Sunteți pe pagina 1din 157

giannijollys

MAYSIE GRIEG

Sfidând
pericolul
Traducerea [i adaptarea \n limba român` de
NICOLAE N~STASE

ALCRIS
giannijolys

Capitolul 1

Lungit` pe nisip, \n costum de baie, Lea visa. Briza


m`rii mi[ca u[or franjurile umbrelei albe, iar dincolo de
ea era albastrul intens al m`rii [i seninul cerului. Numai
albastru [i soare. O atmosfer` idilic`. Visez, se gândi ea,
confuz`, dac` deschid ochii voi reg`si Londra, cenu[iul,
cea]a, ploaia...
Sim]i o atingere pe piele, o mân` care o mângâia foarte
u[or; tres`ri [i clipi din ochi. Nu, nu era un vis ci o plaj`
din Bahamas, cu nisip adev`rat, auriu... Dar pe cer se con-
tura chipul unui b`rbat. Foarte bronzat, cu ochii
str`lucitori, tot atât de alba[tri ca marea.
– Ce... cine sunte]i? se bâlbâi ea.
– Ah! v-am trezit... |mi pare r`u, spuse el zâmbind. |n
trecere, am aruncat nisip pe dumneavoastr` [i voiam s`-l
scutur... Credeam c` m-a]i v`zut.
6 MAYSIE GRIEG

Lea privi \n jurul ei. Plaja era aproape pustie... Se


a[ezase acolo la mijlocul dup`-amiezii \n mul]imea
zgomotoas` a celor afla]i \n vacan]`, râsul copiilor care
se b`l`ceau \n ap` [i exclama]iile p`rin]ilor care se
jucau cu mingea. {i, dintr-o dat`, nu mai era nimeni,
nici un ]ip`t, \n afara celor scoase de pesc`ru[i [i zgo-
motul uniform al valurilor m`turând ]`rmul. Cât
dormise oare? Automat, \[i ridic` bra]ul pentru a-[i
consulta ceasul, dar \[i d`du seama c` acesta era \n
saco[a de plaj`, confec]ionat` din bumbac roz, ca [i
costumul ei de baie.
– Este ora [ase, rosti b`rbatul, \ngenuncheat \n fa]a ei.
F`r` a-i da aten]ie, Lea \ncepu s`-[i strâng` lucrurile. |[i
cump`rase saco[a [i costumul de la magazinul hotelului.
{i cum pre]ul derizoriu o mirase, vânz`toarea \i explicase
c`, \n calitatea sa de cumnat` a directorului, beneficiaz`
de reduceri substan]iale.
– A]i sosit azi?
Necunoscutul o cerceta am`nun]it, f`r` s`-[i ascund`
admira]ia. Avea tupeu. Luând flaconul de crem` solar`, \i
r`spunse cu r`ceal`:
– Da.
Deloc descurajat de r`spunsul ei laconic, el continu`:
– L`sa]i-m` s` ghicesc... sunte]i englezoaic`?
– Ar trebui s` v` juca]i de-a detectivul \n alt` parte.
Sunt gr`bit`.
SFIDÅND PERICOLUL 7

Agasat`, \[i termin` de strâns lucrurile, aplecându-se \n


fa]`, ceea ce f`cu \ns` s`-i scoat` [i mai mult \n eviden]`
rotunjimea perfect` a sânilor. B`rbatul \i privi cu
\ndr`zneal`:
– A]i abuzat de soare, murmur` el, de aceea sunte]i
irascibil`. |n prima zi, trebuie s` fi]i foarte atent`.
Lea \[i aminti c` sora sa \i d`duse exact acela[i sfat. Dar
dup` lunga [i obositoarea c`l`torie cu avionul, somnul o
doborâse f`r` s`-[i dea seama.
Se ridic` [i, f`r` s`-l priveasc` pe necunoscut, se
\ndrept` spre palmierii care desp`r]eau plaja de gr`dinile
hotelului. El o urm` imediat.
– A]i descins la „Lotus“? \ntreb` el.
Ea cl`tin` din cap. Se va decide, oare, s-o lase \n pace?
Acum iritat`, Lea nu se putu \mpiedica s` nu remarce
gra]ia non[alant` a mersului [i a gesturilor lui. |n plus,
minusculul slip negru \i punea \n valoare corpul atletic
\nnegrit de soare. Locuia oare pe insul`? F`r` \ndoial`.
Poate c` lucreaz` pe plaj`? Lea reperase deja ceata bron-
zat` a instructorilor care d`deau turi[tilor lec]ii de surfing
sau scufund`ri submarine. P`reau parc` turna]i cu to]ii
din acela[]i aluat: zâmbetul luminos, din]ii str`lucitor de
albi, corpul musculos... Motiv ce i-ar face, desigur, gelo[i
pân` [i pe cei mai abili seduc`tori londonezi.
– Inten]iona]i s` r`mâne]i mult timp? insist` el.
Scoase un suspin profund, menit s`-i arate c` o enerva.
8 MAYSIE GRIEG

– Cincisprezece zile.
Oare nu \n]elegea c` o deranja? A[a s-ar p`rea,
deoarece continu` f`r` s` se lase tulburat:
– „Lotus“ este un hotel excelent. Veni]i pentru prima
dat`?
– Da!
Mergeau acum pe sub umbra palmierilor. De aici se
z`rea hotelul de un alb str`lucitor \n soare. Cu tufele de
flori roz pe peluze, ansamblul sem`na cu o carte po[tal`
ilustrat`, ale c`rei culori fuseser` parc` retu[ate. Dar \nc`
de la sosire, Lea plutea \n plin` irealitate. Avea impresia c`
se afl` pe o alt` planet`.
– A]i venit singur`? se interes` necunoscutul.
– Poftim?
– Vreau s` spun, sunte]i \nso]it` de cineva?
Tentat` mai \ntâi s` mint`, se r`zgândi. Dac` [i el
locuie[te la „Lotus“, va descoperi, f`r` \ndoial`, mai
devreme sau mai târziu, acest lucru.
– Nu, sunt singur`. Am nevoie de odihn`. {i de...
solitudine...
De data asta va \n]elege... se gândi ea, iu]ind pasul. |n
acel moment, o albin` ]â[ni bâzâind dintr-un tufi[ [i se
prinse \n p`rul ei. Lea avea groaz` de insecte. Primul ei
gând fu s-o ia la fug`.
SFIDÅND PERICOLUL 9

– Nu, sta]i, nu v` mi[ca]i!


Necunoscutul \i opri avântul, luând-o de umeri. Apoi,
cu dou` degete, prinse albina ce se r`t`cise \n p`rul ei.
Dup` care \i d`du drumul s` zboare.
– Nu prezenta]i interes pentru ea, zise el pe un ton
ironic. Nu sunte]i genul de floare pe care o caut`.
Tremurând \nc` de team`, nu se mi[c`, dar nici nu [tia
ce s` spun`. |n plus, el nu se ar`ta deloc dispus s-o lase
\n pace. Ap`sarea degetelor lui pe um`rul ei gol o
tulbura. Dar de ce \i privea cu insisten]` buzele? |[i ima-
ginma c` nu-i putea citi gândurile? Franche]ea brutal` a
privirii lui spunea, desigur, mult. Alt` dat`, poate s-ar fi
sim]it flatat` [i ar fi g`sit provocatoare privirea sa admira-
tiv`. Dar nu mai era posibil dup` tot ce i se \ntâmplase cu
Phil. Suferise prea mult. N-o va lua iar de la \nceput...
Doar cu o s`pt`mân` \n urm`, izbucnea \n lacrimi la
fiecare cinci minute! Acum, nu mai dorea decât lini[te.
– Feri]i-v` de albinele de aici, spuse el, eliberându-i
um`rul. |n]ep`tura lor este destul de periculoas`. Poate fi
chiar mortal` dac` ai inima slab`.
– Inima mea este \n ordine.
– M` bucur` s` aud acest lucru! |ncepusem s`-mi pun
unele \ntreb`ri.
F`r` a da importan]` observa]iei lui cu dublu \n]eles,
\[i relu` mersul. Da, trebuia s` se fereasc` de aceste
albine, pe care sora sa, \n lunga enumerare de insecte [i
10 MAYSIE GRIEG

[erpi periculo[i, nu le men]ionase. |n schimb, cu un


zâmbet mali]ios, o pusese \n gard` pe Lea \n privin]a
b`rba]ilor de aici. Se pare c` mai to]i sunt ni[te
seduc`tori:
– Fii foarte atent`, \ncheiase Christine. Contactul cu
turi[tii pe toat` durata sezonului, \i \nva]` s` fie
expeditivi...
– Fii lini[tit`, r`spunsese Lea. Cu mine, n-au nici o
[ans`.
Vocea calm` [i bine timbrat` a necunoscutului o trezi
din visare.
– Cum v` numi]i?
– O, dar asta nu v` prive[te!
– Eu m` numesc Nicolas... Nicolas Hunt, se prezent`
el, cu gentile]e, dup` o pauz`, pentru a preg`ti mai bine
efectul.
Lea se opri \n pragul hotelului, apoi \i arunc` o privire
rapid` peste um`r, \nainte de a se \ntoarce cu fa]a spre el.
– Nicolas Hunt? Fotograful?
El d`du \ncet din cap, afirmativ, iar ea sesiz` \n ochii
lui alba[tri o lic`rire de arogan]`, poate chiar pu]in
cinism. Nicolas Hunt, fiind cunoscut peste tot \n lume,
era suficient s`-[i spun` numele pentru ca toate femeile
s` i se arunce \n bra]e! Cele mai mari reviste \[i disputau
fotografiile realizate de el, pentru c` Nicolas avea talentul
SFIDÅND PERICOLUL 11

de a descoperi, dincolo de ceea ce se vede, adev`rata


personalitate a modelelor sale. Femei celebre f`ceau
coad` pentru a avea onoarea s` fie fotografiate de Nicolas
Hunt...
{i totu[i, pentru a o emo]iona pe Lea, nu era suficient.
F`r` un cuvânt, \l privi drept \n ochi câteva secunde, apoi
se r`suci pe c`lcâie [i intr` \n hotel. Urc` \n fug` \n
camera sa, f`r` s` \ntâlneasc` pe cineva.
Era problema lui dac` [i-a \nchipuit c`, aflându-i
numele, \[i va schimba atitudinea fa]` de el.
Celebrit`]ile n-o impresionau prea tare. |ntâlnea a[a
ceva \n fiecare zi la B.B.C. Dac` prestigiosul Nicolas
Hunt \[i c`uta o iubit` pentru vacan]`, n-avea decât s`
se adreseze \n alt` parte. O! Nu-[i f`cea nici o grij` din
cauza lui. Farmecul [i numele lui trebuia s` atrag` \n
jurul lui o suit` \ntreag` de fete frumoase! |n definitiv,
era \n stare de orice, pentru a-[i atinge scopul. Genul
de b`rbat pe care-l cuno[tea bine [i care nu-i inspira
decât dispre].
|ntârzie mult sub du[ [i \mbr`c` un halat scurt de baie,
de un galben aprins. Soarele, cald [i str`lucitor \n aceast`
dup`-amiaz` târzie, inunda gr`dinile din jurul hotelului.
St`tea la fereastr`, admirând tufele de flori plantate de-a
lungul zidului exterior, când un Ferrari de un ro[u aprins
ap`ru pe alee [i ie[i din curte. Lea \l v`zu disp`rând \n
12 MAYSIE GRIEG

vitez` pe [osea. La volan, cu p`rul fluturând, \l recunoscu


pe Nicolas Hunt. Zâmbind, \[i spuse c` nu-l va revedea
niciodat`. O scosese pe o list`, dup` e[ecul pe care
tocmai \l suferise.
Auzi un cioc`nit \n u[`.
– Intr`! strig` ea surprins`.
B`iatul de serviciu pe etaj, \mbr`cat \n vest` alb`,
ap`ru aducând un platou.
– Bun` seara, domni[oar` Winslow. Prima dumnea-
voastr` baie v-a satisf`cut pe deplin?
– Am adormit pe plaj`, spuse ea, râzând. Nici m`car
degetul mic nu l-am udat.
El depuse platoul pe o mas` joas`.
– Iat` ceva ce v` va trezi, domni[oar`. {ampanie.
– Dar n-am comandat!
– {i totu[i, cineva a f`cut-o \n locul dumneavoastr`, o
asigur` el, destupând sticla. Dori]i [i altceva?
– Nu, mul]umesc. Sora mea mi-a trimis-o? Ce aten]ie
\ncânt`toare din partea ei!
– Nu, domni[oar`. Domnul Hunt...
Spunând acestea, b`iatul ie[i, l`sând-o pe Lea privind
spre sticla de [ampanie. Era oare posibil ca el s` nu fi
abandonat partida?
De necrezut... Dar cum s` refuze, acum? Prea târziu. |[i
turn` \n pahar [i sorbi o \nghi]itur`. |ntr-adev`r,
delicioas`...
SFIDÅND PERICOLUL 13

|nc`p`]ânatul `sta de Nicolas Hunt era, \ntr-adev`r, un


expert... Terminând de b`ut primul pahar, \[i mai turn`
\nc` unul. |i oferise o [ampanie excep]ional`. Ei [i? Era
problema lui, deoarece, din partea ei nu va ob]ine nimic.
Dac` \l va mai revedea vreodat`, \i va mul]umi politicos [i
atât.
Deocamdat`, savura [ampania, plimbându-se prin
camer` de colo-colo, \mbr`cat` \n acela[i halat [i cu
picioarele goale. Deodat`, sun` teleofnul. Ea ridic`
receptorul:
– Alo?
– Lea? Edward ne invit` s` cin`m afar`, \n cinstea
venirii tale. Nu e[ti cumva prea obosit`?
Era ciudat, dar tonul energic [i vesel al surorii sale
suna fals...
Degeaba era Edward directorul „Lotusului“, el se baza
\n \ntregime pe so]ia sa pentru a asigura buna func]ionare
a acestuia. |n ceea ce-l privea, prefera s` se ocupe de dis-
trac]iile pe care hotelul le oferea clien]ilor, organizând
spectacole de cabaret [i supraveghindu-i pe instructori [i
pe cei ce se ocupau cu amenajarea plajei. |mpreun`, ei
formau o echip` dinamic` [i eficient`, dar Lea se \ntreba
uneori dac` sora ei nu [i-ar fi dorit s` se elibereze pu]in,
pentru a avea un copil. Totdeauna visase acest lucru [i era
m`ritat` de cinci ani... Lea nu \ndr`znea s-o \ntrebe,
a[teptând mereu confiden]e spontane. La venire, sim]ise
14 MAYSIE GRIEG

imediat la sora ei o oarecare triste]e, iar voio[ia [i


exuberan]a pu]in for]ate, puteau s` ascund` o \ngrijorare
profund`.
– Obosit`, eu? Am dormit toat` dup`-amiaza pe plaj`.
Sunt \n plin` form`!
– Cu atât mai bine. Ne \ntâlnim la bar, spre ora opt.
Vom merge la „Baracuda albastr`“. |n acest moment, este
locul cel mai la mod`. Toat` lumea merge acolo. |]i vom
face cuno[tin]` cu prietenii no[tri.
– Formidabil! exclam` Lea.
Nu abuzase, cumva, cu aceast` [ampanie? Avea
senza]ia c` plute[te...
– Cât entuziasm! se mir` Chris, pu]in nedumerit`. Pa,
pe curând.
– Pe curând!
|nchise [i se \ndrept` spre [ifonier. {ov`i un timp,
\nainte de a alege o fermec`toare rochie roz din bumbac
moarat, lucios ca satinul. |ndr`zne]ul decolteu elibera
umerii, iar fusta se evaza din talie ca o corol`. |nc`l]` ni[te
sandale albe, delicate, cu tocuri \nalte. Arunc` apoi o
privire plin` de regret spre sticla de [ampanie netermi-
nat`. Dar trei pahare erau suficiente. Unul \n plus [i ar
ajunge cam ame]it` \n fa]a lui Chris [i a prietenilor ei.
Privindu-se \n oglind`, constat` c` obrazul \i era deja
bronzat, dar [i \nviorat de [ampanie. Cum \n ochii s`i
verzi str`lucea o lic`rire provocatoare, f`cu o mic`
SFIDÅND PERICOLUL 15

grimas`. Purtarea arogant` a lui Nicolas Hunt o


agasase \n cel mai \nalt grad. De ce naiba trebuia ca
to]i b`rba]ii s` fie prea siguri pe ei [i s` se poarte ca
ni[te b`d`rani?
Era ferm hot`rât` ca \n aceast` sear` s` dea uit`rii
starea ei sufleteasc` [i s` fac` impresie bun`. Oh! nu-[i
f`cea iluzii... Mai devreme sau mai târziu, Chris va sfâr[i
prin a aborda subiectul rupturii logodnei cu Phil.
Discre]ia de care a dat dovad` pân` acum, n-o s` dureze.
Când va sosi momentul, Lea va [ti s` fac fa]` situa]iei. Cel
pu]in, [i-o promise \nainte de a ie[i din camer`, pentru a
se \ntâlni cu Chris la barul hotelului.
Surorile sem`nau mult: aceea[i form` a fe]ei, aceea[i
siluet` [i aceia[i ochi verzi. Cu cinci ani mai mare decât
Lea, Chris era la fel de blond`, dar mult mai bronzat`. |n
aceast` sear`, era \mbr`cat` cu o rochie din m`tase, gen
furou, foarte mulat`, de culoare galben pai, care-i scotea
\n eviden]` tenul bronzat [i p`rul blond.
– Ar`]i grozav! spuse Lea. Eu sunt o adev`rat` pastil`
de aspirin` lâng` tine! Cât timp mi-ar trebui s` te ajung?!
– Luni de zile! r`spunse Chris, izbucnind \n râs. Vrei s`
bem un pahar sau plec`m imediat?
– N-o gr`bi, interveni Edward. Barmanul nostru
prepar` cocteilurile la perfec]ie. Lea, ia unul.
– Nu, mul]umesc. Am b`ut deja prea mult,
m`rturisi ea.
16 MAYSIE GRIEG

– |ntr-adev`r? \ntreb` Edward pe un ton amuzat.


Era un b`rbat \nalt [i suplu, cu p`rul castaniu
decolorat de soare [i ochi c`prui, care râdeau tot timpul.
Cumnata sa \l pl`cea, dar cu modera]ie. Om vesel, pu]in
superficial, un vorb`re] incorigibil, devenea repede
obositor. Lea se \ntreba adeseori ce anume a putut s-o
determine pe sora ei s` se m`rite cu el. Echilibrat`, plin`
de bun-sim], Chris era tocmai opusul so]ului ei.
– Ai b`ut? se nelini[ti Chris. |n camera ta?
– Da. Cineva mi-a trimis o sticl` de [ampanie.
– {ampanie? Cine?
– |nceteaz` s` mai pui \ntreb`ri indiscrete, porunci
Edward, conducându-le spre ie[ire. Nu uita c` Lea este
invitata noastr`... Din moment ce nu bem nimic, la drum!
– Dar n-am nimic de ascuns! spuse tân`ra. Un oarecare
Nicolas Hunt mi-a oferit aceast` sticl`. L-am \ntâlnit pe plaj`...
Surpriza o bloc` pe Chris.
– Nicolas Hunt?! exclam` ea.
Edward izbucni \n râs.
– Nick, b`trân afurist! Trebuia s`-mi dau seama. Este
exact stilul lui de a trimite [ampanie unei tinere
seduc`toare pe care n-o cunoa[te!
Afar`, soarele disp`ruse la orizont. O cea]` alb`struie
plutea deasupra gr`dinilor. |n dep`rtare, se auzea
fream`tul m`rii. Edward se urc` la volan, iar cele dou`
surori \n spate.
SFIDÅND PERICOLUL 17

– De ce ]i-a oferit [ampanie? \ntreb` Chris cu un aer


b`nuitor.
– N-am idee, r`spunse Lea. Lini[te[te-te, nu ca s`-mi
mul]umeasc` pentru favorurile acordate... Abia dac` i-am
vorbit!
– Departe de mine acest gând! exclam` indignat` sora
ei. Spui c` l-ai \ntâlnit pe plaj`?
– Da.
– }i-a f`cut avansuri?
– Ei bine... A \ncercat, dac` vrei neap`rat s` [tii!
– Fire[te, zise Edward, conducând cu aten]ie. Nick este
incapabil s` reziste femeilor frumoase! De altfel, ele \i
r`spund cu bucurie. Num`rul cuceririlor lui este
impresionant!
– Ei bine, eu nu m` aflu pe lista lui!
Edward izbucni \n râs, dar Chris lu` un aer grav.
– Acest b`rbat este periculos pentru tine... mai ales
dup` ceea ce ]i s-a \ntâmplat...
Lea prefer` \ns` s` nu r`spund` acestei aluzii la
recenta ei nefericire.
– Oh, \mi place Nick, continu` Chris. Ca tuturor, de
altfel. Numai c` nu-l pot lua \n serios. Este spiritual, foarte
frumos, simpatic, ideal pentru rela]ii de prietenie, dar
nimic \n plus nu este posibil cu un b`rbat ca el. N-a[ vrea
ca tu...
18 MAYSIE GRIEG

– Nu-]i face probleme, o \ntrerupse Lea. Sunt destul de


mare pentru a judeca singur`... Din clipa \n care l-am
v`zut, am intuit c` domnul Hunt nu este decât un
afemeiat.
– Exact. Dar are un farmec nebun. |l invit \ntotdeauna
la seratele mele. Dac` am printre invitate femei singure,
pot conta pe Nick s` se ocupe de ele.
– Ascult`, doar n-o s`-mi faci un portret am`nun]it!
Lea sim]ea c` sora ei dorea s`-i vorbeasc` despre Phil
[i era tocmai ceea ce nu-[i dorea...
– A[adar, mergem la „Baracuda albastr`“, locul la
mod`? zise ea pentru a schimba subiectul.
Mergeau acum pe [oseaua de coast` m`rginit` de
palmieri [i hibiscu[i. Stânjenit`, Lea sim]i \ndreptat` spre
ea privirea gânditoare a surorii ei.
Nu se v`zuser` prea des de la mariajul lui Chris. P`ri]ii
lor veniser` de dou` ori \n Bahamas, dar serviciul Leei
nu-i permisese s`-i \nso]easc`. Surorile primeau ve[ti, una
despre cealalt` prin mama lor când, \n urm` cu o lun`,
Chris \i telefonase ca s-o invite:
– O s`-]i plac` mult, vei vedea. Aici exist` cele mai fru-
moase plaje din lume [i soare, mult soare. N-ai venit
niciodat` s` ne vezi, Lea... Te rog, accept`!
Dup` tonul pu]in dezinvolt al surorii sale, Lea \n]elese
c` era la curent cu decep]iile ei sentimentale [i, la gândul
c` lui Chris \i era probabil mil` de ea, se sim]ise \ngrozitor
SFIDÅND PERICOLUL 19

de umilit`. Suporta deja foarte greu compasiunea


colegilor de munc`, zâmbetele lor superficiale, aten]ia lor
exagerat`. {tiind cu to]ii c` Phil rupsese logodna pentru
o alt` femeie care, culmea ghinionului, lucra, de aseme-
nea, la B.B.C., o tratau pe Lea cu menajamentele rezer-
vate unui grav bolnav. Nu putea intra \ntr-o \nc`pere f`r`
a i se oferi \n grab` un scaun sau a i se aduce o cafea.
Nimeni nu \ndr`znea s` pronun]e \n fa]a ei numele lui
Phil. Situa]ia devenise insuportabil`. La toate acestea se
gândea când Chris o invita prin telefon [i, \ndemnat` de
un impuls de moment, acceptase s`-[i petreac` dou`
s`pt`mâni \n Bahamas.
Se dusese s`-i cear` [efului cincisprezece zile de
concediu, cât mai curând posibil. Curios, dup` primul
moment de surprindere, el \i acceptase cererea, f`r` s`
pun` \ntreb`ri.
– Distrac]ie pl`cut`! s-a mul]umit s`-i ureze. Bahamas,
spui? N-ai cumva un loc[or [i pentru mine \n valiza dumi-
tale, norocoaso?
{i iat` c` acum se afla \n Bahamas.
Edward p`r`sea [oseaua pentru a intra pe un drum
\ngust care ducea spre mare.
– Nu sunt decât doi ani de când Max a deschis acest
local, \l explica sora ei. Succesul a fost \ns` imediat.
Trebuie spus c` a angajat pe cel mai bun buc`tar din
regiune.
20 MAYSIE GRIEG

La cap`tul drumului se ivi o cl`dire lung`, alb`.


Deasupra, ca o coroan`, o firm` enorm` cu neon de
culoare turcoaz, anun]a: „Baracuda albastr`“. Frânturi de
muzic` se amestecau cu zgomotul valurilor. Marea era
foarte aproape.
– Este nemaipomenit aici! se entuziasm` Lea,
coborând din ma[in`.
Briza marin` \i flutur` jupa larg` \n jurul picioarelor.
Inspir` adânc aerul cald [i parfumat, contemplând luna
plin` care p`rea suspendat` deasupra valurilor sclipi-
toare. Adierea vântului f`cea s` fo[neasc` frunzele dante-
late ale palmierilor. Este atât de romantic... se gândi ea cu
un acces brusc de melancolie. Dar Chris o luase deja de
bra].
– Vom petrece o sear` minunat`. Max este unul dintre
cei mai buni prieteni ai no[tri. Sunt sigur` c` o s`-]i plac`!
– Este c`s`torit? \ntreb` Lea b`nuitoare.
– Nu, dar este fermec`tor. Toate femeile sunt nebune
dup` el.
– Atunci, de ce este celibatar?
– |n urm` cu câ]iva ani, logodnica lui s-a \necat. I-a tre-
buit mult timp s`-[i revin` dup` aceast` tragedie... E mai
bine, acum. A redevenit el \nsu[i... Un b`rbat adorabil.
B`nuielile Leei se transformar` \n certitudine. Se
\ntoarse spre sora ei, cu sprâncenele \ncruntate.
SFIDÅND PERICOLUL 21

– Chris, cred c` nu pui ceva la cale?... Vreau s` profit


de soare [i de mare, nimic mai mult. Nu sunt \n c`utarea
unei aventuri amoroase, [tii?
– Bine\n]eles, o \ncredin]` Chris, cu o expresie
afectuoas`. Te \n]eleg perfect...
Sora ei se \ndoia pu]in de aceasta, dar nu spuse nimic.
Intrar` \n restaurant [i la \nceput, fur` orbi]i de lumini [i
asurzi]i de zgomot. Lea se gândea iritat` la planurile evi-
dente ale lui Chris fa]` de ea. Aceasta era hot`rât` s`-i
g`seasc` un b`rbat, s` aplice proverbul: unul pierdut,
zece reg`se[ti, spre a o consola pentru ceea ce lua drept
o sup`rare din dragoste... Era absurd!
– Dori]i s` servi]i un pahar la bar, \n timp ce consulta]i
meniul? \i \ntreb` [eful de sal`, \ntâmpinându-i.
– Bun` idee, r`spunse Edward.
Da, absurd... Deoarece nu era vorba tocmai despre o
sup`rare din dragoste. Fusese suificient de nebun` s`-i
acorde lui Phil prea mare importan]`. Or, era o grav`
eroare s` la[i un b`rbat s` aib` \ntâietate asupra restului.
O p`r`sise? Lumea nu se pr`bu[ise numai dintr-atâta!...
Ea avea [ansa unei meserii pasionante, prieteni formida-
bili. |nainte de a-l \ntâlni pe Phil, era foarte fericit`, [i tot
ce-[i dorea era s`-[i reg`seasc` lini[te pierdut`. Cu sigu-
ran]`, nu va reu[i \nlocuindu-l pe Phil cu un alt b`rbat.
La bar, cele dou` femei devenir` imediat centrul de
atrac]ie al localului. To]i se gr`beau s` le salute, iar Lea
22 MAYSIE GRIEG

d`dea mâna cu o mul]ime de necunoscu]i, f`r` a re]ine


m`car un nume. Hot`rât lucru, Chris cuno[tea pe toat`
lumea. Radioas`, o prezenta pe sora ei, privind-o adesea
pentru a se asigura c` aceasta era impresionat` de o
asemenea popularitate. La drept vorbind, \ntre ele exis-
tase \ntotdeauna un soi de rivalitate ascuns`; chiar dac`
se iubeau enorm [i se \n]elegeau de minune, Chris n-o
iertase niciodat` pe de-a-ntregul pe Lea c` se n`scuse.
Desigur, aceasta din urm` \ntelegea c` trebuie s` fi fost
greu pentru Chris s` accepte venirea pe lume a unei
surori, ea care pân` atunci avusese dragostea p`rin]ilor
numai pentru ea singur`... Dar ce putea oare s` fac`? Nu
hot`râse ea s` se nasc`... |n orice caz, din câte \[i
aminte[te, Chris c`utase mereu s-o impresioneze, s`-i
dovedeasc` superioritatea ei. O ridiculiza, \i organiza
via]a cu o incredibil` autoritate, dorind \ntotdeauna s`
fie prima \n toate. O trata [i acum pe Lea drept o
pu[toaic`.
– Max! exclam` deodat` Chris, cu un zâmbet radios.
{tiind ce avea \n minte sora ei, Lea \l observ` pe noul
venit cu ne\ncredere.
– }i-o prezint pe surioara mea... Lea, el este Max!
– Bun` seara! spuse el, \ntinzându-i mâna. Cred c`
abia a]i sosit, nu-i a[a? Vizita dumneavoastr` m`
onoreaz` cu atât mai mult! Ce p`rere ave]i despre
insula noastr`?
SFIDÅND PERICOLUL 23

– Ah! Superb`... r`spunse ea pe un ton politicos.


