Amplitudinea A are urmatoarea proprietate: ADEVARATÂ

Amplitudinea A are urmatoarea proprietate: FALS

Amplitudinea, abaterea medie absoluta si dispersia de selectie sunt indicatori ai variatiei observatiilor?
ADEVARATÂ

Caracteristicile marginale ale lui x şi y (medie şi dispersie) sunt

Caracterul omogen sau neomogen al colectivităţii statistice poate fi sesizat examinând diagrama de
dispersare a unităţilor observate în raport cu valorile variabilelor corelate. ADEVARATÂ
Coeficientul de corelatie r asociat la doua variabile X si Y are urmatoarele proprietati: A+B+C+D
Compararea a douã proportii se realizeza cu ajutorul a douã esantioane de volum n1 respectiv n2 din
populatii diferite sau din aceeasi populatie. Aceste esantioane ne dau propotiile p1 pectiv p2 de elemente posedând

o anumitã caracteristicã A . Vom testa ipoteza contra alternativei cu ajutorul statisticii:

Compararea mediei unui sondaj cu media cunoscuta a unei populatii originare se face cu ajuorul testului Z

care se bazeaza pe statistica Z=...

Dacã converge în probabilitate cãtre parametrul , spunem cã este o estimatie consistentã a
lui ADEVARATÂ
Dacã spunem cã este o estimatie corectã a
parametrului ADEVARATÂ
Daca sunt valorile cuartilelor unei populatii statistice atunci avem urmatoarele relatii:

ADEVARATÂ
Daca sunt valorile cuartilelor unei populatii statistice atunci avem urmatoarele relatii:

FALS
Daca este eficienta lui atunci

Daca Me este val medianei unei populatii statistice at avem urmatoarea relatie: ADEVARATÂ
Dacã n2 reprezintã numãrul observatiilor în care a apãrut o valoare a caracteristicii x n î mai micã decât x

atunci functia de repartitie de selectie este ADEVARATÂ

Daca pentru o sectie de volum n se cunoaste dispersia de selectie S2 atunci sa se precizezevaloarea

dispersiei de selectie modificate S-2.

 Dacã repartitia teoreticã are media m si dispersia , atunci media de selectie arevaloarea medie si

dispersia FALS
Dacă este o estimaţie absolut corectă a parametrului , atunci

Rao-Cramer

Dacă este o funcţie de estimaţie absolut corectă, atunci raportul se

numeşte: eficienta lui
Dacă se dau x =7,82 , y =7,86 ,sx=4,86 ,sy=5,50 şi r xy =0,5273, dreapta de regresie a lui y în raport cu x
este y=0,5967x+3,17
Dacă se dau x =7,82 , y =7,86 ,sx=4,86 ,sy=5,50 şi r xy =0,5273 coeficientul a din ecuaţia dreptei de
regresie yx=a+bx are valoarea a=0,5967
Dacă se dau x =7,82 , y =7,86 ,sx=4,86 ,sy=5,50 şi r xy =0,5273 coeficientul b din ecuaţia dreptei de
regresie yx=a+bx are valoarea b=3,17
Determinarea regiunii critice se face cu ajutorul urmatoarei leme: Neyman-Pearson
Dintr-o populaţie normal repartizată cu dispersia necunoscută se face o selecţie de volum n. Intervalul de

încredere pentru media m a populaţiei cu dispersia necunoscută este ADEVARATÂ

Dintr-o populaţie normal repartizată cu dispersia necunoscută se face o selecţie de volum n = 9şi se obţine x
= 50, S2=1.752. Să se scrie intervalul de încredere daca a=0.05 si ta=2.37 (48,61;51,38)
Dintr-o populaţie normal repartizată cu dispersia necunoscută se face o selecţie de volum 9 găsindu-se x =
şi s-2=1,752. Pentru a=0,95 si ta=1,96 intevalul de încredere este(47,98;57,01) . FALS
Dintr-o populaţie normală se face o selecţie de volum 16 găsindu-se: xk: 2,8; 2,8; 2,8; 3; 3; 3; 3,4; 3,2; 3; 3;
2,9; 2,9; 2,8; 3,4; 3; 3. Intervalul de încredere 98% corespunzător dispersiei ó2 este [0, 0176;0,1033 ]
Dintr-o selecţie ordonată de volum n=25 s-au obţinut următoarele date: medie de selecţie x =14,85,
dispersie de selecţie modificată s* = 1,52 Se face urmatoarea ipoteza asupra valorii medii teoretice H0 : m = 15,15
.In aceste conditii, se accepta ipoteza H0 la un nivel de semnificaţie á = 0,05

