor de asigurări sociale plătite;
- principiul egalităţii – asigură tuturor participanţilor la sistemul public de pensii, contribuabili şi
beneficiari, un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce
priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;
- principiul repartiţiei – pe baza căruia fondurile de asigurări sociale se redistribuie pentru plata
obligaţiilor ce revin sistemului public de pensii, conform legii;
- principiul solidarităţii sociale – conform căruia participanţii la sistemul public de pensii îşi
asumă reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor
asigurate prevăzute de lege;
- principiul autonomiei – are în vedere administrarea de sine stătătoare a sistemului public de
pensii conform legii;
- principiul imprescriptibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;
- principiul incesibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensii nu poate fi cedat, total sau parţial.

1
În acest sens a se vedea şi Ioan Ciochină-Barbu, Pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale, Editura
PIM, Iaşi, 2003, p. 13-15; Alexandru Ţiclea, Constantin Tufan, Dreptul securităţii sociale, Editura
Global Lex, Bucureşti, 2003, p. 36-40; Ioan Ciochină-Barbu Dreptul securităţii sociale. Specializarea
administraţie publică, Editura Junimea, Iaşi, 2006, p. 40 şi urm.; Alexandru Ţiclea, Dreptul securităţii
sociale, Curs universitar, Ediţia a III-a revăzută şi adăugită, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2011,
p.135 şi urm. A se vedea de asemenea şi Ioan Ciochină – Barbu, „Pension Reform Infringes The
Constitutional Principles And The Legislation Of The European Union”, Economy Transdisciplinarity
Cognition, Vol. XIV, Issue 1/2011, p. 485-493; Ioan Ciochină – Barbu,The Recalculation of Special
Pension is Done by Violating the Constitutional Provision, Community Legislation and Protection of
Human Rights, în „Legal Practice & International Law”, Published by WSEAS Press,
www.wseas.org.,2011, Braşov, 2011, p.92-97; Ioan Ciochină – Barbu Constitutional Principles of the
European Legislation and Regulations Regarding Human Rights Ignored in Order to Justify a
Questionable Reform în „International Journal Of Education and Information Technologies”, Issue 4,
Volume 5, 2011, ISSN-207-4-1316, p.419-426; Ioan Ciochină-Barbu, Pensiile în România, Editura PIM,
Iaşi, 2011, p. 19-154; Ioan Ciochină -Barbu, Dreptul securității sociale. Curs universitar, Editura PIM
Iași, 2013, p.224-363.
2
Publicată în Monitorul Oficial nr. 852 din 20 ianuarie 2010 modificată ulterior, inclusiv prin Legea nr.
155/2016 (publicată în Monitorul Oficial nr.545 din 20 iulie 2016).

1
2. Asiguraţii
În sistemul public de pensii sunt asigurate persoanele fizice denumite de
lege asiguraţi.Aceştia pot fi cetăţeni români, cetăţeni ai altor state sau apatrizi, pe
perioada în care au domiciliul sau reşedinţa în România.
De asemenea, mai pot fi asiguraţi ai sistemului public de pensii şi cetăţenii români, cetăţenii altor
state şi apatrizii care nu au domiciliul sau reşedinţa în România în condiţiile stabilite prin tratatele şi
convenţiile internaţionale la care ţara noastră este parte. Obligaţia asiguraţilor este aceea de a plăti
contribuţiile de asigurări sociale, corelate cu dreptul de a beneficia de prestaţiile de asigurări sociale (art. 5).
Prin efectul legii3, în sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu următoarele categorii de
persoane:
I. a) persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldaţii
şi gradaţii voluntari;
b) funcţionarii publici;
c) cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu
statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi
siguranţei naţionale;
d) persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din
drepturi de autor şi drepturi conexe definite potrivit Codului fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare, precum şi din contracte/convenţii încheiate potrivit Codului civil4.
II. persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul
autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori
dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate în condiţiile
legii, cu ale persoanelor prevăzute la punctul I;
III. persoanele care beneficiază de drepturi băneşti lunare ce se suportă din bugetul asigurărilor
pentru şomaj, în condiţiile legii, denumiţi, în continuare, şomeri;
IV. persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel
puţin de patru ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat
şi care se află în una din următoarele situaţii:
a) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de management;
b) membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale;
c) persoane autorizate să desfăşoare activităţi economice5;
e) persoane angajate în instituţii internaţionale dacă nu sunt asiguraţii acestora;
f) alte persoane care realizează venituri din activităţi profesionale;
V. cadrele militare trecute în rezervă, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul
administraţiei penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul apărării naţionale, ordinii
publice şi siguranţei naţionale, care beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat, în
condiţiile legii;

3
Art. 6 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
4
Litera d) a pct. I al alin. (1) al art. 6 a fost introdusă de pct. 2 al art. XVIII din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 117/2010.
5
Potrivit art. 22 din Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a
prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice publicată în Monitorul Oficial, nr.
210 din 25 martie 2011 în categoria "persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice",
prevăzută la art. 6 alin. (1) pct. IV lit. c) din lege, se încadrează persoanele care exercită profesiuni libere, şi
anume: a) expert contabil; b) contabil autorizat; c) consultant de plasament în valori mobiliare;d)
medic; e)farmacist; f) medic veterinar; g) psiholog cu drept de liberă practică; h) notar public; i) auditor
financiar; j) practician în reorganizare şi lichidare; k) persoane autorizate să realizeze şi să verifice lucrările
de specialitate din domeniul cadastrului, geodeziei şi cartografiei; l) expert tehnic; m) urbanist; n)
restaurator; o) persoane autorizate să furnizeze servicii publice conexe actului medical; p) consilier în
proprietate industrială; q) expert criminalist; r) executor judecătoresc; s) arhitect; t) traducător autorizat; u)
consultant fiscal; v) broker; w) oricare profesii/meserii reglementate, desfăşurate în mod independent, în
condiţiile legii. 

2
Asigurarea facultativă6 în sistemul public de pensii se poate face în condiţiile art. 6 alin. (2) din
Legea nr. 263/2010.
Potrivit acestei reglementări 7 se pot asigura în sistemul public de pensii, pe bază de contract de
asigurare socială, în condițiile legii, avocații, notarii, personalul clerical și cel asimilat din cadrul cultelor
recunoscute prin lege, neintegrate sistemului public, precum și orice persoană care dorește să se asigure,
resăectiv să își completeze venitul asigurat

3. Contractul de asigurare socială8


Contractul de asigurare socială se încheie între persoana interesată sau, după caz, tutorele,
curatorul ori mandatarul acesteia desemnat prin procură specială şi casa teritorială de pensii competentă, în
funcţie de domiciliul sau reşedinţa persoanei.
Contractul de asigurare socială se încheie în formă scrisă şi produce efecte de la data înregistrării
acestuia la casa teritorială de pensii.
Venitul asigurat înscris în declaraţia individuală de asigurare sau în contractul de asigurare socială
poate fi modificat prin depunerea unei comunicări de modificare a declaraţiei individuale de asigurare ori,
după caz, prin încheierea unui act adiţional la contractul de asigurare socială.
Declaraţia individuală de asigurare şi contractul de asigurare socială constituie titluri de creanţă şi
devin titluri executorii la data la care creanţa bugetară este scadentă 9. În cazul în care pe parcursul derulării
asigurării în baza declaraţiei individuale de asigurare se face dovada că există perioade în care nu se
realizează venituri, la cererea asiguratului sau din iniţiativa casei teritoriale de pensii, declaraţia poate fi
suspendată.
Pentru perioadele de suspendare nu se datorează contribuţie de asigurări sociale 10. Contractul de
asigurare socială poate fi reziliat la iniţiativa oricăreia dintre părţi, conform clauzelor prevăzute în contract
iar contribuţiile de asigurări sociale achitate nu se restituie dar stagiul de cotizare realizat se valorifică la
stabilirea dreptului de pensie11.
4. Stagiul de cotizare12
Stagiul de cotizare reprezintă perioada de timp pentru care s-au datorat contribuţii de asigurări
sociale la sistemul public de pensii precum şi cea pentru care asiguraţii cu declaraţie individuală sau
contract de asigurare socială au datorat şi plătit contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii 13.
În sistemul public de pensii constituie stagiu de cotizare:
a) vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la data de 1 aprilie 2001;
b) vechimea în serviciu recunoscută pentru stabilirea pensiilor, în cazul persoanelor prevăzute la
art. 6 alin. (1) pct. I lit. c), respectiv, cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi
funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării
naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale până la intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010;
c) perioada cuprinsă între 1 aprilie 2001 şi data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, în care
persoanele au fost asigurate în baza Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de
asigurări sociale;
d) perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2010 şi data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 a
pensiilor unitare, în cazul persoanelor prevăzute la art.6 alin. (1) pct. V, (respectiv, cadrele militare trecute
în rezervă, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare ale căror

6
Art. 6 a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2010 (publicată în Monitorul
Oficial nr.891 din 30 decembrie 2010). A se vedea şi art. 7-15 din Normele de aplicare a Legii nr.
263/2010.
7
Art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 a fos modificat prin art. unic, pct. 1 din Legea nr.155/2016
8
A se vedea art. 12 din Legea nr.263/2010 şi art. 7-30 din Normele de aplicare.
9
Art.13 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
10
Art.14 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
11
Art.15 coroborat cu art.47 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
12
A se vedea şi art. 31-35 din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010.
13
Art. 3 lit. p din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

3
raporturi de serviciu au încetat, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, care
beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat, în condiţiile legii)14;
Constituie stagiu de cotizare şi perioada suplimentară la vechimea în muncă sau la vechimea în
serviciu acordată în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I,
a II-a, respectiv în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, în cazul persoanelor 15 prevăzute la
art. 6 alin. (1) pct. I lit. c;
Constituie stagiu de cotizare şi perioadele de până la data de 1 aprilie 2001 în care o persoană:
a) s-a aflat în una dintre situaţiile în care se consideră stagiu asimilat (prevăzute la art. 49);
b) are stabilite drepturi privind vechimea în muncă în baza prevederilor Decretului-lege nr.
118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată
cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.
Constituie stagiu de cotizare şi timpul util la pensie realizat de agricultori, în condiţiile reglementate de
legislaţia privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, anterioară datei de 1 aprilie
200116.
Pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001 care reprezintă stagiu de cotizare realizat în
condiţii deosebite, condiţii speciale sau alte condiţii de muncă se acordă perioade suplimentare la vechimea
în muncă sau la vechimea în serviciu, care constituie stagii de cotizare în condiţii normale, după cum
urmează:
a) 3 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite de muncă;
b) 6 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii speciale de muncă;
c) 12 luni pentru fiecare an lucrat în alte condiţii de muncă17.
Constituie stagiu de cotizare perioadele de timp pentru care asiguraţii datorează şi/sau plătesc
contribuţii de asigurări sociale în sistemul public de pensii din România, precum şi în alte ţări, în condiţiile
stabilite prin acordurile sau convenţiile internaţionale la care România este parte.
La stabilirea drepturilor de asigurări sociale se iau în considerare stagiile de cotizare realizate în
sistemul public de pensii din România, precum şi perioadele de asigurare realizate sau recunoscute ca atare
în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internaţional la care România
este parte şi/sau regulamente comunitare.
În sistemul public de pensii, obligaţiile şi prestaţiile de asigurări sociale se achită în monedă
naţională.
În cazul drepturilor salariale sau veniturilor asigurate, stabilite în moneda altor ţări pe teritoriul
României, contribuţiile se plătesc în lei la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a
României din data stabilită pentru plata acestor drepturi 18.
Este asimilată stagiului de cotizare în condiţii speciale de muncă, perioada anterioară datei de 1
aprilie 2001, în care salariaţii au desfăşurat activităţi de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a
materialelor prime nucleare, în locurile de muncă încadrate conform legislaţiei anterioare în grupele I şi II
de muncă şi care, sunt încadrate în condiţii speciale de muncă.
Constituie stagiu de cotizare realizat în condiţii speciale de muncă şi perioadele în care un asigurat
care îşi desfăşoară activitatea în condiţii speciale de muncă se află în concediu pentru incapacitate
temporară de muncă şi/sau în concediu de odihnă, dacă cel puţin în ziua premergătoare concediului a lucrat
în locuri de muncă încadrate în astfel de condiţii de muncă.19
Stagiul de cotizare, în sistemul public de pensii, se constituie din însumarea perioadelor pentru
care s-a datorat contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat de către angajator şi asigurat sau, după caz,
s-a datorat şi plătit de către asiguraţii20 prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. IV.