Totu[i, Chris avea dreptate. Max era fermec`tor... |nalt
[i zvelt, avea ochi de culoare \nchis`, tenul u[or m`sliniu,
p`rul negru [i ondulat, tot atâtea semne ale originii sale
mediteraneene. Vocea lui era grav` [i vorbea f`r` nici un
accent.
– Dar n-ave]i nimic de b`ut?! zise el, luând-o pe tân`r`
de bra] [i conducând-o spre bar. Veni]i, veni]i s` lua]i loc
aici. Ce pot s` v` ofer?
La un semn imperceptibil cu capul, ap`ru un chelner.
Chris [i Lea comandar` b`uturile [i se al`turar` lui
Edward la masa la care acesta se instalase deja. Max le
urm` [i el [i se a[ez` lâng` Lea.
– Nu v` deranjeaz` dac` fumez? \ntreb` el.
– Deloc.
|[i aprinse o ]igar` lung` de foi [i un nor alb`strui \i
\nv`lui figura fin`. Ea observ` c`, dac` nu zâmbea, ochii
lui erau u[or voala]i de o umbr` de triste]e.
– S-ar p`rea c` lucra]i la B.B.C.? Chris mi-a spus.
Trebuie s` fie pasionant! Cum a]i reu[it s` p`trunde]i
acolo?
– M-am angajat la terminarea facult`]ii, ca
produc`toare stagiar`. Apoi, mi-am depus candidatura
pentru un post permanent. Concuren]a este foarte dur`...
24 MAYSIE GRIEG

– De ce emisiune v` ocupa]i?
– De o emisiune s`pt`mânal` de actualit`]i...
Restaurantul dumneavoastr` pare s` fie foarte prosper...
– Da. La \nceput voiam s`-l deschid \n interiorul dome-
niului, pe coline, dar faleza \i atrage mai mult pe turi[ti...
Personal, prefer colinele. Priveli[tea de acolo este de o
frumuse]e ce-]i taie r`suflarea! Neap`rat, \nainte de a
pleca, trebuie s` merge]i acolo.
Ocupat` pân` atunci s` discute cu prietenii a[eza]i la o
mas` vecin`, Chris surprinsese ultimele cuvinte [i spuse
pe un ton lini[tit:
– Suntem atât de ocupa]i, Max! Nu [tiu dac` vom avea
timp s-o ducem acolo...
Lea se \ncord`. De ce o umilea Chris, for]ându-l pe
Max s-o duc` la colinele acelea afurisite?
– Mâine tocmai trebuie s` vizitez ni[te vechi prieteni la
Santa Anna. Dac` a]i veni cu mine, Lea? Ei o apreciaz` pe
Chris [i vor fi \ncânta]i s-o cunoasc` pe sora sa...
Ea \i adres` un zâmbet silit.
– Ei bine, e foarte dr`gu] din partea dumneavoastr`, dar...
O voce vesel` o \ntrerupse.
– ... dar mâine este imposibil, Max! Prea târziu! Ea \[i
va petrece ziua cu mine. Facem o plimbare cu iahtul...
Chris arunc` o privire furioas` spre Lea, care se
eschiv`, \ntorcându-se spre cel care vorbise. Privirea
ironic` a lui Nicolas Hunt o sfida s`-l contrazic`.
SFIDÅND PERICOLUL 25

Va trebui, totu[i, s-o fac`. Imediat \ns` se r`zgândi.


|ntre el [i Max Estada, nu [ov`i. Triste]ea pe care o sur-
prinsese \n ochii atât de negri ai lui Max o \nsp`imântase.
|n acel moment al vie]ii sale, era pur [i simplu incapabil`
s` se aplece asupra necazurilor suflete[ti ale unui b`rbat.
Pentru c` sora ei ]inea atât de mult s` aib` un flirt \n
Bahamas, atunci va fi cu un b`rbat care nu lua via]a \n
serios. {i dac` va \ncerca s-o duc` \n patul lui, va refuza.
Asta-i tot! A[a stând lucrurile, de ce n-ar profita de tot
ceea ce avea aceast` insul` mai frumos, inclusiv
seduc`torii ei? De ce s` nu petreac`, al`turi de el,
cincisprezece zile agreabile, care n-o vor obliga la nimic!
– |mi pare r`u Max, spuse ea zâmbind amabil. Invita]ia
dumitale m` flateaz`, dar i-am promis lui Nicolas s`-l
\nso]esc...
Iritat` de privirea indignat` a surorii ei [i de t`cerea
mali]ioas` a lui Nicolas Hunt, hot`r\ totu[i c` avusese
dreptate s` procedeze astfel. Bunul ei sim] o determinase
la aceast` alegere.
Capitolul 2

– Ai fi putut s` m` previi! se indign` Chris, \n timp ce


serveau masa. Am vorbit, totu[i, despre Nicolas Hunt \n
ma[in`. {i n-am spus despre el decât lucruri bune! De ce
s`-mi ascunzi aceast` \ntâlnire cu el?
Edward le turna vin alb \n pahare.
– Sora ta nu este obligat` s`-]i spun` chiar totul, Chris.
E bun crabul... nu-i a[a, Lea?
– Oh! |ntr-adev`r, delicios...
– Nu-mi venea s` cred! Chiar \n momentul \n care
reu[isem s`-l fac pe Max s` te invite! M-ai ridiculizat!
izbucni Chris.
– N-am nici o vin`, declar` cu calm Lea, gustând din
vinul alb. Ce deliciu! Este un vin de pe aici?
– Un adev`rat sacrilegiu s` spui a[a ceva! zise Edward
zâmbind. Ignoranto! Este un vin fran]uzesc. Cuno[tin]ele
tale \n acest domeniu las` mult de dorit, nu-i a[a?
SFIDÅND PERICOLUL 27

{i se lans` \ntr-un lung discurs despre vinuri.


Nec`jit`, Chris \[i aplec` privirea \n farfurie. |n acest
timp, Lea \l observa pe ascuns pe Nicolas Hunt, instalat
la o mas`, la cel`lalt cap`t al salonului, \n compania
altor cinci persoane. Era \n plin` conversa]ie cu vecina
lui, o brunet` tulbur`toare, cu ochi negri umbri]i de
gene false, care râdea \n hohote. Brusc, el surprinse
privirea Leei [i, \nainte ca ea s` poat` \ntoarce capul, el
\i f`cu cu ochiul. |n pofida inten]iei de a-l ]ine la dis-
tan]`, avu bizara senza]ie c` erau lega]i printr-un fel de
complicitate.
|n timp ce li se aducea cel de-al doilea fel de mâncare,
Chris bomb`ni:
– Sper c` [tii ce faci. Ce ]i-a venit s` te arunci \n gura
lupului? Ai crede c` recenta ta experien]` nu te-a \nv`]at
nimic...
– |nceteaz` s`-]i mai faci griji pentru mine, Chris. Nu
mai sunt o copil`.
– Tocmai acest lucru o nelini[te[te, spuse Edward, pe
un ton glume]. E[ti femeie [i \nc` una foarte frumoas`...
Iat` de ce, dac` frecventezi un b`rbat ca Nick, te expui
unor mari riscuri.
– Curios cum... un animal r`nit \[i poate pierde orice
no]iune de pruden]`, murmur` Chris.
Reprimându-[i o dorin]` turbat` de a-i r`spunde
r`spicat, Lea ridic` din umeri.
28 MAYSIE GRIEG

– Dac` am schimba subiectul? Sunt \n vacan]`. A[ vrea


s` m` amuz, s` m` relaxez [i, mai ales, s` evit s` m` gân-
desc la trecut. Grija ta pentru mine m` face fericit`, Chris,
dar via]a mea personal` m` prive[te doar pe mine.
– Lea, povestea ta cu Phil nu justific` toat` aceast`...
– Nu-mi mai vorbi despre Phil. Trecutul este trecut.
Refuz s` mai discut despre el.
Jenat` de aceast` ie[ire violent`, Lea \[i plec` ochii.
– E[ti o bun` \not`toare, nu-i a[a? o \ntreb` Edward, ca
[i când nu se \ntâmplase nimic. Ar trebui s` profi]i de
acest sejur pentru a te ini]ia \n scufund`ri \n mare sau s`
faci surfing... s` [tii c` avem instructori foarte buni la
hotel.
– Max este un as al schiului nautic, interveni imediat
so]ia lui. Nu vei g`si niciodat` un profesor mai bun!
Hot`rât lucru, se gândi Lea, orice a[ face, trebuie s`
decid` totul \n locul meu...
–Max este un tip bine, \nt`ri Edward cu o grab`
suspect`.
Ce se \ntâmpla? |i f`cea Chris semne pe sub mas`?
– Puiul acesta are un gust extraordinar! zise Lea. M`
\ntreb ce i-a mai ad`ugat, dar e foarte bun.
– Va trebui s` m` ocup [i de educa]ia ta gastrono-
mic`, spuse Edward oftând. Tocmai gu[ti o specilaitate
local`: pui fript \n verde]uri aromate, cu l`mâie [i
ananas.
SFIDÅND PERICOLUL 29

– Max are o sensibilitate ie[it` din comun, [opti Chris,


care \[i continua cu \ndârjire ideea. |n plus, este foarte
cult. Vei putea discuta cu el literatur`... Cite[te enorm.
Cum \[i g`se[te oare timp? E un mister! Când m` gândesc
c` n-am nici un minut liber pentru mine!
– Nou`, celor de aici, ne plac mânc`rurile picante.
Punem condimente [i fructe \n tot ce g`tim...
– Acest lucru schimb` cu adev`rat buc`t`ria
englezeasc`, spuse Lea.
– De fapt, este un singuratic, spuse Chris. Dup`
moartea Perditei, logodnica sa, n-a mai existat nimeni \n
via]a lui... Da, trebuie s` fie foarte singur...
– Tu, de asemenea, vei r`mâne singur`, izbucni pe
nea[te[tate Edward, trântindu-[i tacâmurile \n farfurie.
Mai spune un singur cuvânt depre Max [i Lea [i cu mine
ne vom a[eza la o alt` mas`. |n]elege c` ne plictise[ti cu
Max al t`u.
– Dar eu, nu...
– Ascult`! sora ta nu vrea s` mai aud` vorbindu-se
despre el. Mi se pare c` a fost destul de explicit` asupra
acestui subiect.
– {i tu, \nceteaz` s` mai ]ipi, spuse Chris tremurând de
furie.
– Nici nu cer mai mult, dar e[ti \nc`p`]ânat` ca o
catârc`.
30 MAYSIE GRIEG

– Nu v` certa]i, v` rog, din cauza mea, interveni Lea,


jenat` de \ntors`tura pe care o luase discu]ia.
Ei nici m`car nu auzir`, fiind ocupa]i s` se m`soare ca
doi coco[i \n lupt`.
– E[ti insuportabil`! declar` Edward. De ce trebuie s`
exagerezi mereu? Omenirea nu se rezum` doar la tine, [tii
asta, nu?
– Edward, nu-i grav... implor` Lea.
De fapt, \ncepea s` fie foarte \ngrijorat` de aceast`
ceart` care, f`r` \ndoial`, n-avea nimic de-a face cu ea.
Sim]i c` ei profitau de primul pretext pentru a relua o dis-
put` mai veche, despre care Lea nu [tia nimic. |nsp`imân-
tat`, observ` \ntre cei doi schimbul de priviri pline de ur`.
– Ba da, e foarte grav, zise el pe un ton sec.
T`cu, deoarece chelnerul tocmai venise s` debaraseze
masa. B`ur` cafelele f`r` s` scoat` un cuvânt. Apoi \ncepu
spectacolul. Cortina mare din catifea albastr`, care ascun-
dea scena, se ridic` [i orchestra format` din cinci muzi-
cieni, \ncepu o melodie sud-american` \ndr`cit`.
Edward \[i aprinse o ]igar`. Chris \ncepu s` tu[easc`
u[or [i s` agite mâna pentru a \ndep`rta fumul. Privirea
du[m`noas` pe care i-o arunca so]ul ei confrm` temerile
Leei: erau la cu]ite.
La sfâr[itul melodiei, Max Estada urc` pe scen`, \n timp
ce r`sunau aplauze. El prezent` cu succes primul num`r
executat de trei jongleri. Incapabil` s` se concentreze
SFIDÅND PERICOLUL 31

asupra execu]iei acestora, Lea \[i privea sora cu coada


ochiului. Aceasta fixa scena tremurând de furie. Dou`
pete ro[ii \i \mbujoraser` nefiresc obrajii. Se vedea c`
f`cea un efort supraomenesc s`-[i st`pâneasc` furia care
clocotea vizibil \n ea. De unde venea aceast` ostilitate
\mpotriva so]ului ei? Bine\n]eles, situa]ia n-avea leg`tur`
cu Lea, dar, cu toate acestea, nu putea s` nu-[i fac` griji.
Scena la care tocmai asistase, confirma c` Edward [i Chris
traversau o criz` profund` [i c` zâmbetele radioase cu
care o \ntâmpinaser` \n aceast` diminea]` nu fuseser`
decât o \n[el`torie.
O cânt`rea]`, \ntr-o rochie lung`, cu strasuri str`luci-
toare \nlocui pe jongleri. Lea asculta distrat`, când o for]`
misterioas` o f`cu s` se \ntoarc`. Ochii lba[tri ai lui
Nicolas Hunt o fixau cu intensitate.
|nc` de la \nceputul spectacolului se stinseser` toate
luminile, sala r`mânând luminat` doar de lumân`rile de
pe mese. |n aceast` penumbr`, pu]in stranie, Nicolas
p`rea o fiin]` dintr-o poveste cu zâne, cu haina sa alb`,
descheiat` peste o vest` crem, pe care str`lucea aurul
unui lan] gros de ceas. Avea [i o garoaf` ro[ie la
butonier`. O scosese oare din buchetul ce decora masa?
Lea observ` c` mâinile lui erau foarte apropiate de cele
ale frumoasei sale vecine |[i imagin` aceast` brunet` tul-
bur`toare, punându-i floarea la butonier` cu un zâmbet
\nc`rcat de promisiuni. Dar de ce se uita la lea cu aceast`
32 MAYSIE GRIEG

expresie ironic`? |i ghicise oare gândurile? Se putea crede


c` citea \n ea ca \ntr-o carte deschis`... Tulburat`, \ntoarse
capul. Max tocmai reap`rea pe scen`.
– Fi]i lini[ti]i, doamnelor [i domnilor, Leone va reveni
\nainte de sfâr[itul acestui spectacol! Pân` atunci, v` invit
la dans.
Orchestra \ncepu s` cânte un vals lent [i câteva cupluri
se \ndreptar` spre ringul de dans. Edward \[i stinse ]igara
[i se adres` Leei:
– Vrei s` dansezi?
Ea ezit`.
– Du-te, insist` sora ei. Pot foarte bine r`mâne [i sin-
gur`.
Lea se preg`tea s` se ridice, când ap`ru Max Estada.
– Nu dansa]i? Chris, a[ putea s-o r`pesc pe Lea un
moment?
– Bine\n]eles! Noi tocmai eram tenta]i de acest vals,
nu-i a[a, Edward?
Acesta din urm` arunc` spre Lea o privire resemnat`;
ea \i zâmbi amabil, se ridic` [i se \ntoarse spre Max.
Prinzând-o de talie, proprietarul „Baracudei albastre“ o
conduse spre ringul de dans. Lea descoperi cu uimire c`
dansa minunat. N-ar fi crezut c` acest corp de[irat era
capabil de atâta gra]ie.
– V-au pl`cut preparatele noastre? \ntreb` el, dup` un
timp.
SFIDÅND PERICOLUL 33

– Mult! Ave]i un buc`tar extraordinar!


– Trebuie s` [ti]i c` a \nv`]at meserie la Paris! {i nu-l
pot p`stra decât cu pre]ul unui salariu exorbitant. S-a
n`scut aici, \n Bahamas, dar iube[te atât de mult Fran]a,
\ncât nu se gândea decât s` se re\ntoarc` acolo... {i apoi,
este c`s`torit. Acum pare foarte fericit. Cred c` va r`mâne
aici.
– Puiul lui fript este excelent!
– |i voi spune. De altfel, ca to]i buc`tarii, apreciaz`
complimentele... Iar eu fac tot posibilul pentru ca
moralul s`-i r`mân` mult` vreme stabil. Talentul s`u con-
tribuie enorm la succesul afacerii.
– Dar... oare numai asta este? \ntreb` ea pe un ton
mali]ios.
Lea f`cea aluzie la aptitudinile lui de organizator.
– Nu, bine\n]eles... Mai este [i calitatea spectacolelor
mele!
Ea aprecie modestia r`spunsului. Max Estada era un
tip curtenitor [i simpatic, dar niciodat` cu adev`rat sincer.
Adev`rata lui personalitate r`mânea un secret. Se sim]ea
un soi de re]inere, de r`ceal`, pân` [i \n zâmbetul s`u.
Tot timpul era rezervat. |n ochii lui \ntuneca]i, care
p`reau s` resping` f`r` cru]are tot ce vedeau, exista o
profund` melancolie. Pe scurt, era contrariul unui b`rbat
vesel [i spontan.
34 MAYSIE GRIEG

– Dansa]i minunat, spuse ea, pe când eu... Este


adev`rat c` am prea rar aceast` ocazie...
– P`cat! Ave]i evidente aptitudini, sim]ul ritmului [i o
gra]ie natural`.
Zâmbetul lui artificial accentua proasta dispozi]ie a
Leei. Era oare posibil ca totul s` fie la el numai aparen]`?
Intrigat`, se \ntreb` care era punctul lui slab, pentru c`
trebuia s` existe pe undeva...
– V-a]i n`scut aici? \ntreb` ea.
– Da. Tat`l meu a venit aici din Spania, \ntre cele dou`
r`zboaie [i nu s-a mai putut niciodat` \ntoarce. Aici s-a [i
c`s`torit. Aici a [i murit. Eu m-am n`scut \ntre aceste
coline, de care v` vorbeam mai devreme.
Pentru prima oar`, \n frumo[ii lui ochi negri, str`luci o
pasiune sincer`.
– Adora]i aceast` insul`, nu-i a[a?
El p`ru surprins de aceast` \ntrebare [i se mul]umi s`
aprobe dând din cap.
– Tat`l meu s-a n`scut \ntr-un mic sat din Devon, relu`
ea. A trebuit s`-l p`r`seasc` pentru a-[i g`si de lucru [i s-a
instalat la periferia Londrei. Câ[tiga foarte bine. Aveam o
cas` dr`gu]`. Dar, dup` p`rerea mea, tata ar fi fost mult
mai fericit dac` ar fi putut r`mâne \n satul lui natal.
Pândi \n zadar o reac]ie pe fa]a imperturbabil` a
cavalerului ei.
SFIDÅND PERICOLUL 35

– Exist` lucruri de care nu te po]i elibera. Te identifici


cu ele... [opti el.
– Cred c` iubim \ntotdeauna locul unde ne-am n`scut.
Tata spune, deseori, c` singurul spa]iu care conteaz` pen-
tru el – a c`l`torit pu]in, totu[i – este cel din Devon. Nu
g`si]i c`, \ntr-un fel, este trist? Cam ca un exil permanent...
Muzica se opri [i el o conduse la masa ei.
– |n]eleg foarte bine ce a trebuit s` simt` tat`l dum-
neavoastr`. A[ fi pierdut dac` a[ p`r`si aceast` insul`. Dar
dumneavoastr`? Spa]iul dumneavoastr` care este?
Londra, poate? V-a]i n`scut acolo, \mi imaginez?
– Nu m-am gândit niciodat`! se mir` ea. Dar dac`
trebuie s` am unul, b`nuiesc c` este Londra.
Ea se a[ez`, iar el se \nclin` ceremonios \n fa]a ei.
– Mul]umesc, Lea, pentru dansul acesta. Sper sincer c`
tat`l dumneavoastr` se va \ntoarce, pân` la urm`, la Devon.
Dezorientat` de tonul grav [i de salutul ceremonios, ea
\ncepu s` râd`.
– Deja s-a rezolvat! A ie[it la pensie anul trecut, [i a
vândut tot pentru a se re\ntoarce \n satul natal. Niciodat`
n-a fost atât de fericit ca acum.
– Cu atât mai bine, zise el, cu un zâmbet melancolic.
|ntr-adev`r, mi-ar pl`cea s` v` ar`t colinele mele... Nu ve]i
[ti nimic despre aceast` insul`, dac` ve]i pleca f`r` s` le
vede]i.
Dar Chris [i Edward revenir`. Max se scuz`:
36 MAYSIE GRIEG

– Trebuie s` m` ocup de clien]ii mei, nu? O sear`


pl`cut`, \n continuare!
Imediat ce se \ndep`rt`, Chris se \ntoarse spre Lea,
ochii ei sclipind de ner`bdare.
– S-ar zice c` v` \n]elege]i de minune?! {tiam c` o s`-]i
plac`. Hai, recunoa[te... e dr`gu], nu-i a[a?
– Dar, \n definitv, n-am pretins niciodat` contrariul.
Inisisten]a lui Chris era atât de f`r` rost, \ncât Lea,
printr-un reflex de autoap`rare, avea o \nclina]ie ostil`
fa]` de Max. Ea ad`ug` pe un ton sec:
– Da! E foarte inteligent. E formidabil! Acum e[ti
mul]umit`? {i \nceteaz` s`-i tot lauzi calit`]ile. Prefer s`-mi
aleg singur` b`rba]ii care-mi plac.
|n clipa aceea, Nicolas Hunt venea spre ea cu mâna
\ntins`. Auzise, oare, ultimele ei cuvinte? Cu siguran]`...
– |mi acorda]i acest dans? \ntreb` el pe un ton u[or ironic.
Gr`bit` s` scape de sora ei, Lea se ridic` imediat.
|ndat` ce \ncepur` s` danseze, Nicolas \i [opti la ureche:
– A[adar, Chris \ncearc` mereu s` v` c`p`tuiasc`?!
Nedorind s` abordeze cu el acest subiect, \i r`spunse
printr-o alt` \ntrebare:
– De ce mi-a]i trimis [ampanie?
– Nu v` place [ampania?
– N-are importan]`! V` rog, s` nu se mai \ntâmple.
– {i eu, care credeam c` v` voi face o pl`cere! M`
aduce]i la exasperare, Lea! se v`it` el cu o voce afectat`.
Ea izbucni \n râs.
SFIDÅND PERICOLUL 37

– Cu atât mai r`u pentru dumneavoastr`! Ei bine, afla]i


c` eu \mi comand, \ntotdeauna, singur` [ampania!
Re]ine]i acest lucru!
Max [i Nicolas... Cum ai spune noapte [i zi. Dac`
primul \[i ascunde emo]iile, cel de-al doilea era deschis [i
clar. |[i folosea farmecul cu larghe]e. Seduc`tor [i sigur
de el, era f`r` \ndoial` o companie ideal`, atâta timp cât
nu-l luai \n serios. Nu trebuia s` a[tepte din partea lui
vreo promisiune! Cu atât mai bine! Era exact b`rbatul
care-i trebuia Leei, pentru a o anihila pe Chris. {i-l va
folosi ca pe o pav`z`. Dac` ie[ea des cu Nicolas, sora ei n-o
va putea for]a s`-l vad` pe Max. Niciodat` Lea nu s-ar fi
gândit s` se foloseasc` de cineva \n felul acesta, dac` n-ar
fi fost vorba de Nicolas Hunt. Cu el, nu exista nici un risc,
pentru c` nu-[i considera via]a sentimental` decât ca pe o
continu` succesiune de cuceriri frivole, f`r` ca emo]ia s`
intre vreodat` \n calcul... |i va face pur [i simplu jocul.
– Foarte bine, zise el. Dar dac` vre]i ca cineva s` v`
ajute s-o be]i, anun]a]i-m`!...
– V` asigur c` nu! Spune]i-mi... A]i crezut cu adev`rat
c` a[ putea fi cump`rat` cu o sticl` de [ampanie?
– Sunte]i crud` [i... nemiloas`! se tângui el.
– S` nu crede]i cumva c` glumesc.
– P`cat!... {ti]i, sunte]i aproape frumoas`.
Cercer` cu privirea lui albastr` ovalul perfect al Leei,
care se deta[a pe fondul p`rului ei blond.
38 MAYSIE GRIEG

– Aproape? zise ea râzând.


– Da, aproape. Dac` v` fac prea multe complimente,
nu m` ve]i crede. {i asta m-ar mâhni profund.
El \i strânse talia pu]in mai tare, tr`gând-o mai aproape
de el. Dansau acum \ntr-o armonie perfect`, coaps` lâng`
coaps`, piept lâng` piept. Nicolas dansa mult mai pu]in
bine decât Max, dar simpla atingere a mâinii lui pe spatele
ei o tulbura pe Lea, mai mult decât reu[itele tehnice ale
spaniolului.
– Nu-mi inspira]i \ncredere, domnule Hunt, spuse ea
pe nea[teptate.
– Am remarcat...
– Ce extraordinar` perspicacitate! M` temeam c` sunt
pu]in prea subtil` pentru dumneavoastr`.
– Nu se vând castrave]i gr`dinarului, s` [ti]i.
Ea râse cu poft`, nelini[tit` totu[i s` constate c` aprecia
mai mult decât ar fi vrut compania lui Nicolas Hunt.
B`rba]ii ca el sunt periculo[i. Nu... To]i b`rba]ii sunt pericu-
lo[i. Cu cât \i iube[ti mai mult, cu atât te fac s` suferi mai
mult. {i numai Dumnezeu [tia cât suferise. Când Phil o
anun]ase c` se \n[elase [i c`, de fapt, iubea pe alta, triste]ea
[i umilin]a o doborâser`. |n câteva secunde, via]a \i fusese
n`ruit`. Plânsese atât \ncât Phil, \n fa]a acestui torent de
lacrimi, bâiguise ni[te scuze, pe care abia le auzise.
|[i revenise apoi [i fugise, refugiindu-se \n singur`tate,
pentru a da frâu liber disper`rii, plângând toat` noaptea.
SFIDÅND PERICOLUL 39

Noroc c` se \ntâmplase \ntr-o vineri seara. Incapabil` s`-[i


domine am`r`ciunea, \[i petrecuse sfâr[itul de s`pt`mân`
cu gândul la Phil, gemând [i plângând \n hohote. Luni,
\ns`, trebuise s`-[i reia munca. Orgoliul o ajutase s` se
st`pâneasc` \n fa]a colegilor, care [tiau cu to]ii c` Phil o
p`r`sise. Grija lor exagerat` \i era foarte dezagreabil`,
tocmai când Chris \i telefona s-o invite \n Bahamas. {i Lea
nu sc`pase ocazia.
– Visa]i? [opti Nicolas Hunt.
Se \nfior`, deoarece buzele lui \i atinseser` urechea. Se
\ndep`rt` de el cât de mult putu.
– Scuza]i-m`. M` gândeam la altceva.
– Probabil la un b`rbat?
Se pref`cu c` nu-l auzise [i nu-i r`spunse.
– Sper c` v` pute]i trezi devreme? relu` el.
Mirat`, ridic` privirea spre el. V`zu]i de aproape, ochii
lui alba[tri nu mai erau zâmbitori, ci gravi [i scrut`tori.
Lea ro[i.
– De ce m` \ntreba]i?
– Pentru c` voi trece mâine diminea]` s` v` iau de la
Lotus, la ora opt. S` fi]i gata, altfel vom rata cel mai fru-
mos moment al zilei. La prânz, c`ldura devine insuporta-
bil` pe mare.
– Vom reveni pentru masa de prânz?
– Nu. Vom merge \ntr-un mic restaurant de cealalt`
parte a insulei. Buc`tar este chiar patronul. Meniul s`u nu
40 MAYSIE GRIEG

este foarte variat. Cel mai adesea se compune dintr-un


singur fel, dar mereu delicios. Sunt sigur c` nu ve]i uita
niciodat` acest prânz, spuse el cu un zâmbet enigmatic.
Companie pl`cut`, mâncare bun`, ce ar mai fi de dorit?
– Nu se poate spune c` modestia v` lipse[te!
– Dumnezeule, ce v-a g`sit iar`[i? De fiecare dat` când
v` v`d, m` ataca]i. S` fie oare, din pricina unui alt b`rbat?
– Ei poftim! zise ea cu ironie. Pentru dumneavoastr`,
femeile n-au decât o singur` preocupare: b`rba]ii.
Meseria lor, problemele mondiale, politica... Nu, acestea
ies din discu]ie c` le-ar putea interesa, nu-i a[a? Ele nu
sunt suficient de inteligente pentru a se interesa de ele!
El o asculta cu ochii pironi]i asupra ei.
– A]i terminat? |n nici un caz n-a[ vrea s` v` \ntrerup...
M-a]i acuza c` v` \mpiedic s` vorbi]i!
– |ntr-adev`r!
Deodat`, observ` c` muzica \ncetase, c` r`m`seser`
singuri \n mijlocul ringului [i c` toat` lumea \i privea cum
se \nfruntau. Auzi chiar râsete \nfundate [i era foarte
jenat` când, luând-o de bra], o conduse \napoi la mas`,
unde se aflau Chris [i Edward.
– Am impresia c` ne-am dat pu]in \n spectacol, [opti
el. S-ar zice, \ns`, c` mica noastr` ceart` a fost pe placul
adun`rii...
– Ah! vre]i s` \nceta]i? [opti ea, \mbujorat`.
Detesta s` fie centrul aten]iei. Acesta fusese, de altfel,
[i motivul pentru care p`r`sise Londra \n speran]a c` la
SFIDÅND PERICOLUL 41

\ntoarcere tristul episod al logodnei rupte va fi uitat.