Dispersia de selectie este este o estimatie nedeplasata pentru dispersia teoretica. FALS
Dispersia de selecţie este o estimaţie consistentă pentru ..dispersia.teoretică.
Dispersia momentului de selectie de ordin r , r á este FALS
Doua caracteristici ale unei populatii sunt descrise de variabilele aleatoare discrete X, Y, pentru care se

cunosc repartiţiile individuale şi repartiţia comună date în tabloul In

aceste conditii, X si Y sunt independente, dar corelate
Douã estimatii eficiente ale parametrului nu sunt egale aproape sigur. FALS
Durata de functionare a unui tip de tub florescent de 40 de w poate fi considerata o variabila aleatoare
reprezentata de media m=1500h si . O selectie de 50 de tuburi dau o durata medie de functionare de
 ore.Sa se verifice ipoteza nula h fata de alternativa pentru a=0.01 . Se
cunoaste cuantila za=2.33 zcalculat=4.23 deci respingem H0
Durata de functionare a unui tip de tub florescent de 40 de w poate fi considerata o variabila aleatoare
reprezentata de media m=1500h si . O selectie de 50 de tuburi dau o durata medie de functionare de
ore. Sa se determine puterea testului pentru m1=1400
Efectuand o statistica a salariului dintr-o firma am gasit ca valoarea medianei este de 1400 de RON. Atunci
putem concluziona ca cai mai multi angajazi au un salariu de 1400 de RON? FALS
Efectuand o statistica a salariului dintr-o firma am gasit ca valoarea modulului este de 1400 de RON. Atunci
putem concluziona ca jumatate din numarul angajatilor au un salariu mai mic de de 1400 de RONsi cealalta
jumatate un salariu mai mare de 1400 de RON? FALS
Efectuand o statistica a salariului dintr-o firma am gasit ca valoarea mediei de selectie este de 1400 de RON.
Atunci putem concluziona ca daca totalitatea salariilor platite s-ar repartiza in mod egal atunci fiecare angajat ar
primi un salariu de 1400 de RON? ADEVARATÂ
Estimatorul verosimilitatii max pentru parametrul al repart Poisson e un estimator eficient. ADEVARATÂ
Fie valori observate asupra unei caracteristici X si fie media de selectia asociata. Atunci precizati

care din urmatoarele afirmatii este adevarata.

Fie o selectie asupra unei variabile aleatoare si .Atunci estimatorul
de maxima verosimilitate pentru este un estimator nedeplasat pentru . FALS
Fie o selectie asupra unei variabile aleatoare si Atunci estimatorul

de maxima verosimilitate pentru .

Fie si doi estimatori nedeplasati pentru un parametru . Sa se precizeze daca estimatorul
pastreaza proprietatea de a fi nedeplasat pentru parametrul dat . ADEVARATÂ
Fie un parametru necunoscut pentru o densitate de repartitie .Atunci pentru o selectie de volum
obtinem douã statistici astfel încât probabilitatea A
,unde nu depinde de . Atunci [A,B] se numeste..interval..de incredere.
Fie valori observate asupra unei caracteristici X si fie media de selectia asociata. Atunci pentru

orice a numar real precizati care din urmatoarele afirmatii este adevarata.
Fie este un parametru necunoscut al densitatii de repartitie în care pentru o selectie de volum
obtinem douã statistici, 1 astfel încât probabilitatea
,unde nu depinde de .Atunci numãrul ä se numeste .prag. de încredere al intervalului [A,B].
Fie este un parametru necunoscut pentru densitatea de repartitie .Atunci pentru o selectie de
volum obtinem douã statistici, astfel încât probabilitatea
 ,unde nu depinde de . In acest caz multimea punctelor de selectie

pentru care , se numeste ..regiune. de acceptare pentru .

