La Est de Prut

Vineri, 21 - 27.03 2003, Numãrul 53

Paginã redactatã de doctor în istorie Vlad Mischevca 7
ISTORIE
„O, anule 1821! Tu cu adevãrat, de ai pricinuit românilor amãrãciune, dar deodatã ºi deºteptare!” (I.C.Filitti)

Nicolae Iorga despre psihologia Ypsilanþilor

O conferinþã mai puþin cunoscutã a marelui istoric: Atena,18 octombrie 1930
sã reactualizãm o orig-
inalã comunicare sus-
þinutã de cãtre marele
înaintaº, acum 73 ani,
în cadrul unei confe-
rinþe academice din
Atena. Rezumatul ac-
estei conferinþe a fost
publicat în ziarul de
limbã francez㠄Le
Messager d’Athenes”
(Nouvelle serie, Nr.
2541, 21.10.1930, pp.1,
2,4). Comunicarea
datã am putut-o depi-
sta în timpul investi-
gaþiilor din Bibliotecile
Atenei în cadrul stag-
iului nostru din anul
2001 ºi ea rãmâne a fi
actualã pânã-n pre-
Nicolae Iorga (1871-1940) zent fiind, de fapt,
puþin cunoscutã. O
Nicolae Iorga (1871-1940) a fost ºi va singurã referinþã la sursa datã am
rãmâne o personalitate remarca- gãsit-o doar în studiul fundamental
bilã în istoria noastrã. Acest mare al lui Mihail-Dimitri Sturdza „Dic-
istoric, scriitor, publicist ºi om politic tionnaire Historique et Généalogi-
a lãsat urme adânci în România, que de Grandes Familles de Grèce,
într-o epocã de prefaceri istorice din d’Albanie et de Constantinople”,
prima jumãtate a secolului al XX- publicat la Paris în 1983, p. 471).
lea. Chiar ºi acei istorici care nu-i Un succint comentariu al comu-
împãrtãºesc doctrinele ºtiinþifice nu nicãrii date a fost fãcut de cãtre di-
pot sã nu-l aprecieze pe ilustrul cer- rectorul acestui ziar grecesc dna
cetãtor drept unul din pilonii istori- Jeanne Z. Stephanopoli, care con-
ografiei româneºti ºi considerat ca semnase cã:
unul din marii istorici ai lumii. Imen-
sã i-a fost opera sa (estimatã de unii Prof. N. Iorga, rectorul Universitãþii
exigeþi la 1359 de cãrþi ºi broºuri ºi din Bucureºti, a sosit la Atena, unde
peste 25 000 de articole) ºi încã ac- a avut o conferinþã dupã o lungã
tualã mai rãmâne valorificarea ac- ºedinþã a Congresului de Studii bi-
estui tezaur. Elaborând monografii zantine (þinând un discurs de 3 ore).
ºi sinteze de mare valoare, cunos- N. Iorga a abordat o paginã din is-
cute ºi peste hotare, Nicolae Iorga toria greacã, ce s-a derulat pe
ne-a lãsat ºi numeroase studii de pãmânt românesc – o problemã a
proporþii mai mici, dar de o certã cãrei rezolvare o cautã toþi cercetã-
valoare ºtiinþificã. Relevând origi- torii rãscoalei greceºti din 1821:
nalitatea culturii româneºti el a Cum s-a întâmplat cã, Al.Ypsilanti
demonstrat, totodatã, interdepen- s-a angajat într-o acþiune
denþa istoriei poporului român cu is- revoluþionarã („insurrectionnelle”)
toria altor popoare din estul, centrul în Principatele Dunãrene – care tre-
ºi sud-estul Europei. buia sã fie semnal pentru o revoluþie
Mai existã încã studii în alt capãt al Peninsulei Balcanice
ºi comunicãri rele- – fãrã a-ºi asigura orice precauþie
vante care rãmân, ce i-ar aranja succesul? Acþiune cu
cu pãrere de rãu, atât mai greu de înþeles, deoarece
puþin cunoscute Al. Ypsilanti fãcuse o carierã mili-
sau poate mai tarã strãlucitã în serviciul þarului –
puþin accesi- în campania contra lui Napoleon.