Deoarece [tia foarte bine cât avusese de suferit amorul ei
propriu. Umilin]a \ndurat` fusese mult mai greu de
suportat decât pierderea lui Phil. Dac` nimeni n-ar fi aflat,
desigur c` [i-ar fi vindecat repede r`nile.
Se lini[ti când Nicolas \[i lu` r`mas bun. Pu]in dup`
miezul nop]ii, Edward spuse c` ar fi cazul s` plece [i ei.
– Trebuie s` ne trezim devreme mâine [i avem nevoie
de un somn bun.
– Dac` vrei s` mai r`mâi pu]in, sunt sigur` c` lui Max
i-ar face pl`cere s` te conduc`... suger` Chris.
Lea refuz`, scuturând din cap.
– Nu, [i eu trebuie s` m` trezesc devreme. Nicolas vine
s` m` ia la ora opt.
– Ah, bine... zise Chris, f`r` s`-[i ascund`
nemul]umirea.
Drumul de \ntoarcere se f`cu \n t`cere. Lea contempla
marea luminat` de razele lunii, valurile dantelate de
spuma argintie care sp`lau nisipul. Ziua fusese lung`.
Epuizat`, avea senza]ia c` nu dormise de o s`pt`mân`.
Cât de \ndep`rtat` i se p`rea Londra... {i ce pl`cere s` se
plimbe mâine cu iahtul, chiar \n compania inevitabilului
Nicolas Hunt.
Capitolul 3

Soneria strident` a de[tept`torului o smulse dintr-un


somn profund. S`ri din pat [i se duse la du[. Apoi \mbr`c`
un [ort scurt de un galben viu [i un tricou. Un pic cam
decoltat, poate? se \ntreb` ea privindu-se \n oglind`. Dar
se apropia micul dejun, iar zâmbetul admirativ al b`iatu-
lui de serviciu pe etaj \i risipi orice dubiu.
Mânc` un corn, cu suc de ananas [i cafea pe balconul
care domina marea. Plaja era pustie. Nu se vedeau decât
pesc`ru[ii zburând peste apa albastr`. Soarele tocmai se
ridica. |n gr`din`, iarba \ns` mai str`lucea sub pic`turile
de rou`.
|[i termin` [i a doua cea[c` de cafea, când auzi tele-
fonul: Nicolas Hunt o a[tepta jos. Lea puse un flacon de
ulei de plaj` \n geant`, câteva batiste de hârtie [i o carte,
apoi cobor\ \n fug`, fericit`.
SFIDÅND PERICOLUL 43

El era afar`, la u[a hotelului. Soarele \i f`cea p`rul


negru s` str`luceasc` \n reflexe ar`mii. |mbr`cat \n ni[te
blugi presp`la]i [i o c`ma[` cu dungi albe [i albastre,
p`rea mai \nalt decât \n ajun... Auzindu-i pa[ii, se \ntoarse
spre ea.
– Bun` ziua! Nu m-a]i f`cut s` a[tept prea mult!
– N-a]i spus ora opt? Ei bine, iat`-m`!
|i examin` cu un interes nedisimulat tricoul decoltat [i
[ortul care-i punea \n eviden]` picioarele perfecte.
– Apreciez punctualitatea... Ar fi trebuit s` v` pune]i
ni[te blugi, spuse el, cu un aer gânditor. Ave]i picioare
minunate... |mi va fi greu s` m` concentrez asupra
manevrelor.
– Atunci, n-ave]i decât s` nu le privi]i, zise ea, practic`.
El râse [i o conduse spre superbul Ferrari ro[u pe care
ea \l v`zuse \n seara precedent` pe geam.
– Ce frumuse]e! exclam` ea.
– Da, \mi plac ma[inile rapide, spuse el, deschizându-i
portiera.
|n timp ce se instal`, el r`mase al`turi, fixându-i
picioarele cu insisten]`. Oare când va \ntâlni un b`rbat
fascinat de inteligen]a [i de personalitatea sa? Pân` acum,
n-o pl`cuser` decât din cauza p`rului ei blond, ochilor
verzi [i liniilor perfecte ale corpului ei. To]i erau la fel! Le
putea u[or ghici orice gest [i orice cuvânt.
44 MAYSIE GRIEG

El lu` volanul, demar` \ntr-un scrâ[net \ngrozitor de


cauciucuri [i ma[ina se repezi spre grilajul por]ilor
hotelului. Ea \i arunc` o privire ironic`. Dorea s-o
epateze? Ca un b`ie]el care \]i arat` noua lui ma[inu]`?
|n spatele geamului, peisajul defila cu repeziciune,
punctat de culorile vii ale hibiscu[ilor [i florilor. Copacii
\[i aruncau umbrele mi[c`toare pe drumul plin de soare.
Ziua se anun]a magnific`. Lea se decise s`-[i uite toate
necazurile [i s` se lase \n voia pl`cerii oferite de aceast`
plimbare pe mare.
V`zând, cu coada ochiului, mâinile bronzate ale lui
Nicolas strângând volanul, sper` c` el nu va strica totul
f`cându-i avansuri prea agresive, pe care s-ar sim]i
obligat` s` le resping`... Cu atât mai mult cu cât cuno[tea
b`rba]ii... Detestau s` li se opun` rezisten]` [i deveneau
nesuferi]i. Cel mai bine pentru ea ar fi fost s` r`mân`
vigilent` [i s` amâne cât mai mult atingerea acelor degete
fine. Pe iaht va fi ocupat cu manevrele [i va avea pu]in
r`gaz...
Nicolas gar` ma[ina lâng` port [i o conduse spre dig.
Se opri \n fa]a unui velier vopsit \n albastru.
– Ei, cum vi se pare? L-am botezat „Frumoasa
dansatoare“.
– Superb.
Admir` liniile aerodinamice ale velierului. Era mult
mai mare decât \[i imaginase. De fapt, era un adev`rat
SFIDÅND PERICOLUL 45

iaht, care probabil costa o avere. Dar Nicolas avea


mijloacele de a-[i oferi o juc`rie atât de luxoas`. Lea \nce-
pea s` cunoasc` mai bine personajul. Foarte bogat, \i
pl`cea viteza [i pericolul. Bun [ofer, p`rea c` este [i un
bun marinar.
F`r` a lua mâna pe care i-o \ntindea, s`ri pe puntea iah-
tului. Regula num`rul unu, \[i aminti ea, evitarea oric`rui
contact.
– De ce acest nume? \ntreb` ea pe un ton indiferent.
– „Frumoasa dansatoare“? Pentru c` i se potrive[te.
Acest velier \ntrune[te toate calit`]ile care \mi plac la o
femeie: frumuse]e, gra]ie, suple]e...
|ncepea deja preg`tirile de plecare, mi[cându-se de
colo-colo pe punte.
– {i mai ales docilitate? \ntreb` ea ironic.
El izbucni \n râs, ceea ce avu darul s-o enerveze.
– Ei bine, eu n-am nimic din femeia ideal` \n ochii
dumneavoastr`.
– S` nu crede]i asta... murmur` el u[or ironic.
Ridicase velele [i dezlegase parâmele de amarare.
Acum se \ndreptau spre ie[irea din port.
– Mi-ar pl`cea s` v` fac ni[te fotografii, declar` el
brusc. Doar pentru propria pl`cere, fi]i lini[tit`. V`
promit c` nu le voi vinde.
Surâzând, cu p`rul s`u negru r`v`[it de vânt, era foarte
frumos. Lea se \nro[i, flatat`.
46 MAYSIE GRIEG

– Face]i parte dintre cei care \[i iubesc meseria, spuse


ea pentru a-[i ascunde stânjeneala.
– Mul]umesc lui Dumnezeu! |i deplâng pe cei care fac
o meserie ce nu le place. Eu am un noroc chior. Nu
numai c` fac ce-mi place, dar sunt [i pl`tit pentru asta!
Dumneavoastr` v` place ceea ce face]i?
– Enorm. |ntâlnesc oameni pasionan]i... De ce v-a]i
lansat \n fotografie?
Dac` nu dorea s` vorbeasc` despre ea, dorea, \n
schimb, s` afle cât mai multe despre el...
– Cred c` \mi place s` \n]eleg ceea ce v`d, s` fixez
lucrurile pe hârtie, pentru a le explica. |mi place s` le [i
interpretez \n felul meu, dar asta facem cu to]ii. Trebuie
s` avem, fiecare, o anumit` viziune asupra ve]ii, pentru ca
ea s` capete un sens.
– Totu[i, eu m-am gândit c` fotografia ]ine via]a la
distan]`. Reculul este absolut necesar atunci când prive[ti
lucrurile prin intermediul obiectivului. Fotografia
\nghea]` via]a pentru totdeauna. |n afar`, via]a nu se
opre[te, ea evolueaz`, e \n mi[care...
El o fix` cu o privire grav`, ca [i cum ar fi c`utat s`-i
citeasc` gândurile.
– Remarca dumneavoastr` este just`, spuse el. Este
posbil s` p`streze via]a la distan]`. Un om poate fi \n
acela[i timp [i curios [i prea pu]in dornic s` se
implice.
SFIDÅND PERICOLUL 47

Aceste cuvinte confirmau ceea ce Lea cuno[tea deja


despre el. Dar \i \n]elegea atitudinea. {i ea se temea de
suferin]`, de implicare.
– Iat`, spuse el, am ie[it din port! Vre]i s` m` \nlocui]i?
{ti]i s` ]ine]i cârma?
– Tot ce pot s` v` promit este c` n-o s` v` r`storn
barca!
|i ced` bra]ul cârmei, atingându-i degetele \n fug`, dar
ea prefer` s` cread` c` gestul fusese involuntar.
– Sper s` nu ne r`sturn`m! Oricum, sunt cu ochi pe
dumneavoastr`! Anun]` el vesel, \nainte de a pleca s`
potriveasc` pânzele.
Vântul sufla mai puternic acum, f`când frânghiile s`
trosneasc`. Ambarca]iunea \ncepu s` se clatine pu]in.
F`r` a l`sa cârma, Lea se \ntoarse s` priveasc` siajul
str`lucitor pe care velierul \l l`sa \n urma sa. Valurile se
sp`rgeau de marginile sale, aruncând \n aer nori de
spum`.
– Privi]i! strig` el. Se v`d colinele!
Impresionat` de frumuse]ea spectacolului, ea contem-
pl` insula pe care o p`r`sise, cu micile golfuri de nisip [i
falezele albe. Risipite \n diverse col]uri, vilele cu ziduri
deschise la culoare contrastau cu verdele \nchis al
copacilor. |n dep`rtare, colinele erau \nv`luite \ntr-o
cea]` alb`struie, care \ncepea s` se risipeasc` pe alocuri.
48 MAYSIE GRIEG

O ciudat` impresie de mister se degaja din peisaj. Insula


te f`cea s` te gânde[ti la o femeie \ntins`, v`zut` din
profil.
– Minunat... spuse ea.
El \i zâmbi. Vântul \i umfla bluza dungat`. |i ar`t` cu
degetul micile sate de pe coast`, unde mari hoteluri se
ridicau printre acoperi[urile ro[ii ale vechilor case.
– Aceast` insul` a devenit un centru turistic
important. Se transform` pe zi ce trece. Desigur, turis-
mul contribuie la dezvoltarea economic` a ]`rii, dar are
o influen]` dezastruoas` asupra modului de via]` al
celor de aici.
Timpul trecu atât de repede, \ncât atunci când con-
ducea vasul spre mal, Lea fu surprins` s` constate c` era
aproape dou`sprezece. De mult` vreme nu se mai sim]ise
atât de bine. Ar fi vrut s` nu mai revin` pe ]`rm [i s`
r`mân` ve[nic pe acest vapora[, \n lumina minunat` a
dimine]ii. Vorbiser` foarte pu]in. |ntin[i pe punte sau
ocupa]i cu manevrarea ambarca]iunii, nici nu sim]iser`
nevoia.
Ajunser` la un ponton din lemn, aflat \ntr-o stare
foarte proast`.
– V` place? \ntreb` Nicolas, aruncând frânghiile de
amarare pe ponton.
Ea s`ri pe scândurile de lemn mâncate de sare.
SFIDÅND PERICOLUL 49

– |mi place foarte mult! Cum se nume[te acest loc?


– Golful lui Ebben, dup` numele celui care locuie[te
aici. {i-a botezat casa „hotelul Ebben“, dar n-are prea
mul]i clien]i. Câ]iva pescari iarna. Vara, câ]iva c`ut`tori de
distrac]ii care trec pe aici.
– |ntr-adev`r, e foarte izolat.
Ascuns \ntr-o \ncâlceal` de tufi[uri [i de copaci, hotelul
respectiv era, de fapt, o cas` alb` destul de p`r`ginit`.
Plante ag`]`toare se \ntindeau peste \ntreaga verand` [i se
\nf`[urau pe stâlpi, pân` la acoperi[.
– S-ar zice c` nu e nimeni pe aici.
Nicolas \ncepu s` strige cât \l ]ineau puterile:
– Ebben, Ebben! Sunte]i acas`? Ebben...
Lea \l urm` \ncet, privindu-i silueta \nalt` de la distan]`.
El disp`ru \n spatele casei [i ea se hot`r\ s`-l a[tepte pe
verand`. Urm`ri din ochi dansul insectelor cu aripi albas-
tre, care zburau din floare \n floare. Tres`ri de spaim`
când v`zu un [arpe strecurându-se prin iarb`. Tot soiul de
sunete proveneau din natur`: murmurul m`rii, ]ipetele
p`s`rilor [i zumzetul insectelor din vegeta]ia luxuriant`.
Nici o urm` de fiin]` uman` prin \mprejurimi. |n ciuda
soarelui [i a cerului albastru, Lea tres`ri, cuprins` de o
nelini[te surd`. Plec` imediat \n c`utarea lui Nicolas.
Nu se afla \n spatele casei. Se opri pe drumul de
p`mânt, cu urechea la pând`. Unde s-o fi dus? O creang`
trosni \n spatele ei. Se \ntoarse cu inima b`tând s`-i
sparg` pieptul.
50 MAYSIE GRIEG

Nimeni. Ferestrele de la parter erau \nchise, ca [i u[a.


Nelini[tea i se transform` atunci \n groaz` absurd` [i
inexplicabil`. Transpira]ia \ncepu s`-i curg` pe frunte.
– Nicolas! Nicolas! Unde sunte]i? strig` ea cu o voce
tremur`toare.
Dintr-o dat`, din p`duricea apropiat`, se auzir`
zgomote.
– Nicolas, dumneavoastr` sunte]i?
V`zu o umbr` mi[cându-se, dar nimeni nu r`spunse...
|ngrozit`, se retrase un pas, când pocnetul puternic al
unui oblon al casei o f`cu s` se \ntoarc` brusc. U[a se
deschise [i Nicolas ap`ru \n prag, cu p`rul \nc` r`v`[it de
vânt.
– De ce nu mi-a]i r`spuns? strig` ea. V` strig de peste
o or`! M` \ntrebam unde v-a]i dus.
– |mi pare r`u, nu v-am auzit!
Nu exista nici o urm` de ironie \n tonul sau pe chipul
s`u. Ciudat de palid, avea un aer preocupat. Pentru \ntâia
oar`, \[i d`du seama cât` for]` emana.
– Locul `sta m` sperie, m`rturisi ea.
Sim]ind brusc o \n]ep`tur` \n pulpa dreapt`, se
aplec` s` vad` ce e. O furnic` mare, ro[ie! Cu un urlet
de groaz`, fugi spre Nicolas, f`când astfel insecta s` cad`
\n iarb`.
– Ce s-a mai \ntâmplat? \ntreb` el, pierzându-[i
r`bdarea.
SFIDÅND PERICOLUL 51

– O... furnic`... morm`i ea, \nro[indu-se.


– Pentru numele lui Dumnezeu! Calma]i-v`... O
furnic` n-a omorât niciodat` pe nimeni!
– Dar era atât de mare. Insectele de aici m` sperie
\ngrozitor. Sunt atât de mari...
– Va trebui s` v` obi[nui]i. Sunt mult mai mici decât
dumneavoastr`, ce naiba! Gândi]i-v` un pic!
Tonul sec al vocii sale o surprinse. Cu sprâncenele
\ncruntate, p`rea sincer \ngrijorat.
– Ave]i un aer nelini[tit, spuse ea. Ce s-a \ntâmplat?
– L-am g`sit pe Ebben sus. |i este foarte r`u. Pretinde
c` a fost mu[cat de un [arpe. Delireaz`... I-a trebuit mult
timp ca s` m` recunoasc`. |n prima clip`, am crezut c` a
b`ut prea mult... i se mai \ntâmpl`... Dar acum are febr`
foarte mare... Ar trebui dus la sptal. {i \nc` repede! |mi
pare r`u c` va trebui s` v` stric ziua...
– L`sa]i prostiile. Cum pot s` v` ajut? M-a[ putea duce
s`-l v`d [i...
– Nu, v` interzic s` v` apropia]i de el! |ntoarce]i-v` la
iaht [i a[eza]i-v` \n spate, lâng` cârm`. M` voi ocupa sin-
gur de Ebben. Nu trebuie s` veni]i aproape de el \n nici
un caz. A]i \n]eles?
|i d`dea ordine cu o voce aspr`, iar obrajii Leei se
\nro[ir` din nou. Era ca [i cum ar fi p`lmuit-o.
– Am \n]eles.
El disp`ru \n cas`. Nu voia s`-l ajute. Nu avea \ncredere
\n ea. Cine se credea, s`-i vorbeasc` a[a? {i de ce o trata
52 MAYSIE GRIEG

ca pe un copil, ca pe o handicapat`, care risca o criz` de


isterie \n orice clip`? Poate din cauza \ntâmpl`rii cu
furnica ro[ie, se gândi ea. Dar insectele pe care nu le
cuno[tea o terorizau. Nu se putea controla.
La \ntoarcerea pe punte, se a[ez` lâng` bara cârmei, cu
ochii a]inti]i spre cas`. Dup` câteva minute, Nicolas
ap`ru, purtând pe bra]e un om \ntr-o p`tur`. Lea se
ridic`, dornic` s`-l ajute, deoarece \n pofida for]ei sale,
era evident c`-i este greu.
– Nu v` mi[ca]i! strig` el.
Furioas`, \l ascult`. Urc` \n barc` [i puse trupul
b`trânului pe salteaua unde, cu o or` mai devreme, se
bronza ea.
Nu vedea mare lucru din trupul \ntins sub p`tur`, doar
smocuri de p`r alb. Nu risca s`-l [i sufoce, pe deasupra?
Nicolas probabil c` se gândea c` f`cuse o pneumonie,
datorit` febrei...
El ridic` rapid velele. Când se \ndep`rtar` de mal, s`lt`
capul b`trânului, \ncercând s`-l fac` s` bea ceva. Lea v`zu
chipul, pielea \nchis` la culoare plin` de sudoare, ochii
\nchi[i, buzele strânse, arse de febr`.
– Mai vreau... murmur` el.
Nicolas ezit` pu]in, apoi \i d`du din nou ap`, l`sând-o
s` se scurg` pe b`rbie.
SFIDÅND PERICOLUL 53

– Am crezut c` dau col]ul...


– Sta]i lini[tit, vom ajunge imediat. Un doctor se va
ocupa de dumneavoastr`. |ncerca]i s` v` odihni]i. Chiar [i
cu vânt din pupa, ne vor trebui cam vreo dou` ore. Dac`
ave]i nevoie de mine, sunt aici... ad`ug` el, cu o voce
lini[titoare.
– Mi-e prea cald, se plânse Ebben, aruncând la o parte
p`tura.
Nicolas o puse imediat la loc.
– Trebuie s` sc`dem febra. {tiu c` nu este pl`cut, dar
ve]i r`mâne \nvelit.
– Lua-v-ar dracu’ Nick! morm`i b`trânul.
Cu toate acestea, se supuse [i c`zu curând \ntr-un
somn agitat. Nicolas mai r`mase o clip` lâng` el, apoi se
duse s` verifice pânzele.
Sosir` \n port pe la ora trei. |n timp ce Lea lega ambar-
ca]iunea de mal, Nicolas fugi spre un pescar ce-[i strângea
plasele, desigur pentru a-i cere s` sune la spital. Cum
r`m`sese singur` cu Ebben, v`zând c` se ridic`, se
apropie de el, \ncercând s`-l lini[teasc`. Nicolas, revenit
imediat, o opri brusc.
– Ce face]i? V-am spus s` nu v` apropia]i de el!
Cu ochii plini de furie, ea izbucni:
– Nu doream decât s`-i spun c` am ajuns \n port. Ce
crede]i c` puteam s`-i fac?
54 MAYSIE GRIEG

O privi un moment perplex, apoi aproape c` strig`:


– Nu \n]elege]i nimic? Nu [tim ce are. Dumnezeu [tie
ce virus periculos o fi luat! Nu vreau s`-l lua]i [i
dumneavoastr`.
– Oh!
Ce proast` a putut s` fie! Aceast` eventualitate nici
nu-i trecuse prin minte.
– La intrarea \n port se afl` o sta]ie de taxiuri.
|ntoarce]i-v` la hotel [i feri]i-v` de oameni. Sp`la]i-v` bine
peste tot [i schimba]i-v` hainele. |l duc pe Ebben la spital.
Dac` are ceva contagios, risc`m s` ne izoleze pe amândoi
\n carantin`... Acum, haide, lua]i-o din loc.
– M` ve]i ]ine la curent?
– Evident.
Dar deja el nu se mai gândea la ea, se \ntorsese c`tre
b`trân.
La hotel, Lea urc` direct \n camera ei, se dezbr`c` [i
f`cu un du[. Apa i se p`ru deosebit de proasp`t`.
|[i puse un halat pe ea [i o sun` pe Chris. Aceasta
r`spunse imediat.
– A]i [i revenit? Cu atât mai bine... Credeam c`...
Lea o \ntrerupse:
– Am fost obliga]i s` revenim.
|i povesti ce s-a \ntâmplat.
– Dumnezeule! strig` sora ei \ngrozit`. Nicolas n-ar fi
trebuit s` se duc` niciodat` acolo. Cine [tie ce porc`rie o
SFIDÅND PERICOLUL 55

fi luat b`trânul `la! Unele dintre bolile de pe insul` sunt


cronice, s` [tii! R`mâi cu sechele ani de zile. Este foarte
nepl`cut... Dar o s` sun imediat la spital. Ar trebui s` se
[tie deja ce s-a \ntâmplat.
– Nicolas mi-a promis s` m` \n[tiin]eze imediat ce afl`
ceva.
– Nicolas! Ah, sl`be[te-m` cu el... va vedea el când d`
cu ochii de mine!
– Nu fi proast`, Chris. N-are nici o vin`. Bietul om ar fi
putut muri acolo dac` nu ajungeam noi la timp. Pare \ntr-
adev`r grav... spune c` l-a mu[cat un [arpe, dar Nicolas
zice c` e mai grav.
– Dac` vrei s` [tii p`rerea mea, a inten]ionat s` vindece
o boal` minor` cu prea mult whisky... dar apoi febra i-a
crescut. |n orice caz, fii prudent` [i r`mâi \n camer`.
– Bine, dar mor de foame! Vrei s`-mi trimi]i ni[te
sandvi[uri?
– Desigur. Cu salat` [i fructe, e bine?
– Va trebui s` te mul]ume[ti cu o movil` de sandvi[uri,
\ncheie Chris râzând.
Lea \nchise telefonul [i se \ntinse pe pat, ceva mai
relaxat`. Zece minute mai târziu, i se aduse festinul
promis. Decise s` m`nânce pe balcon, la soare.
Sandvi[uri cu pui, salat` verde [i cu gust necunoscut,
piersici [i ananas, devor` totul. Era la cafea când sun`
telefonul. L`sând jos cea[ca, fugi s` r`spund`.
56 MAYSIE GRIEG

– Lea? se auzi vocea calm` a lui Nicolas.


– Cum se simte?
– Va fi bine... era, \ntr-adev`r, o mu[c`tur` de [arpe.
Cea mai grea parte a crizei a trecut. Doctorul l-a certat
r`u, pentru c` b`use mult, ceea ce nu a u[urat deloc
situa]ia... Ebben crede c` whiskyul are virtu]i curative
extraordinare! |[i va reveni \n dou` zile. Febra i-a sc`zut
deja. Serul care i s-a administrat [i-a f`cut imediat
efectul.
– M-am lini[tit. P`rea c`-i este atât de r`u... Probabil c`
s-a speriat groaznic. |n locul lui, a[ fi intrat \n panic`.
Detest [erpii!
– |nc` o fobie! declar` el ironic. Ar trebui s` cerceta]i
motivele psihologice ale spaimei de insecte [i reptile [i s`
le analiza]i. Vor disp`rea ca prin farmec.
– Sunte]i sigur? Creierul meu poate c` nu func]ioneaz`
la fel ca al dumneavoastr`... Nu suntem la fel!
– Asta am observat deja! Anatomia feminin` nu mai are
nici un secret pentru mine. Am analizat-o \n am`nunt.
– S` deduc de aici c` femeile au darul s` v` sperie,
domnule Hunt?
– Mult mai mult decât [erpii! |mi place s` le fotografiez
pentru a le \n]elege mai bine. Un gros-plan spune mai
mult despre o femeie decât un discurs \ntreg...
– Dar o fotografie nu arat` decât aparen]a exterioar`,
nu?
SFIDÅND PERICOLUL 57

– Nu. Nu fotografiez chipuri doar, ci fiin]e umane. Nu


m` intereseaz` aparen]a, s` [ti]i. Mai mult ceea ce
ascunde...
Se \ntrerupse, ca [i când era surprins c` vorbise atât de
serios despre meseria lui.
– |mi pare r`u c` ziua noastr` a fost irosit`. Pe curând,
Lea, mai spuse el \nainte de a \nchide.
Cum b`trânul Ebben sc`pase, Lea se putea duce s` fac`
o baie. Ie[i [i se \ndrept` spre plaj`. |nc` era cald.
Numero[i turi[ti se b`l`ceau \n valuri.
Ceva mai \n larg, al]ii f`ceau surf.
Lea \not` pu]in, apoi se \ntoarse pe nisip. |ncet, \ncet,
oamenii \ncepeau s` plece. Se apropia ora mesei de sear`.
Ea nu se mi[c`, decis` s` profite cât mai mult de soare. Se
s`turase s` fie mai pu]in bronzat` decât restul lumii. Când
plaja se goli complet, intr` din nou \n ap`, cuprins` de o
brusc` senza]ie de fericire. Phil [i noua lui prieten` erau
la cel`lalt cap`t al lumii, ca [i colegii ei, de altfel. |ncepea
s`-i uite [i, o dat` cu ei, uita [i durerea.
Ie[ind din ap`, se bloc` brusc, la vederea lui Nicolas,
care venea spre ea. Purta un tricou negru f`r` mâneci, iar
vederea corpului s`u gol o f`cea pe lea s` se intimideze.
Ro[i.
– Bun` seara! spuse ea.
– Cât` energie pentru cineva care s-a trezit la ora [apte
diminea]a!
58 MAYSIE GRIEG

– Vreau cu orice pre] s` plec de aici bronzat`, explic`


ea, ridicându-[i mâinile pentru a-[i stoarce p`rul ud.
El \i mângâie \ndelung cu privirea pântecele, apoi
pieptul abia acoperit.
– Face]i [i dumneavoastr` baie? \ntreb` ea foarte
jenat`. N-a[ vrea s` v` re]in...
– {ti]i c` ave]i o alg` ag`]at` de sutien? Acolo, sus...
Lea \[i aplec` ochii, pentru a culege planta, dar el se
repezise deja... Degetele lui \ndemânatice se strecuraser`
\ntre sutien [i pielea umed`, \ntârziind mai mult decât ar
fi fost necesar. Când le retrase, mângâierea algei pe piele
o f`cu s` se cutremure.
– Sunte]i teribil de sexy, spuse el \ncet. Toat` ziua am
vrut s` v` ating. Abia m-am ab]inut...
– Ei bine, continua]i s` v` ab]ine]i, zise ea \ncercând s`
adopte un ton degajat.
Dar când se uit` la buzele sale, inima i-o lu` razna. {tia
ce se va petrece, dar oboseala o f`cu s` nu mai
reac]ioneze la timp. Nicolas profit` de clipa ei de derut`.
O strânse \n bra]e [i o s`rut` pe gur`, chiar \n momentul
\n care ea [optea:
– Trebuie s` plec...
For]a s`rutului s`u o oblig` s` lase capul pe spate. El
\[i \nfipse mâna \n p`rul ei, \n timp ce cu cealalt` \i
mângâia pântecele gol. Ea \ncerc` s`-[i ]in` ochii deschi[i,
f`r` \ns` s` reu[easc`, atât de tare o atr`gea. Avea o poft`
SFIDÅND PERICOLUL 59

nebun` s` se abandoneze, s`-l strâng` la piept, dar era o


dorin]` \mpotriva c`reia voia s` lupte. Dar o ciudat`
sl`biciune o \mpiedica. Cu o clip` mai devreme i-ar fi
spus... da, l-ar fi l`sat s` \n]eleag` c` a[a ceva nu trebuie
s` se mai \ntâmple niciodat`. Acum \ns`, era incapabil`
s`-i reziste. Cu s`rutul lui imperios, trezea \n ea senza]ii
necunoscute, imposibil de reprimat.
– Sunte]i frumoas`, [opti el, strângând-o [i mai tare.
|[i \nfund` ochii \n ai ei, iar privirea lui, departe de a fi
ironic`, p`rea tandr`, intens`... Tulburat`, r`mase \n
bra]ele lui, incapabil` s` pronun]e un cuvânt. Ce leg`tur`
exista oare \ntre \ncânt`torul play-boy \ntâlnit pe plaj` [i
acest b`rbat atât de grav? Brusc, el \nchise ochii [i puse
din nou st`pânire pe buzele ei, cu o ardoare care o sperie
pe Lea.
|ncerc` \n zadar s` scape. O ]inea prizonier` \n bra]ele
lui puternice. Neputincioas`, sim]i c` f`cuse s` alunece
partea de sus a costumului ei de-a lungul bra]elor [i c` se
apleca s`-i s`rute sânii. Acum, \[i plimba buzele peste ei.
Frem`tând, se gândi vag c` erau singuri pe plaj` [i c`
nimeni n-o putea auzi dac` ar fi ]ipat. Dac` Nicolas era
hot`rât s-o fac` a lui, n-ar fi putut face nimic... Era pe
deplin con[tient` de puterea musculaturii lui. Dar [i de
puterea pe care o avea asupra ei.
Pierdut`, \ncepu s` se zbat` ca o nebun`, ]ipând [i
plângând. El se redres` [i-i prinse bra]ele, pentru a o imobiliza.
60 MAYSIE GRIEG

– Ce v-a apucat? morm`i el, furios.


Aruncându-[i capul pe spate, \l s`get` cu privirea.
– Da]i-mi drumul!
– V` voi elibera când v` calma]i, nu \nainte!
Ochii lui alba[tri, plini de mânie, o impresionar` pe
Lea. {i ea, care crezuse c` e un play-boy oarecare! Speriat`
de acest chip amenin]`tor, \ncet` s` se mai zbat`.
– Ne-am \n]eles gre[it, spuse el cu r`ceal`. Dac` nu
dorea]i s` v` ating, trebuia s` m` anun]a]i mai din vreme.
Cu o expresie la fel de furioas`, o privi cum \[i aranja
\n grab` costumul de baie.
– N-am avut timp s` spun un cuvânt! V-a]i repezit la
mine ca o fiar`! To]i b`rba]ii sunt la fel... pro[ti [i
m`rgini]i. Dac` sunt femeie, crede]i c` pute]i face orice cu
mine?
– Sunte]i nebun`! exclam` el siderat.
– Evident, sunt nebun` s` opun rezisten]` unui b`rbat
atât de seduc`tor ca dumneavoastr`, nu? \l persifl` ea.
– Dar nu asta am vrut s` spun...
– Ah, nu?
– Nu! Credeam c` v-ar pl`cea s` face]i dragoste la fel
de mult ca mine. Cum puteam b`nui c` ve]i refuza s`
merge]i mai departe de un s`rut cast? La \nceput, n-a]i
ripostat...
– V` cunosc de dou` zile! Nu m` a[teptam s` fiu
agresat` \n felul acesta!
SFIDÅND PERICOLUL 61

– Eu? V-am agresat?