Fie o variabilã aleatoare cu o repartitie Poisson de parametru . Sã se determine repartitia mediei de
selectie. X este repartizat Cauchy
Fie o variabilã aleatoare normalã , at sa se afle repartitia mediei de selectie. este o variabilã

aleatoare normalã

Fie valorile observate ale variabilei x şi valorile observate ale variabilei y şi fie

numărul unităţilor populaţiei care au valoarea a variabilei x şi pentru y. Atunci şi

se numesc repartiţii marginale ale lui y, respectiv x.
Fie č un parametru al colectivităţii generale şi č*(x1,x2,…,xn) o funcţie de selecţie. Spunem că č*este o
estimaţie consistentă a lui č dacă č*(x1,x2,…,xn) converge în probabilitate către č. ADEVARATÂ
Fie densitatea de repartiţie f(x,č), cu č parametru necunoscut. Fie cazul ipotezei simple: H0:č=č0 ; H1:č=č1.
Probabilitatea de respingere a ipotezei H0 ca funcţie de č se numeşte riscul furnizorului. FALS
Fie o populaţie caracterizată simultan de două variabile X şi Y pentru care calculăm media teoretica
condiţionata a lui Y in raport cu X, Coeficientul de variatie a ajustarii se calculeaza cu formula: unde

Fie o populaţie caracterizată simultan de două variabile X şi Y. Fie valorile observate ale
variabilei X şi valorile observate ale variabilei Y. Fie fij numărul unităţilor populaţiei care au valoarea

xi a variabilei X şi yj pentru Y. Numerele , satisfac urmatoarele relatii:

Fie o populaţie caracterizată simultan de două variabile X şi Y. Se considera urmatoarele date

Cea mai buna functie de ajustare liniara a datelor este: y=2x+3

Fie o populaţie caracterizată simultan de două variabile X şi Y. Se considera urmatoarele date

Se studiaza dependenta liniara a celor doua caracteristici si se determina

functia de regresie prin metoda celor mai mici patrate. Eroarea de ajustare globala

si coeficientul de variatie CV sunt: s=10,4 ,cv=0.1612

Fie o selecţie de volum 25 repetată asupra unei caracteristici X a unei populaţii statistice care a condus la
rezultatele următoare: Fie s2 , dispersia
de selecţie. Atunci s2=4.75
 Fie o selecţie de volum 25 repetată asupra unei caracteristici X a unei populaţii statistice care a condus la

rezultatele următoare: Fie x, media de

selecţie. Atunci x=0,96
Fie repartitia de tip continuu unde poate lua orice valoare dintr-un interval I . Valorile de selectie
obtinute în urma a extractii independente din populatie sunt variabile aleatoare independente cu aceeasi
densitate de probabilitate . Atunci functia
functie de verosimilitate
Fie X o carateristică a unei populaţii, cu ó = 36, şi fie o selecţie de volum n=9 care conduce la o
valoare medie x =195 . Intervalul de încredere pentru parametrul m este [171,48;218,52] pentru coeficientul de
Încredere ä = 0,95
Fie X o carateristică a unei populaţii, şi fie o selecţie de volum n=9 care conduce la o valoare
medie şi o dispersie modificată . Intervalul de încredere pentru parametrul m este [48,311;
51,89 6] pentru coeficientul de încredere ä = 0,98

Fie si n date, atunci cuantilele repartitiei : sunt tabelete?

ADEVARATÂ
Histograma se obtine folosind observatiile distincte: pentru caracteristica X a unei populatii
statistice si frecventele absolute asociate lor: . ADEVARATÂ
In cazul in care pentru observatiile avem frecventele absolute atunci mediana se
poate calcula folosind frecventele cumulate? ADEVARATÂ

Intervalul de incredere pentru parametrul dispersiei al repartiei normale N(m, ) este FALS
Intervalul de incredere pentru parametrul dispersiei al repartiei normale N(m, ) este

ADEVARATÂ
Intervalul de incredere pentru parametrul m al repartitiei normale N(m, ) cand nu se cunoaste dispersia

este: FALS
Intervalul de incredere pentru parametrul mediei m din repartia normala N(m, ) cand se cunoaste este .

