Brasov

Ce inseamna infarct miocardic?

Infarctul miocardic este denu+mirea medicala a necrozei miocardice acute. De regula,

este cauzat de trombi (cheaguri formate la nivelul arterial, venos) care blocheaza circulatia
fluxului sangvin si produc necroza ischemica a muschiului cardiac.

Cauzele infarctului miocardic

In cele mai multe dintre cazuri, etiologia infarctului miocardic este reprezentata
de ateroscleroza. Pe scurt, ateroscleroza reprezinta o afectiune a peretilor vaselor sangvine
care, in timp, conduce la reducerea diametrului vasului de sange pana la infundarea acestuia.
Aceste depuneri de placi ateromatoase pot cauza complicatii precum: angina pectorala,
infarctul miocardic, accidentul cerebral etc.

Exista, insa, si cazuri nonaterosclerotice dintre care putem enumera traumatismele

(disectia de aorta, emboliile coronariene, prolapsul de valva mitrala, endocardita bacteriana,
hipertrofia ventriculara, consumul de substante interzise, spasmele coronariene etc.)

Pacientii cu angina instabila si cei cu factori de risc coronarian au un risc crescut

de infarct miocardic acut. Factorii de risc sunt de doua tipuri:
a) factorii de risc nemodificabili precum: varsta, sexul, istoricul familial
b) factori de risc modificabili precum: fumatul, dislipidemia,  diabetul, 
obezitatea,hipertensiunea etc.

Simptome de infarct miocardic

Cea mai comuna manifestare a infarctului miocardic este durerea severa survenita
brusc in piept, durere care poate radia in maxilar, in umarul si apoi in bratul stang sau in
ambele brate.

De asemenea, pacientul poate manifesta transpiratii excesive, stari de fatigabilitate,

dificultati in respiratie. Durerea resimtita este similara cu angina pectorala, insa este mult mai
intensa si dureaza mai mult (intre 15 minute si cateodata, cateva ore).

Sunt cazuri in care pacientii nu prezinta niciun simptom, iar infarctul totusi se
produce. Pacientii care resimt in piept doar un disconfort moderat confundat cu indigestie si
pacientii care se prabusesc brusc si isi pierd viata avand o stenoza larga.

Infarctul miocardic acut este asociat cu o rata de mortalitate de 30%, de aceea, este
important ca pacientii sa inteleaga necesitatea consultatiei cardiologice ca metoda de
preventie a aparitiei bolii de natura cardiaca.
Semnele prevestitore ale infarctului miocardic

Chiar daca semnele clasice ale unui infarct miocardic sunt durerea in piept si
dificultatile de respiratie, simptomele pot fi chiar variate, de la o persoana la alta. Cele mai
comune simptome ale unui infarct miocardic sunt:
· angina (durere in piept); mai poate fi vorba de o presiune in piept sau de o senzatie de
constrictie toracica (presiune toracica);
· durere in piept, durere in spate, durere la nivelul maxilarului precum si in alte zone
superioare ale corpului, care dureaza mai mult de cateva minute sau durere care dispare si
reapare;
· dificultati de respiratie;
· transpiratie;
· greata;
· varsaturi;
· anxietate;
· tuse;
· ameteala;
· batai rapide ale inimii (ritmul cardiac se intensifica).
Este important sa retinem ca nu toti oamenii care au un infarct miocardic se confrunta
cu aceleasi simptome sau au aceeasi severitate a simptomelor. Durerea in piept este cel mai
frecvent semn raportat atat la femei, cat si la barbati. Femeile sunt mai predispuse decat
barbatii sa se confrunte cu urmatoarele simptome:
· dificultati de respiratie;
· durere a maxilarului;
· durere in partea de sus a spatelui;
· ameteala, vertij;
· greata;
· varsaturi;
· unele femei care au suferit un infarct miocardic au spus ca simptomele lor erau
asemanatoare cu simptomele gripei.
Angina este semnul timpuriu al unui infarct miocardic. Multe persoane sunt
"avertizate" de aceste semne prevestitoare, prin episoade de angina, care inseamna durere in
piept care este provocata de o ischemie. Cu alte cuvinte, infarctul miocardic si angina nu sunt
acelasi lucru. Pacientii cu un infarct miocardic tipic pot prezenta urmatoarele simptome in
zilele sau chiar in saptamanile de dinaintea infarctului:
 
· oboseala;
· disconfort in piept;
· indispozitie (o senzatie generala de disconfort).