– Dac` nu v-a]i fi oprit, \n cinci minute eram violat`.
O privi cu real` uimire.
– Pentru ca o dorin]` s` fie reciproc`, e nevoie de doi,
s` [ti]i. Dac` nu, e viol, pur [i simplu. Faptul c` nu v-am
p`lmuit \nc` de când m-a]i s`rutat nu \nsemna c` accep-
tam s` m` culc cu dumneavoastr`.
Nicolas f`cu un pas \napoi, cu pumnii strân[i.
– Vorbi]i ca o pu[toaic` de cincisprezece ani! Pentru o
tân`r` care tr`ie[te singur` la Londra, nu sunte]i prea
evoluat`.
La aceste cuvinte, furia Leei spori.
– Evoluat`? Spune]i mai curând c` m-a]i crezut o
femeie u[oar`! Ei bine, nu sunt genul care s` se arunce \n
patul unui b`rbat pe care abia l-a cunoscut! |mi place s`
nu m` gr`besc. Iar dac` m` g`si]i demodat`, pu]in \mi
pas`!
Cu aceste cuvinte, se r`suci pe c`lcâie [i se \ndep`rt`
rapid. Sim]ea c` Nicolas o urm`rea cu privirea. {i-l
imagina blocat acolo, nemi[cat sub ultimele raze de
soare... Frumosul s`u corp, gol [i bronzat, o tulburase
enorm. Mai mult decât voia s` recunoasc`...
Capitolul 4

Pentru cin`, Lea \[i pusese o elegant` rochie de m`tase


alb`. Chris [i Edward abia a[teptau s` afle ve[ti despre
Ebben. Au r`suflat u[ura]i, aflând c` pe Lea n-avea s-o
amenin]e nici un pericol.
– Continuu s` cred c` Nicolas n-ar fi trebuit s` te duc`
niciodat` acolo. Când m` gândesc ce ar fi putut s` se
\ntâmple... m` cutremur! |ncepând de acum \ncolo nu
mai ie[i din cas`. Ai la dispozi]ie o plaj` minunat`, multi-
ple activit`]i... Auzi ce idee, s` alergi cu Nicolas Hunt \n
pustiet`]ile alea!
Lea \[i ascult` r`bd`toare sora.
– Chris, când vei \n]elege oare c` sunt adult`? Nu e
vina lui Nicolas c` l-am g`sit pe Ebben \n starea aceea...
– Se pare c` nu \n]elegi nimic. Insula aceasta poate fi foarte
periculoas`, iar Nicolas cunoa[te foarte bine acest lucru!
SFIDÅND PERICOLUL 63

Dumnezeu [tie de ce Lea se sim]i obligat` s`-i ia


ap`rarea lui Nicolas Hunt [i o f`cu cu o vehemen]` care o
surprinse [i pe ea \ns`[i.
Edward mânc` \n t`cere, p`rând s` ignore disputa lor.
Cu toate acestea, nu mai rezist` [i-i arunc` so]iei sale
pe un ton mu[c`tor:
– De ce vrei s`-]i impui cu orice pre] opiniile? Eu, da,
sunt obligat s`-]i suport caracterul imposibil. Ea, \ns`, nu!
Ar fi momentul s` \n]elegi.
Chris se f`cu palid`, se ridic` [i ie[i f`r` nici un cuvânt.
Lea \ncerc` s-o urmeze, dar Edward o prinse de bra].
– Las-o! Cuvintele mele au pus-o pe gânduri.
Ea ezit` un moment, apoi se a[ez` privindu-l \n fa]`.
– Nu vreau s` fiu indiscret`, Edward. Dac` nu po]i
s`-mi spui, nu este nici o problem`... Ce se petrece \ntre
dumneata [i Chris?
Se temea ca nu cumva cumnatul ei s-o trimit` la plimbare,
con[tient` fiind c` se amesteca unde nu-i fierbe oala. Edward,
\n schimb, \nvârtea linguri]a \n cafea cu un aer absent.
– |mi pare r`u, ad`ug` ea. Ai dreptate. Nu este treaba
mea. Uit` \ntrebarea mea.
– Ah, dar mi-ar pl`cea s` vorbesc, doar c` nu este u[or...
Se \ntrerupse, cu sprâncenele \ncruntate.
– Sau poate c`, dimpotriv`, este foarte simplu. Dar...
nu [tiu cu ce s` \ncep...
Surâse amar.
64 MAYSIE GRIEG

– M` arunc \n ap`. Chris [i cu mine nu vedem lucrurile


la fel. Ea nu m` \n]elege [i m` face egoist.
– |n leg`tur` cu ce?
Sim]ea c` \nc` ezit`, poate temându-se c` va lua partea
surorii ei \mpotriva lui.
– Vrea un copil, spuse el dintr-o suflare.
– {i care este problema?
V`zând fa]a \nro[it` brusc de furie a lui Edward, \[i
regret` imediat \ntrebarea aceasta stupid`.
– Problema? Ei bine, este imposibil, asta-i tot.
|[i d`du seama c` f`cuse o gaf` enorm`... Era evident
c` Edward nu putea s` aib` copii. Cum de nu se gândise
mai devreme? C`ut` cu disperare o modalitate s` schimbe
subiectul, dar el nu-i l`s` timp.
– Momentul este prost ales. Am nevoie de Chris pen-
tru a conduce hotelul. Singur, n-a[ mai reu[i. Nu sunt
superman! |n doi sau trei ani, vom angaja un director
adjunct. Dar pentru moment, \ns`, nici nu poate fi vorba.
Totul merge foarte bine! De ce \ncearc` s` bulverseze
totul? Vrea s` nu mai munceasc` pân` când copilul va face
doi ani! Dac` ar vrea s` angaj`m o doic` pentru copil, n-ar
fi nici o problem`, dar nu, ea vrea s` i se dedice \n totali-
tate... A devenit o adev`rat` obsesie pentru ea. {i eu vreau
un copil, dar nu a[a! Hotelul Lotus \ncepe s` mearg`
bine, iar Chris e gata, acum, s` lase totul balt`.
Lea asculta f`r` s` respire, atent` la fiecare cuvânt.
Brusc, el trânti cu pumnul \n mas`.
SFIDÅND PERICOLUL 65

– Prostiile astea nu i se potrvesc absolut deloc! Chris a


fost \ntotdeauna cu picioarele pe p`mânt. Acum, \ns`, se
poart` ca o nebun`. Nu reu[esc s-o fac s` \n]eleag` c` a
avea un copil ar amenin]a tot ceea ce am cl`dit \mpreun`.
Sunt mândru de tot ce a f`cut pentru acest hotel. Eram
ferici]i ca ni[te regi, aici. Form`m o echip` perfect sudat`...
Dar ea are o idee fix`: s` lase totul [i s` fac` un copil.
– |n]eleg, spuse Lea.
– Dac` ar accepta cel pu]in s` m` asculte. M-am s`turat
s` tot fiu egoistul care se gânde[te numai la bani. |i cer
doar pu]in` r`bdare.
– Edward, pot s` te \ntreb ceva... }ii \ntr-adev`r s` ai
un copil?
El ridic` din umeri.
– De ce nu? Dar mai târziu. Avem destul timp. Nu
exist` nici un motiv s` ne gr`bim.
– |n]eleg, repet` ea cu o voce neutr`.
Era sigur` c`, de fapt, Edward nu dorea un copil. Era
chiar ostil ideii. Chris, oare, \[i d`duse seama?
– Dup` p`rerea mea, acest gen de lucruri trebuie pro-
gramate. |nainte de a avea un copil, trebuie s`-i po]i oferi
un trai decent... Visul meu a fost [i este s` am propriul
meu hotel. Fac economii \n acest sens. Am nevoie de
banii pe care-i câ[tig cu ajutorul lui Chris. Privesc
lucrurile \n fa]`, Lea. Dac` [i Chris ar putea face la fel!
Un chelner se apropie de masa lor.
66 MAYSIE GRIEG

– Sunte]i chemat` la telefon, doamn`, spuse el. Vre]i


s` vorbi]i de aici, sau v` fac leg`tura \n camer`?
– |n camer`.
Era, \n mod sigur, Nicolas [i n-avea chef s` vorbeasc`
de fa]` cu toat` lumea.
– Iart`-m`, Edward, am avut o zi obositoare. Nu cred
c` voi mai cobor\.
– Da, du-te [i odihne[te-te, Lea. Noapte bun`!
Se \ndep`rt`. |n]elegea atitudinea lui Chris. Edward
gre[ea grav. Dorin]a lui Chris de a avea copii era cât se
poate de legitim`. Ah, egoismul b`rba]ilor! Nu se gândesc
decât la bani. |n fond, Edward o vedea pe sora ei ca pe un
mijloc comod de a-[i satisface ambi]iile.
|n camera ei, ridic` receptorul, plin` de emo]ii.
– Alo? Aici Lea Winslow, spuse ea cu o voce care tremura u[or.
– Lea? Max Estada la telefon.
Teribil de dezam`git`, se str`dui s` fie amabil`.
– Ah, bun` seara, Max!
– Sper c` nu v` deranjez?
– Deloc! M` preg`team de culcare.
– Mi-ar face pl`cere s` spun [i eu acela[i lucru. Pentru
mine, greul de-abia \ncepe. Restaurantul se \nchide
rareori \nainte de ora dou`.
– Acesta este pre]ul succesului!
– Da, \ntr-adev`r. Vreau s` v` invit la un tur al colinelor
miercuri, dac` sunte]i liber`, fire[te.
SFIDÅND PERICOLUL 67

– Accept bucuroas`, r`spunse ea.


– Formidabil! V` jur c` nu ve]i regreta. Trec s` v` iau
pe la ora unsprezece. E bine? Vom mânca acolo, sus, [i ne
vom \ntoarce dup`-amiaz`.
– Perfect! Mul]umesc pentru invita]ie, Max.
– M` bucur c` v` voi revedea, \ncheie el.
Lea se duse la fereastr` [i contempl` marea [i gr`dina
sub lun`. Un peisaj prea perfect – de vis sau de carte
po[tal` ilustrat`. Suspin`. Oare ce o f`cuse s` cread` c`
sun` Nicolas? Nu dore[te s-o vad`, probabil, dup` cele
petrecute pe plaj`. De altfel, pu]in \i p`sa. Ce [tia despre
el? Cine era, de fapt? |ntr-o lun`, \i va uita pân` [i numele.
Dar atunci, de unde aceast` decep]ie auzind la telefon
vocea lui Max? Nu-i ajungea cât suferise din cauza lui Phil?
Nicolas Hunt nu era decât un colec]ionar de cuceriri.
O f`cea s` se gândeasc` la un colec]ionar de fluturi, care
pune cu grij` \n insectarul s`u specimenul tocmai prins [i
pleac` mândru s` vâneze altul. O dat` \n]epate cu acul,
pr`zile nu-l mai inreresau.
Lea nu avea decât o consolare: cu ea, e[uase. Nu
reu[ise s-o prind` \n insectar... Seara asta, \[i luase o mic`
revan[` personal` fa]` de r`ul pricinuit de Phil. Hot`rât
lucru, b`rba]ii nu merit` s` fie iubi]i! Cu toate acestea, era
obligat` s` recunoasc` sincer c` ideea de a nu-l mai vedea
pe Nicolas \i strângea inima. Trebuie s` lupt! \[i spuse ea,
\nchizând fereastra. S`-l alung din gândurile mele [i s`-l
uit cât mai repede.
68 MAYSIE GRIEG

A doua zi, r`mase tot timpul pe plaj` [i-l pândi degeaba


pe Nicolas, a[teptându-se s` vad` ap`rând \n orice clip`
corpul lui frumos, bronzat.
Dup`-amiaz` lu` o lec]ie de surfing [i petrecu mult
timp b`l`cindu-se [i râzând de câte ori c`dea \n ap`. Apoi,
se lungi pe plaj` pentru o ultim` baie de soare. Pielea
\ncepea, \ncet, \ncet s` se \nnegreasc` [i sper` s` plece de
aici bronzat`.
Mânc` \mpreun` cu Chris, evitând cu grij` tot ceea ce
putea s` aib` leg`tur` cu situa]ia sa conjugal`. Se \ngrozea
numai la ideea c` sora ei ar purea s` fie la curent cu
discu]ia dintre ea [i Edward. Lea o cuno[tea [i [tia c` nu
i-ar fi pl`cut. |n schimb, Chris se ar`t` foarte bucuroas` c`
Lea ie[ea cu Max a doua zi.
Adormi de cum puse capul pe pern`. Pe la mijlocul
nop]ii avu un co[mar \ngrozitor, \n care Phil juca un rol
important, ceea ce o f`cu s` se trezeasc`. Se ridic` \n
capul oaselor, sc`ldat` \n sudori reci. Era foarte cald \n
camer`. Se d`du jos [i deschise geamul. Avea impresia c`
se sufoc`. Luna fusese \nghi]it` de un nor. Cufundat` \n
\ntuneric, gr`dina p`rea plin` de sunete ciudate [i
amenin]`toarte.
Aventura ei cu Phil durase un an. {i el lucra la B.B.C.,
dar la un alt serviciu, a[a \ncât se \ntâlneau numai la can-
tin`. {i acolo \l v`zuse \n vis, \n compania noii sale pri-
etene. |nfuriat`, aproape plângând, Lea \i privea. Nu se
SFIDÅND PERICOLUL 69

petrecea nimic \n vis. Tot ce conta era intensitatea


emo]iilor [i imensitatea durerii ei. O lumin` alb` ap`ru
peste gr`din` [i marea se \mpodobi cu paiete de argint.
Lea respir` adânc aerul impregnat de parfumul florilor...
|nainte de a-l \ntâlni pe Phil, auzise vorbindu-se despre
el de la diverse prietene pe care surâsul lui str`lucitor [i
p`rul blond le f`cuse s`-[i piard` capul. Când \ncepuse s`
circule zvonul c` Lea ie[ea cu el, au avertizat-o. Phil era
un afemeiat, capabil s` anuleze o \ntâlnire \n ultimul
moment pentru a ie[i cu altcineva. Nu se putea spera
nimic de la el. Timp de câteva luni, Lea se ar`tase extrem
de ne\ncrez`toare \n privin]a lui, dar el nu se descurajase.
|i telefona tot timpul, \i d`ruia flori [i-i declara mereu c`
o iube[te. Lea fusese cucerit` de ardoarea lui. |ndr`gos-
tit` nebune[te, ajunsese s` cread` c` [i el o iubea.
– S` ne logodim, \i spusese el \ntr-o zi. Vreau ca toat`
lumea s` [tie c` \mi apar]ii. Vreau s` m` c`s`toresc cu tine, Lea.
Aceste cuvinte o cople[iser` pe Lea cu o fericire de
nedescris.
– M` iube[ti, nu-i a[a, draga mea? o \ntrebase el,
mângâindu-i p`rul.
– Da, te iubesc.
Aerul triumf`tor al lui Phil ar fi trebuit s-o pun` \n
gard`: capturat`, prada nu mai prezenta nici un interes
pentru el. Cât r`m`sese distant`, Lea reprezenta o provo-
care. Dar asta durase pân` când o ceruse \n c`s`torie.
70 MAYSIE GRIEG

Acum se vindecase definitiv de acest gen de b`rba]i. |i


sim]ea imediat. Nicolas Hunt, de exemplu, era din acela[i
aluat cu Phil. Ar fi fost o nebunie s` cedeze. El aprecia
femeile cu condi]ia de a nu se angaja niciodat`. Iar dac`
se sim]ea amenin]at, fugea imediat. Ca [i Phil... Dar la ce
se gândea? Nici nu se punea problema s` \ncerce s`-l
re]in`! Ah, \n prima zi, pe plaj`, n-ar fi trebuit s`-iu
r`spund`, nici s`-i accepte [ampania [i apoi s` intre \n ap`
cu el... Dar n-o f`cuse decât ca s-o sfideze pe sora ei,
Chris. Dorind s-o arunce \n bra]ele lui Max Estada, sora ei
o exasperase la culme.
De ce s` se \ngrijoreze? N-avea de ce s` se team`. Este
adev`rat c` Nicolas o atr`gea. Fizic, nu mai mult. Când o
s`rutase, fusese cople[it` de un val de pl`cere incontrola-
bil`. Trebuia s` reziste cu orice pre] acestei atrac]ii.
Nu po]i spera nimic de la dragoste, se gândi ea, cul-
cându-se din nou. Te \nchide \n rela]ii care sfâr[esc prin
a fi sufocante. A[a cum florile cu parfum ame]itor se
ofilesc, str`lucirea lunii este iluzorie [i blânde]ea melan-
colic` a nop]ii dispare la venirea zilei. Este preferabil s`-[i
urmeze ra]iunea [i nu inima. Dragostea \i f`cuse prea
mult r`u...
A doua zi diminea]`, constat` c` fusese \n]epat` de
]ân]ari [i, v`zând-o cum se scarpin`, Chris cl`tin` din cap...
– Ce idee s` deschizi fereastra \n plin` noapte! Te
prevenisem...
SFIDÅND PERICOLUL 71

– Dar n-am aprins lumina...


– De acum \nainte, ai grij`. S` [tii c` ai avut noroc. Ar
fi putut s` fie mai r`u.
– Cum adic`? \ntreb` Lea, continuând s` se scarpine cu
furie.
– Pentru numele lui Dumnezeu, \nceteaz`... O s`-]i
dau un praf ca s` scapi de mânc`rime.
Edward o sf`tui s` fac` o baie \n mare.
– Apa s`rat` o s`-]i fac` bine. Pentru mine, acesta este
tratamentul radical.
Dup` micul dejun, v`zând c` medicamentul n-are nici
un efect, Lea f`cu o baie [i realiz` c` Edward avea dreptate.
Max Estada o a[tepta la recep]ie.
– A]i [i venit? |mi pare r`u, a]i spus c` ne \ntâlnim la
unsprezece. Credeam c` voi avea timp s` m` sp`l.
– Nu-i grav, spuse el politicos. Voi a[tepta la bar.
Urc` \n fug` [i se schimb` rapid. Graba \i stric` dis-
pozi]ia [i-l abord` pe Max cu un surâs for]at.
– Sunt gata! Regret c` v-am f`cut s` a[tepta]i.
Acum regreta c`-i acceptase invita]ia. Pe c`ldura asta,
ar fi preferat s`-[i petreac` ziua la plaj`.
Interiorul insulei sem`na probabil cu un furnal. Pe de
alt` parte, ochii negri, plini de melancolie ai lui Estada,
nu-i spunea nimic bun. Numai s` nu \nceap` s`-[i
povesteasc` necazurile lui. Nu era dispus` s` se
\nduio[eze de soarta lui.
72 MAYSIE GRIEG

Dar era prea târziu s` dea \napoi. Se instal` \n ma[ina


lui [i pornir` pe drumul plin de praf care ducea spre inte-
riorul insulei. Brusc, recunoscu Ferrariul ro[u al lui
Nicolas Hunt, care venea din sens opus, \nv`luit \ntr-un
nor de praf.
– Nicolas... spuse Max.
– Da, aprob` ea, cu o voce aparent neutr`.
Fire[te c` era el! Nu exist` dou` ma[ini ca asta pe
insul` [i nici doi [oferi ca Nicolas. Conducea atât de
repede, de parc` ar fi vrut s`-[i ia zborul.
Ma[ina \i dep`[i asemenea unei rachete, dar frân`
brusc, \ntr-un scrâ[net de pneuri. |n oglind`, Lea \l v`zu
pe Nicolas Hunt \ntorcând capul spre ei. Fa]a lui, de obi-
cei zâmbitoare, p`rea acum bizar`, aproape
amenin]`toare. Max nici nu \ncetinise. P`rea pierdut \n
propriile gânduri. Lea mai v`zu o dat` p`rul lui Nicolas,
apoi Ferrariul demar` din nou.
– Am f`cut o list` cu locurile care trebuie v`zute,
declar` Max. Vom \ncerca s` le vizit`m pe toate. Probabil
c` nu ve]i mai avea ocazia s` le vede]i pân` pleca]i.
Oamenii par s` fie atra[i numai de plaj`. Pe de alt` parte,
\n]eleg c` cine locuie[te la Londra este dornic de soare...
Din fericire, Lea \[i luase ochelarii de soare. Drumul
str`lucea aproape insuportabil. Rulau pe un drum sinuos,
m`rginit de cactu[i \n forme bizare. Pe alocuri, tufi[uri de
flori s`lbatice ad`ugau pete de culoare pe fondul verde al
SFIDÅND PERICOLUL 73

copacilor. Apoi ap`rur` colinele, acoperite de tufi[uri


dese, care emanau un miros puternic. Drumul devenea
tot mai accidentat, iar vegeta]ia era tot mai deas`. Copaci
gro[i disp`reau acum sub plante ag`]`toare, pline de flori
albe.
Lea se decise s` fac` pe turistul perfect, extaziindu-se
fa]` de tot ce vedea. |n orice caz, Max nu min]ise: peisajul
era superb.
Au luat masa \ntr-un mic han aflat pe marginea dru-
mului. Orez, salat`, caracati]` pr`jit` cu piper [i ro[ii. Un
prânz delicios. Masa era a[ezat` \ntr-o gr`dini]`, la umbra
unui copac enorm.
– Ce-ar fi s` lu`m o cafe-frapé? propuse Max la sfâr[it.
Este minunat aici.
– Cu pl`cere.
Lea se l`s` cuprins` de o toropeal` pl`cut`. Era oare
din cauza vinului pe care Max insistase s`-l savureze? Avea
impresia c` plute[te, perfect destins`. El comand`
cafelele [i spuse pe un ton subit:
– Sora dumneavoastr` mi-a vorbit despre ruperea
logodnei, \mi pare r`u.
Lea se \ncord` imediat, cu obrajii \n fl`c`ri. Cu ce
drept vorbea Chris despre via]a ei personal` cu toat`
lumea?
– Scuza]i-m`, se gr`bi el s` adauge. Poate c` am fost
indiscret... Voiam numai s` v` spun c` v` \n]eleg. Nimic
74 MAYSIE GRIEG

nu este mai greu de suportat decât decep]ia din dragoste.


Nimic nu te face s` suferi mai mult... Nu, dragostea nu
poate fi uitat` u[or...
Ea \l asculta \n t`cere, fixând colinele albastre care se
\ntindeau \n fa]a lor cât vedeai cu ochii. Era clar c`,
vorbind astfel, Max se gândea mai mult la el.
– {i eu am fost logodit, odinioar`, continu` el. Ea a murit.
– {tiu.
Dac` el nu s-ar fi oprit s` vorbeasc`, Lea s-ar fi ab]inut
de la orice comentariu. Rolul de confident` nu i se
potrivea \n acest moment al vie]ii ei. Totu[i, murmur`:
– |mi pare r`u pentru dumneavoastr`.
Conversa]ia lor era ca o partid` de tenis. Max servise
mingea, iar ea nu avea de ales decât s` i-o trimit` \napoi.
– S-a \ntâmplat de mult, spuse el.
– {i nu reu[i]i s-o uita]i?
Lea [tia de la Chris c` moartea logodnicei \l afectase
definitiv pe Max. Era evident c` dorea s` vorbeasc` despre
asta. Nu putea decât s`-l asculte.
– Nu... nici m`car nu \ncerc, la drept vorbind. Nu
vreau s-o uit.
Ea \l privi, ne\ncrez`toare. Nu pentru c` se \ndoia de
cuvintele lui, ci din cauza vocii lui calme [i hot`râte.
– Dragostea ei este cel mai frumos lucru care mi s-a
\ntâmplat vreodat`. De ce a[ uita-o? Nu \ntâlne[ti de dou`
ori o fiin]` ca ea. Via]a este atât de scurt`...
SFIDÅND PERICOLUL 75

|i surâse Leei. O expresie de fericire \i lumina fa]a.


– Am avut un noroc nebun c` am \ntâlnit-o. La
\nceput, nu mi-am dau seama de asta, [i când am pier-
dut-o am crezut c` mor de durere. {i apoi, \ncetul cu
\ncetul, am acceptat dispari]ia ei [i durerea s-a estom-
pat. |n via]a mea, nimeni nu va mai conta la fel de
mult ca ea. |n]elege]i acum de ce n-o voi uita
niciodat`...
– Dar e \ngrozitor! se revolt` Lea. Dumneavoastr`
sunte]i \n via]`! V` \n[ela]i gândind astfel. Cum pute]i fi
convins c` nu ve]i iubi o alt` femeie, \ntr-o zi? Dac` per-
sista]i s` v` gândi]i f`r` \ncetare la trecut, nu ve]i mai fi
niciodat` fericit...
– Spune]i asta deoarece cazul dumneavoastr` este
diferit. Pentru mine, \ns`, Perdita a fost singura mare
dragoste din via]a mea. Numai moartea ne-a putut
desp`r]i. Cred c` avem cu to]ii un alter ego undeva, \n
lume. E de-ajuns s`-l g`sim.
– {i dac` nu-l vom g`si? Dac` acest alter ego nu-[i va
\ncruci[a drumul cu dumneavoastr`? Asta se \ntâmpl` cu
majoritatea oamenilor, dac` judec`m dup` unele
c`s`torii... Magia opereaz` rareori. Mul]i oameni se v`d
sili]i s` fac` unele compromisuri. Dac` toat` lumea ar
gândi ca dumneavoastr`, desigur c` nimeni nu s-ar mai
c`s`tori.
O privi \ndelung, \nainte de a r`spunde.
76 MAYSIE GRIEG

– V-a]i mul]umi cu o c`s`torie mediocr`? A]i fi gata s`


accepta]i o via]` de compromis?
– Nu [tiu... recunoscu ea, \ncurcat`, cred c` nu...
– Pentru c` a[tepta]i b`rbatul potrivit, spuse el \ncet,
sunt convins.
– N-am pretins niciodat` altceva. Numai c`...
Se \ntrerupse brusc, temându-se s` nu cad` la rândul
ei \n capcana confiden]elor.
– Logodnicul pe care l-a]i avut era oare b`rbatul vie]ii
dumneavoastr`? \ntreb` Max cu o voce blând`.
Lea nu r`spunse. Tocmai \n]elegea c` Phil nu avusese
atâta importan]` pentru ea. Dac` nu reu[ea s`-l uite de tot
era din cauza umilin]ei la care fusese supus`. |i r`nise
orgoliul [i, departe de el, \[i d`dea seama \n fiecare zi mai
mult c` iubise un b`rbat care nu exista. Iubirea ei nu
fusese decât o iluzie.
Realitatea \[i relua \ncetul cu \ncetul drepturile. F`r` s`
[tie, Phil o ajutase s` \nve]e multe. Pe viitor, va face totul
s` se apere de b`rba]i ca el.
Capitolul 5

Max o conduse \napoi la hotel, spre sfâr[itul dup`-


amiezii.
– |]i mul]umesc pentru aceast` zi minunat`, \i spuse
ea, coborând din ma[in`.
– Eu v` mul]umesc, spuse el cu o spontaneitate
neobi[nuit` la el. Pe curând!
|l privi \ndep`rtându-se pân` când disp`ru. |ntorcân-
du-se pentru a intra \n hotel, se trezi nas \n nas cu
Nicolas Hunt. |ncremeni locului. Era foarte aproape de
ea [i pentru a-i vedea fa]a trebui s`-[i ridice privirea.
Expresia dur` cu care o m`sura o sperie. Avea ceva
amenin]`tor \n ochii lui alba[tri... |[i aminti atunci câinele
pe care-l avusese odinioar` [i care, \ndat` ce se sim]ea \n
pericol se culca la p`mânt [i f`cea pe mortul. Bun` idee...
\[i spuse. Din p`cate, ea nu se putea pr`bu[i la picioarele
78 MAYSIE GRIEG

lui Nicolas! L-ar fi f`cut prea fericit... Prefer` s`-i adreseze


un surâs fermec`tor [i s` exclame cu o amabilitate perfid`:
– Ah! Bun` ziua! Ce mai face]i? Superb` zi, nu-i a[a?
Am o vacan]` minunat`. Trebuie s` v` las, m` duc s` m`
schimb. M` bucur c` v-am v`zut!
Cu o mân` ferm`, el o prinse de bra].
– Nu a[a de repede! Vreau s` v` \ntreb ceva.
Lea \l privi drept \n ochi.
– Da]i-mi drumul! \i ordon` ea.
El nici nu p`ru c` auzise.
– Ave]i \ntâlnire cu Max Estada, seara asta?
– Da]i-mi drumul! repet` ea. Nu suport s` fiu atins` \n public.
– Dar \n intimitate? [uier` el, l`sându-i bra]ul liber.
– De[i nu v` prive[te, n-am \ntâlnire cu Max Estada. La
revedere.
O l`s` s` plece f`r` s` schi]eze un gest. Se duse direct
\n camera ei [i f`cu un du[. Pielea \ncepuse s` i se
bronzeze superb [i era \ncântat`. Mai avea nevoie de
câteva [edin]e [i va fi la fel de bronzat` cum era Chris.
Acest Nicolas Hunt... cine se credea oare? Ar fi trebuit
s`-i trag o palm` zdrav`n`! \[i spuse ea furioas`. Ce c`uta
la hotel, la ora aceea? O c`uta oare pe ea?
|[i \nnod` cordonul capotului [i reveni \n camer`.
Hot`rât lucru, toate eforturle ei de a nu se gândi la
b`rba]i se soldau cu e[ecuri... Max, Nicolas... N-o puteau
oare l`sa \n pace?
SFIDÅND PERICOLUL 79

Se \ntinse pe pat [i \nchise ochii. Aceast` lung`


plimbare pe dealuri o obosise. |mb`tat` de soare [i de
aerul curat, c`zu \ntr-o dulce somnolen]`. Strig`tul stri-
dent al unui pesc`ru[ \n fa]a ferestrei deschise o f`cu s`
tresar`, trezind-o. |[i privi ceasul. Dumnezeule! Era trecut
de [apte!
Se \ntinse. Era prea târziu pentru a mai putea merge la
plaj`. Se hot`r\ s` bea un pahar la barul piscinei, unde cea
mai mare parte a clien]ilor hotelului se \ntâlneau \nainte
de mas`. Poate va \ntâlni pe cineva simpatic!
Alese o rochie frumoas` de tafta, a c`rei culoare \i
punea \n eviden]` p`rul blond [i culoarea \nchis` a pielii.
Sandalele albe cu toc mic, un diamant la fiecare ureche, o
p`rere de ruj pe buze [i era gata.
Era mult` lume pe terasa de deasupra piscinei. |nc` nu
se \nnoptase. Unii mai \ntârziau \n apa albastr`. Un bar-
man \mbr`cat \n alb jongla cu pahare [i sticle. Lea c`ut`
din ochi o mas` liber`.
Un tân`r o interpel`:
– Bun` seara! Veni]i cu noi? A[eza]i-v` aici...
Ea ezit`. Era \nalt [i slab, foarte elegant, \ntr-un costum
alb [i o c`ma[` albastru pal. Cinci persoane mai erau cu
el, dou` femei [i trei b`rba]i, to]i foarte tineri. B`rba]ii
p`reau mai veseli decât femeile care aveau un zâmbet cam
for]at. Vedeau oare \n Lea o eventual` rival`? Doar din
amuzament se hot`r\ s` li se al`ture.
80 MAYSIE GRIEG

– Cu pl`cere, spuse ea.


Se a[ez` [i chelnerul se gr`bi s`-i ia comanda. Apoi,
tân`rul \n costum alb spuse:
– V-am v`zut de mai multe ori pe plaj`. Sunte]i de mult
aici?
– Exact de patru zile... Dar nu-mi amintesc de dum-
neavoastr`... Trebuie spus c` oamenii arat` altfel \n cos-
tum de baie! spuse ea râzând.
– E adev`rat. Dumneavoastr` sunte]i senza]ional`
\n bikini. Fire[te, aceast` rochie v` vine foarte bine,
dar...
|[i l`s` fraza neterminat`, fixând-o cu ochii plini de
umor.
– M` numesc Jimmy Davie...
– Eu, Lea Winslow.
|i prezent` apoi pe prietenii s`i, iar ea \ncerc` s` le
re]in` numele.
– Pleca]i curând? \ntreb` ea.
– Da, din p`cate, weekendul urm`tor, r`spunse una
dintre fetele de la mas`.
– Ne vom \ntoarce la Birmingham [i la vremea urât` de
acolo, preciz` cu triste]e prietena ei. Ploua când am ple-
cat [i pot s` pun pariu c` va ploua [i la sosire!
– Fiona are o fire pesimist`, spuse cealalt`, numit`
Flora. Vara trecut` am avut cel pu]in cincisprezece zile de
vreme frumoas`. Din ce parte a Angliei sunte]i, Lea?
SFIDÅND PERICOLUL 81

– Din Londra!
– {i noi la fel! exclamar` doi dintre b`rba]i.
Chelnerul \i aduse sucul de fructe Leei.
– ~sta n-o s` v` ame]easc`! constat` Jimmy. Ar fi tre-
buit s` lua]i ceva mai tare. Cu o asemenea b`utur` masa
nu e complet`.
– G`sesc c` este un suc delicios. De unde veni]i, Jimmy?
– Nu v-a]i dat seama dup` accentul meu de Liverpool?
Toat` lumea \l recunoa[te ast`zi!
– Da, din cauza forma]iei Beatles, spuse Fiona.
– Nu uita]i c` Lea este din Londra [i c` pentru
londonezi alt ora[ nu exist`!
Lea \[i ridic` sprâncenele, mimând stupefac]ia.
– Exist` [i alte ora[e decât Londra? De ce nu mi-a spus
nimeni pân` acum? |n vacan]a urm`toare voi organiza o
expedi]ie c`tre aceste zone necunoscute!
– Lea, spuse Jimmy, spune-mi... preferi s`-]i sucim
gâtul acum sau dup` cin`?
– Ierta]i-m`, era doar un exemplu de ceea ce se
nume[te umor londonez.
– Trebuie f`r` \ndoial` s` fii un ini]iat pentru a-l
aprecia, replic` el.
Fiona se aplec` spre Lea.
– Nu v-am v`zut luând masa cu directorul hotelului,
ieri sear`? Dac` voi avea ocazia s`-l \ntâlnesc, o s`-l \ntreb
82 MAYSIE GRIEG

de ce trebuie s` a[tep]i o jum`tate de or` pentru a fi servit


\n camer`. Dac` vrei o cea[c` de ceai dup`-amiaz`,
trebuie s-o comanzi la prânz!
– Sunt cumnata lui, m`rturisi Lea. O s`-i transmit
aceast` reclama]ie.
– Cumnata lui? Atunci, nu sunte]i o client`? se mir`
Flora.
– Avem un spion printre noi, anun]` Jimmy. Iat`
un lucru care nu-]i va ameliora popularitatea, drag`
Lea.
Aceasta din urm` \[i termin` b`utura [i se ridic`.
– Cred c` sunt \n pericol [i ar fi mai bine s` fug!
Jimmy se ridic` [i el.
– Mai r`mâne]i un pic, [ti]i c` glumesc.
Surâse c`tre tinerii de la mas`.
– M` bucur c` v-am cunoscut. Pe curând!
Se \ndrept` c`tre restaurant, urmat` de Jimmy.
– Nu sunte]i sup`rat`, sper.
– Vai, nu... ce idee!
El se retrase pentru a o l`sa s` treac`.
– Poate cina]i cu noi? propuse el.
– Nu, v` mul]umesc. M`nânc cu sora mea [i cu
cumnatul meu. Pe curând, Jimmy.
Nu mai insist` [i se \ntoarse la prietenii lui. Lea \ncepu
s`-[i caute sora. O g`si f`când inventarul vinurilor,
\mpreun` cu responsabilul pivni]ei.
SFIDÅND PERICOLUL 83

– Ah, te-ai \ntors! strig` Chris, cu ochii aprin[i de


curiozitate. Credeam c` vei cina cu Max la „Baracuda
albastr`“... Ai petrecut o zi bun`?
– Excelent`!
O urm` printre rafturile cu sticle, având grij` s` nu-[i
murd`reasc` rochia alb`.
– Sunt mii de sticle aici! exclam` ea.
– Da! Toate vor fi b`ute, crede-m`!
– Sunt convins`. Tocmai vin de la bar. Am impresia c`
oamenii `[tia beau ca dispera]ii!
O dat` terminat` vizita, Chris o conduse pe sora ei pe
scar`.
– Ai mâncat? o \ntreb` ea \nchizând cu cheia u[a de la
pivni]`.
Pivnicierul se \ndep`rt`, cu bra]ele pline de sticle cu
vin, iar cele dou` femei se \ndreptar` spre biroul lui
Chris.
– Nu \nc`. {i tu?
– Nu. Mai am aici o mie de lucruri de f`cut. Edward a
ie[it. Se va \ntoarce foarte târziu. Lea... nu te superi dac`
cinezi singur`? Am o idee. De ce nu iei un taxi pân` la
„Baracuda albastr`“? Max va fi \ncântat s` te invite, s` [tii...
Lea scutur` din cap.
– Nu, mul]umesc. Prefer s` m`nânc singur`, aici. Ne
vedem mai târziu. Lucrezi prea mult, Chris. Ar trebui s` te
mai odihne[ti [i tu.
84 MAYSIE GRIEG

– Din p`cate mi-e imposibil, suspin` Chris.