bile cititoru- Iorga a vrut sã gãseascã explicaþia
lui ro-ân. acestei probleme, ce nu ºi-a gãsit
A s t f e l , încã o soluþie absolut satisfãcã-
necesi- toare, în psihologia familiei
t a t e a Ypsilanþilor. El a cãutat explicaþia
c u n o a - în evoluþia acestei familii ºi în
ºterii ºi re- educaþia lor. Însã, N. Iorga cautã
e d i t ã r i i întotdeauna, dupã cum observã
o p e r e i ziarista greacã, sã deosebeascã
complete miºcarea lui Tudor Vladimirescu de
a mare- sarcinile lui Ypsilanti... Erou sau
lui isto- trãdãtor, Vladimirescu a fost un in-
ric rã- divid. El nu este naþiunea românã.
mâne ºi Acþiunile lui personale nu puteau,
în con- în ochii grecilor, sã reflecte întru
tinuare totul un popor. Care n-ar fi fost
actualã. scopurile lui Vladimirescu –
În acest acþiunile sale „au fost una din cau-
context, zele principale a eºecului miºcãrii
Alexandru Ypsilanti ne pro- insurecþionale din Provinciile Danu-
voievod (1726? – 1807) p u n e m biene” – conchide autoarea (care
semneaz㠄J.S.”). Franþa. ru a se instala cu
Aceste pãreri mai dãinuie ºi astãzi Istoria greacã s-a derulat, de aseme- ajutorul armatei
în istoriografia greacã, fapt pentru nea, mult timp pe pãmânt româ- þariste ºi în Moldo-
care am ºi considerat necesarã ex- nesc, Principatele Române de- va. El cãutase, de
punerea sumarã a comunicãrii lui venind, dupã cãderea Bizanþului, asemenea, sã mai
Nicolae Iorga, susþinutã în Atena, un centru al vieþii spirituale ºi in- obþinã sub oblã-
în ziua de sâmbãta, 18 octombrie telectuale, al vieþii morale a duirea sa ºi Serbia
1930: creºtinãtãþii orientale... (istoricul Yakchit-
Multe neadevãruri s-au spus ºi la ch a arãtat în
...Legãturi vechi ºi strânse leagã adresa grecilor fanarioþi, trimiºi de amãnunte ace-
þãrile noastre. Însã este explicabil, Poarta Otomanã ca guvernatori în astã acþiune).
de ce aceste douã popoare nu se Principatele Dunãrene. Extorcãrile Acestea urmau sã
cunosc suficient: cãile de comuni- de care au fost ei acuzaþi erau im- devinã o simplã
care sunt dificile; contactele intelec- puse ca sã rãspundã exigenþilor bazã pentru a
tuale sunt îngreunate din cauza cerute de Poartã... Fanarioþii, merge mai de-
limbilor diferite. Lucrãrile ºtiinþifice influenþaþi de spiritul occidental, parte – e vorba de
româneºti nu ajung aici, în Grecia... au fost astfel promotorii noii planul restaurãrii
Eu personal am publicat în 1921, la civilizaþii care se dezvolta pe Imperiului Bizan-
centenarul insurecþiei greceºti, o malurile Dunãrii. tin, cu vre-o 12 ani
culegere de surse narative funda- Noi am fost împreunã fãrã ca nici mai înainte decât
mentale care n-au ajuns nici o datã unul din popoarele noastre sã nu-ºi în anul revoluþio-
la Atena. sacrifice nimic din interesele sale nar 1821. ..
Astfel, sunt probleme pe care nu le ºi din demnitatea proprie. Trebuie În fine, prin mama
putem rezolva decât împreunã. sã înþelegem aceasta, în pofida sa, Alexandru Ypsi-
Aceeaºi problem㠖 a lui Ypsilanti dificultãþilor care existã încã în lanti (1792-1828. –
– trebuie abordatã ºi din partea calea acestei idei în cele douã þãri n.n.) era descen-
greacã, ºi din partea românã. egale. dentul unei fa-
T.Vladimirescu a fost un trãdãtor – Dintr-o parte ºi din cealaltã îl con- milii ce a dat cin-
spun grecii; el a fost ucis de eteriºti trapun pe Alexandru Ypsilanti ºi ci poeþi – Vãcã-
– susþin românii, asumând aceastã Tudor Vladimirescu. Dacã exista în- reºtii, reprezentaþi
responsabilitate pe seama lui tre aceºti doi oameni imposibili- astãzi de dra Ele-
Al.Ypsilanti. De ce existã asemenea tatea absolutã de a se înþelege, na Vãcãrescu...