Ce trebuie sa faci daca ai semnele prevestitore ale unui infarct miocardic

Durata simptomelor unui infarct miocardic variaza de la o persoana la alta. Statisticile

de peste hotare arata ca, in aproximativ 15% din cazuri, pacientul nu ajunge niciodata la
spital pentru tratament si moare la scurt timp dupa ce simptomele infarctului miocardic au
debutat. Tocmai de aceea, este important sa ceri asistenta medicala de urgenta imediat daca ai
dureri in piept, chiar daca crezi ca este vorba doar de o indigestie sau daca crezi ca esti prea
tanar pentru a avea un infarct miocardic.
Tratamentul prompt, acordat de personalul medical, va creste sansele de a limita
leziunile muschiului inimii. Asta pentru ca masurile de restabilire a fluxului de sange in acest
organ functioneaza cel mai bine daca sunt luate cat mai curand dupa debutul simptomelor.
Daca ai semnele prevestitore ale unui infarct miocardic, suna imediat la numarul de
urgenta 112, pentru a cere ajutor medical si nu ezita. Daca nu ai acces la serviciile medicale
de urgenta, roaga pe cineva sa te duca cu masina la cel mai apropiat spital.
Ia nitroglicerina, daca ti-a fost prescrisa de medicul tau. Ia-o asa cum ti-a fost
recomandat, in timp ce astepti personalul medical de urgenta.
Ia aspirina daca ti-a fost recomandata. Administrarea aspirinei in timpul unui infarct
miocardic ar putea reduce leziunile de la nivelul inimii, pentru ca impiedica sangele sa se
coaguleze.

Cauzele si factorii de risc ai infarctului miocardic

Exista mai multi factori care pot cauza un blocaj al arterelor coronare si, implicit, un
infarct miocardic, mai ales ca unele dintre cele mai importante vase de sange sunt aceste
artere coronare. Ele transporta sangele bogat in oxigen catre toate organele din corp, inclusiv
catre inima. Cauzele unui infarct miocardic acut sunt:

 Colesterolul rau - acesta se numeste si lipoproteina cu densitate mica/scazuta (LDL, "

low-density lipoprotein") si este una dintre cauzele principale ale blocajelor care se
produc in artere; nu toate tipurile de colesterol sunt rele, dar cel LDL se poate lipi de
peretii arterelor si poate produce placa de aterom.

 Grasimile saturate - si acestea pot contribui la acumularea de placi de aterom in

arterele coronare. Grasimile saturate se gasesc, in mare parte, in carne si in produsele
lactate, cum ar fi carnea de vita, untul si branza.
  Grasimile trans - un alt tip de grasime care contribuie la infundarea arterelor sunt
grasimile trans sau grasimile hidrogenate. Acest tip de grasime (trans) este, de obicei,
produsa artificial si se poate gasi intr-o paleta larga de alimente procesate. Factorii de
risc ai infarctului miocardic sunt:

 Tensiunea arteriala mare (hipertensiunea) - daca o persoana are tensiunea arteriala

peste valorile considerate normale si are un diagnostic de hipertensiune, atunci are un
risc mai mare de a face un infarct miocardic.

 Nivelurile mari ale colesterolului - atunci cand o persoana are un nivel mare al
colesterolului in sange, acest factor reprezinta un risc pentru infarctul miocardic acut.