14
Art. 16 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
15
Respectiv cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu
statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi
siguranţei naţionale.
16
Art. 17 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
17
Art. 18 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
18
Art. 19 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
19
Art. 30 alin 4 şi 5 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
20
Respectiv, persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel
puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi

4
Stagiul de cotizare corespunzător contribuţiei de asigurări sociale datorate se determină prin
aplicarea asupra perioadei de cotizare a raportului dintre cota de contribuţie individuală de asigurări sociale
şi cota de contribuţie de asigurări sociale aprobată pentru locurile de muncă în condiţii normale21.
Actuala reglementare a sistemului unitar de pensii publice introduce o categorie nouă de stagiu de
cotizare şi anume stagiul de cotizare în specialitate definit de art.3 lit. q) ca fiind perioada în care o
persoană din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi din sistemul
administraţiei penitenciare s-a aflat în una din următoarele situaţii:
1. a avut calitatea de cadru militar în activitate;
2. a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev al unei şcoli
militare /şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare
naţională ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi
funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar;
3. a fost concentrat sau mobilizat ca rezervist;
4. a fost în captivitate;
5. a avut calitatea de funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare;
6. a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract şi /sau de soldat şi gradat voluntar.
După cum se poate observa acest stagiu de cotizare în specialitate este unul virtual pentru că
aceste persoane de fapt nu au contribuit la fondul public de pensii dar printr-un artificiu legislativ s-a
apreciat că este suficient ca beneficiarul unui astfel de stagiu să se fi aflat în una din situaţiile de mai sus
pentru a fi asimilat beneficiarului care a contribuit efectiv la fondul de pensii.
În opinia autorului prin acest artificiu se încalcă principiul constituţional al egalităţii între
beneficiarii de pensii publice deşi Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a fost declarată
constituţională conform Deciziei nr. 1612 a Curţii Constituţionale. 22
Stagiul complet de cotizare reprezintă perioada de timp prevăzută de Legea 263/2010 în care
asiguraţii au realizat stagiul de cotizare pentru a putea beneficia de pensie pentru limită de vârstă, pensie
anticipată sau pensie anticipată parţială.
Stagiul de cotizare necesar este definit ca fiind perioada de timp prevăzută de lege, în funcţie de
vârstă, în care asiguraţii au realizat stagiul de cotizare pentru obţinerea unei pensii de invaliditate.
Stagiul minim de cotizare este perioada de cotizare minimă care permite asiguratului care a
împlinit vârsta standard de pensionare să solicite înscrierea la pensie pentru limită de vârstă.
Stagiul potenţial este perioada de timp prevăzută de lege, considerată stagiu de cotizare şi acordată
la calculul pensiei de invaliditate, ca o creditare pentru stagiul de cotizare nerealizat din cauza afecţiunilor
invalidante.
În sistemul public de pensii se asimilează stagiului de cotizare şi perioadele necontributive,
denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul:
- a beneficiat de pensie de invaliditate;
- a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar organizat potrivit legii, pe durata normală a
studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă;
- a satisfăcut serviciul militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost
concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
- a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001-1 ianuarie 2006 de indemnizaţii de asigurări sociale;
- a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de
muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale;
- a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creşterea copilului în vârstă
de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani;
- a fost elev al unei şcoli militare /şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de
învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor

care sunt: administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management,
membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale, persoane fizice autorizate să desfăşoare
activităţi economice, persoane angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora, alte
persoane care realizează venituri din activităţi profesionale, avocaţii, personalul clerical şi cel asimilat din
cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum şi orice persoană care doreşte
să se asigure, respectiv să îşi completeze venitul asigurat.
21
Art. 48 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
22
Publicată în Monitorul Oficial Nr.888 din 30 decembrie 2010.

5
militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu
excepţia liceului militar.
Asiguraţii care au absolvit mai multe instituţii de învăţământ superior, beneficiază de asimilarea,
ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii, la alegere.
Aceştia beneficiază de perioadele asimilate dacă în aceste perioade nu au realizat stagii de
cotizare.
- perioada concediului de acomodare23
Perioadele asimilate se valorifică pentru obţinerea prestaţiilor de asigurări sociale în condiţiile
legale.24
Stagiul de cotizare se certifică asiguraţilor, din oficiu, o dată la 2 ani, de Casa Naţională de Pensii
Publice şi de casele de pensii sectoriale.
Stagiul de cotizare se certifică şi la cererea asiguraţilor, contra cost. Tariful serviciului respectiv se
stabileşte anual de Casa Naţională de Pensii Publice şi casele de pensii sectoriale. 25

5. Bugetul asigurărilor sociale de stat


Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde veniturile şi cheltuielile sistemului public de pensii.
Pe baza propunerilor Casei Naţionale de Pensii Publice şi ale instituţiilor care au în subordine case
de pensii sectoriale, Guvernul elaborează anual proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat, pe care
îl supune spre aprobare Parlamentului.
Casele de pensii sectoriale elaborează propuneri pentru bugetul asigurărilor sociale de stat şi le
transmit instituţiilor publice în subordinea cărora funcţionează.
Atunci când Legea bugetului asigurărilor sociale de stat 26 nu a fost adoptată cu cel puţin 3 zile
înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică în continuare prevederile bugetului asigurărilor sociale
de stat pe anul precedent, până la adoptarea noului buget.27
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat28 provin din:
a) contribuţii de asigurări sociale, dobânzi şi penalităţi de întârziere, precum şi din alte venituri,
potrivit legii;
b) sume alocate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat, care
se aprobă prin legile bugetare anuale.
Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat acoperă contravaloarea prestaţiilor de asigurări
sociale din sistemul public de pensii, cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea sistemului public de
pensii, finanţarea unor investiţii proprii, alte cheltuieli prevăzute de lege.
Din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se prelevă anual până la 3% pentru constituirea
unui fond de rezervă.
Fondul de rezervă cumulat nu poate depăşi nivelul cheltuielilor prevăzute pentru anul bugetar
respectiv.
Acesta se utilizează pentru acoperirea prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic motivate
sau a altor cheltuieli ale sistemului public de pensii, aprobate prin Legea bugetului asigurărilor sociale de
stat.
Fondul de rezervă nu se poate utiliza în primii 3 ani de la începerea constituirii acestuia.
Se constituie în anii în care bugetul asigurărilor sociale de stat este excedentar, nu primeşte sume
pentru echilibrare, şi numai după acoperirea deficitelor din anii precedenţi ale bugetului asigurărilor sociale
de stat.29
Casa Naţională de Pensii Publice, casele de pensii sectoriale şi Agenţia Naţională de Administrare
Fiscală au obligaţia să îşi transmită reciproc informaţiile referitoare la sumele reprezentând contribuţia de
23
Legea nr.57/2016 privind modificarea și completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției și a
altor acte normative publicată în Monitorul Oficial nr.283 din 14 aprilie 2016.
24
Art. 49 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
25
Art. 50 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
26
Pentru anul 2016 în vigoare este Legea nr.340/2015 a bugetului asigurărilor de stat pe anul 2016,
publicată în Monitorul Oficial nr.942 din 19 decmbrie 2015
27
Art. 50 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
28
Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 340/2015 veniturile bugetului de asigurări sociale de stat în anul 2016
sunt stabilite la suma de 52257,4 milioane lei şi cheltuieli cuprind tot 52257,4 milioane lei.
29
Art. 21-22 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

6
asigurări sociale, declarate şi, respectiv, plătite de angajatori. Acestea, pe baza informaţiilor, identifică
situaţiile în care angajatorii nu au respectat prevederile legale privind declararea şi plata contribuţiilor de
asigurări sociale, dispunând măsurile prevăzute de lege.
Instituţiile îşi acordă reciproc şi gratuit accesul la informaţiile referitoare la declararea şi plata
contribuţiilor de asigurări sociale din bazele de date pe care le au în administrare.
Anual, după depunerea declaraţiilor fiscale, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală transmite
Casei Naţională de Pensii Publice veniturile realizate de persoanele fizice, altele decât cele care realizează
venituri din salarii sau asimilate acestora.30
Excedentele anuale ale bugetului asigurărilor sociale de stat pot fi utilizate în anul următor,
potrivit destinaţiilor aprobate prin lege, după regularizarea cu bugetul de stat, în limita sumelor primite de
acesta.
Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din fondul de rezervă.
Deficitul din anii precedenţi şi din anul curent al bugetului asigurărilor sociale de stat rămas după
utilizarea fondului de rezervă se finanţează din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei
Statului.31 Disponibilităţile băneşti ale asigurărilor sociale de stat sunt purtătoare de dobânzi, nivelul
dobânzilor stabilindu-se prin convenţii încheiate de CNPP cu Trezoreria Statului.
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se completează cu sume care se alocă de la bugetul
de stat în situaţii motivate şi în mod excepţional, pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale
de stat, după epuizarea fondului de rezervă.32

6. Contribuţiile de asigurări sociale

Contribuţiile de asigurări sociale reprezintă cote procentuale din veniturile realizate de asiguraţi şi
asiguratori care sunt plătite de aceştia lunar la bugetul asigurărilor sociale de stat administrat de Casa
Naţională de Pensii Publice în vederea acoperirii riscurilor asigurate.
În sistemul public de pensii sunt contribuabili, după caz:
a) asiguraţii care datorează contribuţii individuale de asigurări sociale;
b) angajatorii şi instituţiile care efectuează plata ajutoarelor în situaţia cadrele militare trecute în
rezervă, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare ale căror
raporturi de serviciu au încetat, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, care
beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat;
c) persoanele juridice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii persoane care îşi desfăşoară
activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori
judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei
meşteşugăreşti, asimilate angajatorului;
d) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, care administrează bugetul asigurărilor
pentru şomaj, instituţie care, pentru şomeri, este asimilată angajatorului;
e) persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel
puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut şi care sunt administratori sau manageri care au încheiat contract
de administrare ori de management, membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale,
persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice, persoane angajate în instituţii internaţionale,
dacă nu sunt asiguraţii acestora, persoane care realizează venituri din activităţi profesionale, precum şi cei
care se pot asigura în baza unui contract de asigurare (avocaţii, personalul clerical şi cel asimilat din cadrul
cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum şi orice persoană care doreşte să se
asigure).
Cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt diferenţiate în funcţie de condiţiile de muncă
normale, deosebite, speciale şi alte condiţii de muncă.
Cotele de contribuţie de asigurări sociale33 sunt:
30
Art. 23 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
31
Art. 24 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
32
Art. 25-26 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
33
A se vedea şi art. 138 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicat în Monitorul Oficial nr.688
din 10 septembrie 2015 modificat şi completat ulterior, inclusiv prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
46/2016 publicată în Monitorul Oficial nr.685 din 5 septembrie 2016.