contradicþii? aceasta þinea de diferenþa (totodatã, ramura
E necesar de fãcut o observaþie: ex- concepþiilor lor fundamentale. Yp- familiei Ypsilanti
istã întotdeauna o tendinþã de a silanti cãuta eliberarea Orientului era descendentã
ajusta istoria la moda zilei – „roman- ortodox cu ajutorul clasei superio- prin câteva gen-
ticã sau clasicã”. La 1821 erai sau are, reunite printr-o culturã elenã era-þii de femei di- Alexandru Ypsilanti pe fundalul monumentului rid-
„erou” sau „trãdãtor” – „clasicismul” unicã. Vladimirescu urmãrea re- rect de la domnul icat la 1885 în cinstea bãtãliei de la Drãgãºeni (7/19
nu cunoºtea decât aceste douã dobândirea independenþei pentru martir Constantin iunie 1821) – „în memoria elenilor, membri ai batal-
tipuri. Pentru a „umaniza” aceºti naþiunea sa cu ajutorul unei B r â n c o v e a n u , ionului sacru, ºi a camarazilor lor români, care au
luptat aici ºi au cãzut pentru libertate” (renovat de
factori ai revoluþiei este necesar sã miºcãri populare. Ambii au cãzut 1654-1714. – n.n.).
recurgem la toate sursele. pradã unei fatalitãþi mult mai su- Astfel, Al.Ypsilanti a guvernul român în 1975).
În general, nu este posibil a scrie periore forþelor proprii. moºtenit, atât din
istoria modernã a Greciei fãrã a Pentru a demonstra aceasta este partea tatãlui, cât ºi a mamei, „tendinþe lãsat urme adânci în istoria româ-
consulta izvoarele româneºti. Cum necesar sã abordãm psihologia romantice”. El a fost „favorizat” de cãtre nilor ºi a Greciei moderne. Iar o lu-
am mai spus-o ºi la Paris, unde au Ypsilanþilor. Alexandru Ypsilanti era unele persoane din anturajul Curþii crare de sintezã a acestor fanarioþi
obiceiul de a confunda istoria unei nepotul unui om politic, calculat ºi ruse, fiind protejat de împãrãteasa Eliz- încã nu a fost scrisã, fiind realizate
þãri cu istoria unui teritoriu. Or, isto- rece, care dorea sã reuneascã in- abeta (mama împãratului Alexandru studii ºi articole doar despre unii
ria teritoriilor nu este istoria telectualitatea greac㠖 voievod- I), o persoanã misticã. Al.Ypsilanti n-a membri ai distinsei familii. Comuni-
naþiunilor. Istoria Franþei în evul ul þãrilor române Alexandru Ypsilan- scãpat nici de influenþa lui Napoleon, carea lui Nicolae Iorga, bine prim-
mediu s-a derulat pe Rodos, Cipru, ti (ucis de turci la 1807. – n.n.), mare la fel ca ºi protectorul sãu Alexandru I. itã de cãtre publicul atenian în anul
Ierusalim, Antiohia tot atât cât ºi în reformator, cu programe mult mai Precum Napoleon a vrut sã-i impre- 1930, vine sã ne înlesneascã
vaste... Totodatã, el (Alexan- sioneze pe duºmani – Rusia (la 1812), aceastã sarcinã isto-
dru Ypsilanti eteristul. – n.n.) tot aºa ºi Al. Ypsilanti a vrut sã-i „im- riograficã, aducând
era fiul unui romantic – presioneze” pe români ºi alte preþioase observaþii
Constantin Ypsilanti, care popoare slave din Balcani, încã în ceea ce priveºte
murise în exilul sãu din Kiev puþin pregãtite, necãtând la motivarea
(1816. – n.n.) ºi care s-a man- prezenþa în oastea sa a sârbilor ºi unor acþiuni
ifestat de foarte tânãr, printr- bulgarilor: Prodan, Makedonski, ale grecilor
o escapadã, împreunã cu „preotul sârb” Mladen. în Princi-
fratele sãu Dimitrie (mort la El credea, cã sosind în Valahia – p a t e l e
1783. n.n.), ceea ce-i costase toate popoarele peninsulei Balca- Române,
cariera (tatãlui). Ambii fraþi nice se vor rãscula. Însã greºea ºi privite din
au fugit în Austria, în- prin urmare a tãrãgãnat... Ca ºi în punctul de
dreptându-se cãtre Viena. 1877 – Rusia promovase o politicã, vedere al
Un mare boier, Ienãchiþã asemenea unei doamne, care psihologiei
Vãcãrescu, care mai târziu „visant l’impossible, excitant au Ypsilanþilor.
