Dezvoltare neurocraniu

A. Desmocraniu

Incepe sa se dezvolte la sf sapt a 4a de viata intrauterina

Apare sub forma unei capsule mezenchimale ce acopera vezicula cerebrala

---

a.

-scleroblastem ...... > lama perpediculara a etmoidului

b. catre lateral: aceste prelungiri vor delimita gaura hipoglosului

c. anterolaterala: capsulele fibroase auditive(otice) si capsulele fibroase optice se formeaza in jurul

unor derivate; se transforma in cupe optice

In sapt a 5a mezenchimul se diferentiaza in 2 straturi:

-intern: comparabil cu piamater > va forma coroida

-extern : comparabil cu duramater > va forma sclerotica

Capsula fibroasa mezenchimala se dedubleaza in 2 foite:

-una profunda > meningele

-una superficiala > oasele boltii craniului

B. Condrocraniu

-sapt a 7a

-la baza fibrocraniului

-se intinde din regiunea interorbitonazala pana la extremitatea .....

-in aceasta etapa iau nastere niste precursori cartilaginosi sistematizati in 2 grupe in functie de rap.
Lor cu coarda dorsala

I Segment cordal

1. Partea segmentata
- Alcatuita dintr-o pereche de cartilagii

------

a. Bazioccipital

----

b. Exooccipital

---
 c. Placa sinotica:

-care va genera in final solzul occipitalului (pana la protuberanta occipitala externa si linia ___
superioara)

2. Parte nesegmentata

-reprezentata de capsulele otice sau cartilaginoase auditive(ele rezulta prin transformarea capsulelor
fibroase otice)

-capsulele otice in faza cartilaginoasa au 2 prelungiri

a. Prelungirea pietromastoidiana -> din ea se formeaza stanca temporalului si procesul

mastoidian
b. Prelungirea parotica -> din care se formeaza tegment-timpani

II. Segmentul precordal (neocraniu)

-va forma cea mai mare parte a bazei craniului

-reprezentat de 2 perechi de cartilaje : hipofizare si precordale

-cartilajele precordale fuzioneaza cu capsulele olfactive si formeaza etmoidul

-cart, hipofizare lasa intre ele un spatiu prin care trece canalul cranio-faringian in care se gaseste
diverticului hipofizar(se formeaza din el hipofiza)

-prin unirea carti hipofizare care se produce anterior si posterior ia nastere un cadru ce va genera in
final saua turceasca

-unirea anterioara a cart hipofizare formeaza presfenoidul in timp ce unirea posterioara formeaza
bazisfenoidul

Presfenoidul:

-precursor pentru aripa orbitara care in final va duce la aripa mica a sfenoidului si

-prelungirea sfenoidala anterioara care va duce la formarea partii anterioare a corpului osului
sfenoid

Bazisfenoidul:

-partea posterioara a corpului sfenoidului, aripa temporala a sfenoidului sau alisfenoidul din care iau
nastere ca struc definitive aripile mari si procesele terigoidiene ale sfenoidului

Capsulele nazale sau olfactive se dezvolta in luna a 3a si sunt alcatuite din 3 parti:

1. Septul interobitonaza
2. 2 Parti laterale din care se formeaza cornetul inferior si labirintul etmoidal

-piesele cartilaginoase fuzioneaza intre ele si formeaza placa bazilara cartilaginoasa a craniului care
va ingloba capsulele cartilaginoase.

-in luna a 3a procesul de condrificare cuprinde toata baza craniului, in timp ce bolta ramane in
continuare in stadiu fibros

-putem spune ca in aceasta etapa creierul este sustinut de condrocraniu si acoperit de desmocraniu
C. Osteocraniu-neurocraniu osos

-este ultima etapa a dezvoltarii neurocraniului fiind foarte lunga

-continua si dupa nastere

-osificarea cutiei craniene incepe in luna a 3a de viata intrauterina atunci cand schitele cartilaginoase
ale oaselor apar unul sau 2 pct de osificare ce vor inlocui modelul cartilaginos

-in capsula fibroasa a boltii craniene apar patru perechi de centrii de osificare:

1. centrii frontali : se gasesc pe linia mediana de o parte si de alta acolo unde se formeaza un
spatiu care prin sudare devine sutura metopica

-alipirea celor 2 seg incepe in primii 2 ani si este completa la varsta de 8 ani

2. Centrii parietali: 2 sau 3

- Fuzioneaza rapid
- Cele 2 oase parietale vin in contact pe linia mediana dupa 22 de ani si se sudeaza complet
dupa 30 de ani formand sutura sagitala
3. Centrul solzului temporal:

-unul pt fiecare os

4. Centrul solzului occipitalului:

-destinat osificarii portiunii dintre cele 2 parietale, deasupra protuberantei occipitale externe

Fontanelele*

-sunt portiuni ale capsulei fibroase ce nu se osifica pana la nastere

-au rol important la nastere deoarece permit modelarea craniului fatului in timpul traversarii
canalului de nastere

-de asemenea, in copilarie permit cresterea neurocraniului in toate directiile avand si un rol
diagnostic

Fontanelele sunt:

I. Principale:
1. Fontanela mare(anterioara)
- Situata la locul de intalnire dintre frontal si parietale
- Forma rombica
- Se inchide la varsta de 1 an jumatate
- Importanta practica deoarece prin palparea ei se poate aprecia presiunea intracraniana; se
poate punctiona; reprezinta un indice de mineralizare la copil(neosificare peste varsta de 3
ani indica rahitism)
2. Fontanela mica
- Denumita si lamdica sau superioara
- Pozitionata pe linia mediana intre parietale si solzul occipitalului
- Are forma triunghiulara
- Se inchide dupa 3 luni de la nastere
3. Fontanela asterica
- Situata pe partile ostero..... ale craniului intre solzul temporalului, parietal si occipital
 - - se inchide la un an dupa nastere
4. Fontanela pterica
- Sfeniodala sau anterolaterala
- Situata intre aripa mare a sfenoidului, parietal si solzul temporalului
- Se inchide la 2 sau 3 luni dupa nastere

II. Fontanele supranumerare

-metopica

-sagitala

-glabelara

-cerebeloasa

Membrana care acopera fontanele are 3 straturi:

a. Stratul extern care continua cu periostul oaselor vecine

b. Strat mijlociu care adera la marginile oaselor vecine si se va osifica din aproape in aproape
inchizand fontanela
c. Strat intern care reprezinta duramater cerebrala

Suturile

Acele articulatii prezente la nivelul capului.

Se clasifica :

1. Suturi :

-sincondroze: la nivelul oaselor bazei craniului si prezinta un cartilaj de tip hialin

-sindesmoze: legatura se face prin tesut conjunctiv

2. Dupa forma lor:

- Plane: oasele se intalnesc cap la cap (oasele nazale)
- Dintate: linia de unire este in forma de dinti de fierastrau (sutura sagitala)
- denticulate
- Scoamoase: in care se suprapun putin (sutura dintre temporal si parietal)
- Gonfoze : dintre dinte si alveola

La nastere si la copilul mic exista niste spatii suturale ocupate de tesut conjunctiv bogat vascularizat,
permitand astfel dezvoltarea cutiei craniene si a creierului.

Sinusurile venoase ale dureimater sunt defapt niste canale (vene) care aduna sangele venos
majoritar de la nivelul creierului.

Sunt sinusurile venoase niste canale fara pereti proprii , dreneaza sangele venos al creierului si cutiei
craniene,ochiilor sunt reprezentati de dura mater.

Prin intermediul venelor emisare stabilesc conexiuni vasele scalpului , ale exobazei si fetei.Aceste
vene emisare sunt uneori niste supape in cazul aparitiei hipertensiunii.Sinusurile sunt perechi si
neperechi.

Sinusurile perechi:
1.Sinusurile cavernoase – in interiorul acestor sinusuri se gaseste elestopata , artera carotida interna.

-prin peretele lateral al sinusului trec nervii nr. 3 – 4 – 5a ( oftalmicul ).

Tot in sinus trece si nervul nr.6 (abducens)intre artera carotida interna si peretele lateral al sinusului.

2.Sinusurile intercavernoase (leaga intre ele cele doua sinusuri cavernoase) si sunt anterior si
posterior.

3.Sinusurile pietroase superioare sta in santul de pe marginea superioara a stancii temporalului si

are rolul de a unii sinusurile cavernoase cu cele transverse.

4.Sinusul pietros inferior sta in santul cu acelasi nume (santul sinusului pietros inferior) si uneste
sinusul cavernos cu vena jugulara interna (VJI).

5.Sinusurile transverse sunt situate de o parte si de alta a protuberantei occipitale interna de

asemenea in santurile cu acelasi nume.Sinusul transvers drept (de parte dreapta) continua sinusul
sagital superior.

-Sinusul transvers stang continua sinusul drept.