 Nivelurile mari ale trigliceridelor - si acestea pot creste riscul ca o persoana sa sufere
un infarct miocardic. Trigliceridele sunt un tip de grasime care infunda arterele.

 Diabetul si glicemia mare (nivelurile ridicate ale glucozei in sange) - diabetul este o
boala care determina cresterea nivelului zaharului (glucozei) in sange. Glicemia mare
poate deteriora vasele de sange si, in cele din urma, poate duce la boala arteriala
coronariana.

 Obezitatea - sansele ca o persoana sa sufere un infarct miocardic sunt mai mari daca
o persoana este supraponderala. Obezitatea este asociata cu diferite afectiuni care
cresc riscul unui infarct miocardic, printre care: diabetul, hipertensiunea arteriala,
colesterolul marit, trigliceridele marite;

 Fumatul - si produsele din tutun cresc riscul unui infarct miocardic; fumatul poate
duce si la alte boli cardiovasculare.

 Varsta - riscul de a suferi un infarct miocardic creste o data cu varsta. Barbatii au un

risc mai mare de infarct miocardic dupa varsta de 45 de ani, iar femeile au un risc mai
mare de infarct miocardic dupa varsta de 55 de ani.

 Istoricul familial - o persoana are o probabilitate mai mare de a suferi un infarct

miocardic daca are in familie rude cu boli cardiovasculare. Riscul este in special mai
mare daca persoana are in familie membri de sex masculin care au dezvoltat boli de
inima inainte de varsta de 55 de ani sau membri de sex feminin care au facut aceste
boli inainte de 65 de ani.

 Alti factori care pot creste riscul unui infarct miocardic sunt: stresul, lipsa exercitiilor
fizice, folosirea anumitor droguri ilegale (cum ar fi cocaina si amfetaminele), tensiune
arteriala mare in timpul sarcinii.
Investigatii radioimagistice si de laborator
Investigatiile cardiologice de rutina pot preveni si pot ajuta medicul cardiolog sa puna
un diagnostic corect astfel pacientul sa poata primi un tratament corespunzator.

Consultul cardiologic de rutina cuprinde anamneza pacientului (cuprinde un set de

intrebari despre pacient, datele acestuia de identificare, motivele prezentarii la consultatie,
istoricul bolii – daca pacientul nu este la primul consult, antecedente heredocolaterale –
afectiuni de care au suferit/sufera rudele, tratament sau medicamente pe care pacientul le-a
administrat in ultima perioada),  electrocardiograma ( reprezinta un test care inregistreaza
activitatea electrica a inimii, eventualele ritmuri anormale – aritmiile si daca exista o
afectiune a muschiului inimii), ecografia cardiaca (este o evaluare a inimii ce utilizeaza
ultrasunetele, oferind imagini precise ale muschiului, camerelor si structurilor din interiorul
inimii, cum ar fi valvele sau alte formatiuni.)

Complicatiile infarctului miocardic

Complicatiile unui infarct miocardic pot sa aiba loc imediat dupa un infarct miocardic
(in faza acuta) sau este posibil ca acestea sa aiba nevoie de timp sa se dezvolte (in acest caz,
este o problema cronica). Dupa un infarct miocardic, o complicatie evidenta este un al doilea
infarct, care poate aparea pe domeniul unei alte artere coronare aterosclerotice sau in aceeasi
zona, daca exista celule vii care sunt ramase in infarct (in zona necrozata).
Complicatiile infarctului miocardic acut sunt multiple si includ:
 complicatii ischemice (angina, un alt infarct, extensia infarctului);
 complicatii mecanice (insuficienta cardiaca, socul cardiogen, disfunctia valvei
mitrale, anevrisme, ruptura cardiaca);
 aritmii cardiace: aritmii atriale sau aritmii ventriculare, disfunctia nodulului sinusal
sau disfunctia nodului atrioventricular;
 tromboza si embolie: la nivelul sistemului nervos central sau embolie periferica;
 complicatii inflamatorii: pericardita;
 complicatii psiho-sociale (inclusiv depresie).