7
a) 26,3% pentru condiţii normale de muncă, datorată de angajator şi angajaţi, din care 10,5%
datorată de angajaţi şi 15,8% datorată de angajatori;
b) 31,3% pentru condiţii deosebite de muncă, datorată de angajator şi angajaţi, din care 10,5%
datorată de angajaţi şi 20,8% datorată de angajatori;
c) 36,3% pentru condiţii speciale de muncă, şi pentru alte condiţii de muncă, datorată de angajator
şi angajaţi, din care 10,5% datorată de angajaţi şi 25,8% datorată de angajatori.
În cota de contribuţie individuală de asigurări sociale prevăzută la alin. (1) este inclusă şi cota de
5,1% aferentă fondurilor de pensii administrate privat34, prevăzută de Legea nr. 411/2004 privind fondurile
de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare 35.
Contribuţia individuală de asigurări sociale se datorează de către:
- persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldaţii şi
gradaţii voluntari;
- funcţionarii publici;
- cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut
special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi
siguranţei naţionale;
- persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi
de autor şi drepturi conexe precum şi din contracte/convenţii încheiate potrivit Codului civil.
- persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul
autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori
dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate cu cele ale
persoanelor precizate mai sus.36
Calculul şi plata contribuţiei de asigurări sociale datorată de către asiguraţii prevăzuţi mai sus se
fac lunar de către angajatori.
Asiguraţii care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel
puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut şi care se află în una dintre situaţiile următoare: administratori sau
manageri care au încheiat contract de administrare ori de management, membri ai întreprinderii individuale
şi întreprinderii familiale, persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice, persoane angajate
în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora, alte persoane care realizează venituri din
activităţi profesionale ori cei care se pot asigura în sistemul public de pensii pe bază de contract de
asigurare socială, avocaţii, personalul clerical şi cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege,
neintegrate în sistemul public, precum şi orice persoană care doreşte să se asigure, respectiv să îşi
completeze venitul asigurat datorează integral cota de contribuţie de asigurări sociale corespunzătoare
condiţiilor normale de muncă, stabilită prin lege.37
Plata contribuţiei de asigurări sociale datorate de asiguraţii care realizează, în mod exclusiv, un
venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut şi care se află în
una dintre situaţiile următoare: administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de
management, membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale, persoane fizice autorizate să
desfăşoare activităţi economice, persoane angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii
acestora, alte persoane care realizează venituri din activităţi profesionale, se face lunar de către aceştia sau,
în numele lor, de către orice altă persoană, în contul casei teritoriale de pensii la care sunt asiguraţi.
Plata contribuţiei de asigurări sociale, datorate de asiguraţii care se pot asigura în sistemul public
de pensii pe bază de contract de asigurare socială, avocaţii, personalul clerical şi cel asimilat din cadrul
cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum şi orice persoană care doreşte să se
asigure, respectiv să îşi completeze venitul asigurat se face lunar de către aceştia sau, în numele lor, de
către orice altă persoană, în contul casei teritoriale de pensii la care sunt asiguraţi. Aceasta se poate face şi
anticipat, pe o perioadă de cel mult 12 luni.38
Contribuţia de asigurări sociale pentru şomeri se suportă integral din bugetul asigurărilor pentru
şomaj la nivelul cotei stabilite pentru condiţii normale de muncă, cu excepţia plăţilor compensatorii şi a

34
Art. 19 din Legea nr. 340/2015 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2016, publicată în
Monitorul Oficial nr.942 din 19 decembrie 2015.
35
Art. 27 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
36
Art. 31 alin.(1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
37
Art. 31 alin.(2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
38
Art. 32 alin. (3) şi 4 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

8
veniturilor de completare acordate salariaţilor din industria de apărare, în perioada de reducere temporară a
activităţii39.
Calculul şi plata contribuţiei de asigurări sociale pentru şomeri se fac lunar de către instituţia care
administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj.40
Contribuţia de asigurări sociale pentru persoanele care beneficiază de plăţi compensatorii se
suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj la nivelul cotei contribuţiei individuale de asigurări sociale,
cu excepţia cazurilor în care, prin lege, se dispune altfel.
Contribuţia de asigurări sociale pentru cadrele militare trecute în rezervă, poliţiştii şi funcţionarii
publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat,
din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, care beneficiază de ajutoare lunare
ce se asigură din bugetul de stat, se suportă integral din bugetul de stat, la nivelul cotei stabilite pentru
condiţii normale de muncă iar calculul şi plata contribuţiei se fac de către instituţia care achită drepturile
respective41.
Calculul şi plata contribuţiei individuale de asigurări sociale pentru perioada în care asiguratul
beneficiază de indemnizaţie de asigurări sociale de sănătate se efectuează, după caz, de către:
a) angajator;
b) instituţia abilitată de lege să efectueze plăţi din bugetul asigurărilor pentru şomaj;
c) casa de asigurări de sănătate, pentru asiguraţii care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe
an calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut şi care se află în una dintre
situaţiile următoare: administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de
management, membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale, persoane fizice autorizate să
desfăşoare activităţi economice, persoane angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii
acestora, alte persoane care realizează venituri din activităţi profesionale. 42
Sumele asupra cărora nu se datorează contribuţia de asigurări sociale nu se iau în considerare la
stabilirea prestaţiilor din sistemul public de pensii. Acestea sunt cele prevăzute expres în art. 141 şi art. 142
din Codul fiscal, modificat și completat
Sumele reprezentând ajutor de deces, care se plătesc de angajator asiguraţilor, în contul
asigurărilor sociale, se reţin de acesta din contribuţiile de asigurări sociale datorate pentru luna respectivă.
Cele care depăşesc suma contribuţiilor datorate de acesta în luna respectivă se recuperează din
contul asigurărilor sociale de la casa teritorială de pensii în raza căreia se află sediul acestuia, respectiv de
la casa de pensii sectorială43.
Contribuţia individuală de asigurări sociale se virează lunar de către angajator, la unitatea
teritorială a Trezoreriei Statului la care acesta este luat în evidenţă ca plătitor de impozite şi taxe, împreună
cu contribuţia de asigurări sociale pe care acesta o datorează în calitate de contribuabil bugetului
asigurărilor sociale de stat.
Contribuţia la fondul de pensii administrat privat, care este parte din contribuţia individuală de
asigurări sociale datorată la sistemul public de pensii, se transmite de Casa Naţională de Pensii Publice şi
de casele de pensii sectoriale fondurilor de pensii administrate privat.
Lunar, până cel târziu în data de 20 a lunii următoare celei în care plătitorii au depus declaraţia
nominală de asigurare, Casa Naţională de Pensii Publice şi casele de pensii sectoriale transmit fiecărui
administrator lista nominală de virare a sumelor către fondul de pensii pe care acesta îl administrează.
Lunar, până cel târziu în data de 20 a lunii următoare celei în care angajatorul a depus declaraţia
nominală de asigurare, Casa Naţională de Pensii Publice şi casele de pensii sectoriale virează către fiecare
fond de pensii administrat privat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat, suma reprezentând contribuţiile
individuale datorate acestor fonduri.44
În cazul asiguraţilor care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent
cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut şi care se află în una dintre situaţiile următoare:
administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management, membri ai
întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale, persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi

39
Art. 31 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
40
Art. 32 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
41
Art. 31 alin. (3)şi (4) şi art. 32 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
42
Art. 32 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
43
Art.38 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
44
Art. 39 din Legea nr. 236/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

9
economice, persoane angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora, alte persoane care
realizează venituri din activităţi profesionale ori cei care se pot asigura în sistemul public de pensii pe bază
de contract de asigurare socială, avocaţii, personalul clerical şi cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute
prin lege, neintegrate în sistemul public, precum şi orice persoană care doreşte să se asigure, respectiv să îşi
completeze venitul asigurat, termenul de plată a contribuţiei de asigurări sociale este până la data de 25 a
lunii următoare celei pentru care se datorează plata45.
În cazul neachitării la termen, a contribuţiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat de
persoanele prevăzute mai sus, casele teritoriale de pensii procedează la aplicarea măsurilor de executare
silită pentru încasarea sumelor cuvenite, conform dispoziţiilor legale privind executarea creanţelor
bugetare.46
În situaţia asiguraţilor prevăzuţi mai sus, neplata contribuţiei de asigurări sociale la termen
generează plata unor dobânzi şi penalităţi de întârziere calculate pentru fiecare zi de întârziere, până la data
achitării sumei datorate, inclusiv.
Cota dobânzilor şi penalităţilor de întârziere, se stabileşte potrivit reglementărilor privind
executarea creanţelor bugetare.
Sumele reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere se fac venit la bugetul asigurărilor sociale
de stat şi se calculează fără zecimale, prin rotunjire la leu.
Calculul dobânzilor şi penalităţilor de întârziere se efectuează de către casele teritoriale de pensii. 47
Perioadele în care persoanele asigurate pe bază de declaraţie individuală de asigurare sau contract
de asigurare socială nu au achitat contribuţia de asigurări sociale datorată nu se valorifică la stabilirea
pensiilor până la achitarea acesteia, inclusiv a dobânzilor şi penalităţilor de întârziere aferente.
În cazul în care asiguraţii aflaţi în situaţiile prevăzute mai sus au achitat contribuţia de asigurări
sociale pentru perioadele pentru care aceasta nu se datora, contribuţia nu se restituie, iar stagiul de cotizare
realizat se valorifică la stabilirea prestaţiilor de asigurări sociale. 48
Pentru ceilalţi asiguraţi ai sistemului public de pensii termenul de plată a contribuţiei de asigurări
sociale este prevăzut în Legea nr. 571/2003.
Potrivit art. 146-147 din Codul fiscal, modificat și completat, persoanele fizice şi juridice care au
calitatea de angajator, au obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vira lunar contribuţiile de asigurări
sociale obligatorii.
În privinţa calculării, reţinerii şi plăţii contribuţiilor individuale de asigurări sociale şi a
contribuţiei individuale la bugetul asigurărilor pentru şomaj, plătitorul de venit este asimilat angajatorului.
Asiguraţii care fac dovada că nu se mai regăsesc în situaţiile pentru care asigurarea este
obligatorie, au obligaţia să depună la casele teritoriale de pensii, în termen de 30 de zile de la modificarea
situaţiei, formularul-tip de încetare a asigurării individuale la sistemul public de pensii.49

7. Noţiunea de pensie şi categorii de pensii 50


Într-o definiţie recentă pensia reprezintă un venit de înlocuire acordat pentru pierderea totală sau
parţială a veniturilor profesionale, ca urmare a bătrâneţii sau a atingerii unei vârste, invalidităţii sau
decesului persoanei asigurate.51
În conformitate cu prevederile art. 51 din Legea nr. 263/2010, în sistemul public de pensii se
acordă următoarele categorii de pensii:
a) pensia pentru limită de vârstă;

45
Art. 40 din Legea nr. 236/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
46
Art. 43 din Legea nr. 236/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
47
Art. 43 din Legea nr. 236/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
48
Art. 45 din Legea nr. 236/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
49
Art. 46 din Legea nr. 236/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
50
Pentru detalii în legătură cu această temă a se vedea: Ioan Ciochină-Barbu, op. cit., pp. 63-114;
Alexandru Ţiclea, Constantin Tufan, op. cit., pp. 75-98;Alexandru Ţiclea, Dreptul securităţii sociale.
Curs universitar. Ediţia a III-a revăzută şi adăugită. Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2011, p. 178 şi
urm.
51
Alexandru Ţiclea, Dreptul securităţii sociale. Curs universitar. Ediţia a III-a revăzută şi adăugită.
Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2011, p. 178 şi urm.

