Diferența minimă dintre două stimulări, care produc o senzație nouă, abia sesizabilă, se numeşte prag

diferențial. Capacitatea cu ajutorul căreia se surprind astfel de diferențe minime între stimuli poartă
denumirea de sensibilitate

Diferențială. Ex: o sursă de lumină ce ne încălzeşte; la un cor din 70 persoane se mai adaugă încă unul şi
în rezultat nu se va simţi nici o creştere a puterii corului; ceaiul fără zahăr + un vârf de cuțit va produce o
nouă senzație.

Proporţia cu care trebuie să crească intensitatea stimulului pentru a produce o modificare abia sesizabilă
nu este aceeaşi pentru toți analizatorii. Pentru analizatorul chinestezic este ca în cazul senzației de
greutate 1/30 sau 1/40 (la 100 gr se adaugă 30 gr); pentru auditiv 1/10 (100Hz + 10Hz); pentru olfactiv
1/3; pentru vizual 1/10 (100 milimicroni + 10 milimicroni). Legea adaptării

Legile senzațiilor

Legea intensității

Existența unui stimul în mediul înconjurător şi chiar acțiunea acestuia asupra organismului nu sunt
suficiente pentru producerea unei senzații. Pentru ca senzaţia să apară este necesar ca stimulul să aibă o
anumită intensitate. Cantitatea minimă de intensitate a stimul ului capabilă de a produce o senzație
poartă denumirea de prag diferențial. Acesta este extrem de diferit de la o senzație la alta. În cazul
senzațiilor vizuale pragul absolut minim este de 1-2 cuante,

Section

În cele auditive de 16.20 vibrații/secundă, pentru senzațiile tactile e nevoie de o energie de 10010000
ori mai mare decât energia optică sau acustică. În cazul senzațiilor gustative e nevoie de cantitate de
25.000 ori mai mare de molecule decât pentru senzațiile olfactive.

Ce se întâmplă atunci când stimulii acționează concomitent asupra mai multor analizatori? Intrarea în
acțiune a 2 sau mai mulți analizatori se soldează cu creşterea

Receptivităţii unuia dintre ei. Kravcov în urma experimentelor

Aviatorii formulează următoarea regulă: atunci când un

Realizate analizator cu este intens şi îndelungat solicitat, pentru menținerea tonusului său funcțional
ridicat trebuie de recurs la Ce a făcut Kravcov? El urmărea să

Stimularea auxiliară, cu doze specifice de excitație specifică a altui analizator.

Sporească sensibilitatea nocturnă la aviatori. A luat două grupe de aviatori ce aveau curse nocturne.
Grupul A înainte de a pleca în cursă intrau într-o odaie cu lumina violetă, jucau table şi se spălau pe
ceafă cu apă rece. Toate aceste proceduri aveau ca nocturne scop creşterea sensibilității ca rezultat a
stimulării sensibilităţii vizuale, motore şi termice. Grupul B se odihneau înainte de cursă. Ex.: pentru a
rezista un timp mai îndelungat asupra studiului materialului se pun picioarele în apă rece.

Legea depresiei Constă în scăderea sensibilității ca a legăturilor funcționale urmare intra analizatori sau
inter analizatori.

Section

Funcționează

Exact

După

Aceleași

Mecanisme şi la aceleiaşi niveluri ca legea

Sensibilităţii.

Nivelul 1. Stimularea îndelungată a ochiului cu un fascicul de lumină roşie duce la scăderea sensibilităţii
pentru alte culori (în special cele de o undă lungă); excitarea prin lumină a conurilor duce la scăderea
sensibilităţii bastonaşilor. Nivelul 2. Funcţia localizării spațiale a
Sunetelor n-ar putea fi explicată fără considerarea interacțiunii dintre cele două verigi perechi a
analizatorului auditiv. Ca dovadă oamenii surzi de o ureche au dificultăți în localizarea spațială sunetelor.
A Nivelul 3. Interacțiunea dintre analizatori: înclinarea сapului ре spate scade sensibilitatea pentru
culoarea verde şi pentru sensibilitatea auditivă; excitarea între anumite limite şi anumite condiţii a
analizatorului tactil duce la scăderea

Sensibilităţii vizuale

Legea compensării

Insuficienta dezvoltare a unei modalități senzoriale sau lipsa ei conduce la perfecționarea alteia atât de
mult, încât aceasta din urmă preia pe seama ei funcțiile celei dintâi. La orbi şi la surzi se dezvoltă
sensibilitatea tactilă, vibratorie, olfactivă. Compensarea este capacitatea organismului, în cazul dat a
sistemului senzorial, de a se automodela structural şi funcțional, ceea се se soldează cu reechilibrarea
organismului şi cu refacerea potențialelor lui adaptative. Ex: persoanele cu mâinile amputate transferă
funcția de scriere la picioare.