Sunteți pe pagina 1din 2

Ca si vegetatia, fauna din Romania este bogata si variata, animalele fiind raspandite in stransa

legatura cu zonele de vegetatie. Daca ne referim la cat de bogata este fauna din Romania, trebuie sa
mentionam si animalele intalnite in Delta Dunarii; aici exista numeroase pasari ca si gastele si ratele
salbatice, lebede, berze, pelicani. Dintre mamifere amintim vidra si nurca. In ceea ce priveste fauna
din Romania de origine submeditareana, intalnim urmatoarele animale: scorpionul, broasca testoasa,
vulturul plesuv, vipera, s.a. aceste animale traiesc in regiunile cu vegetatie care le permit
supravietuirea. O buna parte din pasarile care populeaza stepele si padurile, luncile si Delta vin in
tara noastra primavara si pleaca toamna in regiunile calde. Fauna acvatica este si ea de asemenea
variata si bogata, mai mult diferentiata in functie de altitudine. In apele reci de munte traieste
pastravul, mai jos cleanul si mreana. In apele de campie, mai ales in Dunare, afluentii ei principali si
lacurile Deltei, crapul, stiuca, platica s.a.In Marea Neagra se afla scrumbiile albastre, hamsiile, guvizii,
calcanul etc.

Daca am face un salt in timp pe teritoriul Romaniei am fi cu siguranta socati de animalele pe care le-
am intalni aici. Nu este vorba de dinozauri, ursi de pestera sau tirgri cu colti pumnal. Insa, daca am
calatori in timp cu doar doua trei sute de ani in urma, am vedea cu proprii antilopele din Moldova si
Dobrogea, caii si magarii salbatici din Baragan, elani, bourii si zimbri din padurile Ardealului, Valahieii
si Moldovei, stolurile de dropii din jurul Bucurestiului, Timisoarei, Calarasului, Constantei si Brailei,
zaganii de pe piscurile Carpatilor.

I. Originea faunei actuale.

Fauna actuala a Romaniei a fost puternic influentata de glaciatiunea pleistocena, care a determinat
deplasari masive ale speciilor. In perioadele glaciare, fauna tertiara (de clima calda) a disparut sau s-a
retras spre sud iar elementele arctice, siberiene si altaice, care au imigrat din nord, nord-est si est, s-
au amestecat cu cele din Muntii Carpati, fiind aici relicte glaciare tipice. Marea majoritate a speciilor
de animale din Romania au venit in aceste tinuturi din refugiile glaciare dupa disparitia ghetarilor din
Carpati. Fauna padurilor mezofile si partial a celor de conifere provine din refugiul mediteraneean,
cea a padurilor mezoxerofile din refugiul caucazian si mai putin din refugiul sirian; fauna din etajul
coniferelor si din subetajul padurlor amestecate de conifere si foioase provine din refugiul
manciurian. Fauna de stepa si de campie din tara noastra provine din refugiul aralo-caspic si in
masura mai mica, din refugiile iranian, sirian, mongol si tibetan. Pe teritoriul Romaniei se deosebesc
mai multe categorii de elemente faunistice cum ar fii elementele europene, central-europene,
pontice, turano-pontice, mediteraneene, ponto-mediteraneene si balcanice. Endemismele romanesti
traiesc , in marea majoritate, in regiunea de munte; sunt putine in zonele deluroase si la campie.

II. Repartitia faunei terestre


Datorita modificarilor altitudinale ale climei si vegetatiei pe teritoriul Romaniei s-au format mai multe
etaje faunistice si anume: etajul faunistic al pajistilor alpine si al tufarisurilor alpine, etajul faunistic al
padurilor de conifere, etajul faunistic al fagetelor si etajul faunistic al gorunetelor.

Etajarea faunei terestre

1. Etajul faunistic al pajistilor alpine si al tufisurilor

Temperaturile scazute, oscilatiile mari de temperatura din aer si de la suprafata solului, iernile lungi,
zapezile mari, vanturile puternice determina numarul mic de specii din acest etaj faunistic. Pe culmile
inalte ale Muntilor Carpati traieste capra neagra. Arealul acesteia cuprinde varfurile prapastioase ale
muntilor Godeanu, Tarcu, Cernei, Retezat, Valcan, Parang, Capatanii, Fagaras, Bucegi, Piatra Craiului.
Iarna, cardurile de capre negre coboara de pe pajistile alpine in jnepenisuri si chiar in padurile de la
limita superioara pentru a se hrani. Alte animale specifice acestui etaj sunt soarecele de zapada,
chitcanul de munte, fasa de munte, pe pajistile alpine, apoi brumarita alpina, care traieste pe stanci si
grohotisuri. Pe stancile inaccesibile cuibareste acvila de munte, cea mai puternica rapitoare de la noi,
care se hraneste cu prada vie aproape in exclusivitate.