i-a devenit socru lui Con- geste beau et vain”. Am gãsit în O ulterioarã
stantin Ypsilanti, a fost în- colecþia de documente Radowitz publicare in-
sãrcinat sã-i întoarcã pe din Berlin o scrisoare a împãrãte- tegralã a de-
fugari, care declarase cã au sei, care scria cu simpatie despre mersului
vrut sã caute „libertate”. „afacerea” lui Ypsilanti... marelui istor-
Ulterior Constantin obþinuse ic român va
tronurile Principatelor Putem conchide, cã Familia Ypsilan- fi, suntem sig-
Române, însã, ne dorind sã ti ºi mai ales cele trei generaþii: Alex- uri, bin-
rãmânã doar „un simplu andru voievod (1726? – 1807), Con- evenitã.
principe al Valahiei”, a prof- stantin voievod (1760? – 1816) pre-
Tudor Vladimirescu
Constantin Ypsilanti voievod, cum ºi descendenþii lor – Alexand- Dr. Vlad.I.
itat de rãzboiul ruso-turc din (între 1770-1780? – 1821)
portret de tânãr (1760? – 1816) ru, Dimitrie ºi ceilalþi fraþi eteriºti au Mischevca
1806 (1806-1812. – n.n.) pent-

NOU

Oamenii de afaceri români cer susþinere
politicã
Oamenii de afaceri români au nevoie de
spijinul clasei politice pentru a putea in-
vesti mai mult în Republica Moldova, a
declarat, recent, în cadrul seminarului de
prezentare a climatului investiþional, Con-
stantin Râºnoveanu, vicepreºedintele
Camerei de Comerþ ºi Industrie a României
ºi a municipiului Bucureºti (CCIRB), orga-
nizat în capitala româna.
Râºnoveanu a precizat cã este foarte
posibil ca în cursul acestui an nivelul schim-
burilor comerciale dintre România ºi R.
Moldova sã înregistreze o evoluþie notabilã.
Potrivit datelor Institutului Naþional de
Statisticã, România a importat anul trecut
din RM mãrfuri de 50,2 milioane USD ºi a
exportat produse în valoare de 109,6 milio-
ane de dolari.
Reprezentanþii Organizaþiei de Promovare
a Exporturilor din Moldova (MEPO) au
prezentat în cadrul seminarului o serie de
oportunitãþi de afaceri, în condiþiile în care
din totalul investiþiilor strãine înregistrate
în Moldova, de 720 de milioane USD, cele
româneºti reprezintã mai puþin de unu la
sutã.
Potrivit Lilianei Rusu, consultant de investiþii
în cadrul MEPO, R.Moldova oferã acum o
serie de oportunitãþi de investiþii prin priva-
tizare, cum ar fi patru fabrici de vin, «Tutun
CTC», ºase fabrici de fermentare a tutunu-
lui, douã întreprinderi de distribuþie a
electricitãþii ºi trei staþii de generare. Pe pa-
gina web a instituþiei moldoveneºti au fost
prezentate 79 de proiecte de investiþii, gru-
pate în opt categorii diferite. Necesarul de
capital pentru aceste proiecte de afaceri
variazã de la 60 de milioane USD, cum este
cazul proiectelor de reabilitare de la soci-
etatea «Moldova Gaz», la sume de 30 de mii
USD, necesare unor firme mici.