1
b) pensia anticipată;
c) pensia anticipată parţială;
d) pensia de invaliditate;
e) pensia de urmaş.

8.  Pensia pentru limită de vârstă52


Condiţiile generale de pensioare sunt expres prevăzute în art. 52 din Legea 263/2010 privind
sistemul unitar de pensii publice.
Potrivit acestei prevederi legale, pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguraţilor care
îndeplinesc cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim
de cotizare sau în specialitate realizat în sistemul public de pensii.
Vârsta standard de pensionare este de 63 de ani pentru femei şi de 65 de ani pentru bărbaţi.
Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza prin creşterea vârstelor de pensionare,
conform eşalonării prevăzute în anexa nr.5.
Stagiul minim de cotizare – atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi – este de 15 ani. Creşterea
stagiului minim de cotizare este de 15 ani atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi şi se va realiza prin
creşterea stagiului complet de cotiza, potrivit eşalonării prevăzute în anexa 5.
Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi. Atingerea
stagiului complet de cotizare se va realiza prin creşterea stagiului complet de cotizare, conform eşalonării
prevăzute în anexa 5.
Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi în situaţia
asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin.(1) pct. I lit. c (cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari,
poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul
apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale). Atingerea acestei vârste se realizează prin
creşterea vârstelor standard de pensionare conform eşalonării din anexa nr. 6.
Pentru această categorie de asiguraţi stagiul minim de cotizare este de 20 de ani, atât pentru femei,
cât şi pentru bărbaţi iar atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului minim de cotizare în
specialitate conform eşalonării din anexa nr. 6.
Stagiul complet de cotizare pentru categoriile de persoane prevăzute mai sus, atât pentru femei cât
şi pentru bărbaţi, (cele cuprinse în art. 6 alin. (1) pct. I lit. c), este de 30 de ani iar atingerea acestuia se
realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare, potrivit eşalonării prezentate în anexa nr. 6.
În situaţia persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare acestea au dreptul la pensie
pentru limită de vârstă cu reducerea vârstelor standard în funcţie de condiţiile de muncă în care au lucrat
astfel:
a) în situaţia persoanelor care au lucrat în condiţii deosebite de muncă reducerea vârstei
standard de pensionare este de 1 an la un stagiu de cotizare de 6 ani realizat în astfel
de condiţii, ajungând până la o reducere de 8 ani în cazul realizării unui stagiu de
cotizare de 35 de împliniţi53;
b) în situaţia persoanelor care au realizat stagii de cotizare în locurile de muncă încadrate
în alte condiţii de muncă prevăzute la art. 29 alin. 2 şi în condiţii speciale 54 prevăzute la

52
A se vedea şi art. 37-47din Norme.
53
A se vedea tabelul nr. 1 de la art. 55 alin. (1) lit. a din Legea nr. 263/2010.
54
Art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 prevede:,, (1) În sensul prezentei legi, locurile de muncă în
condiţii speciale sunt cele din:
a) unităţile miniere, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în subteran cel puţin 50% din
timpul normal de muncă în luna respectivă;
b) activităţile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare,
zonele I şi II de expunere la radiaţii;
c) activităţile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, prevăzute de
actele normative cu regim clasificat emise până la data intrării în vigoare a prezentei legi;
d) aviaţia civilă, pentru personalul navigant prevăzut în anexa nr. 1;
e) activităţile şi unităţile prevăzute în anexele nr. 2 şi 3;
f) activitatea artistică desfăşurată în profesiile prevăzute în anexa nr. 4.

1
art. 30 alin. 1, reducerea vârstei standard de pensionare începe cu 1 an pentru un
stagiu de cotizare realizat în asemenea condiţii de minimum 2 ani împliniţi, ajungând
la 13 ani de reducere a vârstei standard, în cazul celor care au realizat un stagiu de
cotizare de peste 26 de ani în condiţii speciale 55;
De prevederile de mai sus beneficiază şi personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia
civilă din România, numai în condiţiile realizării numărului minim de ore de zbor, salturi sau starturi
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 581/2001 privind criteriile de încadrare a personalului navigant din
aviaţia civilă în condiţii speciale de muncă56
c) cu câte 6 luni, pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare în străinătate, după 23
august 1944, şi /sau de prizonierat, în situaţia persoanelor cărora le-au fost stabilit drepturi
privind vechimea în muncă, în condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a - c şi la alin. (2) din
Decretul-lege nr. 118/1990, republicat.57
Cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut
special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi
siguranţei naţionale (persoanele prevăzute la art. 6 alin 1 pct. I lit. c din Legea 263/2010) beneficiază de
reducerile prevăzute mai sus dacă au realizat stagiul minim de cotizare în specialitate prevăzut în anexa nr.
6.
O serie de categorii de persoane fac excepţie de la prevederile art. 55 alin (1) lit. b) astfel;
- persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani în locuri de muncă
prevăzute în art. 30 alin 1 lit. a şi f (precum unităţile miniere, pentru personalul care îşi desfăşoară
activitatea în subteran cel puţin 50% din timpul normal de muncă din luna respectivă şi activitatea artistică
desfăşurată în profesiile prevăzute în anexa nr. 4). Stagiul complet de cotizare pentru persoanele de mai sus
este de 30 de ani. Pentru aceste categorii de persoane reducerea vârstei standard de pensionare este de 20 de
ani (art. 30 lit. a) dar nu poate fi mai mică de 45 de ani, şi respectiv de 15 ani (art. 30 lit. f) dar nu poate fi
mai mică de 50 de ani, cu excepţia balerinilor şi acrobaţilor pentru care vârsta de pensionare nu poate fi mai
mică de 40 de ani pentru femei şi 45 de ani pentru bărbaţi;
- persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 15 ani în zona I de expunere la
radiaţii sau de cel puţin 17 ani în zona a II –a de expunere la radiaţii în locurile de muncă prevăzute în art.
30 alin 1 lit. b (activităţile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare,
zonele I şi II de expunere la radiaţii).
Aceste persoane beneficiază de pensie pentru limită de vârstă indiferent de vârstă. De asemenea
stagiul complet de cotizare pentru aceste categorii de persoane este de 22 de ani şi 6 luni, în situaţia celor
care au lucrat în zona I de expunere la radiaţii, respectiv de 25 de ani şi 6 luni pentru cei care au desfăşurat
activitate în zona a II-a de expunere la radiaţii.
În funcţie de gradul de handicap, persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de
handicap preexistent calităţii de asigurat beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare prevăzute
în anexa nr.5 la Legea nr.263/2010, după cum urmează;
a) cu 15 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap grav, dacă au realizat, în condiţii de handicap
preexistent calităţii de asigurat cel puţin 1/3 din stagiul complet de cotizare;
b) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţiile de
handicap preexistent calităţii de asigurat, cel puţin 2/3 din stagiul complet de cotizare;
c) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţiile handicapului
preexistent calităţii de asigurat, stagiul complet de cotizare.
Potrivit art. 59 din Legea nr.263/2010, nevăzătorii beneficiază de pensie pentru limită de vârstă,
indiferent de vârstă, dacă au realizat ca nevăzător cel puţin 1/3 din stagiul complet de cotizare.
Legea nr.142/201658, modifică art. 60 din Legea nr. 263/2010 în sensul că ,,Fractiunea de an de
stagiu de cotizare realizată în grupa I și/sau condiții speciale de muncă, pentru care nu se acorda reducerea
varstei standard de pensionare conform prevederilor art.55 alin.(1) lit.b), poate fi cumulată cu perioadele de

55
A se vedea tabelul nr. 2 de la art. 55 alin. (1) lit. b din Legea nr. 263/2010.
56
Publicată în Monitorul Oficial nr. 364 din 6 iulie 2001
57
Privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu
începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat
în Monitorul Oficial nr. 107 din 9 martie 1998, modificat şi completat ulterior.
58
Publicată în Monitorul Oficial nr.528 din 14 iulie 2016

1
stagiu de cotizare realizate în condiții deosebite de muncă în vederea reducerii varstei standard de
pensionare conform prevederilor art.55 alin.(1) lit.a) ”

9. Pensia anticipată59
Asiguraţii care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8 ani mai mare decât stagiul complet
de cotizare pot solicita pensia anticipată, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei de standard de
pensionare.
În cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c,) din Legea nr. 263/2010 (respectiv
cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special
din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei
naţionale) pentru obţinerea pensiei anticipate, pe lângă condiţiile de mai sus, este necesară şi realizarea
stagiului minim de cotizare în specialitate, prevăzut în anexa nr. 6, şi care se află în una din următoarele
situaţii:
a) sunt trecute în rezervă sau au încetat raporturile de serviciu ca urmare a împlinirii limitei de
vârstă în grad prevăzute de statul cadrelor militare/poliţiştilor/funcţionarilor cu statut special din sistemul
administraţiei penitenciare sau ca urmare a reorganizării şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare,
precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi
siguranţei naţionale;
b) sunt trecute în rezervă sau direct în retragere/au încetat raporturile de serviciu ca urmare a
clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar /serviciu de către comisiile de expertiză medico-
militară.
De reţinut este faptul că potrivit art. 62 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, la stabilirea stagiului de
cotizare necesar acordării pensiei anticipate nu se iau în considerare perioadele asimilate prevăzute la art.
49 alin (1) lit. a )– c) şi g), [perioadele în care a beneficiat de pensie de invaliditate; - a urmat cursurile de zi
ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia
absolvirii acestora cu diplomă; - a satisfăcut stagiul militar ca militar în termen sau cu termen redus, pe
durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat; - a fost elev al unei şcoli militare /şcoli
de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine
publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu
statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar].
La data îndeplinirii condiţiilor pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă în conformitate
cu prevederile art. 64 din Legea nr. 263/2010, pensia anticipată devine pensie pentru limită de vârstă şi se
recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de
suspendare a plăţii pensiei anticipate, trecerea la pensia pentru limită de vârstă făcându-se la din oficiu. 60

10. Pensia anticipată parţială61


Potrivit prevederilor art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, pensia anticipată parţială se cuvine,
cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul
complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.
Întocmai ca şi în cazul pensiei anticipate, şi în cazul pensiei anticipate parţială, persoanele prevăzute la
art. 6 alin. (1) pct. I lit. c), [respectiv cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi
funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării
naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale,] pentru obţinerea pensiei anticipate parţială, pe lângă
condiţiile de mai sus, este necesară şi realizarea stagiului minim de cotizare în specialitate, prevăzut în
anexa nr. 6, şi trebuie să se află în una din următoarele situaţii:
a) sunt trecute în rezervă sau au încetat raporturile de serviciu ca urmare a împlinirii limitei de
vârstă în grad prevăzute de statul cadrelor militare/poliţiştilor/funcţionarilor cu statut special din sistemul
administraţiei penitenciare sau ca urmare a reorganizării şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare,

59
A se vedea şi art. 48-54 din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010
60
Art. 64 alin (2) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
61
A se vedea şi art. 48-54 din Norme.

