Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Republicii Moldova
IP Colegiul Tehnic Agricol din Soroca
Lucrări de laborator si
practice
La Disciplina: Masurari
electrice si electronice
Grupa: EA 3/1
Soroca 2020
Lucrare practica Nr 1.
-Verificarea metrologică a aparatelor analogice de măsură
Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice 1. Obiectul lucrării
Prin verificarea metrologică a unui aparat de măsurat se stabileşte: Dacă
acesta se încadrează în limitele erorilor tolerate; Dacă se îndeplinesc şi alte
condiţii tehnice prevăzute de standarde, norme sau alte reglementări Scopul
prezentei lucrări constă in verificarea primei condiţii pentru o serie de aparate
care vor fi specificate pe parcurs. 2. Noţiuni pregătitoare Prima condiţie
menţionată mai sus se verifică în urma operaţiei de etalonare, care constă în
compararea indicaţiilor aparatului de verificat cu cele ale unui aparat etalon.
Alegerea aparatului etalon se face astfel încât clasa de precizie a acestuia să
fie de cel puţin 5 ori mai mică decât a aparatului de verificat, sau de 2,5 ori
mai mică dacă se utilizeaza aparatul etalon cu curba de corecţie (dacă
aparatele au aceiaşi limită de măsurare) conform relaţiilor: c v x X v max c e
-----------------, ( 1 ) 5 x X e max c v x X v max c e -----------------, ( 2 ) 2,5 x X
e max Unde : c e si c v sunt clasele de precizie ale aparatului şi respectiv a
aparatului de verificat ; X v max si X e max sunt limitele maxime ale
intervalului de măsurare ale aparatului etalon şi respectiv de verificat.
Verificarea aparatelor prin metoda comparaţiei se face la reperele X = X v - X
e cifrate de pe scara gradată a aparatului de verificat.verificarea unui reper
constă in reglarea mărimii de măsurat la reperul aparatului de verificat şi
citirea indicaţiei aparatului etalon.se determină eroarea absolută X şi eroarea
raportată ε r pentru fiecare reper cifrat. Eroarea absolută şi eroarea raportată
( relativă ) se calculează cu relaţiile: X = X v X e, ( 3 ) X ε r = --------------
100, ( 4 ) X v max Unde : X v este indicaţia aparatului de verificat ; X e
indicaţia aparatului etalon Eroarea absolută pentru fiecare reper se compară
cu eroarea limită de măsurare a aparatului de verificat, dată de relaţia :
c v x X v max ( X) max = -------------------, ( 5 ) 100 Iar eroarea raportată
limită, ε rlim corespunzătoare clasei de precizie a aparatului de verificat.
Aparatul se consideră încadrat în clasa de precizie dacă : X ( X) max, ( 6 ) ε r
ε rlim ( 7 ) 3. Programul lucrării a. Probleme de studiat 1. Se va verifica un
voltmetru şi un ampermetru la reperele principale ale scării gradate. Pentru
fiecare reper principal al scării gradate se vor face două determinări ale
erorilor şi anume : - la descreşterea tensiunii (curentului) de la limita maximă
de măsurare până la zero ; - la creşterea tensiunii (curentului)de la valoarea
zero la limita maximă de măsurare 2. Se vor calcula erorile absolute pentru
fiecare reper principal al scării gradate şi se va verifica dacă acestea depăşesc
erorile limită ale voltmetrului (ampermetrului) de verificat. 3. Se vor calcula
erorile raportate (relative) pentru fiecare reper principal verificat, fie cu valori
în creştere, fie cu valori în descreştere şi se va verifica dacă acestea depăşesc
eroarea raportată limită corespunzătoare clasei de precizie a voltmetrului
(ampermetrului) de verificat (vezi tabelul 1). 4. Se va verifica un wattmetru
electrodinamic monofazat în următoarele situaţii : a) la tensiunea nominală şi
factor de putere nominal, modificându-se curentul ; b) la tensiunea nominală
şi curent nominal, modificându-se factorul putere. Se vor face aceleaşi calcule
ca şi la punctele 2) şi 3). b. Modul de experimentare
Se va prezenta doar modul de etalonare a unui voltmetru ( pentru ampermetru
procedându-se în mod similar ). Schema de montaj pentru verificarea voltmetrelor
este prezentată în figura 1, în care : V x voltmetru de verificat ; V e voltmetru etalon
de clasă de precizie 0,2 ; R h1 reostat principal de reglaj brut al tensiunii în montaj
poteonţiometric ; R h2 reostat auxiliar, pentru reglajul fin al tensiunii ; U sursa de
tensiune continuă ; K întrerupător bipolar. Schema de montaj pentru verificarea
ampermetrelor este prezentată în figura 2, unde : A x ampermetru de verificat ; A e
ampermetru etalon de clasă de precizie 0,2 ; R h1 reostat principal de reglaj brut al
curentului ; R h2 reostat auxiliar, pentru reglajul fin al curentului ; U sursa de
tensiune continuă ; K întrerupător bipolar. Pentru reostatul R h1 ( fig. 1 ), în montaj
potenţiometric, se va verifica prin calcul ca valoarea curentului absorbit de reostat să
nu depăşească valoarea curentului nominal al acestuia. La începutul experienţei
reostatul potenţiometric R h1 se va pune în poziţia de zero a tensiunii iar reostatul R
H2, auxiliar, în poziţie de rezistenţă maximă, alegăndu-se pentru voltmetru etalon
intervalul de măsurare corespunzător valorii tensiunii reperului principal care se
verifică. Manipulare constă în a varia reostatul poteonţiometric R h1 până când acul
indicator al aparatului de verificat V x se opreşte aproximativ în dreptul reperului de
verificat şi apoi a varia reostatul R h2, până când acul indicator se stabileşte în
dreptul reperului
Lucrare de laborator Nr 1
-Măsurarea tensiuni și a intensitați curentului continuu și alternativ de
valoare mică și mare
Cel care a inventat galvanometrul electric este savantul Ampère
Ampermetrele sunt construite astfel încât la trecerea unui curent electric prin
aparat să se producă un cuplu ce poate deplasa (prin rotire cu un unghi)
echipamentul mobil (de regulă o bobină). În raport cu deplasarea unghiulară
se determină valoarea curentului care trece prin ampermetru.