Ce trebuie sa faci daca esti langa o persoana care are infarct miocardic

Daca ti se intampla sa intalnesti o persoana care nu mai este constienta, mai intai suna
la serviciile medicale de urgenta, la 112. Apoi incepe resuscitarea cardio-pulmonara (masajul
cardiac), pentru a mentine sangele in miscare, pentru a-l ajuta sa circule. Impinge tare si
repede pe pieptul persoanei, intr-un ritm suficient de rapid. 

Tipuri de infarct miocardic

Din punct de vedere clinic, infarctul miocardic este un sindrom care poate fi
recunoscut dupa o serie de simptome, durerea in piept fiind cel mai frecvent dintre acestea, in
cele mai multe cazuri; diagnosticul este sprijinit de:

 modificarile biochimice (conform testelor de laborator);

  modificarile aparute la examenul ECG (electrocardiografie), numit si
electrocardiograma;

 sau de constatarile medicului privind modalitatile imagistice capabile sa detecteze

leziunea miocardica si necroza de la nivelul inimii.

Tipuri de infarct miocardic in functie de modul in care debuteaza

Infarctul miocardic este clasificat in functie de doua criterii principale: dupa modul in
care debuteaza si in functie de patologia pe care o are infarctul. 

Infarctul miocardic spontan

Infarctul miocardic spontan este cel care are legatura cu ruptura, ulceratia, fisurarea,
eroziunea sau disectia placii aterosclerotice cu un tromb (cheag de sange) intraluminal, care
se formeaza intr-una sau mai multe artere coronare, ducand astfel la scaderea fluxului de
sange in inima sau la embolie distala si avand astfel, drept rezultat, o necroza a miocitelor
(celulelor musculare). Pacientul poate sau nu sa aiba acest infarct pe substratul unei boli
arteriale coronariane cu obstructia vaselor de sange care iriga inima.
Cu alte cuvinte, infarctul miocardic spontan este legat de o ischemie, datorita unui
eveniment primar care afecteaza arterele coronare, cum ar fi eroziunea placilor si sau ruptura,
fisurarea ori disectia. Infarctul miocardic spontan este cauzat de ruptura placii de aterom.

Infarctul miocardic secundar

Un alt tip de infarct miocardic este cel secundar ischemiei, adica secundar la un
dezechilibru ischemic. Este vorba de infarctul miocardic ce apare ca urmare a unei "cereri"
crescute de oxigen sau ca urmare a unui volum scazut de oxigen (de exemplu: disfunctia
endoteliala; spasmul arterial coronar; embolia arterei coronare; tahiaritmiile/bradiaritmiile;
anemia; insuficienta respiratorie, hipertensiunea sau hipotensiunea). Cu alte cuvinte, infarctul
miocardic secundar unui dezechilibru ischemic este cauzat fie de spasmul coronarian, de o
embolie coronariana, de hipotensiune sau de hipertensiunea arteriala.

Infarctul miocardic fatal

Acesta este infarctul miocardic care determina moartea cardiaca subita, atunci cand
valorile biomarkerilor nu sunt disponibile. Este vorba de moartea subita si neasteptata a
muschiului inimii, inainte ca probele de sange pentru biomarkeri sa poata fi extrase sau
inainte de aparitia lor in circulatia sangelui. Acest infarct miocardic fatal este moartea
cardiaca subita, cu simptome care sugereaza ca a fost vorba de o ischemie (muschiul inimii a
fost "secat" de oxigen si de substantele nutritive necesare).
Infarct miocardic asociat cu angioplastie coronariana sau cu tromboza de stent

Pe langa aceste trei tipuri de infarct miocardic (spontan, secundar si fatal), mai exista
acel infarct miocardic asociat cu o angioplastie coronariana sau stenturi.