1
precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi
siguranţei naţionale;
b) sunt trecute în rezervă sau direct în retragere/au încetat raporturile de serviciu ca urmare clasării
ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar /serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate parţiale nu se au în vedere perioadele
asimilate62 prevăzute la art. 49 alin (1) lit. a) – c )şi g).
Potrivit modificărilor aduse prin Legea nr.142/2016, cuantumul pensiei anticipate parțiale se
stabilește din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de
cotizare realizat și cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, cu procentaje
diferențiate, de la 0,50%, la 0,15%. Astfel, până la un an peste stagiul minim de cotizare, penalitatea este de
0,50%, scâzând cu 0,05%, în plaje de un an, până la un minim de 0,15% pentru cel mult 8 ani de cotizare
peste stagiul minim.

La data îndeplinirii condiţiilor pentru a beneficia de pensie pentru limita de vârstă, pensia
anticipată parţială devine pensie pentru limita de vârstă şi se recalculează prin eliminarea diminuării
prevăzute la art. 65 alin. (4) şi prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare
realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate parţiale. Transformarea pensiei anticipate
parţiale în pensie pentru limită de vârstă se face din oficiu63.
Persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă datorită
extracţiei şi prelucrării minereurilor neferoase cu conţinut de cupru, plumb,sulf, cadmiu, arsenic,zinc,
mangan,fluor, clor, a pulberilor metalice, precum și a emisiilor de amoniac și derivate, respectiv Baia Mare,
Copşa Mică şi Zlatna și Târgu Mureș pe o rază de 8 km. în jurul acestor localităţi, beneficiază de reducerea
vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea de 0,50%- 0,15% prevăzută mai sus64.

11.Pensia de invaliditate65
Dreptul la pensia de invaliditate 66 îl au asiguraţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din
capacitatea de muncă din cauza:
a) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale;
b) neoplaziilor, schizofreniilor şi SIDA;
c) bolilor obişnuite şi a accidentelor care nu au legătură cu munca.
De asemenea, mai beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile arătate mai sus, şi persoanele
care se află în situaţiile67 prevăzute la art. 49 alin.(1) lit. c) şi g).
Au dreptul la pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), şi elevii, ucenicii şi
studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor
de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale.
Persoanele68 care şi-au pierdut total sau ce puţin jumătate capacitatea de muncă şi marii mutilaţi,
ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu
62
Respectiv perioadele în care a beneficiat de pensie de invaliditate; - a urmat cursurile de zi ale
învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia
absolvirii acestora cu diplomă; - a satisfăcut stagiul militar ca militar în termen sau cu termen redus, pe
durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat; - a fost elev al unei şcoli militare /şcoli
de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine
publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu
statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar
63
Art. 67 alin (2) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
64
Art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 a fosr completat prin Legea nr. 142/2016.
65
A se vedea şi art. 55-64 din Norme.
66
Art. 68 alin. (1 )din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
67
Respectiv a satisfăcut stagiul militar ca militar în termen sau cu termen redus, pe durata legal stabilită, a
fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat; - a fost elev al unei şcoli militare /şcoli de agenţi de poliţie sau
student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă
naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din
sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar
68
Art. 68 alin. (4) din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

1
evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale
anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză, au dreptul la pensie de invaliditate în aceleaşi condiţii în
care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente la muncă.
În raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă69, invaliditatea este:
a) de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de
autoîngrijire;
b) de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea capacităţii
de autoîngrijire;
c) de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă,
invalidul putând să presteze o activitate profesională a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.
Remarcăm faptul că în vechea redactare a Legii 19/2000, în prezent abrogată, definirea gradelor de
invaliditate era mult mai clară şi mai completă excluzând astfel posibilitatea unor interpretări diferite de
către specialişti faţă de noţiunile folosite în actuala reglementare.
Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabiliri gradului de invaliditate, se face, la cerere, de
către medicul expert al asigurărilor sociale iar în cazul persoanelor 70 prevăzute la art. 6 alin (1) pct. I lit. c),
de către comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională,
ordine publică şi siguranţă naţională.
Persoanele71 care solicită expertiza medicală a capacității de muncă în vederea încadrării lor în
grad de invaliditate depun o cerere la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă din cadrul
casei teritoriale de pensii competente, în funcţie de domiciliu.
Cererea pentru expertiza medicală a capacitaţii de muncă în vederea încadrării în grad de
invaliditate este însoţită de documente medicale.
Cererea se depune cu cel puţin 45 de zile înaintea expirării duratelor maxime de concediu medical
prevăzute de lege. Medicul curant acordă concediu medical necesar în vederea finalizării procedurii de
expertizare a capacităţii de muncă, în condiţiile legii.
Evaluarea capacităţii de muncă a cadrelor militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari,
poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul
apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, se face la solicitarea comisiei din unitatea din care
face parte persoana expertizată, în condiţiile prevăzute în reglementările interne, proprii instituţiilor din
sistemul de apărare, ordine publică si siguranţă naţională.
Cererea trebuie să fie însoţită de următoarele acte, în original sau copie certificată pentru
conformitate cu originalul:
a) actul de identitate;
b) documente medicale din care să rezulte afecţiunile prezentate şi rezultatele investigaţiilor
necesare pentru susţinerea diagnosticului clinic şi funcţional (forma clinică şi stadiul evolutiv al bolii); 
c) adeverinţă eliberată de angajator care să ateste numărul de zile de concediu medical, cumulat în
ultimele 12/24 de luni, cu menţionarea datei ultimei zile de concediu medical;
d) documentul din care să rezulte cauza invalidităţii;
e) documentul care să ateste data ivirii invalidităţii.
Documentele care atestă cauza invalidităţii sunt:
- fişa BP2/adeverinţa de confirmare eliberată de direcţia de sănătate publică, în caz de boală
profesională;
-FIAM/proces-verbal avizat de inspectoratul teritorial de muncă ce a confirmat caracterul de
muncă al accidentului sau adeverinţa de confirmare a înregistrării accidentului de muncă la inspectoratul
teritorial de muncă, în caz de accident de muncă;
- documente medicale eliberate de medicii de specialitate care confirmă diagnosticul, în caz de
schizofrenie/neoplasm/ SIDA; pentru afecţiunea neoplazică se anexează şi rezultatul examenului
histopatologic;
- certificat emis de comisia de expertiză medico-militară, în caz de accident sau boală contractată
în timpul ori din cauza îndeplinirii serviciului militar sau a şcolilor militare.

69
Art. 69 alin. (1)din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
70
Respectiv cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu
statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi
siguranţei naţionale.
71
Art. 82 şi următoarele din Normele metodologice.

1
În situaţii motivate de imposibilitatea obiectivă a procurării documentelor originale, medicul
expert al asigurărilor sociale poate accepta copii simple ale acestora, solicitând titularului documentelor o
declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte confirmarea exactităţii copiilor cu originalele pe care nu
le mai deţine. 
Documentele medicale eliberate în alte state se acceptă numai însoţite de traducerea lor în limba
română, efectuată de un traducător autorizat.
Pentru cazurile neconcludente, medicul expert al asigurărilor sociale/preşedintele comisiei de
expertiză medico-militară poate solicita completarea documentaţiei medicale cu investigaţii sau examinări
de specialitate suplimentare.
Investigaţiile sau examinările de specialitate suplimentare se vor efectua în unităţi sanitare de
specialitate cu care Casa Naţională de Pensii Publice are încheiate contracte de prestări de servicii
medicale. 
Pentru bolnavii psihici sau pentru alte cazuri cu afecţiuni grave ori cu o problematică deosebită,
medicul expert al asigurărilor sociale poate solicita efectuarea unei anchete sociale de către serviciul de
asistenţă socială din cadrul primăriei de domiciliu sau reşedinţa (la domiciliu, locul de muncă, unitatea
sanitară), particularizată la caz, cu indicarea unor obiective necesare evaluării medicale.
După înregistrarea/completarea documentaţiei medicale, medicul expert al asigurărilor sociale de
la cabinetul unde a fost depusă cererea de expertiză medicală a capacităţii de muncă programează bolnavul
pentru expertizare. 
Bolnavii netransportabili sunt expertizaţi pe baza documentaţiei medicale. Medicul curant are
obligaţia de a completa un referat medical detaliat, care să cuprindă date clinice şi paraclinice pentru
susţinerea diagnosticului clinic şi gravitatea afecţiunilor. Pentru cazurile neconcludente, bolnavii vor fi
transportaţi pentru examinare la sediul cabinetului de expertiză medicală a capacităţii de muncă, prin grija
familiei. 
Pentru bolnavii netransportabili care fac parte din categoria persoanelor 72 prevăzute la art. 6 alin.
(1) pct. I lit. c), expertiza capacităţii de muncă se poate realiza pe baza documentaţiei medicale.
Medicul expert al asigurărilor sociale, în urma examinării clinice şi a analizării documentelor
medicale, completează raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă. În cazul persoanelor
prevăzute la art. 6 alin.(1) pct. I lit. c, comisiile de expertiză medico – militară emit decizii medicale de
încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia centrală de expertiză medico – militară
a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau a Serviciului Român de Informaţii,
după caz.
În termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii se emite decizia medicală şi se comunică în
termen de 5 zile de la emitere.
Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 zile de la
comunicare, la comisiile medicale de contestaţii (care funcţionează în cadrul centrelor regionale de
expertiză medicală a capacităţii de muncă şi Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi de Recuperare a
Capacităţii de Muncă) sau la comisiile centrale de expertiză medico – militară ale MApN, MAI sau SRI,
după caz.
Contestaţiile prevăzute mai sus se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare iar decizia
emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.
Deciziile comisiilor medicale de contestaţii şi ale comisiilor centrale de expertiză medico –
militară ale MApN, MAI şi SRI date în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţele judecătoreşti
competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
Deciziile medicale necontestate în termen rămân definitive. 73
Aici se cuvine un scurt comentariu. Este de neînţeles de ce în cadrul unei legi unitare a sistemului
de pensii pentru unii beneficiari este reglementă expres posibilitatea ca deciziile privind soluţionarea
contestaţiilor să poată fi atacate în instanţe, cum este cazul celor emise de structurile de ordine publică şi
siguranţă naţională, iar pentru celelalte categorii de beneficiari, acest lucru nu este stipulat în mod expres în
actul normativ care doreşte să asigure o reglementare unitară a sistemului de pensii publice.