Pentru a putea măsura intensitatea curentului electric în curent alternativ
folosim aparate magnetoelectrice înzestrate cu elemente redresoare (punţi
redresoare).
O altă posibilitate de a măsura intensitatea curentului electric o oferă
aparatele înzestrate cu dispozitive feromagnetice, electrodinamice sau
ferodinamice.
Aparatele magnetoelectrice sunt construite ca microampermetre,
miliampermetre, respectiv ampermetre. Aparatele feromagnetice sunt
concepute pentru a fi utilizate în instalaţiile electrice cu curenţi mari. Ca
aparate de tablou acestea sunt întâlnite ca ampermetre sau kiloampermetre.
PN=INUN cosj (1)
[W/div] (2)
PW=CWa[div] (3)
unde a[div] este indicatia aparatului
-montajul amonte
-montajul aval
I=Ix+Iv ,
Studiu individual
La Disciplina: Masurari
electrice si electronice
Grupa: EA 3/1
O clasă de precizie este o clasă de instrumente de măsură sau sisteme de măsurare care satisfac anumite
cerințe metrologice stabilite destinate menținerii erorilor de măsurare sau incertitudinilor instrumentale
între limite specificate în condiții de funcționare specificate.
Deriva (variația, drift-ul, modificarea indicației) unui instrument de măsură este modificarea continuă sau
graduală în timp a indicației, din cauza modificărilor (interne) la nivelul caracteristicilor metrologice ale
unui instrument de măsură.
Un detector este un dispozitiv sau o substanță care indică prezența unui fenomen, a unui corp sau a unei
substanțe atunci când se depășește valoarea de prag a unei mărimi asociate.
Eroarea la valoarea zero a mărimii măsurate este eroarea informației de măsurare acolo unde valoarea
specificată a mărimii măsurate este zero.
O indicație martor (sau de fond) este o indicație obținută de la un fenomen, corp sau substanță similare
fenomenului, corpului sau substanței în curs de investigare, dar pentru care o mărime de interes este
presupusă a nu fi prezentă sau nu contribuie la indicație.
Un interval de măsurare (sau de lucru) este un ansamblu de valori ale mărimilor de aceeași natură care
pot fi măsurate de un instrument de măsură sau un sistem de măsurare dat cu o incertitudine instrumentală
(de măsurare) specificată, în condiții definite.
Un interval de indicație nominal este un set de valori mărginit de indicații extreme rotunjite sau
aproximative, care se poate obține pentru o poziție particulară a comenzilor unui instrument de măsură
sau sistem de măsurare și care servește la indicarea acestei poziții.
Stabilitatea unui instrument de măsură reprezintă proprietatea unui instrument de măsură prin care
caracteristicile sale metrologice rămân constante în timp.
Regimul de operare nominal este un regim de funcționare care trebuie obținut în timpul măsurării astfel
încât un instrument de măsură sau un sistem de măsurare să funcționeze conform proiectării sale.
Regimul de operare staționar reprezintă un regim de funcționare a unui instrument de măsură sau sistem
de măsurare în care relația stabilită prin etalonare ramâne validă chiar și pentru un măsurand care variaza
în timp.
Rezoluția unui dispozitiv de afișare este cea mai mică diferență dintre indicațiile afișate care poate fi
percepută în mod semnificativ.
Scara unui instrument de măsurare cu afișaj este o componentă a unui instrument de măsură cu afișaj
constând dintr-un set ordonat de marcaje împreună cu orice valori ale mărimii asociate.
Timpul de reacție în trepte reprezintă durata dintre momentul în care o valoare a mărimii de intrare a unui
instrument de măsură sau a unui sistem de măsurare suferă o schimbare abruptă între două valori
constante specificate ale mărimii și momentul când o indicație corespunzătoare se stabilizează între limite
specificate în jurul valorii sale fixe finale.