ADEVARATÂ
Intervalul de incredere pentru parametrul mediei m din repartia normala N(m, ) cand se cunoaste este

În luarea deciziei de admitere sau respingere a unei ipoteze se pot face o eroare de gradul întâi daca
respingem H0 desi ea este adevãratã.
 În luarea deciziei de admitere sau respingere a unei ipoteze se pot face o eroare de gradul doi Daca
acceptam H0 desi ea este falsa
Într-un oras s-a efectuat un sondaj privind cheltuielile lunare pentru consumul alimentar. Sondajul a fost
efectuat pe douã esantioane cuprinzând categorii sociale diferite. S-au obtinut rezultatele:

Sã se testeze dacã diferenta cheltuielilor medii lunare este

semnificativã pentru cele douã categorii sociale da, diferenta este semnificatica
La două teste opt elevi au obţinut următoarele rezultate:

Dreapta de regresie yn =a+bx este

La două teste opt elevi au obţinut următoarele rezultate:

Coeficientul a al dreptei de regresie a lui y în raport cu x ,

este a=0,75
La două teste opt elevi au obţinut următoarele rezultate:

Valorile medii x şi y sunt

Media condiţionată teoretică a lui y în raport cu x este yx=a+bx .Parametrii a şi b se pot estima prin metoda
celor mai mici pătrate? ADEVARATÂ
Media de selectie, mediana si modulul sunt indicatori de pozitie? ADEVARATÂ
Modulul este observatia de selectie cu frecventa cea mai mica. FALS
Momentele de selecţie sunt estimaţii absolut corecte ale momentelor teoretice. ADEVARATÂ

Momentul centrat de selectie de ordinul r este

Momentul centrat de selecţie de ordinul r este

Momentul de selectie de ordinul r pentru o variabila aleatoare este

O cercetare selectiva a nivelului salariului la 18 salariati a unei firme a dat rezultatele din tabelul:

Consideram ca salariile au distributie de

probabilitate normala cu , sa se determine intervalul de incredere pentru salariul mediu m, corespunzator
coeficientului de incredere de 90%.Se cunoaste ca (17,20; 19,14)
O cercetare selectiva a nivelului salariului la 18 salariati a unei firme a dat rezultatele din tabelul:

Consideram ca salariile au distributie de

probabilitate normala cu , sa se determine intervalulde incredere pentru salariul mediu m, corespunzator
coeficientului de incredere de 95%.Se cunoaste ca (17,01; 19,32)
O cercetare selectiva a nivelului salariului la 18 salariati a unei firme a dat rezultatele din tabelul:

Sa se calculeze dispersia de selectie

modificata. 1,432
 O cercetare selectiva a nivelului salariului la 18 salariati a unei firme a dat rezultatele din tabelul:

Sa se determine intervalul de incredere

pentru salariul mediu m, corespunzator coeficientului de incredere de 95%.Se cunoaste ca .(17,54; 18,8)
O cercetare selectiva a nivelului salariului la 18 salariati a unei firme a dat rezultatele din tabelul:

Sa se determine intervalul de incredere

pentru salariul mediu m, corespunzator coefi de incredere de 90%.Se cunoaste ca . (17,65; 18,69)
O cercetare selectiva a nivelului salariului la 18 salariati a unei firme a dat rezultatele din tabelul

Sa se determine intervalul de incredere

pentru salariul mediu m, corespunzator coefi de incredere de 98%.Se cunoaste ca . (17,4; 18,94)
O cercetare selectiva a nivelului salariului la 18 salariati a unei firme a dat rezultatele din tabelul

Sa se determine intervalul de incredere

pentru salariul mediu m, corespunzator coef de incredere de 99%.Se cunoaste ca . (17,3; 19,04)
O condiţie necesară pentru un calcul statistic corect in problema de regresie si de corelatie este
omogenitatea datelor şi un număr mic de observaţii. FALS
O estimatie este nedeplasatã dacã FALS
O estimatie este nedeplasatã pentru parametrul ADEVARATÂ
O masinã fabricã piese în serie. Dacã volumul esantionului este , n = 10, x= 12, 65 si s2=0.1584 sã se
verifice dacã diametrele diferã semnificativ de cel anuntat a=0.05 diametrele difera semnificativ
O masinã fabricã piese în serie. Ea a fost reglatã astfel ca diametrul pieselor sã fie de 12.60 mm. Pe un
esantion de 100 de piese s-a obtinut valoarea medie a diametrelor x=12.65mm Dacã a2=0.16 se cere: Sã se decidã
dacã diametrele sunt semnificativ mai mari decât diametrul anuntat pentru a=0.01 nu sunt semnificativ mai mari
O selectie aleatoare de volum n=10 dintr-o populatie normala a dat urmatoarele valori: -2, -2, 1, 2, 2, 3, 3, 4,
4, 5 Sa se scrie un interval de incredere pentru media populatiei normale la un prag de incredere de 95%. Se
cunoaste ca ,26. 0,3<m<3,7
O selectie de volum n=100 asupra unei caracteristici X conduce in urma ordonarii observatiilor la