72
Cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special
din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei
naţionale.
73
A se vedea art. 71 Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

1
În opinia autorului nimic nu–i va impieta şi pe ceilalţi beneficiari ai sistemului unitar de pensii
publice de a se adresa instanţelor de judecată atunci când printr-o astfel de decizie medicală li s-ar încălca
drepturi de orice natură.
În situaţia în care persoanele şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli obişnuite sau
a unor accidente care nu au legătură cu munca beneficiază de pensie de invaliditate, dacă au realizat în
condiţiile legii, stagiul de cotizare74.
Persoanelor prevăzute mai sus, încadrate în gradul I sau II de invaliditate, li se acordă stagiul
potențial în condițiile în care au realizat, la data emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă,
stagiul de cotizare în raport cu vârsta conform tabelului nr. 3 de la art.76 din lege.
Potrivit acestui tabel stagiul de cotizare necesar este de 1 an pentru o persoană care are vârsta la
data emiterii deciziei de pensionare de până la 20 de ani şi ajunge până la 27 de ani pentru o persoană care
are vârsta de peste 60 de ani la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă.
Au dreptul la pensie de invaliditate75, fără a se ţine cont de stagiul de cotizare realizat, persoanele 76
prevăzute la art. 68 alin1 lit. a şi b, alin (2), (3), şi (4).
La stabilirea pensiei de invaliditate77, asiguraţilor li se acordă un stagiu potenţial determinat, ca
diferenţă între stagiul complet de cotizare şi stagiul de cotizare realizat efectiv până la data acordării pensiei
de invaliditate. Stagiul potenţial nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care persoana l-ar fi putut
realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare. În
situaţia persoanelor aflate în gradul III de invaliditate stagiul potenţial se acordă numai categoriilor de
persoane prevăzute în art. 74 din Legea 263/2010.
Asiguraţilor care au realizat un stagiu de cotizare ca nevăzător sau în condiţii de handicap
preexistent calităţii de asigurat li se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă între stagiile de
cotizare cerute de art. 58 şi 59 şi stagiile de cotizare realizate până la data acordării pensiei de invaliditate 78.
Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o
indemnizaţie pentru însoţitor în cuantum fix, care reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie şi se
suportă din bugetul asigurărilor de stat.
Cu privire la indemnizaţia de însoţitor Curtea Constituţională a statuat, prin Decizia nr.872/2010 79
că, potrivit art.54 lit. a) din Legea nr.19/2000, (în prezent abrogată prin Legea 263/2010), invaliditatea de
gradul I este caracterizată „prin pierderea totală a capacităţii de muncă, a capacităţii de autoservire, de
autoconducţie sau de orientare spaţială, invalidul necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din
partea altei persoane”. În consecinţă, diminuarea cu 15% a indemnizaţiilor de însoţitor pentru pensionarii
de invaliditate gradul I, precum şi stabilirea unei valori a punctului de pensie inferioară celei existente
necesară la calculul cuantumului brut al indemnizaţiei de însoţitor contravine art.47 alin.(1) din Constituţie,
statul neîndeplinindu-şi obligaţia de a lua măsuri adecvate de protecţie socială.

74
Art. 73 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a fost modificat prin art. I pct. 2
Legea nr.37/2013 publicată în Monitorul Oficial nr.131 din 12 martie 2013.
75
Art. 74 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
76
Persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin ½ din capacitatea de muncă din cauza accidentelor de
muncă şi bolilor profesionale, conform legii; neoplaziilor, schizofreniilor şi SIDA; a satisfăcut stagiul militar ca
militar în termen sau cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în
prizonierat; - a fost elev al unei şcoli militare /şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de
învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor
militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu
excepţia liceului militar; elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din
capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din
cauza practicii profesionale; persoanele care şi-au pierdut total sau ce puţin jumătate capacitatea de muncă
şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în
legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări
sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză, au dreptul la pensie de invaliditate în aceleaşi
condiţii în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente la muncă.
77
Art. 75 alin.1 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
78
Art. 76 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a fost modificat prin art. I pct. 3
din Legea nr.37/2013.
79
Publicată în Monitorul Oficial nr 433 din 28 iunie 2010

1
Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale, în funcţie de afecţiuni, la intervale de 1-
3 ani până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite medicul expert al
asigurărilor sociale sau, după caz, de către comisiile centrale de expertiză medico - militară.
Ulterior, după fiecare revizuire, medicul expert al asigurărilor sociale respectiv comisiile centrale
de expertiză medico - militară emit o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă prin care se
stabileşte, după caz:
a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
c) redobândirea capacităţii de muncă.
Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în
care s-a emis decizia de revizuire medicală.
Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea
plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia de revizuire medicală sau după caz,
încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.
Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarului, dacă starea sănătăţii lui s-a
îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.
Excepţiile80 de la revizuirea medicală periodică a pensionarilor de invaliditate sunt privesc
pensionarii de invaliditate care:
a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;
b) au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de lege;
c) au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile
complete de cotizare, conform legii.
Constatarea situaţilor de mai sus se face numai cu avizul Institutului Naţional de Expertiză
Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă sau al comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale
MApN, MAI şi SRI, după caz. Aceste entităţi pot convoca pentru expertizare pensionarul de invaliditate iar
neprezentarea pensionarului din motive imputabile acestuia atrage suspendarea plăţii pensiei. Concluziile
expertizei sunt obligatorii şi definitive.
Pensionarii de invaliditate, cu excepţia celor exceptaţi de la revizuirea medicală periodică, sunt
obligaţi să urmeze programele recuperatorii stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale în vederea
reintegrării socio-profesionale. Neîndeplinirea din motive imputabile pensionarului a acestei obligaţii
atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare constatării. Aceasta încetează cu luna
următoare reluării programelor recuperatorii. Controlul asupra respectării programelor recuperatorii se
realizează de casele de pensii teritoriale sau casele de pensii sectoriale.
Odată cu îndeplinirea condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de
invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă, acordându-se din oficiu cuantumul cel mai avantajos 81.
Apreciem această prevedere legală ca fiind mai aproape de interesele pensionarului în sensul că
acest cuantum mai avantajos se acordă din oficiu şi nu la cererea acestuia care de multe ori neglija acest
aspect sau pur şi simplu nu-l cunoştea din multiple cauze.
Indemnizaţia de însoţitor se menţine şi pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă.

12. Pensia de urmaş 82


Acordarea pensiei de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor dacă susţinătorul decedat
era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii83
Copii au dreptul la pensia de urmaş84:
a) până la vârsta de 16 ani când, potrivit Codului muncii85, dobândesc capacitatea de muncă şi pot
încheia un contract individual de muncă;

80
Art.79 alin. (1) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
81
Art. 82 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
82
Ioan Ciochină-Barbu, op. cit., pp. 141-154; Alexandru Ţiclea, Constantin Tufan, op. cit., pp. 105-109;
Alexandru Ţiclea, op. cit. p.205 şi urm.
83
A se vedea şi art. 65-68 din Norme.
84
Art. 84 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
85
Adoptat prin Legea 53/2003 (publicată în Monitorul Oficial nr. 72/5 februarie 2003), Republicată în
Monitorul Oficial nr. 345 din 18 mai 2011, modificată ulterior.

1
b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea
acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani.
c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una
din situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).
Pensia de urmaş pentru soţul supravieţuitor86
Actuala reglementare se referă la soţul supravieţuitor în general, incluzând atât soţia cât şi soţul
supravieţuitor, faţă de o reglementare mai veche87 care, prin referirea numai la soţia supravieţuitoare,
încălca un principiu de bază al asigurărilor sociale şi anume al egalităţii dintre soţi.
Potrivit actualelor reglementări, soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul
vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.
În cazul când durata căsătoriei a fost cuprinsă între 10 şi 15 ani, cuantumul pensiei de urmaş se
diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună şi, respectiv, cu 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş indiferent de vârstă, pe perioada în care este
invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an.
Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă
decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale şi
dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau
acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut.
Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile de mai sus [prevăzute în art. 85 şi art. 86 alin.
(1)], beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului soţului susţinător, dacă în
această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este
obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut.
În fine, soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi
copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil
a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru
care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut.
Pensia pentru urmaş se stabileşte după caz, din:
a) pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii,
susţinătorul decedat;
b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea
îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.
Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din punctajul mediu anual realizat de
susţinător, aferent pensiei acestuia, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi astfel:
a) 50% pentru un singur urmaş;
b) 75% pentru doi urmaşi;
c) 100% pentru trei sau mai mulţi urmaşi.
Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea
drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecare părinte.
Dacă soţul supravieţuitor are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte toate condiţiile pentru
obţinerea pensiei de urmaş, poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
În legătură cu soţul supravieţuitor amintim faptul că acesta poate primi şi ajutor lunar conform
prevederilor Legii nr. 578/200488.
Astfel soţul supravieţuitor al unei persoane, care la data decesului avea calitatea de pensionar
(s.n.) beneficiază la cerere de un ajutor social dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) este pensionar din sistemul public de pensii şi are cel puţin vârsta standard de pensionare,
prevăzută în Anexa nr. 3 la Legea nr. 263/2010;
b) nu beneficiază de pensie din alte sisteme neintegrate sistemului public;
c) nu s-a recăsătorit după decesul soţului;

86
Art. 85-88 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
87
Legea 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi de asistenţă socială, publicată în Buletinul
Oficial partea I nr. 82/6.08.1977, cu modificările ulterioare, abrogată prin art. 198 alin. (7) din Legea
19/2000, modificată., abrogată la rându-i de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
88
Privind acordarea unui ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor (publicată în Monitorul Oficial nr.
1223/2004) modificată şi completată ulterior inclusiv prin Legea nr. 2118/2010 (publicată în Monitorul
Oficial nr. 441 din 30 iunie 2010).

1
d) durata căsătoriei cu soţul care a decedat a fost de cel puţin 10 ani;
e) nu se află în una din situaţiile prevăzute de art. 6 alin. (1) din Legea nr. 263/2010;
f) are domiciliul pe teritoriul României.
De asemenea, trebuie reţinut că ajutorul lunar se acordă în situaţia în care cuantumurile drepturilor
de pensie realizate la data solicitării de către beneficiar sunt mai mici de:
a) 364 lei, în situaţia soţului supravieţuitor care beneficiază de pensie stabilită în baza prevederilor
Legii nr. 19/2000 cu modificările şi completările ulterioare sau stabilită în fostul sistem al asigurărilor
sociale de stat, precum şi în situaţia soţului supravieţuitor care beneficiază atât de pensia stabilită în fostul
sistem al asigurărilor sociale de stat cât şi în fostul sistem al asigurărilor sociale pentru agricultori;
b)140 lei, în situaţia soţului supravieţuitor care beneficiază numai de pensia stabilită în fostul
sistem al asigurărilor sociale pentru agricultori.
Cuantumul ajutorului lunar este de 90 lei pentru soţul supravieţuitor care se regăseşte în situaţiile
prevăzute al alin. (3) lit. a) şi 35 lei lunar pentru soţul supravieţuitor care se regăseşte în situaţia prevăzută
la alin. (3) lit. b.
În situaţia în care durata căsătoriei cu soţul care a decedat a fost mai mică de 10 ani dar cel puţin 5
ani, cuantumul ajutorului lunar se diminuează proporţional.