Lea prefer` s` nu mai discute despre asta. Intr` \n
restaurant [i ceru chelnerului s`-i dea o mas` retras`. O
dat` instalat`, comand` pepene galben [i o salat` cu pui
rece. P`cat c` sora ei nu se putuse elibera... Ar mai fi stat
[i ele la taclale. Pân` acum, prezen]a lui Edward le
\mpiedicase s` vorbeasc` nestânjenite. Lea [tia c` fa]` de
el nu i-ar fi m`rturisit niciodat` ceea ce o \ngrijora. Se
confrunta cu o problem` grav`, iar Lea ar fi dorit s-o
asigure de sprijinul ei f`r` s` par` c` se amestec` \n via]a
ei particular`.
– La ce v` gândi]i? \i susur` o voce la ureche.
Tres`ri. Jimmy Davie era aplecat spre ea, cu spatele
c`tre sal`.
– Ah! dumneavoastr` sunte]i... Unde v` sunt prietenii?
– La mas`. A[adar, m-a]i min]it, nu mânca]i cu sora
dumneavoastr`? Chiar atât de mult dorea]i s` sc`pa]i de
mine?
|n fa]a chipului s`u disperat, Lea nu se putu \mpiedica
s` nu izbucneasc` \n râs.
– Cel pu]in sunte]i cinstit! spuse ea.
– A[a sunt eu, spun \ntotdeauna ce gândesc, \ngera[ul
meu.
Ea \l contempl` o clip`. Sinceritatea lui avea ceva
agasant, dar totodat` fermec`tor. Pentru moment, p`rea
un pu[tan avid de complimente.
SFIDÅND PERICOLUL 85

– De ce m` privi]i a[a? \ntreb` el. Sper c` v` plac.


Pentru c` dumneavoastr` \mi pl`ce]i enorm... Sunte]i fan-
tastic`. Am avut \ntotdeauna o sl`biciune pentru blondele
cu ochii verzi. Mai ales când sunt pu]in irascibile, ca
dumneavoastr`.
Lea râse din toat` inima.
– Ce tupeu!
– Pot s` m` a[ez? A[ fi mai \n largul meu discutând cu
dumneavoastr`.
|[i trase un scaun, f`r` s` mai a[tepte r`spunsul.
– Prietenii se vor \ntreba unde sunte]i, nu?
Ridic` din umeri [i apoi din sprâncene, când v`zu
sticla cu ap` mineral` de pe mas`.
– F`r` vin? Unde este chelnerul? O s`-i comand, au un
excelent vin alb...
– Nu, \l \ntrerupse ea, nu vreau vin.
– Face]i parte din liga antialcoolic`?
– Nu, dar nu-mi place alcoolul.
– Ei bine, mie \mi place. Am poft` de vin.
|ncepea s` devin` stânjenitor.
– Asculta]i, doream s` cinez [i nu vreau...
El se aplec` [i-i lu` mâna.
– Calmeaz`-te, \ngera[ule. De ce toate aceste mofturi?
F` ca mine, relaxeaz`-te! Profit` de via]`! Nimic nu-i mai
bun ca alcoolul pentru bun` dispozi]ie, iar pentru ceea ce
am \n minte, trebuie s` fii foarte vesel`.
86 MAYSIE GRIEG

Ro[ie de furie, Lea \ncerc` s`-[i elibereze mâna. El \ns`


i-o ]inea ferm. Ce s` fac`? N-avea nici un chef s` provoace
un scandal.
– I-a]i t`lp`[i]a imediat! mârâi pe nea[teptate vocea lui
Nicolas Hunt. O importunezi pe tân`ra aceasta.
Jimmy ridic` ochii spre el.
– Cine sunte]i s`-mi vorbi]i pe tonul `sta? \ntreb` el
f`r` a da drumul mâinii Leei.
Nesinchisindu-se s` r`spund`, Nicolas r`suci
\ncheietura tân`rului, care ]ip` de durere. Lea se gr`bi
s`-[i retrag` mâna. Apoi, luându-l pe Jimmy de um`r
Nicolas \l for]` s` se ridice [i-l \mpinse violent spre ie[ire.
Lea constat` cu oroare c` to]i ochii erau \ndrepta]i
asupra lor. |[i plec` ochii \n farfurie, stacojie, temându-se
ca Jimmy s` nu sar` la b`taie. Acesta decise c` Lea nu
merita efortul [i ie[i, urmat de prietenii lui care vociferau
indigna]i.
– Ce brut`! Drept cine se crede?
– Bietul Jimmy!
O singur` voce f`cu not` discordant` – vocea Fionei,
care spuse:
– Iat` ce p`]e[ti dac` ag`]i iubitele altora!
Nicolas lu` loc pe scaunul p`r`sit de Jimmy [i o privi
pe Lea, b`tând nervos masa cu degetele.
– Nu este adev`rat, murmur` ea, cu ochii \n
continuare pleca]i.
SFIDÅND PERICOLUL 87

– Ce nu este adev`rat?
– C` sunt iubita dumitale. Acum, toat` lumea o s`
cread` asta. Ce te-a g`sit?
– |]i apreciez recuno[tin]a.
– M` faci s` par ridicol` [i a[tep]i s`-]i mul]umesc?
– Credeam c` te deranjeaz`, c` voiai s` scapi de el...
– Da, dar nu a[a! Nu cu asemenea scandal! Tot hotelul
va vorbi despre mine acum.
Ea fulgera cu privirea bucata de pui nevinovat, care
z`cea \n farfurie.
– Nici nu [tiu unde s` m` ascund, când \l voi mai
revedea pe Jimmy. Trebuie s` fie furios. I-ai stricat
sfâr[itul vacan]ei.
– Dup` p`rerea mea, nu ri[ti s`-l mai \ntâlne[ti. Va fugi
de dumneata ca de cium`! Nu asta doreai? Hot`rât lucru,
nu mai \n]eleg nimic... Acest pu[ti avea motive s` cread`
c` vei ceda avansurilor sale. Dar nu m`nânci?
– Nu. Cum adic`, ce vrei s` spui?
– Ademene[ti b`rba]ii [i apoi se pare c`-]i face pl`cere
s`-i trimi]i la plimbare...
Lea \[i \mpinse cu violen]` farfuria, se ridic` brusc [i
p`r`si sala. Nicolas o ajunse \n hol [i, f`r` a se sim]i inti-
midat de clien]i, o lu` de mijloc. O f`cea inten]ionat? Lea
era complet ie[it` din fire. Ca [i cum incidentul cu Jimmy
n-ar fi fost de-ajuns!
88 MAYSIE GRIEG

Când intr` \n ascensor cu ea, nu \ndr`zni s`-l opreasc`.


F`cuser` un spectacol suficient. Niciodat` nu se gândise
cât de mic era spa]iul din lift. Corpul s`u atletic umplea
tot liftul.
– Nu e[ti decât de patru zile aici [i ai f`cut deja trei
victime, continu` el. Mai \ntâi, eu. Apoi, Max Estada. M`
\ntreb ce pretext ai g`sit pentru a-l trimite la plimbare... {i
acum, acest pu[tan nefericit, de care n-ai fi sc`pat, dac`
nu eram eu. P`rea foarte sigur de el. L-ai \ncurajat un pic,
nu?
U[ile liftului s-au deschis. Ro[ie ca sfecla, Lea \nfrunta
privirea glacial` a lui Nicolas.
– Nu sunt responsabil` pentru egoismul b`rba]ilor! Nu
pot face nimic dac` aproape to]i cei pe care-i \ntâlnesc
cred c` treaba este ca [i f`cut`, sub pretextul c` le spun
bun` ziua! Pentru voi, femeile nu sunt fiin]e umane. Pu]in
v` pas` de preocup`rile lor reale, gusturile lor \n materie
de filme sau de c`r]i, de opiniile lor politice. Nu vre]i
decât s` v` culca]i cu ele. |ntreab` orice femeie ce impre-
sie \i face s` [tie c` dac` a avut nefericirea s` zâmbeasc`
unui b`rbat, el [i-o imagineaz` goal` \n patul lui, imediat
dup` aceea! Eu cred c` este revolt`tor!
O urm` pân` la u[a camerei sale. Acolo, ea tremura
atât de tare, \ncât nu reu[i s` introduc` cheia \n broasc`.
El i-o lu` [i deschise u[a. Lea \i arunc` o privire
sfid`toare.
SFIDÅND PERICOLUL 89

– Nu intra!
– Cine \]i spune c` doresc? Am auzit foarte bine tot ce
mi-ai spus, s` [tii.
– M` bucur s` [tiu.
Ea intr` \n camer` [i vru s` \nchid` u[a, dar piciorul lui
Nicolas o \mpiedic`.
– Ce mai e? f`cu ea, iritat`.
– Chiar m` intereseaz` opiniile dumitale politice, Lea.
Ce-ar fi s` discut`m despre asta?
– Te sf`tuiesc s` iei piciorul. Ri[ti s` te doar` foarte
r`u, amenin]` ea.
El surâse.
– Nu-]i propuneam s` discut`m acum. S` ie[im pe
mare, mâine. |]i dau cuvântul meu de onoare c` nici nu
te voi atinge.
Ea sim]i c` hot`rârea ei sl`be[te.
– Cum a[ putea s` fiu sigur`? \ntreb` ea.
– Prima noastr` zi ]i-a p`lcut, nu? |]i place pe mare, ca
[i mie. Vrei lini[te, de acord. |]i promit c` vom fi ca frate
[i sor`, dac` dore[ti.
– |mi vine greu s` te cred.
El ridic` din sprâncene, mali]ios.
– Da? La urma urmei, \]i \n]eleg ne\ncrederea. Se pare
c` b`rba]ii ]i-au f`cut via]a un infern...
|[i b`tea joc de ea, ceea ce o dezam`gi.
90 MAYSIE GRIEG

– G`se[ti c` este nostim? Ei bine, eu nu.


– Trebuie s` fie penibil s` fii femeie frumoas`! |mi pare
sincer r`u, continu` el, pe acela[i ton.
– M` iei drept nimfoman`? Crezi c` \mi \nchipui c` to]i
b`rba]ii sunt gata s` sar` pe mine, a[a-i? Ai memoria
scurt`, domnule Hunt! Totu[i, dumneata ai fost acela care
m-a trezit, pe plaj`! N-am visat sim]ind mâna dumitale pe
pântecele meu! Ah, [tiu c` ai aruncat nisip când treceai pe
lâng` mine. Sau cel pu]in a[a ai pretins. Dar fii onest. Ai fi
f`cut la fel dac` era vorba de o bab` sau de un chelios
b`trân? Sigur c` nu! Ar fi fost suficiente ni[te scuze [i un
surâs politicos.
– M` predau! Ai dreptate! Chelio[ii nu m-au atras
niciodat`.
– A[adar, recuno[ti c` urm`reai o idee?
– Da.
– Mai \ndr`zne[ti s` spui [i acum c` sunt nimfoman`?
– Nu, dar e[ti atât de frumoas`, Lea. Când te-am z`rit,
lungit` pe plaj`, m-am gândit imediat c`...
– E inutil s`-mi faci o descriere, i-o retez` ea furioas`.
{tiu la ce te-ai gândit. Ei bine, r`spunsul meu este nu!
– Bun. {i acum, ce-ar fi s` [tergem cu buretele ceea ce
a fost [i s-o lu`m de la \nceput? Accep]i s` ie[i mâine cu
mine pe mare? Vom vorbi despre teatru, literatur` [i
chiar, de ce nu, [i de muzic`, dac` vrei, spuse el cu un
surâs fermec`tor.
SFIDÅND PERICOLUL 91

Lea ezit`. Avea multe motive de a nu dori s`-l mai vad`


pe Nicolas. Dar acest lucru el nu-l va afla niciodat`. |n
realitate, \l g`sea prea atr`g`tor pentru lini[tea ei. Phil o
f`cuse s` sufere prea mult [i nu ]inea s` repete
experien]a.
– Accept`, insist` Nicolas. |nva]` s` m` cuno[ti \nainte
de a-]i face o p`rere despre mine...
|l privi f`r` s` r`spund`, con[tient` c` nu va renun]a
u[or. Va face orice pentru a-[i atinge scopurile, folosind
cele mai diverse argumente. N-avea pic de \ncredere \n el.
Dar \i promisese... {i va face orice ca s`-i dovedeasc` buna
lui credin]`. Apoi, ardea de ner`bdare s` se mai plimbe cu
iahtul. Prima zi pe mare o \ncântase.
– E[ti de acord? \ntreb` el, ca [i cum i-ar fi ghicit
gândurile pe chip.
|n fa]a aerului s`u rug`tor, nu-[i putu re]ine râsul.
– Da!
– O s` vezi, nu vei regreta niciodat`.
– N-a[ b`ga mâna \n foc...
Capitolul 6

Zilele urm`toare au fost numai cer albastru, mare


limpede [i soare. Lea abia \[i v`zu sora. |[i petrecea cea
mai mare parte a zilei pe mare, cu Nicolas. F`cur` turul
insulei, vizitar` mai multe or`[ele de pe coast`, mâncar`
\n mici restaurante pu]in frecventate, a[teptând la umbr`
s` treac` ar[i]a zilei, apoi \[i reluau c`l`toria pân` seara,
când mergeau \ntr-un club de noapte sau \ntr-un cabaret.
Nicolas se ]inu de cuvânt. Se comporta \ntr-un mod
irepro[abil. Abordaser` toate subiectele posibile [i
imaginabile. Câteodat` r`mâneau t`cu]i câte o or`, f`r` s`
simt` nevoia de a vorbi. Fiecare \[i p`stra gr`dina lui
secret`. Lea, de exemplu, nu-i vorbi despre Phil. Umilin]a
suferit` era prea dureroas` [i nu putea \nc` s-o supun`
judec`]ii lui Nicolas.
SFIDÅND PERICOLUL 93

Pe zi ce trecea, Lea descoperea personalitatea


complex` a fotografului. Un om foarte diferit fa]` de
figura [armant` [i nep`s`toare pe care [i-o cultiva. Când
vorbea despre munca lui, devenea foarte serios. Meseria
\l fascina [i ar fi putut vorbi despre asta ore \n [ir.
|ntr-o s`pt`mân`, Lea reu[i s`-[i fac` o idee destul de
complet` despre diversele fa]ete ale caracterului s`u. Cu
b`trânul Ebben, se ar`tase blând [i, \n acela[i timp, ferm.
Cu ea, folosea mai ales umorul [i ironia amabil`. Când
manevra iahtul, d`dea dovad` de \ndemânare [i rapidi-
tate. Dac` avea numeroase calit`]i, nici la capitolul
defecte nu st`tea r`u. Fusese brutal [i arogant cu Jimmy
Davie, iar când \l respinsese se comportase urât. Unele
dintre cuvintele sale \nc` o dureau ca ni[te arsuri.
|ntr-o zi, \n timpul unei plimb`ri \n jurul insulei, el \[i
adusese aparatul foto [i o poz` pe Lea \n timp ce ea se
str`duia s` desfac` o langust`...
– Ce faci? strig` ea furioas`.
– |mi pare r`u, dar n-am putut rezista!
|[i strânse aparatul [i schimb` subiectul. Prânzir` la un
restaurant de pe falez`, unde \nsu[i buc`tarul \i servi cu
languste delicioase.
– Unde tr`iesc p`rin]ii dumitale?
– Mama a murit, iar tata tr`ie[te \n Peru.
|[i \mpinse farfuria [i, cu coatele pe mas`, privi marea.
Purta o c`ma[` veche de blugi presp`la]i [i un pantalon asor-
tat. Dintr-o dat`, avea un aer gânditor, aproape sumbru.
94 MAYSIE GRIEG

– |n Peru? ce face acolo?


– Este medic specialist \n boli tropicale. Lucreaz`
pentru Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii, ceea ce \l oblig`
s` c`l`toreasc` \n toat` lumea. De fapt, \l intereseaz` mai
mult cercetarea decât politica...
– Nu-l vezi prea des, nu?
– Asta nu m` deranjeaz`, spuse el pe un ton t`ios.
– Nu v` \n]elege]i bine?
– |l admir foarte mult ca medic. Este un om curajos [i
competent.
– Dar nu-l iube[ti?
Contempla, \n continuare, marea, cu sprâncenele
\ncruntate.
– Era atât de rar acas`... |l cunosc prea pu]in. Nu ne
lua niciodat` \n c`l`toriile lui, pe mine [i pe mama.
Câteodat` lipsea [i câte un an \ntreg. La \ntoarcere, abia
\mi aminteam de el. Când ai opt ani, un an pare o
eternitate.
– Ai fra]i [i surori?
– Nu. De asta cel pu]in a scutit-o pe biata mama.
Aceast` remarc` dezabuzat` o surprinse.
– Mama dumitale nu iubea copiii?
Ce triste]e pentru un copil, s` tr`iasc` singur \ntre un
tat` absent [i o mam` indiferent`...
– Ba da, \i iubea. Dar avea o s`n`tate fragil`. Am cunos-
cut-o \ntotdeauna pl`pând`, ca o mic` pas`re... Dac` nu
SFIDÅND PERICOLUL 95

era atent`, o r`ceal` prost \ngrijit` se transforma \n


pneumonie [i apoi \n bron[it`. |n fiecare iarn`, cre-
deam c` va muri. |[i petrecea jum`tate din timp \n pat.
Mai suferea [i de astm. Orice fleac ar fi putut s`-i
provoace o criz`. Noaptea tu[ea de se auzea \n toat`
casa, trebuia s`-mi astup urechile pentru a nu mai
auzi... Ce-i mai r`u este c` nu s`n`tatea precar` a ucis-o.
A fost lovit` de o ma[in`. Un copil a s`rit pe strad`, ea
s-a repezit s`-l salveze, dar a murit pe loc. Copilul a
sc`pat neatins.
Lea abia \ndr`znea s` respire pentru a nu-l \ntrerupe.
Vorbea cu o voce gâtuit`. Tr`s`turile \i erau \ncordate [i
un tic nervos f`cea s`-i tresar` pleoapa.
– Ce vârst` aveai?
– Cincisprezece ani.
Vârsta cea mai vulnerabil`. Ce vârst` o avea acum? Cam
treizeci [i cinci, se pare. Prin urmare, dup` dou`zeci de
ani de la moartea mamei, nu trecuse peste durere. Ochii
s`i exprimau o emo]ie profund`. Donjuanul nep`s`tor [i
vesel disp`ruse f`r` urm`.
– Ce s-a \ntâmplat dup` aceea?
– Am fost trimis la internat. |mi petreceam vacan]ele la
m`tu[a mea.
– Tat`l dumitale n-a revenit s` sta]i \mpreun`?
– Nu. A asistat la \nmormântare, apoi a plecat \n India.
Acolo lucra pe vremea aceea... Abia l-am v`zut.
96 MAYSIE GRIEG

– Cred c` a fost groaznic...


– Nici vorb`! Nu aveam mare lucru s` ne spunem. Este
un om distant, preocupat numai de meseria lui.
Cum se \ntoarse pentru a chema chelnerul, Lea \i
observ` profilul, gânditoare. |n ciuda farmecului [i vioi-
ciunii sale, era [i \n el ceva distant. De ce nu se c`s`torise
oare niciodat`? Se temea s` nu fac` acelea[i gre[eli ca tat`l
s`u?
Surprinzându-i aerul gânditor, el avu un surâs ironic.
– Mai ales, nu e cazul s` te \nduio[ezi de soarta mea.
Toate acestea s-au petrecut cu mult, mult timp \n urm`!
– Totu[i, te-au marcat pe via]`, spuse ea cu gândul la
Phil. Oamenii pe care-i iubim las` \ntotdeauna urme \n
noi...
– Crezi? \ntreb` el pe un ton ciudat de dur.
– Ai fost deja \ndr`gostit? \ndr`zni ea s` \ntrebe.
– Totul depinde de sensul pe care \l dai cuvântului
dragoste... Am crezut de multe ori c` m-am \ndr`gostit.
De fiecare dat`, sentimentele mele au sfâr[it prin a sl`bi.
Oare era la fel de incapabil de a iubi, ca tat`l s`u?
Dragostea ar trebui s` fie o d`ruire de sine total` [i f`r`
rezerve. Nicolas i se p`rea acum un om tem`tor, \n defen-
siv` permanent`. F`r` \ndoial`, se temea s` nu sufere a[a
cum suferise \n tinere]e...
– {i dumneata? \ntreb` el.
– Eu, ce?
SFIDÅND PERICOLUL 97

– Ai fost \ndr`gostit`?
– A, da! M` \ndr`gostesc tot timpul! spuse ea pe un ton
de glum`. Este jocul meu favorit.
– Dup` p`rerea dumitale, dragostea n-ar fi decât un
joc?
Seriozitatea \ntreb`rii lui o f`cu s` ro[easc`.
– Nu, nu... Dragostea face prea mult r`u pentru a fi
doar un joc.
– Vorbe[te-mi despre el.
Lea se \nro[i [i mai tare.
– Despre cine?
– Haide! Nu face pe inocenta. {tii foarte bine la cine
m` refer. Sunt sigur c` un b`rbat este r`spunz`tor pentru
triste]ea pe care o citesc \n ochii dumitale... Din prima zi
]i-am sesizat decep]ia dragostei. S-a \ntâmplat de mult?
– Ce importan]` are?
Fixa intens peisajul din jur cu gâtul strâns de un nod
dureros. Soarele \ncepea s` coboare la orizont. Parfumul
florilor \nmiresma atmosfera. Lea era pe punctul de a
plânge. Dar Phil nu avea nici o leg`tur` cu acest brusc
acces de triste]e. Din cauza lui Nicolas \i venea s` plâng`.
Deoarece \n]elegea dintr-o dat` c` trebuia foarte pu]in ca
s` se \ndr`gosteasc` de el. |l privi. Acest b`rbat amenin]a
s` devin` prea important pentru ea... Cu o lic`rire
sfid`toare \n ochi, \l fix` f`r` s` spun` un cuvânt, hot`rât`
s` nu-i dezv`luie nimic din emo]iile ei.
98 MAYSIE GRIEG

Seara, la \ntoarcerea la hotel, se \ntâlni cu sora ei \n


hol. Chris \i contempla cu curiozitate obrajii \mbujora]i
de statul \n aer liber, p`rul blond nepiept`nat, ochii
str`lucitori:
– Pari \n plin` form`! exclam` ea, urmând-o pe Lea
spre lift. Ai avut o zi bun`?
– Minunat`! |mi place la nebunie s` fac naviga]ie. Când
m` voi \ntoarce \n Anglia, m` voi \nscrie la un club de
iahting!
– Ar fi mai pu]in amuzant. S` nu ui]i c` acolo ploaia [i
vântul sunt la ordinea zilei!
Când u[ile liftului se deschiser`, Chris o re]inu de bra].
– Vino s` bei un pahar cu mine \nainte de culcare. Ea
abia ora zece.
– Cu pl`cere.
Se duser` la bar [i se a[ezar` la o mas`. |n ciuda
oboselii, Lea nu se sim]ise niciodat` \ntr-o form` fizic`
atât de bun`. Câteva zile de soare [i de mi[care fuseser`
suficiente pentru a-i alunga deprimarea.
Dup` ce \[i comadaser` b`uturile, Chris o examin`, din
nou, din cap pân` \n picioare.
– E[ti str`lucitoare! Ce ameliorare de când ai venit!
}i-am spus c` vacan]a asta \]i va face foarte bine...
– Ai avut dreptate, recunoscu Lea, aranjându-[i un pic
p`rul. Trebuia s` m` duc la coafor. P`rul \mi e plin de
sare, degeaba m` tot sp`l.
SFIDÅND PERICOLUL 99

|i adres` un surâs chelnerului care aducea b`utura pe


o tav`. Gin cu portocale pentru Chris [i un martini pen-
tru ea. Când acesta se dep`rt`, \ntreb`:
– Unde este Edward, lucreaz`?
– Nu, a ie[it pu]in, r`spunse Chris, cu ochii fixa]i pe
pahar. Ah! |nceteaz` s` te prefaci c` nu vezi nimic. Sunt
sigur` c` ai remarcat c` \ntre noi lucrurile nu merg prea
bine...
– Vrei s` vorbe[ti despre asta? \ntreb` Lea cu blânde]e.
– Nu. De altfel, nu e nimic de spus.
Chris lu` o \nghi]itur` de gin. Cercetând-o pe furi[, Lea
observ` c` tremura ca o frunz`.
– Chris! spuse ea, luând-o de mân`. Ce se \ntâmpl`?
Tr`gându-[i mâna cu un gest brusc, Chris r`spunse cu
duritate:
– Las`-m` \n pace! Doar nu vrei s`-]i plâng pe um`r?
Nu este genul meu, o [tii foarte bine. N-am nevoie de aju-
torul nim`nui pentru a-mi conduce via]a!
– Dar sunt sora ta... Am dreptul s` m` \ngrijorez
pentru tine!...
– |n ziua când ai sosit, mi-ai repro[at c` m` ocup de
ceea ce nu m` prive[te. |]i aminte[ti? Ei bine, acum \]i
r`spund la fel.
|[i termin` rapid paharul [i ceru imediat \nc` unul.
– Ia spune, continu` ea cu agresivitate, cum s-a purtat
Nicolas Hunt \n ultima vreme? |n]eleg c` nu faci mare caz
100 MAYSIE GRIEG

de sfaturile mele! Nu te mai dezlipe[ti de el! |n fine, [tii


ce faci. Poate c`, la urma urmei, este genul t`u de b`rbat.
Genul care te p`r`se[te cu prima ocazie...
– Nici un risc. Rela]iile noastre sunt pur amicale.
– Am mai auzit cântecul `sta! replic` sora ei cu sar-
casm. El vorbe[te f`r` \ndoial` de prietenie, nu? Un bun
mijloc de a-]i da de \n]eles c` nu trebuie s` speri ceva. Nu
este posibil nici un viitor cu el, Lea.
– Dar nici nu se pune problema viitorului! |l consider
un prieten, nimic mai mult.
T`cu brusc, fiindc` tocmai venea chelnerul cu paharul
lui Chris.
– Nu te cred. Te min]i singur`. Toat` lumea se
gânde[te la viitor. Avem nevoie s` iubim [i s` fim iubi]i.
Via]a este prea dur` pentru a o \nfrunta singur`. Te rog,
Lea, nu te ata[a de un b`rbat ca Nicolas Hunt. Nu va fi
lâng` tine atunci când vei avea nevoie de el. Este un
nomad, un porumbel c`l`tor. Te vei trezi \ntr-o bun` zi,
iar el va fi departe. B`rba]ii ca el o \ntind \ntotdeauna.
Nu-]i va mai r`mâne decât s` plângi.
– Crezi c` a[ face mai bine dac` a[ alege pe cineva ca
Edward?
– Nu, r`spunse Chris, cu un glas t`ios. Dac` Nicolas e
egoist, Edward e la fel. Dar, cel pu]in, el r`mâne. De asta
sunt sigur`, nu va pleca niciodat`. Nu-[i poate permite s`
m` piard`, \i sunt prea util`.
SFIDÅND PERICOLUL 101