Cuantumul investiþiilor strãine în R. Moldo-
va a scãzut anul trecut cu 40%, de la 160
milioane de dolari în 2001, la 100 milioane
de dolari, în condiþiile în care a fost înregis-
tratã o creºtere economicã de 7,2%.
Info-Prim
Mai mult pragmatism în abordarea prob-
lemelor
Carlos Elbirt, reprezentant permanent al
Bãncii Mondiale la Chiºinãu, i-a îndemnat
pe factorii de rãspundere, precum ºi pe
cetãþenii Moldovei, sã manifeste mai mult
pragmatism în abordarea problemelor.
Fiind vineri, 14 martie, invitat la Clubul de
presã de cãtre ziariºtii care scriu despre
probleme economice, Elbirt a spus cã Mold-
ova are multe avantaje comparativ cu alte
þãri, dar nu le utilizeazã în mãsurã cuven-
itã. «Aveþi oameni care au o bunã instruire
tehnicã, cu idei interesante, dar acestea
trebuie sã aibã ºi un preþ comercial. Lãudaþi
vinurile moldoveneºti care sunt, într-adevãr
bune, dar e necesar sã se asigure o stabili-
tate a calitãþii pe piaþã ºi sã se echilibreze
producerea cu cantitãþile comercializate.
Limbile vorbite pe teritoriul Moldovei ºi
relaþiile pe care unii cetãþeni le au în Ru-
sia, alþii în România, alþii în Turcia, nu tre-
buie sã devinã un prilej de discordie, ci fac-
tori de impulsionare a relaþiilor comerciale
cu aceste þãri, de majorare a volumului ex-
porturilor din Moldova», a apreciat Carlos
Elbirt. El a informat cã sãptãmâna aceasta
va sosi la Chiºinãu o misiune a Bãncii Mon-
diale. De asemenea, se aºteaptã sosirea în
Moldova a lui Luca Barbone, director la
Banca Mondialã pentru Moldova. Urmea-
zã sã fie evaluate acþiunile de pregãtire a
Proiectului II Energetic pentru prezentar-
ea la Consiliul directorilor BM.
Rugat sã precizeze când va aloca BM
tranºa II, în valoare de $10 milioane, din
împrumutul de ajustãri structurale SAC-III,
Carlos Elbirt a spus cã ar fi fericit sã plece
din Moldova ºtiind cã problema cu tranºa
a II a fost hotãrâtã (luând în consideraþie
cã mandatul sãu la Chiºinãu se încheie în
primele zile ale lunii aprilie). «Dar sunt câte-
va angajamente asupra cãrora am con-
venit cu guvernul ºi care încã nu au fost
îndeplinite», a susþinut el.
În calitate de exemplu, el a citat modi-
ficãrile la Legea despre privatizare,
adoptatã de parlament, în special, clauza
ce vizeazã controlul asupra investiþiilor ºi
rezilierea contractelor de vânzare-cump-
arare încheiate cu investitorii. «Nu cred cã
e corect sã fie absolutizate unele cifre, vol-
umul investiþiilor, mult mai important este
dacã investitorul presteazã servicii publice
de calitate. Aceasta e o abordare practicã
a problemei ºi din acest punct de vedere
apreciazã lucrurile generaþia mai tânãrã,
dar trebuie s-o facã toþi cetãþenii Moldovei»,
a relevat Carlos Elbirt.
Potrivit afirmaþiilor sale, va fi nevoie de o
abordare practicã a lucrurilor ºi pe parcur-
sul elaborãrii ºi implementãrii Strategiei de
creºtere economicã ºi reducere a sãrãciei.
Pentru BM, nu conteazã atât de mult cã
acest document sã fie elaborat neapãrat
pânã la sfârºitul lunii martie. Mult mai im-
portant este ca în discutarea documentu-
lui sã fie atrasã societatea civilã, ca re-
formele promovate sã fie realiste ºi
conºtientizate de toþi oamenii din Moldova.