urmatoarele rezultate Precizati valoarea

medianei. 1.5
O selectie de volum n=100 asupra unei caracteristici X conduce in urma ordonarii observatiilor la

urmatoarele rezultate: Precizati valoarea

medianei. 1
O selectie de volum n=100 asupra unei caracteristici X conduce in urma ordonarii observatiilor la

urmatoarele rezultate: Precizati valoarea

amplitudinei 7
O selectie de volum n=100 asupra unei caracteristici X conduce in urma ordonarii observatiilor la

urmatoarele rezultate: Precizati valoarea

mediei de selectie 1,37
 O selectie de volum n=31 a dat o estimatie deplasata s 2=3 a dispersiei teoretice. Sa se determine o estimatie
nedeplasata a dispersiei teoretice. 3.1
O selectie de volum n=40 asupra unei caracteristici X conduce in urma ordonarii observatiilor la urmatoarele

rezultate: Precizati valoarea medianei.

205
Pe un esantion format din 10.000 de indivizi din totalul populaþiei unei zone de 700.000 de indivizi, s-a
constatat cã consumul mediu lunar pentru menaj este de lei ºi o abatere medie pãtraticã s=700.000. Sã se
determine un interval de încredere pentru estimarea mediei de consum a întregii populaþii.Se cunoaste ca

Pe un eşantion dintr-o populaţie N(m, ó) de volum n=25 s-a obţinut x = 12,64; . s2 =6,25 Se fac urmatoarele
ipoteze asupra valorii medii teoretice : H0: m = 12, H1 : La un nivel de semnificaţie a = 0,05 , t á =2, 262
se accepta H0
Pentru a cerceta prezenta studentilor la un anumit curs s-a ales un esantion de 100 studenti si s-a inregistrat
numarul absentelor acestora la cinci cursuri consecutive: 40 de studenti nu au nici o absenta, 20 de studenti au 1
absenta, 15 studenti au 2 absente, 10 studenti au 3 absente, 8 student au 4 absente si ultimii 7 studenti au absentat
la toate cele 5 cursuri. Sa se determine valoarea mediei de selectie. X=1,47
Pentru compararea a 2 proportii testam ipoteze nula : contra ipotezei alternative: la
un prag de semnificatie . Atunci spunem ca respingem ipoteza nula in cazul: reprezinta
cuantila de ordin . ADEVARATÂ
Pentru compararea a doua proportii provenite din doua esantioane de volume ale aceleasi

populatii se foloseste statistica normal redusa: ADEVARATÂ

Pentru compararea dispersiei de sondaj cu dispersia populatiei originare consideratã trebuie

verificatã ipoteza contra alternativei ADEVARATÂ

Pentru compararea dispersiei de sondaj cu dispersia populatiei originare comsiderata normala
trebuie verificata ipoteza nula contra alternativei la un prag de incredere .Specificati

care din urmatoarele situatii este cea adevarata: Daca aunci pentru respigem
Pentru datele din tabelul următor ec dreptei de regresie yx =a+bx este

Pentru datele din tabelul următor sa se determine x si y

Pentru datele din tabelul următor coeficientul a al dreptei de regresie yx

=a+bx are valoarea a=4,256
 Pentru datele din tabelul următor valorile medii x şi y sunt

Pentru datele din tabelul următor să se calculeza mediile x şi y .