6.Sinusurile sigmoidiene se gasesc in santurile omonime si continua cu vena jugulara interna la

nivelul gaurii jugulare.Impreuna cu sinusul pietros inferior formeaza bulbul venei jugulare interna.

SINUSURILE NEPERECHI.

1.Sinusul sagital superior se gaseste pe fata interna a calvariei pe linia mediane si se intinde de la
crista gali pana la creasta occipitala interna (undeva deasupra creierului).

2.Sinusul sagital inferior se intinde de la marginea inferioara libera a coasei creierului pana la
membrana tectoria.

3.Sinusul drept se intinde intre cortul cerebelului si coasa creierului.

4.Sinusul occipital este situat inferior de protuberanta interna si comunica cu plexul bazilar prin
sinusurile marginale.

5.Sinus nepereche plexul bazilar (sinus plexiform) se afla la nivelul clivusului.

Afluentii sinusurilor nervoase ale dureimater sunt : venel encefalice ,venele diploice si venele
emisare( sau perforante ).

DEZVOLTAREA VISCEROCRANIULUI

Dezvoltarea fetei are lor in 3 etape succesive.

1.Etapa de inmugurire ( aparitia unor muguri )sau burjonare consta in formarea proeminentelor
mugurilor faciali.

2.Etapa de coalescenta care inseamna lipire sau fuzionare a structurilor anterior formate a mugurilor
anteriori.

3.Etapa de compartimentare a cavitatii oronazale unice.

Etapa de inmugurire.
Procesele de inmugurire au loc ( se produc ) la nivelul a doua formatiuni care delimiteaza
stomodeumul ( fiind gura primitiva ) . Aceste doua formatiuni sunt : primul arc faringian (branhial) ,
mugurele frontozanal.

A.La nivelul primului arc faringian apar doi muguri , I – mandibular care este situat ventral si inferior
este mai lung si reprezinta marginile ventrale ale primulu arc faringian. II – Mugurele maxilar situat
dorsal si superior , este mai scurt fiind un mugure secundar.

Mugurii situati de aceeasi parte sunt separati prin asa numitul sant transversal.

C. la nivelul mugurelui frontonazal de parte si de alta a liniei mediane , ectodermul sufera o

ingroasare si crestere ( burjonare ) formand placodele nazale (olfactive).In saptamana a-5a
se vor invagina formand santul nazal sau olfactiv , care va impartii mugurele frontonazal in
doua perechi de muguri simetrici (mugurii nazali interni situati medial si mugurii nazali
externi sau laterali).Santurile nazale comunica larg cu stomodeumul.

Intre mugurele nazal extern si mugurele maxilar se gaseste santul nazolacrimal in fundul acestuia
gasindu-se vezicula cristaliniana care patrunde in cupa optica.

In saptamana a-7a ectodermul din planseul santului nazolacrimal se . . . in mezechin

alcatuieste transversal un tunel ..... care .... si genereaza canalul si sacul lacrimal.

Etapa de coalescenta.

Este etapa in care mugurii anteriori formati vor fuziona.Chiar daca fuziunea are loc concomitent
totusi v-om descrie sase procese distincte de alipire.

1.Fuzionarea mugurilor nazali interni intre ei are loc pe linia mediana si genereaza un masiv
median.Dupa fuziune in saptamanile 5-8 , porneste din partea anterioara catre profunzime intre
cei doi muguri maxilari o prelungire numita procesul intermaxilar.Acesta are trei parti : labiala -
va forma filtrumul buzei superioare (este defapt santul situat dedesubtul septului nazal – la
nivelul mustatei ). – Premaxilara cuprinde cei patru incisivi superiori gingia aferenta lor si osul
incisiv . – Palatina – aceasta va forma palatul primar (cerul gurii).

Cranial procesul intermaxilar participa la formarea primordiului septului nazal.In final va alcatuii
partea membranoasa a acestui sept.

2.Fuzionarea mugurelui nazal extern cu cel nazal intern homo-laterali ( de pe aceeasi parte ) .In
aceasta etapa mugurii nazali externi cresc descendent spre mugurii maxilari iar mugurii nazali
interni trimit o prelungire laterala numita proces globos sau globular care se va alipi de mugurele
nazal extern corespunzator.Ca urmare santurile nazale (olfactive) se transforma intr-o cavitate
larga unica ce poarta denumirea de sac nazal ectodermic , comunica cu exteriorul prin cele doua
narime primitive (viitoarele nari).Acestea sunt inchise initial de un dop epitelial.