«Dacã analizãm experienþa acumulatã, ex-
istã þãri care au inclus în aceste strategii
acþiuni ce nici nu au fost coordonate cu
BM, dar care erau strict necesare oamenilor.
Alte þãri au elaborat un document perfect,
dar acþiunile prevãzute nu au avut o
importanþã practicã ºi nu au schimbat cu
nimic viaþa oamenilor», a specificat el. Elbirt
a mai spus cã a învãþat multe în Moldova,
cã factorii responsabili din guvern au fost
receptivi ºi au prezentat, în principiu,
informaþiile solicitate.
«Nu cred cã au fost întotdeauna sinceri, nu
pentru cã aveau intenþia sã mintã, dar pen-
tru cã nicãieri în lume guvernele nu spun
totul pânã la capãt», a conchis Carlos El-
birt.
Carlos Elbirt activeazã de 26 de ani la BM ºi
sperã cã la varã va pleca din structurile
acesteia, intenþionând sã se dedice
activitãþilor didactice ºi de consulting, con-
tinuând, în acelaºi timp, sã scrie studii de-
spre politicile publice, povestiri ºi versuri.
Noul cod de procedurã penalã
Noul Cod de procedurã penala al Repub-
licii Moldova va intra în vigoare la data de
12 iunie 2003, adicã în ultima zi când ex-
pirã termenul-limitã acordat Republicii
Moldova în acest sens de organismele
internaþionale. Acest lucru este prevãzut de
noul Cod de procedurã penalã, adoptat
vineri, 14 martie, în lectura definitivã de
cãtre parlament.
Mihail Plãmãdealã, vicepreºedinte al
Comisiei juridice pentru numiri ºi imunitãþi
a parlamentului, a spus cã noul Cod are la
bazã astfel de principii ale procedurii pe-
nale, cum ar fi: accesul liber la justiþie,
prezumþia nevinovãþiei, dreptul acuzatului
de a nu fi judecat de douã ori pentru aceeaºi
crimã, libertatea cetãþeanului de a-ºi
recunoaºte vina în schimbul unei pedepse
mai blânde etc.
Noul Cod prevede demonopolizarea
activitãþii legate de ancheta preliminarã -
dacã, pânã în prezent, aceastã ancheta
putea fi efectuatã doar de organele procu-
raturii, apoi, dupã intrarea documentului
în vigoare, cu aceastã funcþie vor fi inves-
tite secþii speciale din cadrul diferitelor struc-
turi: MAI, SIS, Departamentul Vamal, Cen-
trul pentru Combaterea Crimelor Econom-
ice ºi a Corupþiei.
Mihail Plãmãdealã a spus cã noul Cod in-
stituie o astfel de funcþie, ca «judecãtorul
de instrucþie», care va conduce procedura
de arestare preventivã ºi va fi responsabil
de pãstrarea probelor necesare pentru
desfãºurarea ºedinþei instanþei de judecatã.
Documentul stabileºte ºi o serie de noi mã-
suri preventive, scopul cãrora este de a se
asigura efectuarea procedurii penale.
Printre acestea se numãrã: obligarea
acuzatului de a nu pãrãsi localitatea sau
þara; judecarea lui în stare de liberate sub
garanþia personalã a unei persoane sau
organizaþii, precum ºi pe cauþiune, arestul
la domiciliu etc.
Astfel, legea prevede cã arestarea preven-
tivã nu poate depãºi termenul de 30 de zile.
Însã, dacã e necesar, aceasta poate fi pre-
lungitã treptat, câte 30 de zile de fiecare
datã, pentru minori pânã la patru luni, iar
pentru adulþi - pânã la 12 luni.
Acuzatul care va fi eliberat provizoriu pe
cauþiune va trebui sã depunã în contul stat-
ului, în calitate de garanþie, de la 300 pânã
la 100 000 de salarii minime (5400 – 1,8 mln.
lei), în funcþie de gravitatea crimei de care
este acuzat.
Mihail Plãmãdealã a spus cã la elaborarea
noului Cod de procedurã penalã s-a þinut
cont de propunerile ºi expertizele venite din
partea Consiliului Europei, Asociaþiei
Avocaþilor Americani, OSCE, Procuraturii
Generale, a altor structuri.