Goli [i al doilea pahar, la fel de repede [i \[i arunc`


ochii spre bar.
– Opre[te-te din b`ut, Chris. N-ar fi mai bine s` st`m
de vorb` la mine \n camer`? Lu`m cafea, sandvi[uri. Mor
de foame. M-am \ntors prea târziu pentru cin`.
– Mai vreau un gin, o \ntrerupse Chris.
F`cu semn chelnerului, dar acesta se pref`cu vizibil c`
n-o vede.
– A orbit? morm`i ea, ridicându-se.
Lea o re]inu de bra].
– Vino... te rog. Nici n-am avut ocazia s` st`m de vorb`
singure...
Sora ei o fulger` cu privirea, f`r` s` spun` nimic.
– Te rog... vino! insist` Lea.
Se temea de o scen`, dar Chris ced` brusc [i o urm` cu
un aer foarte obosit. |ncepu s` vorbeasc` \nainte de a
ajunge la lift.
– Nu mai pot, acesta-i adev`rul! M-am s`turat pân`
peste cap s` conduc acest hotel, s` muncesc zilnic, f`r`
nici un moment de repaus. Am nevoie de o pauz`, de un
copil. Dar Edward refuz` categoric. Are nevoie de mine,
nu vrea s` pl`teasc` pe cineva s`-mi fac` treaba. Tot ceea
ce câ[tig`m merge la banc`.
Lea cuno[tea versiunea lui Edward. O asculta acum pe
cea a lui Chris. Nefericirea [i oboseala reie[eau din fiecare
cuvânt al surorii ei. Bronzul ei perfect nu reu[ea, totu[i,
102 MAYSIE GRIEG

s`-i ascund` chipul tras [i ridurile din jurul ochilor [i al


gurii. Lea se gândi cu triste]e c`, \n câ]iva ani, sora ei va
ar`ta b`trân` dac` mai continua astfel.
Când ajunser` \n camer`, sun` la recep]ie pentru a
comanda cafele [i sandvi[uri. Chris continua s` vor-
beasc`, \ntins` pe canapea, cu capul pe unul dintre bra]e.
Lea n-o \ntrerupse, l`sând-o s`-[i verse tot amarul strâns
\n ultimele luni.
– M` \ntreb, uneori, dac` \l mai iubesc. M-am
obi[nuit cu prezen]a lui. Nu-mi imaginez via]a f`r` el,
dar uneori nu mai rezist [i ne cert`m ca chiorii. Nu mai
exist` comunicare \ntre noi, numai urlete. M` critic` f`r`
oprire. Uneori, m` gândesc c` m` detest`... C`s`toria
noastr` e moart`. Nu suntem decât asocia]i \ntr-o
afacere pe care m` acuz` c` vreau s-o pun \n pericol.
Na[terea unui copil i-ar bulversa planurile... Cum poate
fi atât de egost?
– Spune-mi, interveni Lea foarte calm`, chiar vrei un
copil, sau cau]i doar un pretext?
Chris o privi stupefiat`.
|n acel moment se auzi o b`taie \n u[`, iar b`iatul de
serviciu pe etaj intr` cu un c`rucior cu sandvi[uri [i salate.
|n mijloc trona o sticl` de ap` mineral`. Mai erau cafea [i
lapte. Chris lu` un sandvi[, [i-l privi de parc` n-ar mai fi
v`zut \n via]a ei a[a ceva.
SFIDÅND PERICOLUL 103

– Dac` vreau, \ntr-adev`r, un copil? Ce vrei s` spui cu


asta? Sigur c` da! Asta este problema. La \nceput, \mi
pl`cea ceea ce f`ceam, era... o provocare. Dar acum vreau
un copil. Ce este a[a de extraordinar?
– Nimic. |ncerc doar s` aflu dac`...
Lea se \ntrerupse [i izbucni \ntr-un râs f`r` veselie.
– Ce a fost mai \ntâi: oul sau g`ina? Vreau s` spun, te-ai
hot`rât s` ai un copil ca s` nu mai munce[ti sau vrei s` nu
mai lucrezi ca s` ai un copil?
Chris l`s` sandvi[ul neatins, cu sprâncenele \ncruntate
[i buzele tremurând.
– Nu [tiu. Totul a venit \n acela[i timp, cred. E important?
– Crucial! Dup` p`rerea mea, e[ti la cap`tul puterilor.
De ani de zile nu ]i-ai luat concediu. Chiar tu mi-ai spus.
– Da, dar unde s` plec \n concediu? Tr`im \ntr-un
paradis al turi[tilor!
– Un loc de munc` nu e niciodat` un paradis. |]i tre-
buie o schimbare de decor. Dac` ai pleca un timp? F`-]i
valizele [i vino \n Anglia. Sau pleac` \n Rusia, \n America
de Sud... oriunde! Schimbarea mediului este important`.
– Imposibil! Edward n-ar accepta niciodat`. Suntem \n
plin sezon. Nu-i pot l`sa hotelul \n bra]e \n momentul
acesta.
– De ce nu? E nepriceput? I-ar face bine s` se descurce
câteva s`pt`mâni f`r` tine. {i-ar da seama de munca pe
care o depui.
104 MAYSIE GRIEG

– Crezi? E posibil, la urma urmei... Acum, simt c` [i eu


mor de foame. N-am avut timp s` cinez.
Lu` un sandvi[ [i mu[c` din el cu poft`.
– Delicios... ia [i tu.
Mâncar` absolut totul [i continuar` s` discute de una
[i de alta. Dar nici vorb` despre Edward sau de un even-
tual concediu pentru Chris. Lea \[i spuse c` sora ei este
destul de mare pentru a decide singur` [i fu fericit` s`
constate c` discu]ia lor \i readusese zâmbetul pe buze.
Chris plec` pu]in \nainte de miezul nop]ii, iar Lea se
culc` imediat, epuizat`. Totu[i, \i era greu s`-[i g`seasc`
somnul. O mie de gânduri i se \nvârteau \n minte. Ziua
plec`rii se apropia, iar perspectiva de a se \ntoarce la
Londra nu-i surâdea deloc. Era atât de bine aici!... Cu
cincisprezece zile \n urm`, via]a i se p`rea un ocean de
triste]e [i de durere.
Zdrobit` de tr`darea lui Phil, nu mai credea \n nimic.
Apoi, \ncetul cu \ncetul, f`r` voia ei, dragostea se stinsese,
durerea disp`ruse... Ce se va \ntâmpla oare când va fi din
nou la Londra? |ndep`rtarea jucase un rol important \n
reg`sirea fericirii. Cenu[iul Londrei nu va [terge oare
aceast` fericire, o dat` cu bronzul de care era atât de
mândr`?
Capitolul 7

A doua zi diminea]`, Lea fu trezit` de un tunet


puternic. Se ridic` [i trase jaluzelele. Nori amenin]`tori
pluteau deasupra m`rii. C`dea o ploaie diluvian`,
\necând peisajul. Un al doilea tunet o sperie. Un fulger
despic` cerul. Trebuie s` fie groaznic pe mare, se gândi ea.
Când cobor\ la mas`, furtuna se mai lini[tise, dar con-
tinua s` plou` cu g`leata. Clien]ii de la mese erau tri[ti.
Jimmy Davis [i prietenii lui erau la o mas`, mai \n spate.
Lea nu se clinti \n fa]a privirilor lor ostile.
– Va ploua mult? \l \ntreb` ea pe chelner.
– Nu, spuse el, punând pe mas` ni[te cornuri.
Furtunile tropicale sunt violente, dar nu dureaz`. V`
promit o vreme bun` la prânz!
Sigur, nu se putea pune problema unei ie[iri cu barca,
ast`zi.
106 MAYSIE GRIEG

|i promisese lui Nicolas c` vine \n port, dar \ntâlnirea


avea s` fie anulat` de la sine.
Dup` ce mânc`, se duse spre biroul lui Chris. Pe drum,
se \ntâlni cu Max Estada.
– Bun` ziua! exclam` acesta cu un surâs larg. V`
distra]i bine? |n orice caz, v-a]i bronzat frumos.
– Am ie[it mult cu barca.
– Cu Nicolas? \ntreb` el, cu un surâs. {tiu de la sora
dumneavoastr`. Azi, din p`cate, nu va fi vorba de a[a ceva.
– A[a este. Ce furtun`! Tunetul chiar m-a speriat. Am
v`zut un palmier retezat \n dou` de tr`snet. |ngrozitor!
Trebuie s`-i telefonez lui Nicolas, ad`ug` ea, privindu-[i
ceasul. Aveam \ntâlnire \n port, dar cred c` s-a anulat
– Da. A sunat \n timp ce vorbeam cu sora dumnea-
voastr`. A l`sat un mesaj prin care v` ruga s` nu veni]i \n
port, o s` sune mai târziu, cred.
– Ah, da! \ncerc` ea s`-[i ascund` oarecum decep]ia.
Ce se face pe aici când plou`? Se joac` [i c`r]i?
Max \ncepu s` râd`.
– Vre]i s` m` \nso]i]i la pia]a de pe[te?
– Mi-ar pl`cea.
– V` avertizez c` \mi ia mai mult timp. Sunt foarte atent
la ce cump`r. N-o s` v` plictisi]i?
– Din contr`! Toat` via]a mi-am dorit s` merg la pia]a
de pe[te. Pot s` merg \mbr`cat` a[a?
|[i aplec` ochii spre pantalonii ei ruginii [i c`ma[a
alb`.
SFIDÅND PERICOLUL 107

– Sunte]i perfect`! Apoi vom reveni aici. Sora


dumneavoastr` m-a rugat s`-i aleg ni[te languste frumoase.
O duse c`tre ma[ina lui, spunându-i c`, de obicei,
cump`r` pe[tele diminea]`, dar c` furtuna l-a \ntârziat.
– Ploua atât de tare, \ncât nici nu-mi mergeau
[terg`toarele. N-am mai putut s` plec... Sper, totu[i, s`
mai g`sesc ceva marf` bun`!
Traversar` câteva str`du]e \ntortocheate, iar când
ajunser` \n pia]`, ploaia se oprise. Furtuna \ncet` de-a
binelea, norii disp`rur`, iar cerul devenise albastru.
Plimbarea printre tarabele pline cu pe[te o \ncânt` pe
Lea. Max se oprea [i cerceta cu un ochi expert pe[tii, lan-
gustele sau crabii \nc` vii... {tia exact ce caut`.
Când ie[ir` din pia]`, soarele str`lucea puternic, iar
din trotuarele umede se ridicau aburi. O mul]ime pestri]`
umplea str`du]ele micului port.
– Ce-ar fi s` bem ceva? propuse Max.
Lea accept` cu un surâs [i coborâr` c`tre ]`rm. Se
a[ezar` la o teras` [i comandar` suc de l`mâie cu rom.
– E bun? \ntreb` el.
– Da, foarte r`coritor! Dar... Miros \ngrozitor a pe[te...
Pielea mea, hainele mele...
{i \ncepu s` râd`.
– |mi pare r`u, ar fi trebuit s` v` avertizez de la
\nceput. Mirosul `sta intr` peste tot. Dar fi]i lini[tit`, va
disp`rea curând...
108 MAYSIE GRIEG

– Sper...
Max \[i puse o mân` peste a ei [i se aplec` spre ea.
– Nu-i nimic! Cine este obi[nuit cu astfel de... arome,
nici nu observ`.
– Nu cred c`...
Se \ntrerupse, deoarece cineva se oprise lâng` masa
lor. Ridicând ochii \l v`zu pe Nicolas... chipul furios al lui
Nicolas. Soarele d`dea str`luciri aurii pielii lui bronzate...
Ochii s`i alba[tri str`luceau de mânie.
– Ah, bun` ziua... spuse ea, descump`nit`.
Max \i l`s` mâna.
– Te-am c`utat peste tot, spuse Nicolas.
Aceste cuvinte ]â[nir` ca ni[te scântei de foc... Lea
sim]i un nod \n gât, apoi se uit` \n ochii s`i [i uit` de
restul lumii. Aerul p`rea s` vibreze \ntre ei. Erau singuri
pe p`mânt.
– Lea nu b`nuia c` v` ve]i vedea \nainte de dup`-
amiaz`, spuse Max, vizibil jenat.
Vocea lui risipi farmecul. Lea l`s` ochii \n jos. I se
p`rea c` revine dintr-o c`l`torie interplanetar`.
Max se ridic`, vizibil \mpotriva voin]ei sale. Era ca [i
cum Nicolas \l for]a s` plece.
– Ei bine, v` las. Mul]umesc pentru diminea]a aceasta,
Lea.
SFIDÅND PERICOLUL 109

– Eu v` mul]umesc! Am aflat atâtea lucruri noi. Acum,


[tiu cum s` aleg un pe[te.
Max râse, apoi, chemat la ordine de privirea dur` a
fotografului, b`tu \n retragere.
Nicolas se a[ez` \n fa]a Leei.
– E[ti incorigibil`! spuse el, foarte serios. Nu te pot
l`sa singur` un minut f`r` s`-l seduci pe primul venit!
– Nu \ncercam s`-l seduc... Doar l-am \nso]it pân` la
pia]`.
– Atunci, de ce naiba te ]inea de mân`?
– Nu te amesteca \n ce nu te prive[te! exclam` ea,
fierbând de mânie. Cu ce drept \mi pui aceast` \ntrebare?
Nu-]i apar]in, din câte [tiu...
Brusc, se ridic` [i se \ndep`rt`, incapabil` s`-i mai
suporte privirea. Tremura din tot corpul, \n prada unei
emo]ii inexplicabile. Ce se petrecea oare? Nicolas Hunt o
aducea \ntr-o stare \ngrozitoare.
El alerg` dup` ea [i o prinse de bra], târând-o spre
ma[ina lui ro[ie. Lea se urc` asemenea unui automat.
Dup` o clip`, ma[ina demar`. |n t`cerea ce se a[ternuse,
Lea se gândea c` \n via]a ei nu sim]ise o tulburare atât de
puternic`... Dar se schimbase atât de mult \n ultimile
cincisprezece zile!
Acum rulau printr-un cartier pe care nu-l cuno[tea,
unde str`zile \n pant` erau m`rginite de locuin]e
superbe. Case mari, albe, \nconjurate de gr`dini tropi-
110 MAYSIE GRIEG

cale fabuloase. Palmieri enormi dominau hibiscu[ii ro[ii,


crinii albi [i galbeni [i tot soiul de flori necunoscute.
– Ba da! declar` brusc Nicolas.
Perplex`, se \ntoarse spre el. Chipul s`u, din profil, \i
p`ru diferit, mai ferm [i mai hot`rât ca niciodat`.
– Poftim?
|i arunc` o privire rapid`, o sclipire albastr` \ntre
genele lungi [i negre.
– Ba da, \mi apar]ii.
Ea r`mase \nlemnit`, interzis`.
– Am \ncheiat un acord, continu` el. |]i aminte[ti? Un
fel de pact.
– Da, dar asta nu-]i d` nici un drept asupra mea,
murmur` Lea ro[ind.
Observ` atunci c` rulau \n plin` câmpie.
– Unde ne afl`m? \ntreb` ea \ngrijorat`. Nu m` duci la
hotel?
F`r` s` r`spund`, el angaj` ma[ina pe un drum con-
struit pe coasta muntelui. Lea p`li imediat, speriat` de
adâncimea pr`pastiei ce se c`sca la dreapta ei.
– Unde suntem? repet` ea, ag`]ându-se de bra]ul lui
Nicolas. Vreau s` m` \ntorc la hotel!
– Aten]ie! strig` el, \n timp ce ma[ina oscila periculos.
Nu este momentul s` m` deranjezi când conduc. Drumul
e \nc` alunecos... Stai lini[tit`. N-a[ vrea s` ne zdrobim de
stânci.
SFIDÅND PERICOLUL 111

Dup` o ascensiune periculoas`, când rug` cerul \n


fiecare clip` ca frânele s` nu cedeze, ajunser` pe o
\n`l]ime care domina portul.
– {i totu[i, ce c`ut`m aici? \ntreb` ea.
– Trebuie s` vizitez o cas` [i a[ vrea s` [tiu p`rerea
dumitale.
– Ai totu[i deja o vil` \n apropiere de „Baracuda
albastr`“, nu?
– Da, dar este prea aproape de zona turistic`. Am
nevoie de mai mult` lini[te... Am aflat c` s-ar g`si o cas`
de vânzare pe aici.
– Unde? \ntreb` ea mirat`, privind \n jur [i nev`zând
decât arbori.
Brusc, printre pomii cu coroan` bogat`, ap`rur` ni[te
ziduri albe [i un acoperi[ roz. Mul]i oameni ar fi consi-
derat acest loc mult prea s`lbatic [i izolat. Trebuia, \ns`,
s` te nume[ti Nicolas Hunt pentru a iubi un asemenea
loc! Apropiindu-se, descoperir` o gr`din` foarte bine
\ntre]inut`, cu peluze [i ronduri de flori. O alee m`rginit`
de copaci ducea la u[a principal` a casei. Nicolas scoase
din buzunar un set de chei. Lea \ncepea s` se simt` neli-
ni[tit`, singur` cu el \n acest loc pustiu.
– Nu e nimeni aici?
– Nu, de ce?
– Credeam c`...
– Ce credeai?
Ea f`cu un pas \napoi.
112 MAYSIE GRIEG

– Nimic... Prefer s` te a[tept afar`.


– Nu fi ridicol`! Am nevoie de p`rerea competent` a
unei femei.
O prinse cu putere de \ncheietur` [i o târ\ cu for]a \n
vestibulul \ntunecos. Furioas`, Lea se desprinse.
– Detest s` fiu atins`! strig` ea. Când spun nu,
\nseamn` nu! Nu \n]eleg de unde ai ideea absurd` c`
femeilor le place s` fie bruscate. |n orice caz, eu nu
suport! Te avertizez c`, dac` mai \ncerci, te lovesc cu
primul obiect ce-mi va c`dea \n mân`.
– Doamne! Ce caracter dificil! se lament` Nicolas,
deschizând o u[`. Acest salon este destul de spa]ios... Ce
p`rere ai?
Lea descoperi o camer` pu]in cam sinistr`, cu perdele
de un verde palid [i mobil` din bambus [i r`chit`.
– Vino s` vezi buc`t`ria! strig` el de departe.
I se al`tur`. Aici, pere]ii erau de un verde \nchis, iar
soarele se rev`rsa din bel[ug prin ferestre.
– Trebuie s` fie un adev`rat cuptor vara, zise ea.
– Cu siguran]`, ai dreptate.
Revenir` \n vestibul, iar el deschise u[a dormitorului.
Lea se retrase atât de nervoas` \ncât fu cât pe ce s` cad`.
Nicolas \i arunc` o privire \ntreb`toare.
– Ce te-a g`sit? Ah! |n]eleg... Nu te gânde[ti decât la asta?
E suficient s` vezi un pat, ca s`-]i \nchipui c` o s` sar pe dum-
neata? F`r` s` te gânde[ti, vrei s` fugi ca un iepure speriat!
SFIDÅND PERICOLUL 113

Ce putea s` r`spund` la asta? Adev`rul era c` nu se


\n[ela... |n fa]a acestui pat, primul ei reflex fusese s` fug`.
Dar, de cine voia, de fapt, s` fug`? De Nicolas sau... de
ceea ce sim]ea pentru el?
– Poate c`, la urma urmei, o faci inten]ionat...? Fuga
pr`zii excit` vân`torul, este cunoscut.
Lic`rul care juca \n ochii lui alba[tri spori tulburarea
Leei. El f`cu un pas spre ea. Lea se retrase c`tre perete, cu
inima b`tând puternic.
– M` \n[el? \ntreb` el.
Cu mâna sa bronzat`, \i mângâie chipul, urmând cu
vârful degetelor conturul gurii ei...
– R`spunde-mi. |ncerci s` m` \nnebune[ti, nu-i a[a?
Cu nervii \ncorda]i la maximum, \[i sim]ea inima
b`tând s`-i sparg` pieptul. Cu ochii fixa]i asupra lui,
paralizat` de o emo]ie prea intens`, \ncerc` s`-[i recapete
cu orice pre] sângele rece.
– Nicidecum! r`spunse ea pe un ton sfid`tor.
Probabil c` nu fusese prea conving`toare, fiindc` el
continua s` se apropie.
– Adev`rat?
Mâinile sale alunecar` de-a lungul bra]elor ei goale,
prinzându-i \ncheieturile. Brusc, Lea renun]` la orice
lupt`. Da, voia s` fie s`rutat`... Nici nu a[tepta altceva.
B`rbatul \[i \nclin` \ncet capul, l`sându-i tot timpul s`-l
resping`, dar ea nu se mi[c`.
114 MAYSIE GRIEG

|ncepu prin a-i atinge foarte u[or buzele cu ale sale.


Apoi, gura lui deveni mai \ndr`znea]`, mai provocatoare...
Frem`tând, ea \ntredeschise buzele. Atunci, dorin]a lui
Nicolas se \nzeci. P`r`sindu-i \ncheieturile, o imobiliz` la
perete [i o \mbr`]i[` cu aviditate. Cu o mân`, \i mângâie
pieptul, apoi cobor\ spre coapse, trezind \n ea, pân` la
ame]eal`, senza]ii voluptuoase. Cu ochii \nchi[i, cu capul
r`sturnat pe spate, se abandon` complet [i \[i petrecu
bra]ele dup` gâtul lui pentru a r`spunde mai bine
s`rutului s`u.
|n clipa urm`toare, Nicolas o ridic` \n bra]e [i o duse
\n dormitor. Ea deschise ochii, ame]it` de acest lung
s`rut, tremurând de dorin]`. Niciodat` un b`rbat nu
aprinsese \n ea flac`ra unei asemenea pasiuni. Pentru
prima dat` \n via]a ei, \n]elegea semnifica]ia cuvântului
dorin]`.
El o privea cu ochi str`lucitori, cu respira]ia t`iat`.
Când o \ntinse pe pat, ea \i sim]i mâinile tremurând. |nge-
nunche lâng` ea [i Lea \nchise ochii din nou. Trebuia s`-l
opreasc`... Trebuia s` afle c` nu era genul s` cedeze unui
b`rbat doar pentru c`-i pl`cea... Din nefericire, ceea ce
sim]ea pentru el era mai mult decât o atrac]ie banal`.
– Te doresc din prima clip`, murmur` el.
|ncepu s-o mângâie \ncet. Când \i deschise bluza, nu
schi]` nici un gest de \mpotrivire. Degeaba \i [optea
ra]iunea s`-l resping`, corpul nu-i d`dea ascultare.
SFIDÅND PERICOLUL 115

– Când te-am v`zut pe plaj`, am \n]eles imediat c` nici


o femeie nu m-a atras atât de mult ca tine... E[ti atât de
frumoas`, Lea...
Mâna lui se strecura sub bluza deschis` [i ea se \nfior`
de pl`cere.
– Te doresc... spuse el, cu un glas r`gu[it, aplecându-se
s`-i s`rute sânii.
Lea reac]ion` brusc. Deschise ochii [i privirea semea]`
[i sigur` de sine a lui Nicolas o [oc`. |n timp ce ea nu era
decât abandon, blânde]e [i tandre]e, el nu-[i ascundea
triumful, certitudinea victoriei... O dat` mai mult, se
l`sase prins` \n curs`... Cucerit` de un torent de senzua-
litate, uitase cum sunt \n realitate b`rba]ii. Trebuia s`
plece! S` fug` \nainte ca Nicolas s` \n]eleag` c` era pe
punctul de a se \ndr`gosti de el. Da, asta trebuia s` fac`!
Furia o cuprinse [i mai tare când sim]i mâna lui pe
fermoarul pantalonilor ei.
Cu pre]ul unui efort supraomenesc, \l respinse, s`ri
din pat [i se repezi spre u[`, \ncheindu-[i nervoas` nas-
turii bluzei. Nicolas l`sase cheile ma[inii pe o m`su]` din
vestibul. Le lu` \n trecere. Violen]a reac]iei sale trebuie s`-l
fi ]intuit locului, altfel ar fi ajuns-o. Sau poate se a[tepta
s` se opreasc` \n ma[in`? S-o cread` el! Va avea o sur-
priz`! Cu respira]ia aproape t`iat`, se instal` la volanul
Ferrariului ro[u [i demar`. Nicolas ap`ru \n pragul casei,
dar ea era deja departe.
116 MAYSIE GRIEG

Pe drum, \ncetini [i \ncepu s` reflecteze, conducând cu


pruden]` maxim`. Luase deja o decizie: va p`r`si insula.
|n ciuda tuturor hot`rârilor ei, Nicolas reu[ise s`-i mi[te
inima, dar ea nu dorea s`-l iubeasc`. Dac` pleca acum,
dac` jura s` nu-l mai vad` niciodat`, va putea s`-l uite cu
timpul. De la nefericita poveste cu Phil, [tia c` va reu[i
s`-l uite dac` voia cu adev`rat. Dragostea nu era decât o
iluzie, o capcan`...
Gar` ma[ina \n parcarea hotelului, \ncredin]`
recep]ionerului cheile [i urc` \n camer`. Blocat pe col-
ine, Nicolas nu putea reveni decât \n câteva ore. Telefon`
f`r` s` mai piard` o clip` la aeroport [i \[i rezerv` un loc
\n primul avion ce pleca spre Londra a doua zi. Apoi, \[i
f`cu valizele. Zece minute mai târziu, telefonul \ncepu s`
sune, dar ea nu r`spunse. |[i termin` bagajele \ntr-o
grab` febril` [i sun` la sora ei pentru a o anun]a c`
pleac`.
– Pleci? exclam` Chris. Dar de ce? Ce se \ntâmpl`?
– Trebuie s` plec. Te rog, Chris, nu m` \ntreba nimic.
Promite-mi c` nu vei spune nimic nim`nui.
Chris r`mase t`cut` un moment.
– Dac` a[a vrei... dar totu[i...
– Nu pot vorbi acum. Ah!... altceva. S` nu dai nim`nui
adresa mea sau num`rul de telefon din Londra. Nim`nui,
\n]elegi! Nu vreau ca cineva s` m` poat` g`si.
SFIDÅND PERICOLUL 117

– Dar ce s-a \ntâmplat? R`spunde-mi, Lea. Mie po]i


s`-mi spui! Sunt sora ta... Ce \nseamn` acest mister?
– Oh, Chris... Nu po]i s` faci ce-]i spun, f`r` s` m`
\ntrebi nimic?
– Nu!
Lea nu-[i putu st`pâni un hohot de râs.
– A[a e, \]i cer imposibilul, ai dreptate. Ei bine, ceea ce
mi s-a \ntâmplat are leg`tur` cu Nicolas Hunt.
– Vai de mine!
– {i nu vreau ca el s`...
– Stai lini[tit`, nu va ob]ine nici o informa]ie de la
mine, promise sora ei pe un ton r`zbun`tor.
– Ascult`... Nu \ndr`znesc s` ies din camer` nici m`car
pentru a merge la mas`. Mi-e team` s` nu m` \ntâlnesc
cu el. N-ai putea veni s` m`nânci cu mine \n camera mea?
Am putea sta de vorb` \nainte de plecare, pentru ultima
dat`!
– Voi fi la tine la ora opt. Dar n-o s` te plictise[ti,
\nchis` acolo toat` ziua? Ea de-abia ora
dou`sprezece...
– Voi face plaj` pe balcon. Dac` m` \ntind, Nicolas nu
m` va putea vedea de jos. Pe disear`! Vrei s` comand
masa?
– Da, sun` la buc`t`rie. Pentru mine cere langust` cu
maionez` [i salat`. Atât.
Din nou, Lea izbucni \n râs.
118 MAYSIE GRIEG

– Numai atât? {i vin?


– Cel mai bun! spuse vesel` sora ei [i \nchise.
Lea se a[ez` \n fa]a oglinzii de toalet`. Iat` regina
proastelor! |nc` un pas [i c`deam \n abis... {i [tiam c`
acest b`rbat este periculos. De ce m-am l`sat târât` \n
jocul lui?
Se \nro[i la amintirea emo]iilor pe care le resim]ise \n
bra]ele lui Nicolas Hunt. Dar nu, nu-l cuno[tea atât de
bine \ncât s` se \ndr`gosteasc` de el. Trebuie c` a fost
nebun` crezând \ntr-o asemenea absurditate. Vrusese pur
[i simplu s` iubeasc`, asta-i tot.
Se privi \n oglind`. Ochii ei verzi str`luceau \nc` de
pasiune... Furioas`, \ntoarse capul. |ncepând din momen-
tul acesta, nu se va mai gândi la Nicolas Hunt! Niciodat`!
|l va alunga definitiv din via]a ei. Va \nchide capitolul
pentru totdeauna. Chiar mâine!
Capitolul 8

Lea \[i croi drum printre sc`rile, sculele, vasele de


vopsele care ocupau tot timpul holurile de la B.B.C.
B`trâna cl`dire era \ntr-o stare jalnic`. Clan]ele de la u[i
c`deau de la sine, varul se transforma \n praf sau c`dea \n
pl`ci de pe tavanul fisurat [i trebuia tot timpul tencuit [i
zugr`vit. Acest [antier perpetuu d`dea impresia c` \]i
petreceai via]a \ntr-o cas` asediat`.
Aceasta era prima zi de munc` de când se \ntorsese
[i toat` lumea o felicita pentru cum ar`ta. Primul care
se extazie fu portarul care-i verifica legitima]ia la
intrare.
– Unde a]i fost \n vacan]` de v-a]i bronzat a[a? |n
paradis?
Apoi urm` secretara sa, care o privi stupefiat`, \nainte
de a exclama:
120 MAYSIE GRIEG

– V-a]i schimbat atât de mult, \ncât era cât pe ce s` nu


v` mai recunosc! Ce aer superb ave]i!
{i to]i colegii s`i i-au invidiat pielea aurie, când f`cu un
tur prin birouri. Afar` ploua m`runt. Sub cerul
plumburiu, trotuarele erau umede. Lea reg`sea Londra...
Nu remarcase niciodat`, \naintea acestei vacan]e, cât de
trist` era atmosfera aci. To]i cei pe care-i vedea aveau un
aer deprimat. Tenul le era palid [i ochii stin[i. Ea nu mai
era ca ei, tenul \i era str`lucitor [i ochii sclipitori.
– Unde ai fost, norocoaso? Spune-mi, s` alerg [i eu
acolo! strig` jurnalistul care prezenta informa]iile când o
\ntâlni pe culoar.
Ea se \ndrepta spre unul dintre editori cu un teanc de
hârtii \n mân`.
– |n Bahamas, r`spunse ea.
– {i ai reu[it s` te smulgi din acel paradis? Aici plou`
de dou` s`pt`mâni. Am impresia c` ruginesc.
– Stai lini[tit, George, vine [i rândul t`u. Ar fi mai bine
s` te gr`be[ti. Au mai r`mas dou` minute pân` la
\nceperea jurnalului...
El se \ndep`rt` alergând. Ceva mai departe, un munci-
tor \n salopet` alb`, c`]`rat pe o scar`, b`tea probabil
ni[te cuie, deoarece lovea puternic cu ciocanul \n perete,
fluierând vesel. Dintr-o dat`, u[a unui birou se izbi de
perete [i cineva url`:
– Nu termina]i o dat` cu zgomotul `sta? Intr`m \n
direct \n treizeci de secunde!
SFIDÅND PERICOLUL 121

B`rbatul mai d`du un ciocan \n perete [i se opri.