Pentru datele din tabelul următor valorile lui şi sunt

Pentru o repartitie simetrica valoarea medianei coincide cu valoarea mediei de selectie. ADEVARATÂ
Pentru o selectie de volum n=41 se cunoaste disperis de sectie . Sa se determine dispersia de
selectie modificata . 3,075
Pentru testarea caracterului omogen al unei colectivităţi statistice se utilizează coefl de variaţie. Cu cât niv
acestui coeficient este mai apropiat de zero cu atât: variaţia este mai mică iar colectivitatea mai omogenă.
Poligolul frecventelor relative este poligonul ce uneste punctele unde sunt
observatii distincte pentru caracteristica X a unei populatii statistice si frecventele absolute asociate
lor. ADEVARATÂ
Probabilitatea de respingere a ipotezei nule ca functie de parametrul considerat se numeste functie
de.putere. a testului.
Problema corelaţiei constă în caracterizarea intensităţii legăturii cu ajutorul unui coeficient numeric –
coeficient de corelaţie – independent de unităţile de măsură ale variabilelor corelate. ADEVARATÂ
Problema regresiei constă în a descrie legea de variaţie medie a unei variabile în funcţie de una sau mai
multe variabile cunoscute. ADEVARATÂ
Proprietarul unui magazine isi propune sa analizeze mosul in care valoarea incasarilor a fost uinfluentata de
cheltuielile cu publicitatea. Pentru aceasta extrage din documentele de evidenta nivelul cheltuielilor cu publicitatea

si valoarea vanzarilor din ultimile 5 luni. Functia de regresie liniara care

descrie interdepa dintre cele doua caracteristici este
Punctele realizate de studentii care au promovat examenul de statistica sunt: 64, 62, 76, 82, 56 76, 84, 92,
86, 62, 58, 78, 82, 56, 58, 68, 82, 84, 78, 76, 94, 82, 64, 78, 84, 94, 88, 78, 92, 78. Precizati care este valoarea
modulului. 78
Punctele realizate de studentii care au promovat examenul de statistica sunt: 64, 62, 76, 82, 56,76, 84, 92,
86, 62, 58, 78, 82, 56, 58, 68, 82, 84, 78, 76, 94, 82, 64, 78, 84, 94, 88, 78, 92, 78. Precizati care este valoarea
statisticii de ordine x1. 56
Punctele realizate de studentii care au promovat examenul de statistica sunt: 64, 62, 76, 82, 56,76, 84, 92,
86, 62, 58, 78, 82, 56, 58, 68, 82, 84, 78, 76, 94, 82, 64, 78, 84, 94, 88, 78, 92, 78. Precizati care este valoarea
statisticii de ordine .x30 94
 Punctele realizate de studentii care au promovat examenul de statistica sunt: 64, 62, 76, 82, 56,76, 84, 92,
86, 62, 58, 78, 82, 56, 58, 68, 82, 84, 78, 76, 94, 82, 64, 78, 84, 94, 88, 78, 92, 78. Precizati care este valoarea
quartilei .x1/4 64
Punctele realizate de studentii care au promovat examenul de statistica sunt: 64, 62, 76, 82, 56,76, 84, 92,
86, 62, 58, 78, 82, 56, 58, 68, 82, 84, 78, 76, 94, 82, 64, 78, 84, 94, 88, 78, 92, 78.Precizati care este valoarea
quartilei x3/4. 84
Recunoasteti urmatoarea teorema:
Repartitia valorilor unei variabile observate este data in urmatoarea tabela pe baza a 500 de observatii:

Sa se calculeze dispersia.
Repartitia valorilor unei variabile observate este data in urmatoarea tabela pe baza a 500 de observatii:

Sa se calc vectorul frecv cumulate.

Repartitia valorilor unei variabile observate este data in urmatoarea tabela pe baza a 500 de observatii:
Sa se calculeze modulul. 3
Repartitia valorilor unei variabile observate este data in urmatoarea tabela pe baza a 500 de observatii:
Sa se calculeze valoarea functiei de frecventa in
punctul 5,2. 47/50
Repartiţia valorilor unei variabile observate este dată de tabelul

Valoarea medie a mărimii observate e x=2,74 . FALS

Repartiţia valorilor unei variabile observate pe baza a 50 de observaţii este dată de tabelul:

Să se calculeze valoarea medie amărimii observate .