13.Stabilirea şi plata pensiilor.89


Potrivit prevederilor art. 103 din Legea 263/2010, pensia se acordă la cererea persoanei
îndreptăţite, a tutorelui sau a curatorului acesteia, a persoanei căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în
plasament copilul minor, după caz, depusă personal ori prin mandatar desemnat prin procură specială.
Cerea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor cerute de
lege, se depune la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază teritorială domiciliază persoana,
începând cu data îndeplinirii acestor condiţii.
Potrivit prevederilor art. 106 din Legea 263/2010 admiterea sau respingerea cererii de pensionare
se face prin decizia emisă de casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială, în termen de 45
de zile de la data depunerii cererii.
Decizia va cuprinde temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea
de pensionare.
În termen de 30 de zile de la comunicare, decizia de pensie poate fi anulată la cererea titularului.
Decizia casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale se comunică persoanei care a
solicitat pensionarea în termen de 5 zile de la data emiterii.
Decizia de revizuire se va emite de către casa teritorială de pensii sau casa de pensii sectorială, din
oficiu sau la solicitarea pensionarului, în situaţiile în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de
pensii, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite.
Sumele rezultate în urma revizuirii pensiei, în condiţiile de mai sus, se acordă sau se recuperează
în termenul legal de prescripţie90, calculat la data constatării diferenţelor.
Recalcularea pensiei se poate face prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare
nevalorificate la stabilirea acesteia, iar sumele rezultate în urma recalculării se acordă începând cu luna
următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea. De asemenea, mai pot solicita recalcularea şi
pensionarii pentru limită de vârstă care, după data înscrierii la pensie, realizează stagiu de cotizare, în
condiţiile legii91.
Plata pensiei în sistemul public se face lunar92.
Pensia se plăteşte personal titularului,tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a
încredinţat ori i s-a dat în plasament copilul urmaş sau, după caz, mandatarului desemnat de acesta prin
procură specială.

89
Ioan Ciochină-Barbu, op. cit., pp. 166-175; Alexandru Ţiclea, Constantin Tufan, op. cit., p. 109-114;
Alexandru Ţiclea, op. cit. p.217 şi urm.
90
A se vedea: Gabriel Boroi, Drept civil. Partea generală. Persoanele. Ediţia a IV-a revizuită şi adăugită,
Editura Hamangiu, Bucureşti, 2010, pag. 307 şi urm.; Ioan Ciochină-Barbu, Drept civil Partea generală.
Editura PIM, Iaşi.2008, pag.264 şi urm.
91
Art. 107 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
92
Art. 108 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

2
Plata pensiei se face, în funcţie de opţiunea pensionarului, prin mandat poştal, în cont curent sau în
cont de card, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între Casa Naţională de Pensii Publice, casele
de pensii sectoriale şi Compania Naţională "Poşta Română" - S.A. sau, după caz, între Casa Naţională de
Pensii Publice, casele de pensii sectoriale şi bănci.
Casele teritoriale de pensii şi casele de pensii sectoriale transmit lunar, la domiciliul beneficiarilor
din România, prin Compania Naţională "Poşta Română" - S.A., taloanele de plată a drepturilor, indiferent
de modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii acestora. 93
Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea plăţii
pensiei, se comunică de Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi
Administrarea Bazelor de Date.
Instanţele judecătoreşti au obligaţia să comunice, în scris, informaţiile de natură să conducă la
încetarea plăţii pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în situaţia
pensionarului urmaş care a fost condamnat, casei teritoriale de pensii, respectiv casei de pensii sectoriale în
evidenţele căreia se află pensionarul condamnat94.
În sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a
intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie
de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de
către celălalt stat;
b) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale, se
regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. 1 pct. I, II sau IV 95, cu excepţia consilierilor locali
sau judeţeni;
c) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş nu se prezintă la revizuirea medicală
obligatorie sau la convocarea Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de
Muncă, a centrelor regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă sau a comisiilor centrale de

93
Art. 109 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
94
Art. 113 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
95
Reamintim că potrivit art. 6 din Legea nr.263/2010, în sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu,
prin efectul legii:
„I. a) persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă, inclusiv
soldaţii şi gradaţii voluntari;
b) funcţionarii publici;
c) cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu
statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi
siguranţei naţionale;
d) persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din
drepturi de autor şi drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003 privind
Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi din contracte/convenţii încheiate potrivit
Codului civil.
II. persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul
autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori
dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile
prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevăzute la pct. I;
III. persoanele care beneficiază de drepturi băneşti lunare, ce se asigură din bugetul asigurărilor
pentru şomaj, în condiţiile legii, denumite în continuare şomeri;
IV. persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu
cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat
şi care se află în una dintre situaţiile următoare:
a) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management;
b) membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale;
c) persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice;
d) persoane angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora;
e) alte persoane care realizează venituri din activităţi profesionale;

2
expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului
Român de Informaţii;
d) pensionarul de invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite de medicul
expert al asigurărilor sociale;
e) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se regăseşte în una dintre situaţiile
prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni;
f) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul III, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute
la art. 6 alin. (1) pct. I sau II, depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă
respectiv;
g) pensionarul urmaş, a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;
h) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri brute lunare pentru
care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câştigul salarial
mediu brut;
i) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;
j) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, optează pentru o altă
pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului
public de pensii;
k) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la cumulul pensiei cu
salariul.
În situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş, care nu face dovada continuării studiilor,
plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs.
Plata indemnizaţiei pentru însoţitor se suspendă pe perioada în care pensionarul este internat într-
o instituţie de asistenţă socială sau într-o unitate medicală specializată, în care se asigură supraveghere şi
îngrijire permanente, cu excepţia situaţiilor în care pensionarul este nevăzător.
Suspendarea plăţii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se poate face şi la cererea
pensionarului, situaţie în care suspendarea plăţii se face începând cu luna următoare celei în care a fost
înregistrată cererea.96
În sistemul public de pensii, reluarea plăţii pensiei se face, la cerere, după cum urmează:
a) începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la
suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza
suspendării a fost înlăturată;
b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a
făcut după expirarea termenului prevăzut la lit. a);
c) de la data începerii anului şcolar, în situaţia în care suspendarea plăţii pensiei s-a făcut datorită
faptului că pensionarul urmaş a împlinit vârsta de 16 ani şi nu a făcut dovada continuării studiilor 97.
Încetarea, suspendarea sau reluarea plăţii pensiei, precum şi orice modificare a drepturilor de
pensie se fac prin decizie emisă de casele teritoriale de pensii, respectiv de casele de pensii sectoriale, în
condiţiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie. 98
În sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care
asigurarea este obligatorie următoarele categorii de pensionari:
a) pensionarii pentru limită de vârstă;
b) nevăzătorii;
c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmaş, încadraţi în gradul
III de invaliditate;
d) copiii, pensionari de urmaş.
Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din
activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul
salarial mediu brut99.
Pensionarii sistemului public de pensii sunt obligaţi să comunice casei teritoriale de pensii,
respectiv casei de pensii sectoriale, în evidenţele căreia se află, orice schimbare în situaţia proprie, de

96
Art. 114 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
97
Art. 115 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
98
Art. 116 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
99
Art. 118 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

2
natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care i-a fost stabilită sau i se plăteşte pensia, în
termen de 15 zile de la data apariţiei acesteia. 100
Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul
şi/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la deces, se plătesc soţului
supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
Sumele pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie. 101

14. Alte drepturi de asigurări sociale


Până la apariţia Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi
indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, drepturile de asigurări sociale 102 (indemnizaţia de
maternitate, indemnizaţia pentru creşterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav, indemnizaţia pentru
incapacitate temporară de muncă etc.) erau reglementate în art. 98 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul
public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, modificată ulterior - în prezent abrogată – şi erau
cuprinse în categoria „Alte drepturi de asigurări sociale“. Odată cu intrarea în vigoare a sus-citatului act
normativ, din această categorie a mai rămas reglementată doar ajutorul de deces. În noua reglementare,
dată prin Legea 263/2010, au fost introduse două noi categorii de prestaţii sociale, respectiv tratamentul
balnear şi biletele de odihnă.
În afara de pensii, în sistemul unitar de pensii publice se mai pot acorda următoarele prestaţii:
a) tratament balnear, altul decât cel care se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări
sociale de sănătate, pentru asiguraţi şi pensionari;
b) bilete de odihnă, pentru asiguraţi;
c) ajutor de deces, în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau unui membru al familiei unuia
dintre aceştia.103
Acordarea prestaţiilor de tratament balnear se face prin atribuirea de bilete solicitanţilor
îndreptăţiţi, în limita numărului de locuri asigurate în unităţi de tratament din proprietatea Casei Naţionale
de Pensii Publice, precum şi a locurilor contractate cu alte unităţi de profil şi a sumelor alocate pentru
această prestaţie prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Asiguraţii şi pensionarii sistemului unitar de pensii publice pot beneficia de tratament balnear,
astfel:
a) gratuit – pensionarii de invaliditate, în cadrul programului de recuperare întocmit de medicul
expert al asigurărilor sociale;
b) cu suportarea de către beneficiar a unei contribuţii băneşti – asiguraţii sistemului unitar de
pensii publice, alţii decât cei prevăzuţi la lit. a.)
Durata tratamentului balnear este de 12-18 zile.
Contravaloarea prestaţiilor acordate şi diferenţa dintre contravaloarea prestaţiilor şi contribuţia
bănească se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Criteriile pe baza cărora se acordă bilete pentru tratament balnear, precum şi nivelul contribuţiei
băneşti individuale a asiguraţilor şi a pensionarilor se aprobă anual, prin ordin comun al conducătorilor
Casei Naţionale de Pensii Publice şi ai caselor de pensii sectoriale.
Locurile de tratament balnear se asigură în unităţile de tratament din proprietatea Casei Naţionale
de Pensii Publice şi, în completare, prin contracte încheiate, potrivit legii, cu alte unităţi de profil. La
încheierea contractelor se va ţine seama de gradul de solicitare al staţiunii şi de categoria de confort oferită,
precum şi de nivelul maxim al tarifelor, stabilit de Casa Naţională de Pensii Publice şi casele de pensii
sectoriale, ce poate fi suportat din bugetul asigurărilor sociale de stat104.
Biletele de odihnă se pot acorda, asiguraţilor sistemului public de pensii care îşi desfăşoară
activitatea în instituţiile publice în care nu este reglementată constituirea fondului social, cu suportarea de

100
Art. 119 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
101
Art. 120 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
102
Publicată în Monitorul Oficial nr. 1074 din 29 noiembrie 2005, modificată si completată ulterior.
103
Art. 121 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
104
Art. 122 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