Evitând \n ultima clip` o g`leat` cu vopsea, Lea intr` \n
biroul [efului ei.
– Domni[oar` Winslow! exclam` secretara. Ce bine
v-a]i bronzat! V` a[teapt`...
|l g`si f`când jogging \n jurul camerei. |i f`cu semn s`
ia loc, f`r` a \nceta s` numere.
– Optsprezece... nou`sprezece... dou`zeci!
Lipsit de suflu [i cu o mân` \n dreptul inimii, \i trebui
un moment s`-[i revin`.
– Doctorul mi-a prescris exerci]ii, \i m`rturisi el Leei.
Dar n-am niciodat` timp s` alerg \n aer liber.
|n sfâr[it, se a[ez` la birou [i o privi atent.
– Pari \n mare form`, nu-i a[a? Unde ai fost? Ah, da, \n
Bahamas. |]i mul]umesc pentru vedere! Te-ai sim]it bine?
Cred c` m-a[ fi plictisit \ngrozitor... Sunt terenuri de golf
acolo?
– Sigur! r`spunse ea râzând. Acolo e regatul
distrac]iilor!
– Ah, bine, bine... Trebuie s`-]i vorbesc. Va trebui s`
modific`m pu]in concep]ia emisiunii dumitale [i s` facem
mai multe reportaje pe teren. |n studio, oamenii nu se
simt \n largul lor. Nu mai au nici o spontaneitate. Ce
p`rere ai?
– Cred c` e o idee extraordinar`!
Consider` inutil s`-i atrag` aten]ia c` tocmai repeta,
cuvânt cu cuvânt, un raport pe care i-l trimisese \n urm`
122 MAYSIE GRIEG

cu dou` luni. Se bucura prea mult c` ob]inea ceea ce-[i


dorea de mult pentru a-i spune c` propunerea venea
chiar de la ea.
– Perfect. M` bucur c` e[ti de acord cu mine. M` gân-
desc de luni de zile la asta, s` [tii. O astfel de schimbare
nu se hot`r`[te a[a u[or...
– |ntr-adev`r.
– Sunt un om plin de idei, spuse el, cu un gest larg al
mâinii. Detest rutina. Nimic nu e mai r`u.
– Desigur...
– Dar ]in ca angaja]ii mei s` m` urmeze pe aceast` cale.
Doresc s` m` asigur de sprijinul dumitale \nainte de a
ac]iona.
– Oh, dar v` sus]in \n \ntregime!
– {tiu c` atunci când am creat aceast` emisiune, am
dorit s-o facem mai ales direct \n studio, dar formula s-a
r`suflat. Trebuie s` [tii s` evoluezi.
– F`r` \ndoial`.
– A g`si idei [i a veghea, mai ales, la realizarea lor. Asta
e sarcina mea, nu? Dar nu trebuie neglijat aspectul mate-
rial al treburilor... Reportajele exterioare const` scump,
[tiu...
– Da, dar...
– Vom \ncerca s` limit`m cheltuielile. |n nici un caz,
nu trebuie s` ne dep`[im bugetul. Suntem func]ionari,
Lea [i...
SFIDÅND PERICOLUL 123

|n timp ce el vorbea, ea se uita la ferestrele ce [iroiau


de ploaie [i se gândea la soarele de la tropice...
Conducând-o la aeroport, Chris \i spusese:
– M-am gâdit la conversa]ia noastr`. Ai dreptate. Am
nevoie de vacan]` [i \mi voi lua una, dar la sfâr[itul lui
septembrie. Nu-l pot l`sa pe Edward s` se ocupe de toate
\n plin sezon. Voi pleca singur` câteva s`pt`mâni pentru
a-mi pune ideile \n ordine. Decizia de a face un copil tre-
buie, nu-i a[a, luat` \n doi. Dac` l-a[ for]a s` accepte n-a[
ajunge la nimic bun. Am multe la care s` m` gândesc. {i
chiar vreau un copil. Nu e doar un pretext ca s` nu mai
muncesc. Poate c`-mi va lua un an sau doi ca s`-l
obi[nuiesc pe Edward cu ideea, dar nu-mi pot imagina
via]a f`r` copii.
– N-a]i vorbit niciodat` despre asta \nainte de a v`
c`s`tori?
– Pentru mine, era de la sine \n]eles. M` gândisem c`
avem destul timp s` mai vorbim. Acum, totul s-a schim-
bat. Nu-l mai \n]eleg pe Edward... Am impresia c` tr`iesc
cu un str`in [i câteodat` m` \ntreb dac` l-am \n]eles cu
adev`rat vreodat`.
Lea nu-[i putea aminti cuvintele surorii ei f`r` o anu-
mit` nelini[te. Chris p`rea decis` s` mearg` pân` la cap`t.
Ea [i so]ul ei evoluaser` diferit f`r` s`-[i dea seama, iar
acum c`s`toria lor trecea printr-un moment greu.
|nfruntarea p`rea inevitabil`.
124 MAYSIE GRIEG

Când [eful ei termin` micul discurs lipsit de surprize,


Lea o lu` din nou pe drumul – periculos! – c`tre biroul
ei. Teancuri enorme de hâr]oage se adunaser` pe masa de
lucru cât lipsise. Se puse curajos pe treab`.
C`tre ora dou`, ridic` nasul din hârtii. |nfometat`, se
\ndrept` spre sala de mese [i alese o salat` [i un suc de
portocale. C`ut` o mas` liber`, când \l v`zu pe Phil a[ezat
aproape de ea. Singur, \n fa]a unei cafele, era aplecat
asupra unui dosar. Se \ndrept` discret \n partea opus`.
Instalat` \n fa]a t`vii cu mâncare, \[i d`du brusc seama
c` \l rev`zuse pe Phil, iar asta o l`sase complet
indiferent`... Nu sim]ise nici triste]e, nici regret. Poate
pu]in dispre], amestecat cu ironie. Se \n[elase cu totul
asupra lui [i \[i pl`tise scump gre[eala. Dar lec]ia fusese
fructuoas`. Niciodat` nu va putea s-o repete!
– Tu e[ti? S` nu te mai recunosc! exclam` o voce
familiar` din spatele ei.
Ridic` spre Phil o privire de ghea]`.
– E[ti splendid`! repet` el, devorând-o din ochi.
Ea purta o rochie de in turcoaz, al c`rei decolteu [i
culoare f`ceau s` ias` \n eviden]` frumoasa culoare a pielii.
– Bun` ziua! r`spunse ea pe un ton neutru.
El se a[ez` \n fa]a ei [i o privi a[a cum f`cea pe vremuri.
– Nu te-am v`zut niciodat` atât de frumoas`...
– Mul]umesc.
– Te-am sunat ieri. Secretara mi-a spus c` nu te-ai
\ntors \nc`. Te-ai distrat bine?
SFIDÅND PERICOLUL 125

– Da!
Ce impruden]`! |i telefonase! Pentru o clip`, se gândi
s`-l insulte, dar decise c` nu merit` nici m`car atâta lucru.
– Am spus c` r`mânem prieteni, \]i aminte[ti?
– Nu, nu-mi amintesc deloc.
|ncepea s-o enerveze teribil. Ah, era la fel de seduc`tor
ca \ntotdeauna. Dar sim]ea cel mai profund dispre] pen-
tru ceea ce se ascundea sub aceast` fa]ad`.
– Suntem, totu[i, adul]i, sim]i el nevoia s` spun`.
– {i ce-i cu asta?
Dar nimic nu p`rea s`-l descurajeze. Ea \ncepu s`
m`nânce.
– E[ti \ntr-adev`r superb`, s` [tii.
Da, o [tia. |n aceast` diminea]`, \n oglinda din baie,
v`zuse o creatur` tân`r` [i frumoas`, cu pielea aurie [i
ochii str`lucitori.
– Bronzul st` minunat blondelor, continu` el. E[ti
r`pitoare.
Ea continu` s` ignore torentul de complimente pân` la
sfâr[itul mesei. Apoi se ridic`. Phil \[i lu` un aer mirat.
– Unde te duci?
– S` caut o cafea. Apoi, m` voi \ntoarce la mine, \n
birou, ca s-o beau lini[tit`!
Când reveni cu un pahar de cafea, Phil disp`ruse. Dar,
oare, ce sperase? Dup` tot ce o f`cuse s` sufere, doar nu
se putea a[tepta s`-l vad` cu pl`cere! Sau poate c` are
memoria prea scurt`.
126 MAYSIE GRIEG

|n acea sear`, ie[ind din birou, se \ntâlni cu Bridie, o


prieten` de la serviciul politic. Dup` ce se extaziase [i ea
pentru bronzul Leei, o luar` c`tre sta]ia de metrou
Oxford Circus. Ploaia continua.
– Ce vreme urât`! exclam` Bridie, \n timp ce-[i f`ceau
loc prin mul]imea de oameni uda]i pân` la piele. De fapt,
[tii ultima noutate? Phil i-a dat papucii am`râtei care ]i-a
luat locul. Nici o femeie nu rezist` cu el. E[ti singura care
l-a re]inut mai mult de cincisprezece zile.
Pornir` pe scara rulant` care ducea la tren.
– Tipul `sta e un adev`rat pericol public, concluzion`
Bridie.
– Mie-mi spui? {tii c` a \ndr`znit s` \ncerce s` m`
aga]e, mai devreme, la sala de mese?
– Imposibil! Sper c` nu te-ai jenat s`-i arunci tarta cu
caise \n fa]`!
– Numai c`... nu luasem tart`, m`rturisi Lea râzând.
– Ai f`cut foarte bine, era de nemâncat! Dar am nevoie
de calorii \n acest moment. |n serviciul meu suntem
strivi]i de treburi. Cea mai mare parte dintre colegi sunt
\n vacan]`. Sunt epuizat` efectiv! Dar continu`, ce i-ai
r`spuns lui Phil?
– Mai nimic. Nu merita nici s` deschid gura ca s`-i mai
spun ceva!
Bridie izbucni \n râs. Dar u[ile se deschiser` \n fa]a lor
[i o maree uman` le \mpinse \n vagonul deja plin. Lea
SFIDÅND PERICOLUL 127

reu[i s` se strecoare pe un scaun, pe care \l \mp`r]i cu


prietena ei. La fiecare oprire, oamenii se repezeau c`tre
ie[ire, c`lcându-le pe picioare \n trecere.
– Cred c` a[a e [i-n iad, declar` Bridie, pe un ton
lugubru. C`l`torie f`r` sfâr[it cu metroul, la o or` de
vârf... un tunel interminabil [i con[tiin]a c` nu po]i sc`pa
niciodat` din acest univers...
Lea fu str`b`tut` de un fior.
– Taci! M` sperii!
– Regre]i Bahamasul, nu-i a[a? \ntreb` Bridie râzând.
|n loc s`-i r`spund`, Lea rev`zu zilele idilice petrecute
cu Nicolas pe marea \nsorit`. Nostalgia \i strânse inima.
– B`rba]ii de acolo sunt, \ntr-adev`r, atât de minuna]i
ca \n pliantele publicitare? \ntreb` Bridie, privind-o cu
coada ochiului.
– Am \ntâlnit unii destul de frumo[i, recunoscu Lea.
– Haide, poveste[te-mi, ai avut un adorator?
|n acel moment, garnitura metroului se opri la sta]ia
unde cobora Lea.
– Unul? m` faci s` râd. Am avut mai mul]i! Dar cobor
aici. Pe mâine...
– O s`-mi spui totul? Promi]i?
Lea \i f`cu semn c` da. Apoi, ducându-se c`tre cas`, se
gândi la cea pe care Phil tocmai o p`r`sise. |ntr-un fel, era
pl`cut s` [tie c` nu era nici prima [i nici ultima tr`dat`. |n
aceast` cip`, undeva, \n ora[, o alt` femeie suferea, a[a
cum suferise ea cu trei s`pt`mâni mai \nainte, cu inima
128 MAYSIE GRIEG

zdrobit`, trist` [i umilit`. Ar fi trebuit s-o invit pe la


mine, se gândi Lea. |n mod sigur, i-a[ fi ridicat moralul...
|[i preg`ti o omlet` cu brânz`, felicitându-se c` termi-
nase cu Nicolas f`r` s` sufere. Dar sc`pase exact la timp.
I-ar fi fost foarte u[or s` se \ndr`gosteasc` de el. Din feri-
cire, experien]a cu Phil o \nv`]ase c` nu trebuie s` con-
funzi atrac]ia fizic` [i dragostea.
Mânc`, sp`l` vasele [i se instal` pe canapea, cu un
teanc de dosare. Dar munca o r`puse rapid [i se duse la
culcare devreme.

***

Via]a ei \[i reluase cursul normal. Din când \n când \l


vedea pe Phil de departe, pe culoare [i \n sala de mese,
f`r` s` simt` nici o emo]ie. Mai ales c` to]i colegii p`reau
c` au uitat episodul logodnei lor rupte. |ncetaser` s-o
trateze cu prea mult` aten]ie, ca [i cum ar fi fost bolnav`
[i \ndr`zneau din nou s` vorbeasc` despre Phil \n fa]a ei.
Pe scurt, totul mergea bine. {i, totu[i... da, câteodat` când
\[i monta emisiunea, se surprindea visând la str`zile pline
de soare [i la vilele albe, sau la dâra luminoas` pe care o
l`sa barca lui Nicolas pe apa atât de albastr`...
|n cele mai nea[teptate clipe, \i revedea brusc, cu
mult` claritate, fa]a bronzat` [i privirea ironic`. Atunci, se
str`duia s` [i-l alunge din minte, sigur` c` amintirea lui va
disp`rea. Dar imaginea lui continua s-o obsedeze. |[i
SFIDÅND PERICOLUL 129

reamintea anumite cuvinte ale lui, râsul lui [i cu o clari-


tate nea[teptat` – contactul corpului lui puternic cu al ei,
când dansaser` \mpreun`... Devenea o obsesie. Dac` ar fi
putut descoperi motivul, oare ar fi putut sc`pa? |n reali-
tate, Nicolas \i lipsea tot mai mult cu fiecare zi.
|ncerc` s` domine r`ul prin r`u, luând modelul
terapiei homeopatice. Timp de mai multe s`pt`mâni,
accept` un mare num`r de invita]ii. |ntr-o sear`, se duse
s` m`nânce \mpreun` cu Bridie, prietenul ei [i un prieten
al acestuia.
– Vei vedea, prietenul lui Roger este acceptabil, \i
spusese Bridie. Nu este deosebit de frumos, dar te
cucere[te pe m`sur` ce-l cuno[ti. O s` te plac`. E p`cat c`
fetele nu prea se intereseaz` de el, dar este atât de timid...
Lea se interes` de el. Petrecu cinci ore \n compania sa
[i se plictisi de moarte. Prietenul lui Roger parc` era un
bloc de ghea]`! |ncerc` \n zadar s`-i smulg` un cuvânt,
dar f`r` succes. El se mul]umi s-o fixeze cu ochii goi,
lipsi]i de expresie. Dup` dou` ore de eforturi, abandon`
\ncercarea [i se refugie, la rândul ei, \ntr-o t`cere
moroc`noas`. A doua zi, Bridie veni s-o vad`.
– {tiu c` nu este foarte vorb`re], dar i-ai pl`cut mult,
Lea. E foarte emotiv, asta-i tot. Data viitoare...
– Ah, nu!... Asta nu!
– Ascult`... insist` Bridie.
– Nu! i-o t`ie scurt Lea. Prietenul lui Roger [i cu mine
nu suntem deloc pe aceea[i lungime de und`.
130 MAYSIE GRIEG

***

|n weekendul urm`tor, mama Leei telefon` pentru a-i


anun]a sosirea lui Chris la sfâr[itul s`pt`mânii.
– Pleac` \n vacan]` \n Norvegia, ad`ug` ea.
– |n Norvegia? Ce s` caute acolo?
– Crede c` asta o va schimba.
– Sunt convins`! Sper c` vine s` ne vad`, mai \ntâi.
– Va r`mâne \n Anglia numai dou` zile... Ce p`cat c`
Edward n-o va \nso]i! Desigur, el trebuie s` se ocupe de
hotel. A l`sat-o pentru c` a fost bolnav`. Doctorul i-a
prescris odihn`...
– Ce are?
– Ah, nimic grav. Un pic de anemie, cred.
– Desigur, datorit` surmenajului... Când sose[te? Dac`
nu lucrez, o s` trec s-o \ntâmpin la aeroport.
– Avionul ei aterizeaz` la ora [apte, vineri seara... Crezi
c` po]i s` te duci? Ar fi minunat. O voi suna s`-i spun.
– Nu, \n nici un caz. Ar fi mai bine s` nu-i promit. {tii
cum este la mine, la serviciu. Câteodat` avem [edin]e
seara...
Dar \n weekendul urm`tor, reu[i s` scape mai devreme
[i ajunse la aeroportul Heathrow chiar \nainte de ora
[apte. Când se anun]` sosirea avionului, se amestec` \n
mul]imea care se \ngr`m`dea la bariere. V`zând p`rul
blond al surorii sale, ridic` mâna ca s`-i fac` semn.
SFIDÅND PERICOLUL 131

Dintr-o dat`, se sim]i cu mâna imobilizat` \n aer [i-i pieri


culoarea din obraji. Chris nu era singur`. Lâng` ea, cu un
pas non[alant, mergea Nicolas Hunt...
Lea ar fi vrut s` fug` \nainte s` fie v`zut`, dar sora sa
deja o z`rise. |[i d`du seama c` nu mai putea s` scape...
}eap`n` ca un b`], Lea a[tepta, sperând c` fa]a nu-i va
tr`da emo]ia pe care o sim]ea.
– E[ti o scump` c` ai venit s` m` \ntâmpini! strig`
Chris, strângând-o \n bra]e. Ce surpriz`! {i mama nu
mi-a spus nimic.
– Nu eram sigur` c` voi putea fi liber`.
Nu \ndr`zni s` ridice ochii la Nicolas, dar pân` la urm`
trebui s`-l priveasc`... Luându-[i pân` la urm` curajul,
\ntoarse capul spre el. Se lovi de o privire la fel ca
Antarctica \n plin` iarn`! Nici m`car nu-i spusese bun`
ziua. Remarcând groaznica \ncurc`tur` a surorii ei, Chris
\ncepu s` vorbeasc` f`r` noim`.
– Detest s` stau jos atâta timp! Sunt moart` de
oboseal`... M`car bine c` nu plou`. Ei, n-are nimic! Când
i-am telefonat mamei, mi s-a p`rut c` plou` toren]ial. Am
citit \n ziar c` Anglia nu a mai cunoscut o asemenea var`
ploioas` de cincizeci de ani!
Lea d`du din cap zâmbind, f`r` s` scoat` un cuvânt.
Modul \n care o privea Nicolas era de-a dreptul un supli-
ciu. Ce contrast fa]` de b`rbatul vesel pe care-l cunoscuse
\n Bahamas! Nimic nu mai este la fel, se gândi ea, cu
inima strâns`.
Capitolul 9

– Mi-a spus mama c` inten]ionai s` iei ultimul tren


c`tre Torminster. Nu ]i-ar pl`cea s` petreci noaptea la
mine? propuse Lea. Am putea pleca \mpreun` mâine
diminea]`. Este un tren la ora opt [i zece, care ajunge pe
la dou`sprezece. Te-ai sim]i mai bine dup` un somn bun.
– E[ti sigur` c` nu te deranjez?
– Nu fi prostu]`. Sigur c` nu! Dac` ne gr`bim pu]in,
am putea g`si un taxi.
Lea puse mâna pe c`ruciorul de bagaje, dar Nicolas o
respinse ferm [i calm.
– M` a[teapt` o ma[in`. O s` v` las acas`.
Cele dou` surori \l l`sar` s` mearg` \nainte.
– |mi pare r`u! exclam` Chris, când el era destul de
departe. Dac` [tiam c` vii s` m` \ntâmpini, te-a[ fi pre-
venit. Nicolas m-a sunat ieri s`-mi spun` c` pleac` la
SFIDÅND PERICOLUL 133

Londra cu acela[i avion ca [i mine. S-a oferit s` m`


conduc` [i n-am putut s`-l refuz... Nu mi-a trecut prin
minte c` vei veni la aeroport. Mama nu mi-a spus nimic.
– Nu-i grav.
– Ah, da? Uite ceva nou!
– Poate, dar Insulele Bahamas sunt departe, [tii...
apropo, ce mai face Edward?
Chris izbucni \n râs.
– E foarte furios! Nu glumesc. Dimpotriv`, a luat
lucrurile foarte bine. Când m-a v`zut bolnav`, a avut un
adev`rat [oc...
– Ce-ai p`]it, de fapt?
Lea \[i g`sise sora \n plin` form`. Dar bronzul f`cea tot
efectul.
– Am prins un microb care m-a ]intuit la pat o
s`pt`mân`. Am avut febr` mare. Am delirat o noapte
\ntreag`. Doctorul i-a spus lui Edward c` eram la cap`tul
puterilor [i aveam nevoie de o vacan]`. Cred c` a exage-
rat pu]in. {tia c` vreau s` plec... Edward a fost formidabil.
Va conduce hotelul de unul singur, \]i dai seama?
– {i \ntre voi, cum mai merg lucrurile?
– De când am fost bolnav`, situa]ia s-a ameliorat
radical. Chiar i-a fost fric`. Asta l-a [i f`cut s` reflecteze.
Oamenii se obi[nuiesc u[or cu un stil de via]` [i nu le
place s`-l schimbe. E un fel de lene. Edward tr`ia ca \n
sânul lui Avram. Era momentul s`-l scutur pu]in!
134 MAYSIE GRIEG

Expresia surorii sale o f`cu pe Lea s` râd`. Nicolas le


a[tepta la u[`. O privea. Lumina \nser`rii \l f`cea s` par`
[i mai bronzat ca \nainte. Privirea lui rece [i ciudat de fix`
o tulbur` pe Lea.
– Ma[ina mea e \n parcare, spuse el. Lucr`torul de la
garaj c`ruia i-am \ncredin]at-o a adus-o ieri. Este o
doamn` \n vârst`, care are nevoie de \ngrijiri permanente.
Lea \n]elese mai bine sensul cuvintelor lui când v`zu
faimoasa ma[in` – un Jaguar albastru enorm, cu linii
splendide. Era un model de colec]ie, \n bun` stare. O
juc`rie care costa probabil greutatea sa \n aur.
|n timp ce Nicolas \nc`rca valizele \n portbagaj, Chris,
uluit`, mângâia formele unduitoare ale caroseriei str`luci-
toare.
– Ce minun`]ie! O ave]i de mult?
– De doi ani. I-am m`rit puterea motorului, desigur.
|mi plac ma[inile rapide.
Lea se strecur` pe bancheta din spate, \mpreun` cu sora sa.
– Unde s` v` duc? \ntreb` el, a[ezându-se la volan.
O contempl` \n oglinda retrovizoare. Tulburat`, \i
d`du adresa cu o voce care tremura. Ie[ir` din parcare [i
merser` pe drumul spre Londra. Chris privea periferia
suprapopulat` cu un aer mirat.
– Nu cred c` a[ mai putea tr`i aici! Ce circula]ie. E tot
timpul la fel?
– Nu, r`spunse Lea, de obicei e mai r`u...
– E ciudat cât de repede putem uita... N-am plecat de
prea mult` vreme, dar nu-mi mai amintesc nimic.
SFIDÅND PERICOLUL 135

– Periferia, totu[i, nu s-a schimbat prea mult.


– Cum \]i merge la locul de munc`? |]i place la fel de
mult? Cu ce te mai ocupi acolo?
– Tot aceea[i emisiune. Cred c` o s` schimb lucrurile
\n curând. |n meseria asta, trebuie s` ai ambi]ie! Dac` nu,
prinzi r`d`cini.
– E[ti ambi]ioas`? interveni Nicolas pe un ton pe care
Lea \l g`si dispre]uitor.
– De ce n-a[ fi? \ntreb` ea.
El ridic` din umeri.
– |ntr-adev`r. |n]eleg din asta c` e[ti.
– Vreau s` reu[esc \n meserie, da. Ce rost ar avea s` te
apuci de ceva dac` nu vrei s` avansezi?
– Nu te ambala prea tare! Am pus [i eu o \ntrebare, f`r`
gânduri ascunse. De ce reac]ionezi \ntotdeauna atât de
agresiv?
Lea se refugie \n t`cere. El era cel agresiv! Pentru a
destinde atmosfera, Chris \ncepu s` povesteasc`
despre festivalul care se desf`[urase pe insul` \nainte
s` plece. Descrise evenimentul \n cele mai mici
detalii, iar când termin`, Lea \[i d`du seama c` erau la
Londra.
– Acum, te rog s` m` ghidezi, spuse Nicolas.
Cum se aplec` \n fa]` ca s` priveasc` pe geam, Lea \i
surprinse profilul puternic, nasul drept, gura ferm`. Sim]i
for]a extraordinar` care emana din el. |n scurt timp,
ajunser` acas` la ea.
136 MAYSIE GRIEG

Cele dou` surori coborâr` din ma[in` [i Nicolas scoase


bagajele lui Chris. Lea \ncerc` s`-i ia o valiz`, dar el o
respinse, a[a \ncât nu insist`. Voia s` joace rolul b`rbatu-
lui puternic? Cu atât mai bine!
– Ce apartament? \ntreb` el, cu o valiz` \n fiecare mân`.
Ea \i spuse [i el se \ndep`rt` imediat.
– E \ntr-o dispozi]ie \ngrozitoare, [opti Chris.
– A fost la fel de dezagreabil [i pe drum?
– Din contr`, a fost foarte vesel, spuse Chris, cu un surâs
mali]ios. I s-a schimbat dspozi]ia de când te-a v`zut pe tine...
Evident, nici el nu se a[teptase la o astfel de \ntâlnire.
Probabil c` sora ei \i spusese c` n-o a[teapt` nimeni la
aeroport... Expresia lui glacial` ar`ta c` totul se terminase
\ntre ei.
Lea c`uta cheia \n po[et`. Ar trebui s` \ncetez s` visez,
\[i spuse ea. N-a existat niciodat` prietenie \ntre noi... Nu,
ci leg`turi mai adânci, de care nu reu[ea s` scape...
Deschise u[a, iar Chris [i Nicolas o urmar` \n vestibul.
El puse jos valizele [i dup` ce arunc` o privire \n jur,
spuse cu r`ceal`:
– Eu am plecat. Vacan]` pl`cut`, Chris. Ne vedem la
prim`var`...
– Da. Mul]umesc mult c` ne-a]i adus pân` aici.
Chris arunc` o privire \ntreb`toare c`tre Lea.
Nici m`car nu-i oferea ceva de b`ut? Lea ezit` o
secund`, apoi \ntreb` pe un ton poiticos, f`r` nici un
entuziasm:
SFIDÅND PERICOLUL 137

– Pot s` v` ofer ceva de b`ut? Poate o cafea?


– Nu, mul]umesc, sunt gr`bit, r`spunse el t`ios.
|nainte ca ea s` aib` timp s` mai spun` ceva, el
disp`ru. Se va gândi la toate acestea mai târziu. Pentru
moment, trebuia s-o instaleze pe Chris \n camera de
oaspe]i, s` fac` ceva de mâncare [i s` sune la p`rin]ii lor
pentru a-[i anun]a sosirea a doua zi diminea]`.

***

A fost un weekend foarte agreabil. Vremea era


superb`. Sâmb`t` mâncar` \n gr`din`, apoi domnul
Winslow se duse s` se ocupe de rondurile lui de crizan-
teme. Lea [i Chris \[i ajutar` mama s` spele vasele, \nainte
de a o \nso]i \n sat, la cump`r`turi. Se plimbar` prin pia]`,
admirând frumoasa biseric` ce data din secolul al XV-lea,
cârciuma pitoreasc` din cl`direa cu pere]ii acoperi]i de
ieder` [i enormul bazin de granit, unde un copil se juca
lini[tit cu o b`rcu]`. Dup` ce v`zur` toate minun`]iile sat-
ului, se \ntoarser` s` ia ceaiul \n gr`din`.
Duminica fu chiar mai lini[tit`. Dup` un mic dejun
copios, \n timp ce p`rin]ii lor \[i f`ceau siesta, fetele
deciser` s` fac` un pic de mi[care, mergând pe câmp. La
dou` ore de la plecare, \[i d`duser` brusc seama c` se
r`t`ciser`. Un ]`ran le ar`t` drumul [i astfel reu[ir` s`
ajung` acas` la timp ca s` ia trenul de Londra.
Doamna Winslow \[i ascunse cu greu iritarea. Chris \i
mo[tenise caracterul autoritar.
138 MAYSIE GRIEG

– Unde a]i fost? A]i plecat de dou` ore! Abia ne-am


v`zut... Sincer, Lea, asta nu e deloc frumos.
– Sunt la fel de vinovat`, spuse Chris.
– Pe ea o vedem mai des decât pe tine, de aceea o cert.
– |mi pare r`u, mam`, spuse Lea.
Tol`nit \n fotoliul s`u, domnul Winslow \i f`cu un
semn discret cu ochiul, ceea ce o f`cu s` râd`. So]ia lui \l
privi b`nuitoare.
– Tat`l vostru ar face mai bine s` v` conduc` la gar`!
Cred c` v` voi \nso]i [i eu, am chef s` fac o mic` plimbare
\n seara asta.
Plecar` cu to]ii. |n aer plutea acea dulcea]` atât de spe-
cific` a dup`-amiezelor engleze[ti. Se apropia toamna.
Frunze ro[ii [i brune se adunau pe trotuare. Clopotele
r`sunau \n dep`rtare.
– Ai mare noroc s` tr`ie[ti aici, \i spuse Lea tat`lui ei.
Mama lor vorbea cu Chris, \n spate. Tat`l \[i fuma pipa,
privind drumul ce [erpuia \n jos, spre gar`.
– {tiu, asta am visat toat` via]a. Exist` oameni care sunt
decep]iona]i când li se \mplinesc visele, dar eu nu fac
parte dintre aceia. Locuiesc acolo unde doresc [i fac ceea
ce vreau. E formidabil.
– Sunt bucuroas` s` te v`d atât de fericit, tat` drag`.
Ea contempl` cu tandre]e firele argintii care \i \nspicau
p`rul negru [i ridurile mici de pe fa]a vesel`. Sub vechea
lui hain` de tweed, umerii \ncepeau s` se lase pu]in,
observ` ea cu strângere de inim`. I se spusese
\ntotdeauna c` sem`na cu tat`l ei [i era mândr` de asta.
SFIDÅND PERICOLUL 139

|n schimb, Chris era maic`-sa leit`. Avea acela[i


temperament energic [i extrovertit, chipul voluntar,
tenul... Dac` o priveai pe doamna Winslow, \]i d`deai
seama u[or ce va deveni Chris peste dou`zeci de ani. Lea
avea un chip mai fin [i mai sensibil, p`rul mai deschis [i
ochii mai vis`tori, pe când cei ai lui Chris str`luceau plini
de dinamism. |ntre cele trei femei exista, totu[i, un aer de
familie. Dar Lea [tia c` dac` se \n]elegeau a[a de bine era
din cauza tat`lui lor. De un calm impenetrabil, umorul
s`u aplana toate conflictele familiale.
A doua zi diminea]`, Chris plec` devreme, bucuroas`
la gândul vacan]ei. Lea \[i relu` munca, mai pu]in vesel`
decât sora ei. De când \l rev`zuse pe Nicolas, obsesia de
care \ncerca s` scape revenea tot mai puternc`. Nu se mai
gândea decât la el. Era evident, \ns`, c` el o uitase...
|n fiecare zi, la birou, Lea primea multe prospecte
destinate s` promoveze piese de teatru, c`r]i, expozi]ii [i
filme. |i d`du dispozi]ie secretarei s` trieze tot ceea ce i se
p`rea demn de interes, pentru c` n-avea timp s-o fac`
chiar ea.
La cincisprezece zile dup` trecerea lui Chris, tocmai
intra \n birou când secretara \i aduse o invita]ie la una
dintre cele mai vestite galerii din Londra.
– Mi se pare ceva interesant, \i spuse ea. Original... Este
un artist foarte cunoscut [i n-a mai expus de câ]iva ani.
Aruncând un ochi pe invita]ie, Lea \ncremeni locului
citind numele lui Nicolas. Expunea fotografiile celor mai
140 MAYSIE GRIEG

frumoase femei din lume. Vernisajul avea loc s`pt`mâna


urm`toare [i Lea era invitat`. Un ciudat amestec de furie [i
de bucurie o cuprinse. Ceruse oare personal s` fie invitat`?
– V` duce]i? \ntreb` secretara.
– Poate, o s` m` gândesc.
|[i luase cronometrul, un teanc de casete cu
\nregistr`ri [i ad`ug`:
– Cobor \n studio. |ncerci s`-mi rezervi o jum`tate de
or` de \nregistrare mâine dup`-amiaz`? Am reu[it, \n fine,
s` ob]in un interviu de la chirurgul acela celebru. Este
foarte punctual, insist` s` fie programat dup`-amiaza.
– Voi insista, dar [ti]i cum e, \mi vor spune s`-l
programez la orele obi[nuite...
– Insist`, totu[i...
– Sigur, spuse tân`ra cu un u[or suspin. Va trebui s`-mi
folosesc din nou farmecul! Le voi spune c` sunte]i un
adev`rat tiran! Câteodat` merge... O s` li se fac` mil` de
mine [i-mi vor acorda ceea ce dori]i.
|n fa]a surâsului ei [iret, Lea izbucni \n râs. |n liftul care
o ducea la studio, se gândi din nou la Nicolas Hunt,
trecând \n revist` toate motivele pe care le avea pentru a-l
uita. |n multe privin]e, sem`na prea mult cu Phil. Era
seduc`tor, fermec`tor, amuzant [i vorbea bine... Dar nu
reu[ea s` trag` definitiv o linie peste povestea asta. De ce
nu se putea \mpiedica s` cread` c`, \n realitate, era unic?
Cuprins` de un impuls subit, decise s` se duc` la
vernisaj. |i va ar`ta c` nu se las` intimidat`. F`cea pe
SFIDÅND PERICOLUL 141

distantul? Ei bine, \i va r`spunde cu aceea[i moned`!