Repartiţia valorilor unei variabile observate pe baza a 50 de observaţii este dată de tabelul:

Să se calculeze valoarea dispersieie modificate s-2 . s-2=4,01

Repartiţia valorilor unei variabile observate pe baza a 50 de observaţii este dată de tabelul:

Să se calculeze valoarea dispersiei. s2=3.93

Repartiţia valorilor unei variabile observate pe baza a 50 de observaţii este dată de tabelul:

Sa se determine moda variabilei( valoarea caracteristicii careia ii

corespunde cea mai mare frecventa). 3
S-a constatat că cererea unui anumit articol într-o perioadă a anului este o variabilă aleatoare. Luându-se la
întâmplare 100 de bonuri de comandă s-au observat următoarele

Cererea medie x este: x =5, 49

S-a constatat că cererea unui anumit articol într-o perioadă a anului este o variabilă aleatoare. Luându-se la

întâmplare 100 de bonuri de comandă s-au observat urm

Cererea medie x şi dispersia modificată de selecţie s sunt egale cu ADEVARATÂ
 Sa se afle estimatorul de verosimilitate max pentru parametrul m din repartitia normala N(m, a2).
Sa se afle intervalul de incredere pentru parametrul m al repartitiei normale N(m , ) cand nu se cunoaste

dispersia .
Sa se afle valoarea medianei pentru urmatorul sir de date: 2,5; 3,7; 1,4; 0,2; 5,4; 8,9; 4,2. 3,7
Sa se determine un int de incredere pt parametrul dispersiei al repartiei normale N(m, )

Sã se determine un interval de încredere pentru parametrul ó cu un prag de încredere de 98% stiind cã în

urma a 25 de mãsurãtori independente s-a obþinut media x=18.2 si dispersia

Sa se estimeze parametrul pentru repartitia normala N(m, a2)

Sa se estimeze parametrului din repartia Poisson pe baza unei selectii

repetate de volum n .

Sa se gaseasca o estimatie eficienta pentru parametrul din repartitia Poisson , k=0,1...,

pe baza unei selecţii repetate de volum n.
Sa se precizeze un estimator eficient pentru parametrul mediei m din repartitia normala cu densitatea de

probabilitate media de selectie

S-aconstatat că cererea unui anumit articol într-o perioadă a anului este o variabilă aleatoare. Luându-se la
întâmplare 100 de bonuri de comandă s-au observat următoarele

Atunci dispersia modificată de selecţie S-2 este : S-2=4,47

Salariul mediu lunar dintr-o unitate de productie este de 1.550.000 lei. Se face o cercetare selectiva pe un

esantion de 25 de salariati si se obtine . Stiind ca salariul este o variabila aleatoare normala si ca

abaterea medie patratica a salariatilor a=30.000 lei sa se decida daca salariul mediu este semnificativ mai mic
decat cel anuntat la un prag de incredere de a=0,01. Se stie ca . zcalculat = - 230 deci respingem H0
Să se arate că dacă este o variabilă aleatoare normală , atunci pentru o selectie de volum n

repartiţia mediei de selecţie x este:

Se considera o populatie avand doua caracteristici X si Y, variabilele aleatoare discrete, pentru care se

cunosc repartiţiile individuale şi repartiţia comună date în tabloul

Repartiţia variabilei 3X - 2Y este

 Se consideră o populaţie caracterizată simultan de variabilele aleatoare discrete X, Y si de următorul tablou

incomplet unde este un parametru real strict pozitiv. Să se completeze

tabloul dat astfel încât acesta să furnizeze repartiţia comună a variabilelor aleatoare X şi Y.

Se consideră o populaţie caracterizată simultan de variabilele aleatoare discrete X, Y si de următorul tablou

incomplet Repartcom a var aleatoare X şi Y este dată de urm l tablou:

Se consideră X o caracteristică a unei populaţii cu densitatea de repartiţie parametru

necunoscut, rezultatele unei selecţii repetate de volum n

efectuată asupra lui X. Un estimator de maximă verosimilitate al parametrului č este

Se consideră X o caracteristică a unei populaţii cu densitatea de repartiţie f x (č) , cu č parametru

necunoscut, rezultatele unei selecţii repetate de volum n

efectuată asupra lui X. Un estimator de maximă verosimilitate al parametrului FALS
Se efectueaza 12 masuratori independente asupra unei variabile aleatoare repartizate normal ,
rezultatul masuratorilor fiind urmatorul :-0,5;-0,4;-0,4;-0,2;0;0,2;0,6;0,8;1;1,2;1,2;1,5. Sa se detrmine la un prag de
incredere de 0,05 un interval de increder pentru media teoretica. Se cunoaste cuantila -0.04<m<0.8
Se efectueazã o selectie de volum n = 100 asupra unei variabile aleatoare care ne furnizeazã valorile 1. 5