Infarct miocardic asociat cu bypass coronarian

Un alt tip de infarct miocardic, pe langa cele enumerate mai sus, este cel asociat cu
operatia de bypass coronarian.

Tipuri de infarct in functie de patologia acestuia

Infarctul miocardic acut afecteaza anumite zone ale muschiului inimii. Manifestarile
specifice ale acestuia depind de locul producerii acestuia, daca leziunea este localizata
transmural sau este localizata subendocardic.

Infarct miocardic transmural

Un infarct miocardic transmural se refera la acel infarct miocardic care implica

intreaga grosime a miocardului (tesutul muscular al inimii). Un infarct miocardic transmural
este cel legat de o ateroscleroza care implica o artera coronariana principala. La randul lui,
infarct miocardic transmural este impartit in mai multe categorii: anterior, posterior, inferior,
lateral sau septal. Infarctul miocardic transmural implica peretele miocardului in toata
grosimea sa si are drept consecinta oprirea completa a alimentarii cu sange a acelei zone.

Infarct miocardic subendocardic

Un alt tip de infarct miocardic este cel non-transmural sau infarctul miocardic
subendocardic. Cand pacientul sufera un infarct miocardic subendocardic (adica la nivel
subendocardial), asta inseamna ca implica o suprafata mica in peretele subendocardiac al
ventriculului stang, septul ventricular sau muschii papilari. Astfel, celulele din zona cea mai
slab alimentata de sange, cea de sub imediata suprafata a inimii (endocardul care mai este
numit si tunica interna a cordului) sunt cele mai predispuse sa fie lezate, distruse.
Ischemia afecteaza mai intai aceasta regiune, regiunea subendocardica, iar tesutul
incepe sa moara in 15-30 de minute de la intreruperea alimentarii cu sange. Tesutul mort este
inconjurat de o zona in care ischemia este potential reversibila si care progreseaza, pentru a
deveni un infarct transmural, care afecteaza muschiul pe toata grosimea lui. 
Tratarea infarctului miocardic
Sansele ca un pacient sa isi revina dupa un atac de cord sau infarct miocardic depind
de cat de mult a fost afectata inima si de cat de repede a primit tratament medical de urgenta.
Cu cat pacientul primeste mai repede tratamentul sau este supus unei interventii chirurgicale,
cu atat are sanse mai mari de supravietuire.
Cu toate acestea, daca exista daune substantiale la nivelul muschiului inimii, iar acesta
este extrem de afectat, inima nu va mai putea sa pompeze o cantitate adecvata de sange si sa
il transporte catre restul corpului. Acest lucru poate duce la insuficienta cardiaca. Daca inima
este lezata/afectata, acest lucru creste si riscul ca pacientul sa dezvolte aritmii (ritmul inimii
este anormal). Riscul de a suferi un alt infarct miocardic va fi, de asemenea, mai mare.
Infarctul miocardic necesita tratament imediat, asa ca cele mai multe tratamente incep cand
pacientul a ajuns la urgenta, in sala de operatii.

Protocolul medical in cazul unui infarct miocardic

Toti pacientii care sunt adusi la urgenta, la spital, cu simptome care sugereaza un
infarct miocardic acut trebuie sa fie evaluati in functie de istoricul lor si sa li se faca un
examen fizic. O electrocardiograma (ECG) ar trebui interpretata de un medic specialist intr-
un interval de 10 minute de la sosirea pacientului, pe langa stabilirea abordarii tratamentului
intravenos.
Protocolul initial sau planul pentru pacientii cu un infarct miocardic acut are
urmatoarele obiective:

 restaurarea echilibrului intre alimentarea cu oxigen si nevoia de oxigen, pentru a

preveni o eventuala ischemie;

 analgezice, adica tratament pentru calmarea durerii;

 prevenirea si tratarea complicatiilor.