Orgoliul o \mpiedica s` se duc` singur`. Atunci, nu-[i
putea imagina c` avea nevoie de un b`rbat? Dar meseria o
pasiona, viitorul ei era promi]`tor, \[i iubea modul de via]`
[i oamenii cu care lucra. Nu, nu avea nevoie de un b`rbat.
|n timpul s`pt`mânii care preced` vernisajul, Lea \ncerc`
s` g`seasc` pe cineva care s-o \nso]easc`. |i elimin`, din ofi-
ciu, pe b`rba]ii c`s`tori]i, ceea ce reducea enorm num`rul
celor la care ar putea apela. |i excluse [i pe cei care mani-
festaser` un interes altfel decât profesional fa]` de persoana
ei. Nu-i mai r`m`sese decât Mike Cully, produc`tor la
departamentul de teatru [i, \n timpul liber, mare iubitor de
fotografii. Invitarea lui i se p`rea normal`, deoarece nu avea
decât dou` pasiuni: munca lui [i fotografia.
|ntr-o zi când prânzea la cantin`, \l v`zu stând la mas`
[i se apropie de el. Ridic` spre ea o fa]` foarte palid`,
\ncadrat` de un p`r negru [i aspru.
– Pot s` iau loc? \ntreb` ea.
– Cu pl`cere, r`spunse Mike, ar`tându-i un scaun. Nu
ne-am mai v`zut de mult timp! Ce mai faci, Lea?
|nchise dosarul din care tocmai citea.
– Sper c` nu era ceva important? \ntreb` Lea, gândin-
du-se c` poate \l deranjeaz`.
– Asta? Nu! nu... Liste de actori. Caut cu disperare o
actri]` capabil` s` imite accentul sco]ian [i pe cel ameri-
can. Trebuie, \n plus, s` aib` [i o voce de copil. A[a ceva
nu g`se[ti la orice col] de strad`.
142 MAYSIE GRIEG

Lea izbucni \n râs [i puse \n fa]a lui invita]ia lui Nicolas.


– Ce-i asta? \ntreb` Mike privind-o. Pot s-o citesc? Ia te
uit`, nu [tiam c` te intereseaz` fotografia...
– Crezi c` merit` deplasaresa?
– Dac` merit`? se indign` el. Dar nu [tii cine este?
Nicolas Hunt este unul dintre cei mai buni fotografi
din lume! Trebuie s` fi auzit m`car vorbindu-se despre
el! Dintr-un chip, poate face lucruri extraordinare.
Zilele trecute, la dentist, am v`zut \ntr-o revist` una
dintre pozele lui pe copert`. Magnific... Nu are nici un
trucaj \n fotografii, e numai magie. Magie, pur [i
simplu...
Lea asculta cu interes, bucuroas` c` cineva \l l`uda pe
Nicolas. Admira]ia lui Mike o fascina [i o umplea, \n
acela[i timp, de o mândrie absurd`.
– Trebuie neap`rat s` merg la expozi]ia asta, \ncheie
Mike. Tocmai \nghi]ise momeala, cu cârlig cu tot.
– Mergi cu mine, invita]ia e pentru dou` persoane.
– Cu cea mai mare pl`cere. Crezi c` va fi acolo? Crezi
c` vom putea s`-i vorbim? A[ fi foarte bucuros s`-l
\ntâlnesc!
– Va fi acolo... De fapt, \l cunosc. }i-l voi prezenta.
Câ[tigase de dou` ori! Dac` \l aducea pe Mike, era bine
ca Nicolas s` remarce...
– |l cuno[ti? Ar fi trebuit s`-mi spui! Te-a[ fi scutit de
aceast` lung` expunere, dac` [tiam c` vorbesc cu una
dintre prietenele lui.
SFIDÅND PERICOLUL 143

– Prieten` e cam mult spus... |l cunosc, asta-i tot. Fii


lini[tit, expunerea dumitale m-a interesat enorm. Nu
[tiam totul despre munca lui. L-am \ntâlnit acum dou`
luni, \n timpul vacan]ei.
– |n Bahamas! Sigur! exclam` el. A f`cut o serie de
fotografii acolo, acum doi ani. Erau atât de frumoase,
\ncât revistele se b`teau pe ele.
Chipul lui slab vibra de entuziasm, iar ochii \i
str`luceau. Purta \ntotdeauna ni[te blugi vechi [i o
c`ma[` deschis` la gât. Puteai s`-l confunzi cu un student
sau chiar cu un cânt`re] pop. Era un om pasionat, c`ruia
nu-i p`sa cum arat` sau ce cred al]ii despre el.
– Trebuie s` plec, spuse ea dup` o clip`. Cum facem
cu vernisajul? Bem un pahar \nainte de a merge? Cuno[ti
barul de lâng` Leicester Square? Vrei s` ne \ntâlnim acolo
la ora [apte?
– Voi fi acolo!
|n ziua vernisajului, veni acas` mai devreme decât de
obicei. Dup`-amiaz` se duse la un coafor foarte scump de
pe Bond Street. El \i f`cu o coafur` care corespundea per-
fect impresiei pe care voia s` i-o dea lui Nicolas. Voia s`
par` foarte profesional`. Alese o rochie de lân` bej, ele-
gant` [i totodat` sexy. |[i puse apoi ni[te cercei mici cu
rubine [i se machie cu grij`, \ntinzând pe tenul \nc` bron-
zat un strat sub]ire de fon de ten. Perfect, \[i spuse ea,
examinându-se \n oglind`. Nu-i mai r`mânea decât s`-[i
ascund` nervozitatea la ideea de a-l vedea pe Nicolas.
144 MAYSIE GRIEG

Mike Cully era la bar la ora stabilit`. Nu f`cu nici un


comentariu la adresa toaletei Leei, deoarece nici m`car
nu remarc` ce purta. Se lans` \ntr-un discurs tehnic
despre aparatele de fotografiat. Un pic vexat` de indife-
ren]a lui, constat` totu[i cu pl`cere c` Mike \mbr`case un
costum. |n onoarea lui Nicolas, desigur. Dorea s` fac`
impresie bun`, [i el... Cu c`ma[a sa albastru deschis [i
cravata bleumarin, ar`ta chiar prezentabil.
Ie[ir` din bar [i el \ncepu s` vorbeasc` despre munca
lui.
– Primim texte foarte interesante. Teatrul radiofonic
cunoa[te un fel de rena[tere. televiziunea a montat atât
de pu]in, \n ultima vreme \ncât actorii s-au \ntors la noi.
Cu atât mai bine! Radioul mi se pare mult mai pasionant
decât televiziunea. Dumitale, nu, Lea?
– Ba da, de aceea [i lucrez la radio.
– Nu vrei s` faci televiziune?
– Nu, pentru moment \n orice caz. Poate c` ar fi mai
bine pentru cariera mea, dar sunt foarte bucuroas` aici.
La intrarea \n galerie, o plasatoare zâmbitoare le d`du
ghidul expozi]iei, precum [i un pahar cu vin ro[u.
|ncercui numele Leei pe list`, apoi \i propuse s-o prezinte
drectorului galeriei [i lui Nicolas Hunt. Lea refuz` politi-
cos [i, urmat` de Mike, se amestec` printre vizitatori.
Fotografiile erau prezentate pe panouri mari de
lemn, aliniate cu art`. Invita]ii se plimbau printre ele,
admirându-le.
SFIDÅND PERICOLUL 145

|n timpul vizitei, Mike a vorbit tot timpul. Lea sfâr[i


prin a-l ignora, preferând s` foloseasc` mai mult ochii
decât urechile. Unele femei din fotografii erau celebre,
altele complet necunoscute. Toate erau superbe. Nicolas
alesese un unghi [i un decor diferit pentru fiecare.
Dincolo de aparen]a exterioar` se desprindea adev`rata
personalitate a modelului. Aveai impresa c` sunt
cuno[tin]e apropiate.
– Aceste fotografii vor fi publicate \ntr-un album, spuse
Mike dup` ce consultase catalogul. Dup` p`rerea mea, va
fi un best-seller.
Un mic grup de jurnali[ti care discutau cu \nsufle]ire,
trecu pe lâng` ei, \mbrâncindu-i \n trecere. Mike \i fulger`
cu privirea [i o lu` pe Lea de talie, tr`gând-o de-o parte.
– Nu pute]i fi mai aten]i? morm`i el la adresa grupului
turbulent.
Alertat de aceast` voce iritat`, un b`rbat \nalt, \n
smoching, se \ntoarse spre ei. Nicolas... V`zând bra]ul lui
Mike \n jurul Leei, chipul lui se \n`spri, iar sprâncenele i
se \ncruntar` amenin]`tor. O privi pe Lea, care sim]i un
nod \n gât sub privirea lui uciga[`. O ciudat` senza]ie de
ame]eal` o cuprinse. Oare se \n[elase \n privin]a lui de la
\nceput?
Capitolul 10

– Mike! spuse Lea cu o voce cât putea de calm`, voiai


s`-l cuno[ti pe Nicolas Hunt, nu-i a[a?
Urm`rindu-i privirea, Mike \l v`zu pe b`rbatul \nalt
care venea spre ei.
– El este? [opti el incitat. Da, \l recunosc! Nu-mi ima-
ginam c` e a[a de \nalt [i solid. Are ceva... amenin]`tor.
– Da, e adev`rat.
Acesta era, \ntr-adev`r, cel mai potrivit cuvânt pentru a
defini atitudinea lui Nicolas Hunt. Unde se afla b`rbatul
fermec`tor [i f`r` griji, pe care \l cunoscuse \n Bahamas?
– Este atât de mult` sensibilitate \n opera sa. Dac`-l
vezi, \ntâi nu [tii ce s` crezi, relu` Mike. Dac`-i vezi fa]a
asta dur`... e curios.
– Sst! O s` te aud`!
Nicolas se opri \n fa]a lor. Ea \i surâse larg.
giannijollys
SFIDÅND PERICOLUL 147

– Bun` seara! |]i mul]umesc pentru invita]ie [i te felicit


pentru expozi]ie. Este pasionant`. El este Mike, unul din-
tre colegii mei de la departamentul teatru. Ador`
fotografiile [i este unul dintre fanii dumitale.
F`r` nici un cuvânt, Nicolas strânse mâna ce i se
\ntinsese.
– Face]i o treab` absolut fantastic`! exclam` acesta din
urm` cu entuziasm. Sunt fericit s` v` cunosc.
Lea se \ndep`rt` pu]in, pentru a-i l`sa s` vorbeasc`.
Auzea vocea exaltat` a lui Mike [i pe Nicolas, care r`spun-
dea monosilabic. F`cea eforturi vizibile pentru a fi cât se
poate de politicos. Apoi, conversa]ia lor alunec` spre
tehnic`, pentru ca s` mai trag` cu urechea. Prefera s`
admire fotografiile. Cunoscuse atâtea femei superbe...
Nu, f`r` \ndoial`, n-avea ce s` spere de la el. Dar atunci,
cum oare s`-[i explice furia pe care o manifesta \n aceast`
sear`? Pentru a mia oar` se \ntreba ce se petrecea oare \n
mintea acestui diavol de b`rbat.
Se opri \n fa]a unei vedete de cinema fotografiat`
\ntr-o rochie de m`tase alb` \n stil grecesc. Dar, \n loc
s-o plaseze sub coloanele unui templu antic, Nicolas o
fotografiase la un balcon din Manhattan. Pe geamul
fumuriu din spatele ei se putea citi numele reflectat de
firma luminoas` a unui cinematograf. Lea contempl`
fotografia superb`, când auzi vocea lui Nicolas trezind-o
din reverie.
148 MAYSIE GRIEG

– E ultima dumitale victim`?


Ea tres`ri.
– Poftim? Despre ce vorbe[ti?
– Despre colegul dumitale. Când inten]ionezi s`-l
trimi]i la plimbare? B`rba]ii nu rezist` prea mult lâng`
dumneata! Câteva \ntâlniri [i apoi \i arunci ca pe ni[te
[osete vechi! Acesta pare prea fericit \nc` pentru a b`nui
ce-l a[teapt`. Cred c` e ultimul pe lunga dumitale list`.
M` \n[el, oare?
Ro[ie de indignare, ea r`spunse:
– Nu ies cu Mike. Este doar un coleg de serviciu, nimic
mai mult. Cum dorea s` vin`, l-am invitat s` m` \nso]easc`.
Vrusese, cu toate acestea, ca Nicolas s`-l considere pe
Mike drept iubitul ei, dar \[i schimbase p`rerea.
– De ce e[ti a[a de r`u? \ntreb` ea cu o lic`rire
sfid`toare \n ochi.
– Adev`rul e rareori flatant, din p`cate!
– Dar te \n[eli! Nu sunt deloc femeia pe care o crezi!
– Ah, desigur! Numai c` eu judec dup` fapte, nu dup`
vorbe. Dac` a[ avea chef [i timp, a[ \ncerca s` \n]eleg de
ce e[ti \ntr-o stare psihologic` atât de deplorabil`. Ce
anume te-a f`cut s` te transformi \ntr-o femeie incapabil`
s` tr`iasc` emo]ii sincere?
Vorbea pe un ton monoton [i rece, care o sperie pe
Lea mai mult decât dac` ar fi strigat. Ro[ie pân` \n vârful
urechilor, se temea s` nu fie auzit de cei din jur.
SFIDÅND PERICOLUL 149

– Vorbe[te mai \ncet! Te aude toat` lumea! [opti ea,


tremurând. Ceea ce spui este complet fals... nu \n]elegi
nimic...
Se \ntrerupse brusc. Nu-i putea explica de ce se poart`
a[a, f`r` a evoca logodna rupt` cu Phil, iar asta n-ar fi
suportat s` recunoasc`. De aceea, se repezi pe nea[tep-
tate spre u[`, uitând de Mike. Profund r`nit` de dispre]ul
lui Nicolas, era pe punctul s` izbucneasc` \n lacrimi. |i
\n]elegea furia, dar cum s`-i explice cum st`teau
lucrurile?
Afar`, \ncepuse s` plou`. Deja se formaser` b`ltoace
mari pe trotuare. Tremurând de furie [i de indignare,
c`ut` un taxi. Spera c` Mike n-a auzit cuvintele lui
Nicolas! Era suficient un singur cuvânt spus cuiva din
birou [i zvonul s-ar fi r`spândit imediat... repro[urile lui
Nicolas erau atât de nedrepte! Prin r`ceala ei, se ferea,
pur [i simplu, de suferin]e. Nu era rece [i insensibil`,
din p`cate. De altfel... ar fi preferat s` fie a[a, s` nu
\ncerce asemenea sentimente pentru un b`rbat care o
detesta.
Tocmai d`dea col]ul, când auzi ni[te pa[i \n urma ei.
Se uit` repede peste um`r [i v`zu chipul aspru al lui
Nicolas. Din fericire, ap`ru un taxi liber. Când o v`zu c`
se urc` \n ma[in`, Nicolas m`ri pasul. Lea se aplec` spre
[ofer [i-i spuse s` demareze.
150 MAYSIE GRIEG

– Domnul nu este cu dumneavoastr`, domni[oar`? se


mir` acesta.
– Nu.
Demar`. Prin oglinda retrovizoare, \l observ` pe
Nicolas s`rind [i el \ntr-un taxi. Inima \i st`tu \n loc. O va
urm`ri?
Ce s` fac`? S`-i cear` [oferului s-o duc` la un
cinematograf? Nicolas era capabil s` intre dup` ea. Ar fi
fost mai bine s` se duc` acas` [i s` \ncuie bine u[a. Dac`
ar fi sunat, nu i-ar fi deschis, asta-i tot. Arunc` din nou o
privire. Ma[ina lui Nicolas disp`ruse! |n loc s` fie u[urat`,
Lea c`zu \ntr-o descurajare total`. Via]a era, \ntr-adev`r,
prea complicat`...
Tocmai se preg`tea s` intre \n apartament, când
Nicolas ap`ru lâng` ea. Stupefiat`, nu avu timp s` mai
fac` nimic. |ncerc` s` intre repede, dar el o lu` f`r` mena-
jamente de bra] [i intrar` amândoi \n vestibul.
– Ce faci aici? \ntreb` ea, \ncercând cu disperare s`-[i
revin`. Vernisajul dumitale... Nu po]i s`-]i p`r`se[ti invi-
ta]ii! Ce vor crede?
– Pu]in \mi pas`! Am \nceput o discu]ie, am venit s-o
\ncheiem.
– Este o nebunie! |ntoarce-te la vernisajul dumitale.
El \nchise u[a [i se rezem` cu spatele de ea.
– La naiba cu vernisajul meu. Oricum, m` plictiseam
de moarte. O s` m` bârfeasc` mai bine \n absen]`. Poate
SFIDÅND PERICOLUL 151

vor fi chiar sinceri... Mi-ar fi pl`cut s` fii [i dumneata. {i


nu te mai preface surprins` c` m` vezi. {tiai bine c` o s`
te ajung.
– Nicidecum! min]i ea cu obrajii \n fl`c`ri.
– Ba da, Lea, [tiai. Ce-ar fi dac` am juca cinstit pentru
o schimbare? |nc` din prima zi m-ai acuzat c`-]i fac
avansuri [i nu ]i-am ascuns c` \mi pl`ceai. Nu neg nimic.
Eu sunt incapabil s` m` prefac... De ce fugi mereu de
mine?
– N-am nici un chef s` discut cu dumneata. La ce bun?
Sunt...
Se \ntrerupse. Gâtul \i era uscat [i parc` avea febr`.
– Sunt obosit`, relu` ea. A[ vrea s` pleci, Nicolas...
– Nu, spuse el cu vehemen]`. Nu \nainte s`-mi explici
de ce te temi atât de mult s` te angajezi \ntr-o rela]ie!
Vreau s` [tiu, Lea! Nu-mi place deloc s` m` joc de-a ghi-
citul. Nu cedez niciodat`, a[a c` mai bine spune-mi. S`
evit`m pierderea de timp.
– Faci din ]ân]ar arm`sar! exclam` ea.
Pentru a-[i da timp de gândire, se duse la buc`t`rie [i
puse ap` la fiert. El o urm`.
– S-ar spune c` e prima dat` când ai o aventur` de
vacan]`! zise ea pe un ton care spera s` fie degajat. Gre[e[ti
dac` iei lucrurile \n serios. Ne-am cunoscut, am petrecut
câteva zile \mpreun`, ei [i? Asta nu-]i d` dreptul s` dai
buzna [i s`-mi pui \ntreb`ri care de care mai stupide.
152 MAYSIE GRIEG

– |n cazul acesta, de ce e[ti atât de nervoas`?


– Cine n-ar fi, \n aceste condi]ii? replic` ea sarcastic.
F`cu un pas spre ea, iar Lea se \ncord` toat`.
– Nu te apropia!
O prinse de bra] cu furie.
– Faci pe indiferenta? \ntreb` el. Ei bine, dovede[te-mi
c` e[ti cu adev`rat!
|[i \nclin` capul [i puse st`pânire pe buzele ei cu o
violen]` s`lbatic`. Ea \ncepu s` tremure imediat aproape
convulsiv, ca [i cum ar fi str`b`tut-o un curent electric. O
prinse de talie [i o lipi de el. Incapabil` s` mai reziste
gurii lui lacome, \nchise ochii, \nvins`.
Când \[i ridic` \n sfâr[it capul, ea deschise ochii cu regret.
– Prive[te-m`! \i ordon` el. Mai \ndr`zne[ti s` spui c`
n-am tr`it decât o aventur` de vacan]`?
Ochii lui alba[tri o fixau intens. |n fa]a mutismului ei,
\ncrunt` sprâncenele.
– Lea, chiar \nainte de a p`r`si galeria, m-ai acuzat c`
nu \n]eleg nimic. Aveai dreptate. Dar vreau s` \n]eleg. Ce
fel de femeie e[ti? Cum po]i nega ce se petrece \ntre noi?
Pasiunea s`rutului nostru? Te iubesc, ad`ug` el cu o voce
alterat` de emo]ie.
Ea \[i re]inu respira]ia ne\ncrez`toare.
– Ai auzit ce am spus? \ntreb` el cu brusche]e.
{i Phil \i spusese c` o iubea, dar o p`r`sise pentru alt`
femeie.
SFIDÅND PERICOLUL 153

– Lea, r`spunde-mi!
– Reflectam... murmur` ea.
{i dac` n-o min]ea? Dac` o iubea cu adev`rat? Ah! \[i
dorea atât de mult s`-l cread`... Tocmai `sta era pericolul.
Avea nevoie de dovezi.
– De ce s` reflectezi? }i-am spus doar c` sunt \ndr`gos-
tit de tine.
Ea \[i plec` ochii [i constat` c` apa \ncepuse s` fiarb`
\n ibric. Cu un suspin exasperat, el se aplec` [i stinse
flac`ra.
– |nceteaz` s` mai schimbi vorba.
– N-am spus nimic! protest` ea.
– Cuvintele sunt inutile, chipul t`u vorbe[te pentru
tine. Este transparent, spuse el mângâindu-i obrazul cu
nea[teptat` tandre]e. Asta m` deruteaz` atât de mult la
tine. Surâsul [i ochii t`i \mi spun una, iar vorbele alta.
Când te strâng \n bra]e, a[ jura c` m` dore[ti la fel de mult
ca [i mine. |n clipa urm`toare, \ns`, fugi f`r` un cuvânt de
explica]ie. Pentru mine e o tortur`, Lea. Nu te \n]eleg.
Dac` a[ putea s` te uit! |n avionul care m` aducea \n
Anglia, \mi spuneam c` nici m`car nu voi \ncerca s` te
rev`d. Dar, \ndat` ce te-am v`zut la aeroport, am [tiut c`
trebuia s` fac o ultim` \ncercare. Dup` aceea, am cerut
s`-]i trimit` invita]ia la expozi]ie... [i când te-am v`zut cu
tipul `la, toate speran]ele mi s-au n`ruit. |]i place s`
torturezi oamenii? |]i place s` m` faci gelos?
154 MAYSIE GRIEG

– Bine\n]eles c` nu, murmur` ea, ro[ind.


– Atunci, de ce procedezi astfel, Lea? De ce?
Ea se \ndep`rt` [i se duse la fereastr`, \n fa]a unui cer
plin de nori. Nu era lun`. Numai lumina felinarelor se
reflecta \n apa de pe str`zi.
– Când am ajuns \n Bahamas, puse ea cu voce sc`zut`,
logodnicul tocmai m` p`r`sise.
Nicolas o ascult` nemi[cat, f`r` s-o \ntrerup`. Ea \i
povesti totul.
– |n]elegi de ce n-aveam \ncredere \n tine? \ncheie ea.
Nu doream s` mai suf`r...
– |l mai iube[ti?
– Nu!
– Dar la \nceput... când ai sosit pe insul`... când ne-am
\ntâlnit... \nc` \l mai iubeai?
Cu moartea \n suflet, ea \nclin` din cap.
– Credeam c` da.
– Iat` de ce te-ai purtat atât de r`u cu mine! Doreai s`
m` faci s` pl`tesc r`ul pe care ]i l-a f`cut un idiot.
– Nu-i adev`rat!
– Ba da! Te-ai hot`rât s`-i \nnebune[ti pe b`rba]i, pe
mine, pe Max Estada, pe tipul acela de la hotel... {i eu
care credeam c` pur [i simplu te temeai s` te
\ndr`goste[ti! Speram \ns`, cu timp [i r`bdare, dac` nu te
gr`beam, mai devreme sau mai târziu, tu...
SFIDÅND PERICOLUL 155

Se \ntrerupse, cu respira]ia t`iat`. Furia lui o sperie pe


Lea. F`cu un pas \napoi, tremurând ca o frunz`.
– {i \n tot acest timp, te jucai cu mine precum
[oarecele [i pisica, nu-i a[a? Ai gheare ascu]ite, Lea...
Zgârii pân` la sânge...
– Nu, [opti ea, scuturând energic din cap.
– Te-ai folosit de mine, continu` el, nemilos. Nu aveai
dreptul... |n fine, te-ai distrat copios. Acum, e rândul meu
s` m` r`zbun! Nu voi permite niciodat` unei femei s` m`
ridiculizeze.
Se apropie de ea [i o prinse \n bra]e. Ea \ntoarse capul,
crezând c` o va s`ruta. De unde! El o ridic` [i o arunc` pe
um`r ca pe un sac. Ignorându-i ]ipetele [i loviturile de
pumni, o duse \n dormitor [i o arunc` pe pat. |nainte s`
se dezmeticeasc`, se arunc` asupra ei [i o s`rut` cu o bru-
talitate vecin` cu ura.
Eforturile ei disperate de a sc`pa nu avur` drept
rezultat decât s` sporeasc` furia lui Nicolas. Parc` dorea
s`-i fac` r`u. Sim]i cum i se scurg lacrimi pe obraz.
Dup` un timp care i se p`ru o eternitate, el o l`s` [i o
privi o clip`. Apoi, atinse cu degetul obrazul ei ud de
lacrimi.
– Ah, nu... doar n-o s` \ncepi s` plângi! De data asta,
n-o s` reu[e[ti s` m` \nduio[ezi!
Ea \[i [terse ochii cu dosul mâinii.
156 MAYSIE GRIEG

– Nu voiam s`-]i fac r`u, Nicolas. Gre[e[ti crezând c`


\ncercam s` m` r`zbun. De la \nceput, ]i-am spus c` nu
doream s` m` implic. |mi era team`, foarte team`. De
aceea am fugit...
– Dar de ce, Lea? \ntreb` el, privind-o scrut`tor.
– }i-am spus. M` temeam...
– De mine?
Ea cl`tin` din cap f`r` s` r`spund`.
– Sunt oare atât de fioros? \ntreb` el cu blânde]e.
Ea suspin`.
– M` temeam s` nu m` \ndr`gostesc de tine.
|[i regret` imediat m`rturisirea. Nu va \ntârzia s`-i
pun` alt` \ntrebare, decisiv` de data asta. O prinse de
b`rbie, obligând-o s`-l priveasc` \n fa]`.
– Cine \mi spune c` e[ti sincer`?
– A[ putea s` te \ntreb [i eu acela[i lucru... Cum s` am
\ncredere \n tine? |n anumite privin]e, \mi aminte[ti de
Phil.
– Ah, da?
– {tii c` la sosirea mea \n Bahamas, sora mea m-a
avertizat c` e[ti un afemeiat? Ca Phil... [i am crezut-o.
– Ai crezut-o?
– Dar ce sperai? Prima dat` când te-am v`zut, pe plaj`...
– {tiu, am fost lipsit de tact. Numai Dumnezeu [tie cât
mi-am repro[at-o! Dar erai atât de frumoas` \ntins` acolo.
SFIDÅND PERICOLUL 157

A fost cât pe ce s` te trezesc cu un s`rut. Ai sc`pat ca prin


urechile acului. Ar trebui s`-mi mul]ume[ti! La urma
urmei, n-am f`cut decât s` dau la o parte pu]in nisipul de
pe tine...
– Da, iar eu am \n]eles imediat c` trebuie s` n-am
\ncredere \n tine.
– Lea, vreau s` m` c`s`toresc cât mai repede cu tine.
Te iubesc. Cred c` [i tu ai putea s` m` iube[ti.
Ea \[i mu[c` buza.
– Mi-e atât de team` s` nu suf`r, m`rturisi ea.
O emo]ie adânc` umbri ochii alba[tri ai lui Nicolas.
Tremurând, ea ad`ug`:
– Dar e prea târziu. Sunt deja \ndr`gostit` de tine. Nu
te-ai \ntrebat de ce am p`r`sit insula atât de brusc? |n ziua
aceea, am \n]eles c` Phil nu mai conta pentru mine [i c`
acum trebuia s` m` tem de tine. |]i g`seam prea multe
puncte comune cu el.
– Te rog, \nceteaz` s` ne pui \n aceea[i oal`!
– M` temeam c` o s` m` faci s` suf`r, cum a f`cut-o el.
Atunci, am fugit. Când am venit \n Bahamas, nu doream
decât un lucru: s` uit trecutul [i s` profit de vacan]`. Dar
cu cât te vedeam mai mult, cu atât te pl`ceam mai mult...
Dac` ne-am fi \ntâlnit... peste un an, nimic din toate astea
nu s-ar fi \ntâmplat.
158 MAYSIE GRIEG

– Refuz s` a[tept anul viitor! Te vreau acum. Te iubesc


acum...
|ncepu s`-[i plimbe \ncet mâna pe pieptul ei, coborând
apoi spre coapse.
– Când \mi vei spune c` m` iube[ti? Eu eram cât pe ce
s` ]i-o m`rturisesc \n ziua când ne-am dus \n golful lui
Ebben. Te admiram, lungit` pe puntea vasului [i [tiam c`
te iubeam. V`zându-te pe plaj`, m-am gândit c` erai
minunat`. A[ fi vrut s` te fotografiez. Ai un corp
minunat... un p`r splendid, fin, m`t`sos...
Lu` o [uvi]` blond` \n mân` [i o l`s` s` i se scurg`
printre degete.
– Eram ner`bd`tor s` deschizi ochii ca s` le v`d
culoarea. B`nuiam c` sunt alba[tri. Foarte limpezi. Apoi
te-ai trezit. Erau verzi... mult mai frumo[i decât \mi
imaginasem.
Ea \i lu` mâna.
– Nicolas, dar dac` nu va dura?
– Ce vrei? Certitudinea absolut`? Nimeni nu ]i-o poate
oferi. M` poate lovi o ma[in`, mâine diminea]`. M-ai
putea p`r`si pentru un spicher de la B.B.C. Singurul
lucru pe care-l avem cu siguran]` este prezentul, Lea. {i
cred c` am putea face ceva mult mai interesant decât s`
vorbim.
SFIDÅND PERICOLUL 159

– Ce anume?
– Ceva ce trebuia s` facem de mult: dragoste.
O s`rut` pe gât [i ea \nchise ochii, tremurând de
voluptate.
– Simt nevoia s` te ating, murmur` el. Te doresc de
s`pt`mâni de zile. Nu exist` decât o modalitate de expri-
mare a sentimentelor profunde. Cuvintele nu ajung. Ai
putea s`-mi spui c` m` iube[ti f`r` s` roste[ti o silab`... Ca
[i muzica, dragostea are limbajul ei propriu. Un limbaj
universal.
Atunci, Lea \l mângâie astfel \ncât s` [tie cu ce pasiune
\l iubea. Da, [tia c` dragostea adev`rat` n-are nevoie de
cuvinte pentru a-[i face cunoscut` profunzimea...

Sfâr[it

giannijollys