.9. 12 cu frecventele F(2)=0.3

Se fac cinci măsurători cu un aparat asupra lungimii unei bare şi se găsesc rezultatele în mm: 92;94;103
;105;106 . Să se determine valoarea medie a lungimii barei, dispersia de selecţie şi dispersia de selecţie

modificată.
Se face o cercetare selectiva a cheltuielilor lunare de consum la un produs. Se obtin urmatoarele date de
selectie: 13,12 10,12,13, 14, 13, 14, 12, 11, 15, 14, 10, 14, 13, 11, 14, 15, 16, 13. Sa se calculeze valoarea functiei
de repartie empirice in punctul 12,5. 0,35
Se face o cercetare selectiva a cheltuielilor lunare de consum la un produs. Se obtin urmatoarele date de
selectie: 13,12 10,12,13, 14, 13, 14, 12, 11, 15, 14, 10, 14, 13, 11, 14, 15, 16, 13. Sa se calculeze valoarea functiei
de repartie empirice in punctul 16. 1
Se face o cercetare selectiva a cheltuielilor lunare de consum la un produs. Se obtin urmatoarele date de
selectie: 13,12 10,12,13, 14, 13, 14, 12, 11, 15, 14, 10, 14, 13, 11, 14, 15, 16, 13. Sa se calculeze valoarea functiei
de repartie empirice in punctul 9. 0
 Se face o cercetare selectiva a cheltuielilor lunare de consum la un produs. Se obtin urmatoarele date de
selectie: 13,12 10,12,13, 14, 13, 14, 12, 11, 15, 14, 10, 14, 13, 11, 14, 15, 16, 13. Sa se calculeze probabilitatea ca
variabila aleatoare de selectie sa apartina intervalului (12; 14,5) 0,5
Se face o cercetare selectiva a cheltuielilor lunare de consum la un produs. Se obtin urmatoarele date de
selectie: 13,12 10,12,13, 14, 13, 14, 12, 11, 15, 14, 10, 14, 13, 11, 14, 15, 16, 13. Sa se calculeze valoarea mediei
de selectie. 12,95
Se face o cercetare selectiva a cheltuielilor lunare de consum la un produs. Se obtin urmatoarele date de
selectie: 13,12 10,12,13, 14, 13, 14, 12, 11, 15, 14, 10, 14, 13, 11, 14, 15, 16, 13. Sa se calculeze valoarea
dispersiei de selectie. 2,5475
Spunem că este o estimaţie consistentă a lui daca: Dacă converge în probabilitate
către parametrul

Testul "t" (Student) se aplicã pentru verificarea ipotezei cu alternativa pentru distributia
cunoscut. FALS

Testul Z se aplicã pentru verificarea ipotezei cu alternativa pentru distributia cu

cunoscut. ADEVARATÂ
Timpii de defectare pentru 225 de componente in multipli de 100 de ore sunt grupati in clase. Daca t max =454
si tmin=426 sa se afle lungimea clasei de grupare. 1,52
Timpii de defectare pentru 225 de componente in multipli de 100 de ore sunt grupati in clase. Daca t max =454
si tmin=426 sa se afle numarul claselor atunci cand sunt de lungime egala. 9
Un grup de 100 de persoane se repartizeaza dupa inaltime astfel:
Sa se calculeze inaltimea medie. 169,9
Un grup de 100 de persoane se repartizeaza dupa inaltime astfel:
Sa se calculeze abatearea media patratica. 19,4

Urmatoarea estimatie: este o estimatie nedeplasata pentru dispersia teoretica. FALS

Valoarea dispersiei de selectie este ADEVARATÂ

Valoarea medie a momentului de selectie de ordin r , á r este á r ADEVARATÂ

Valoarea mediei de selectie este ADEVARATÂ

Valoarea mometului de selecţie de ordinul r este . ADEVARATÂ

Valorile unde este functia de repartie pentru o variabila normal redusa, nu se cunosc.
FALS
.