Astfel, protocolul medical in cazul unui infarct miocardic include suplimentarea
oxigenului cu o masca (de oxigen), pentru acei pacienti care nu pot sa respire sau care
prezinta insuficienta cardiaca; administrarea unei doze de aspirina; pentru reducerea durerii
cardiace, pacientului i se dau medicamente vasodilatatoare puternice; pacientului i se
administreaza intravenos morfina daca este necesar, pentru a trata durerea severa.

Interventia chirurgicala

In ceea ce priveste tratamentul unui infarct miocardic, exista mai multe tipuri de
interventii chirurgicale:
a.Angioplastia
O procedura chirurgicala numita angioplastie poate fi folosita de medicul chirurg
pentru a debloca arterele care transporta sange catre inima. In timpul unei angioplastii,
chirurgul va introduce un tub lung si subtire, numit cateter in interiorul unei artere, pentru a
ajunge la blocajul din inima. Apoi chirurgul va umfla un balon mic atasat de acest cateter,
pentru a redeschide artera afectata, permitand fluxului de sange sa se reia.
Medicul chirurg poate, de asemenea, sa pozitioneze un tub mic, numit stent, la locul
blocajului. Stentul poate impiedica artera sa se inchida din nou. Stentul este un mic tub
format dintr-o retea din otel inoxidabil si este folosit pentru a mentine permeabilitatea
arterelor coronare. Angioplastia este o procedura pe care medicii o pot efectua imediat dupa
un infarct miocardic. Procedura este cea mai eficienta daca medicul o face intr-un interval de
24 de ore dupa ce a avut loc un infarct miocardic. Ea poate reduce riscul producerii unui alt
infarct miocardic.
b.Bypass coronarian
In unele cazuri, medicul chirurg poate efectua si o alta procedura chirurgicala, numita
operatie de bypass coronarian. Metoda este folosita pentru a inlocui arterele deteriorate din
muschiul inimii.
Un chirurg foloseste vasele de sange preluate din alta zona a corpului pacientului
pentru a repara arterele lezate. Aceasta interventie este efectuata atunci cand arterele coronare
sunt blocate sau foarte deteriorate. Aceste artere alimenteaza inima cu sange bogat in oxigen,
iar daca aceste artere sunt blocate sau daca fluxul de sange este restrictionat, inima nu mai
functioneaza asa cum trebuie. Riscul de a suferi un atac de cord depinde de numarul de artere
blocate.
In cadrul procedurii de bypass coronarian, chirurgul va redirectiona venele si arterele,
astfel incat sangele sa poata circula in jurul blocajului. Un bypass coronarian este uneori
efectuat imediat dupa un infarct miocardic. Cu toate acestea, in cele mai multe cazuri,
operatia de bypass coronarian este efectuata la cateva zile dupa incident, astfel incat inima are
timp sa se vindece.

Tratament medicamentos

Un numar destul de mare de medicamente diverse poate fi, de asemenea, folosit

pentru a trata un infarct miocardic sau atac de cord. Printre aceste medicamente se afla:
 medicamentele care subtiaza sangele, cum ar fi aspirina, sunt adesea utilizate pentru a
descompune cheagurile de sange si pentru a imbunatati fluxul sangvin prin interiorul
arterelor ingustate;
 medicamente trombolitice sunt adesea folosite pentru dizolvarea cheagurilor de
sange;
 antiagregante plachetare sau "agenti antiagreganti plachetari", cum ar fi clopidogrel,
pot fi folosite pentru a preveni formarea noilor cheaguri de sange si pentru a preveni
cresterea/dezvoltarea cheagurilor de sange existente;
 nitroglicerina poate fi folosita pentru a largi, pentru a dilata vasele de sange;
  medicamentele beta-blocante scad tensiunea arteriala a pacientului (presiunea
sangelui) si ii relaxeaza muschiul inimii; aceste medicamente pot ajuta, in sensul ca
limiteaza severitatea leziunilor produse la nivelul inimii;
 inhibitorii ACE (ai enzimei de conversie a angiotensinei) pot, de asemenea, fi folositi
ca sa scada tensiunea arteriala si pentru a reduce stresul exercitat asupra inimii;
 analgezicele sau calmantele pot fi folosite in tratamentul pacientului care a suferit un
infarct miocardic pentru a reduce orice disconfort pe care il poate simti.