2
către beneficiar a unei părţi din costul biletului. Diferenţa până la costul integral al biletului de odihnă se
suportă de la bugetul asigurărilor sociale de stat105.
În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, beneficiază de ajutor de deces o singură
persoană care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate fi, după caz, soţul
supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul sau, în lipsa acestora, oricare persoană care face această
dovadă.
Dovada se poate face prin orice mijloc de probă admis de lege.
Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi
nu poate fi mai mic decât valoarea câştigului salarial mediu brut106.
Asiguratul sau pensionarul beneficiază de ajutor de deces în cazul decesului unui membru de
familie care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.
Se consideră membru de familie:
a) soţul;
b) copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere
şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora,
fără a depăşi vârsta de 26 de ani, precum şi copiii incapabili de muncă, indiferent de vârstă, dacă şi-au
pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor menţionate;
c) părinţii şi bunicii oricăruia dintre soţi.
Ajutorul de deces cuvenit pentru un membru de familie reprezintă jumătate din valoarea câştigului
salarial mediu brut.
Ajutorul de deces se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat şi se acordă, la cerere, pe baza
certificatului de deces.
Acordarea ajutorului de deces nu este condiţionată de realizarea unui anumit stagiu de cotizare.
Ajutorul de deces se achită în termen de 24 de ore de la solicitare de:
a) angajator, în cazul decesului asiguratului, respectiv al unui membru de familie al acestuia;
b) instituţia care gestionează bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cazul decesului şomerului,
respectiv al unui membru de familie al acestuia;
c) casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială, în cazul decesului pensionarului
sau al asiguratului,respectiv al unui membru de familie al acestuia. 107
Ajutorul de deces se achită persoanei îndreptăţite sau mandatarului desemnat, prin procură
specială, de către aceasta.
Poate fi solicitat, pe baza actelor justificative, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat
de la data decesului.
Cuantumul ajutorului de deces solicitat se achită la nivelul cuvenit la data decesului.
În anul 201 cuantumul ajutorului de deces a fost stabilit la 2.681 lei în cazul decesului asiguratului
sau pensionarului şi 1.1341 lei în cazul decesului unui membru de familie al asiguratului sau al
pensionarului108.

15. Răspunderea juridică

În art. 142 din Legea nr. 263/2010, se precizează că încălcarea prevederilor acesteia atrage
răspunderea materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.
În art. 144-148 din Legea 263/2010 sunt reglementate faptele care constituie contravenţii, dacă nu
sunt săvârşite în astfel de condiţii încât potrivit legii penale să constituie infracţiuni, precum şi sancţiunile
acestora, astfel:
a) nedepunerea la termen a declaraţiei nominale de asigurare, prevăzută la art.7 (sancţionată cu
amendă de la 1.500 la 5.000 lei);
105
Art. 123 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
106
Art. 125 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
107
Litera c) a alin. (1) al art. 129 a fost modificată de pct. 20 al art. XVIII din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 117 / 2010, publicată în Monitorul Oficial nr. 891 din 30 decembrie 2010.
108
A se vedea art. 1 din Legea nr.340/2015 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2016,
publicată în Monitorul Oficial nr.942 din 19 decembrie 2015

2
b) nedepunerea declaraţiei individuale de asigurare, prevăzută la art. 11, (sancţionată cu amendă de
la 500 la 1000 lei);
c) nerespectarea cotelor de contribuţie de asigurări sociale stabilite conform art. 27 alin. (3) şi art.
31 (sancţionată cu amendă de la 500 la 1000 lei);
d) nerespectarea metodologiei şi a criteriilor de încadrare în condiţii deosebite de muncă,
(sancţionată cu amendă de la 1.500 la 5.000 lei);
e) nerespectarea prevederilor art. 33-36 privind baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale
(sancţionată cu amendă de la 1.500 la 5.000 lei);
f) nerespectarea prevederilor art.44 privind neplata şi calculul majorărilor de întârziere la plata
contribuţiei de asigurări sociale (sancţionată cu amendă de la 500 la 1000 lei);
g) nerespectarea prevederilor art. 119 privind obligaţia comunicării modificărilor referitoare la
condiţiile de acordare a pensiei (sancţionată cu amendă de la 500 la 1000 lei);
h) neachitarea de către angajator, în condiţiile stabilite de lege,a ajutorului de deces, (sancţionată cu
amendă de la 1.500 la 5.000 lei);
i) calculul şi plata eronate ale ajutorului de deces de instituţia care efectuează plata acestuia
(sancţionată cu amendă de la 500 la 1000 lei);
j) nerespectarea termenelor prevăzute de lege pentru plata contribuţiei de asigurări sociale
(sancţionată cu amendă de la 1.500 la 5.000 lei);
k) neplata de către angajator, timp de 3 luni consecutiv, în condiţiile legii, a contribuţiei de
asigurări sociale la bugetul asigurărilor sociale de stat, (sancţionată de la 5000 la 10.000 lei);
l) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale CNPP, al caselor teritoriale de pensii
precum şi la casele de pensii sectoriale, documentele justificative şi actele de evidenţă necesare
în vederea stabilirii obligaţiilor de asigurări sociale, precum şi în vederea recuperării creanţelor
prin executare silită (sancţionată cu amendă de la 1.500 la 5.000 lei);
m) nerespectarea prevederilor art. 161 alin. (1)109, (sancţionată cu amendă de la 500 la 1000 lei);
n) neplata, timp de 3 luni consecutiv, în condiţiile legii, a contribuţiei de asigurări sociale datorate
de asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin 1 pct. IV110, (sancţionată cu amendă de la 500 la 1000 lei);
o) fapta persoanei de a nu transmite, timp de 3 luni consecutiv, la casele teritoriale de pensii,
respectiv la casele de pensii sectoriale declaraţia nominală de asigurare, (sancţionată cu amendă
de la 500 la 1000 lei);
p) fapta persoanei de a nu vira, pentru o perioadă de 3 luni consecutiv, la bugetul asigurărilor
sociale de stat contribuţia de asigurări reţinută de la asigurat, (sancţionată cu amendă de la 1.500 la
5.000 lei);
Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 144 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art.145 se
face de către organele de control ale CNPP, prin casele teritoriale de pensii, de către ANAF şi unităţile sale
subordonate, precum şi de organele de control ale caselor de pensii sectoriale.
Dispoziţiile Legii nr. 263/2010 referitoare la stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor se
completează cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor.111

109
Potrivit art. 161 alin. (1) din Legea nr. 263/2010,,Cererile în legătură cu eliberarea actelor prevăzute de
lege, prin care se face dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori şi a stagiului de
cotizare, necesare stabilirii drepturilor de pensie, sunt scutite de orice taxe şi comisioane.’’
110
Art. 5-6 alin. (1) pct. IV din Legea nr. 263/2010 se referă la,, persoanele care realizează, în mod exclusiv,
un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de patru ori câştigul salarial mediu brut utilizat la
fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi care se află în una din următoarele situaţii:
a) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de management;
b) membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale;
c) persoane autorizate să desfăşoare activităţi economice;
e) persoane angajate în instituţii internaţionale dacă nu sunt asiguraţii acestora;
f) alte persoane care realizează venituri din activităţi profesionale.’’
111
Publicată în Monitorul Oficial nr. 410/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
180/2002 (publicată în Monitorul Oficial nr. 268/2002), modificată şi completată ulterior prin Legea nr.
353/2006 (publicată în Monitorul Oficial nr. 640/2006).

2
Dispoziţiile Legii 263/2010 se completează, în ceea ce priveşte obligaţiile faţă de bugetul
asigurărilor sociale de stat, cu prevederile Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii
fiscale, cu modificările ulterioare. 112

16. Jurisdicţia asigurărilor sociale


Potrivit art. 149 din Legea 263/2010, orice contestaţie care se referă la deciziile de pensii emise de
casele teritoriale de pensii şi de casele de pensii sectoriale se adresează Comisiei Centrale de Contestaţii
(care funcţionează în cadrul CNPP), respectiv comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul
Ministerului Apărării Naţionale (MApN), Ministerul Afacerilor Interne (MAI), şi Serviciul Român de
Informaţii (SRI), în termen de 30 de zile de la comunicare.
Deciziile de pensie necontestate în termen sunt definitive.
Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedura administrativă
prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicţional.
Comisia Centrală de Contestaţii, şi comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii sunt
organisme de verificare, care examinează şi hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele teritoriale
de pensii, respectiv de casele de pensii sectoriale şi urmăresc aplicarea corectă a legislaţiei referitoare
pensiile publice. În soluţionarea contestaţiilor, organismele de mai sus, adoptă hotărâri care se comunică
persoanelor în cauză şi caselor teritoriale de pensii sau caselor de pensii sectoriale, în termen de 5 zile de la
adoptare.
Termenul de soluţionare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia. 113
Hotărârile organismelor prezentate mai sus, pot fi atacate la instanţa de judecată competentă, în
termen de 30 de zile de la comunicare iar cele neatacate în termen sunt definitive114.
În art. 152 din Legea nr. 263/2010 se precizează că jurisdicţia de asigurări sociale se realizează
prin tribunale şi curţi de apel.
Potrivit prevederilor art. 155 din Legea nr. 263/2010, tribunalele soluţionează în primă instanţă
litigii privind:
a) modul de calcul şi de depunere a contribuţiei de asigurări sociale;
b) modul de stabilire a dobânzilor şi penalităţilor de întârziere;
c) înregistrarea, evidenţa şi certificarea contribuţiei de asigurări sociale;
d) hotărârile Comisiei Centrale de Contestaţii şi ale comisiilor de contestaţii care funcţionează în
cadrul Ministerului Apărării Naţionale Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul Român
de Informaţii privind deciziile de pensii;
e) deciziile comisiilor medicale de contestaţii şi ale comisiilor centrale de expertiză medico-militară
ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciul Român
de Informaţii date în soluţionarea contestaţiilor privind deciziile medicale asupra capacităţii de
muncă;
f) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind dreptul de asigurări sociale;
g) modul de stabilire şi de plată a pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale;
h) plângerile împotriva proceselor - verbale de contravenţie încheiate în baza Legii 263/2010;
i) contestaţiile împotriva măsurilor de executare silită luate potrivit Legii 263/2010;
j) alte drepturi şi obligaţii de asigurări sociale născute în temeiul legii.
Cererile îndreptate împotriva Casei Naţionale de Pensii Publice, a caselor teritoriale de pensii sau
împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori
sediul reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau
sediul pârâtul115.
Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face recurs la curtea de apel competentă.
Hotărârile curţii de apel şi cele ale tribunalelor, neatacate cu recurs în termen, sunt definitive şi
irevocabile.116

112
Publicată în Monitorul Oficial nr. 672 din 27 iulie 2005
113
Art. 150 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
114
Art. 151 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
115
Art. 154 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
116
Art. 157 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

2
Cererile în faţa acestor organe sau instanţe, precum şi toate actele procedurale în legătură cu
litigiile, având ca obiect drepturi sau obligaţii de asigurări sociale sunt scutite de orice fel de taxă de
timbru117.

117
Art. 159 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.