Schimbarea stilului de viata dupa un infarct miocardic

Multe persoane care au avut un atac de cord (infarct miocardic) se confrunta cu

depresia si anxietatea. Tocmai de aceea, este important ca acesti pacienti sa discute cu
medicul lor despre motivele de ingrijorare pe care le au in perioada de recuperare. De
asemenea, se poate dovedi un lucru benefic daca pacientul se inscrie intr-un grup de suport
sau daca vorbeste cu un terapeut despre lucrurile prin care trece in prezent. Majoritatea
oamenilor isi pot relua activitatile normale dupa ce au suferit un infarct miocardic.
Cu toate acestea, pacientul va trebui sa nu se forteze si sa o lase mai usor in privinta
oricarei activitati fizice. Medicul il poate ajuta pe pacient sa dezvolte un plan specific pentru
recuperare. Este posibil ca pacientul sa fie nevoit sa ia anumite medicamente sau sa urmeze
un program de recuperare cardiac. De asemenea, pacientul va fi nevoit sa invete lucruri noi
despre schimbarile in ceea ce priveste stilul de viata. 

Cum poti reduce riscul de infarct miocardic

Exista mai multi pasi pe care pacientul ii poate urma, pentru a preveni un infarct
miocardic, chiar daca a suferit unul inainte. Un mod prin care se poate reduce riscul de infarct
miocardic este ca pacientul sa aleaga un regim alimentar sanatos, care contine alimente care
sunt "prietenoase" cu inima. Acest regim alimentar ar trebui sa fie alcatuit, in principal, din
cereale integrale, legume, fructe, proteine slabe.
Pacientul va trebui, totodata, sa reduca cantitatile urmatoarelor substante din
alimentatia sa: zaharul, grasimile saturate, grasimile trans, colesterolul. Aceste aspecte sunt
importante indeosebi pentru pacientii care au diabet zaharat, hipertensiune arteriala si valori
crescute ale colesterolului (hipercolesterolemie). Exercitiile fizice, efectuate de cateva ori pe
saptamana, vor imbunatati si ele calitatea sistemului cardiovascular.
Daca pacientul a avut recent un infarct miocardic, ar trebui sa discute cu medicul
inainte de a incepe un nou plan de exercitii fizice. De asemenea, este extrem de important ca
pacientul sa renunte la tigari, daca este fumator. Renuntarea la fumat va reduce semnificativ
riscul unui infarct miocardic si va imbunatati starea de sanatate a inimii si a plamanilor.
Controlul periodic pentru evaluarea riscului de infarct

Un infarct miocardic este, de obicei, diagnosticat intr-o situatie de urgenta. Cu toate

acestea, daca esti ingrijorat cu privire la riscul tau de a suferi un infarct miocardic, mergi la
medicul tau si roaga-l sa iti evalueze factorii de risc si discutati despre preventie. Daca riscul
tau este mare, s-ar putea sa fie nevoie sa te adresezi unui cardiolog.
Mergi regulat la controale medicale si pregateste-ti o lista de intrebari care te va ajuta
sa profiti la maximum de timpul petrecut in cabinetul medicului. Unele dintre intrebarile de
baza pe care i le poti adresa medicului tau despre riscul unui infarct miocardic sunt:
- De ce fel de teste am nevoie pentru a determina starea actuala a inimii mele?
- Ce alimente ar trebui sa mananc sau ce alimente ar trebui sa evit?
- Care este nivelul recomandat de activitate fizica?
- Cat de des ar trebui sa fac teste de screening pentru depistarea bolilor
cardiovasculare?
- Am alte probleme de sanatate. Cum pot sa le tin cel mai bine sub control pe toate?
- Exista brosuri sau alte materiale printate pe care mi le puteti da?
- Ce site-uri imi recomandati?
Intrucat si stilul de viata afecteaza sanatatea inimii tale, este important sa mergi
regulat la controalele medicale. Unii dintre factorii majori pentru infarctul miocardic
(colesterolul marit, hipertensiunea arteriala si diabetul) nu provoaca simptome in stadii
incipiente. Medicul tau iti poate recomanda sa faci o serie de teste, pentru a verifica prezenta
acestor boli si, daca este necesar, te poate ajuta sa le tii sub control.

Tratament medicamentos pentru persoane predispuse la infarct

Nu este niciodata prea tarziu sa iti asumi pasii necesari pentru prevenirea unui infarct
miocardic, chiar daca ai suferit deja unul. Din fericire, exista cateva modalitati pentru a
preveni un infarct miocardic, cum ar fi tratamentul medicamentos. Administrarea unor
medicamente (prescrise de medicul tau specialist) poate reduce riscul unui infarct miocardic
si iti poate ajuta inima (chiar daca a fost afectata) sa functioneze mai bine. Continua sa iei
medicamentele pe care medicul tau ti le prescrie si intreaba-ti medicul cat de des trebuie sa fii
monitorizat.
Medicul tau va decide care este cea mai buna combinatie de tratamente, mai ales daca
te numeri printre persoanele predispuse la un infarct miocardic: anticoagulante, inhibitori
ACE, trombolitice, agenti antiagreganti plachetari, beta-blocante, diuretice, vasodilatatoare,
medicamente care scad colesterolul etc.
Schimbarea stilului de viata pentru reducerea riscului de infarct

Stilul tau de viata, asa cum probabil ti-a spus si medicul, iti afecteaza sanatatea inimii.
Poti face urmatorii pasi nu doar pentru a preveni (implicit pentru a reduce riscul de infarct
miocardic), ci si pentru a te recupera dupa un atac de cord:
- Evita fumatul - cel mai important lucru pe care il poti face pentru a imbunatati
sanatatea inimii tale este sa nu fumezi.
- Controleaza-ti tensiunea arteriala si nivelurile colesterolului - daca una dintre ele este
mare (sau ambele), medicul iti poate recomanda sa faci unele schimbari in dieta si in
tratamentul medicamentos.
- Mergi regulat la controale medicale - medicul iti va recomanda teste pentru a
determina daca ai sau nu factori de risc majori pentru infarctul miocardic.
- Fa exercitii fizice in mod regulat - acestea te ajuta sa imbunatatesti functia muschiului
inimii chiar si dupa un infarct miocardic si te ajuta sa previi un atac de cord.
- Mentine-ti greutatea la un nivel normal, considerat sanatos. Excesul ponderal iti
forteaza inima si poate contribui la instalarea unor boli precum diabetul,
hipertensiunea arteriala si hipercolesterolemia;
- Adopta o dieta sanatoasa pentru inima ta - include in alimentatia ta proteine slabe,
cum ar fi carnea de peste si fasolea, multe fructe si legume, precum si cereale
integrale.
- Tine-ti diabetul sub control - nu uita ca glicemia mare poate fi daunatoare pentru
inima ta.
- Redu stresul - este important sa reduci sursele de stres din activitatile tale de zi cu zi.
- Daca consumi alcool, fa-o cu moderatie. Pentru adultii sanatosi, asta inseamna cel
mult o bautura alcoolica pe zi (pentru femei si barbatii de peste 65 de ani) si pana la
cel mult doua bauturi alcoolice pe zi (pentru barbatii de 65 de ani si sub acest prag).
toase din alta parte a corpului care, mai apoi, va fi grefata pe artera bolnava).