Importanta terapiei intensive in bolile infectioase respiratorii

Bolile infectioase respiratoria

Definitie - infectii ale aparatului respirator, cu  diverse localizari (sfera ORL, tract respirator 
superior, inferior), cauzate de diversi agenti infectiosi, de sine statatori sau asocieri:
 virusuri 
 bacterii 
 fungi 
 paraziti 
…… care in dinamica lor pot evolua nefavorabil,  cu aparitia complicatiilor – sepsis, disfunctii de 
organ (insuficienta respiratorie,  cardiocirculatorie, renala acute, coma)

Criterii de severitate/agravare a bolilor infectioase respiratoria - Clinic

Inspectie – Palpare –Percutie - Auscultatie 

 Pacient anxios/agitat, palid /cianoza periferica +/- centrala, cu transpiratii reci, difuze
(diaforeza) 
 Dispnee, polipnee, tahipnee ….. ortopnee
 Tiraj intercostal 
 Balans toraco-abdominal 
 Agravarea relativ brusca a stetacusticii pulmonare
 Tahicardie/bradicardie 
 Hipo/hiperTA 
 Zgomote cardiace anormale 
 Puls filiform, neregulat 
 Alterarea statusului mental

Criterii de severitate/agravare a bolilor infectioase respiratoria - Paraclinic

 Scaderea SpO2 (pulsoximetrie) 

 Recoltare sange arterial – parametri EAB modificati 

Atitudine de urgenta – solicitare consult ATI

Criterii de admisie in TI

 RESPIRATORII 
 HEMODINAMICE (cardiovasculare) 
 NEUROLOGICE 
 DIGESTIVE 
 HIDROELECTROLITICE

RESPIRATORII
 SpO2<90% in ciuda administrarii de O2  (narine, masca, cu flux crescut) 
 Ph ≤ 7.2 
 Pa O2<50mmHg 

1|
  PCO2>45mmHg 
 Acid lactic >2mmol/l 
 Dezechilibre majore ale ionilor (Na, K) - EAB

CARDIOVASCULARE  
 soc (TAs<80mmHg care nu se corecteaza dupa repletie volemica) 
 Aritmii severe (tahicardii, bradicadii severe,  tulburari de conducere) care conduc la  instabilitate
hemodinamica 
 Valori TAs peste 150mmHg care nu se  corecteaza dupa tratament maximal  
 antihipertensiv 
 Iminenta / stopul cardiorespirator

NEUROLOGICE 
 Encefalopatii/come de orice cauza - GCS  =13-15punte (Glasgow Coma Scale): O1- 4V1-5M1-6 
 Orice scor < 6puncte => IOT +VM

Digestive
 hemoragie digestiva de diverse  cauza, insuficiente hepatice severe, encefalopatie hepatica
(postmedicamentos) 

Hidroelectrolitice si acido-bazice
 cetoacidoze, status hiperosmolar , hipoglicemii severe, diselectrolitemii ,

Decizia admisiei in STI apartine medicului specialist ATI => este transportat cat mai rapid in STI

Atitudinea medicala pe sectie

 Asistare respiratorie – administrare O2 – din  sursa fixa, butelie - pe narine, pe masca 
 Asigurare abord venos periferic (branula) 
 Monitorizare continua parametri vitali (pe cat  posibil) – monitor electric sau pulsoximetru, 
tensiometru, ECG - pana la sosire echipa TI
 Recoltare set complet de analize. 
 DACA ESTE CAZUL SE INCEPE RESUSCITAREA DE  CATRE ECHIPA MEDICALA DE PE SECTIA
UZUALA  si se continua PANA SI DUPA SOSIREA ECHIPEI ATI
 Personalul din STI este anuntat si pregateste echipamentul necesar pentru admisia unui pacient
in functie de indicatiile medicului ATI  care a evaluat urgenta 
 Preluarea in STI (echipa din minimum 3  persoane) : cuplare monitor functii vitale,  abord
venos/central, sustinerea  respiratiei/functiilor vitale, recoltare in  urgenta produse biologice

Tipuri de sustinere a functiei respiratorii

 Administrare de O2 – pe canula nazala (narine), masca faciala – flux maxim 14-15l/min 
 Administrare de O2 cu flux crescut – aparate AIRVO2  (maximum 60l/min) 
 VENTILATIE MECANICA (necesitatea aparatului =  ventilator) – 
- VMNIV 
- IOT + VM 
 
Tipul de sustinere se alege in fct de monitorizarea permanenta a parametrilor respiratori (SpO2)
+ evaluare periodica EAB, status mental, clinica pacientului.

2|
Intubatia orotraheala si ventilatia mecanica

Ventilatia pacientului se face printr-o sonda de intubatie orotraheala care se cupleaza la

ventilator 
Respiratia pacientului este controlata in diverse moduri : 
 controlat in presiune 
 controlat in volum 
 controlat in presiune si volum 

Ventilatorul poate realiza: 

 Controlul frecventei respiratorii 
 Controlul volumului inspirator 
 Controlul raportului inspir/expir 

NECESITA SEDARE/ANALGOSEDARE/CURARIZARE SAU TOATE ASOCIATE (se  blocheaza

farmacologic functia respiratorie a organismului pe toate caile ei – SNC -> muschi strati si netezi asfel
incat respiratia sa fie adecvata in  vederea corectarii tulburarilor aparute ) 

Intubatie orotraheala- riscuri/complicatii/evolutie nefavorabila

 Traume pulmonare:  
- Traume traheale induse iatrogen/ necroza traheala locala post-IOT prelungita (maxim 
21 zile, apoi traheostoma) 
 Pneumomediastin 
 Pneumotorax 
 Infectii/suprainfectii (VAP = Ventilator Associated Pneumonia)

VAP – Ventilator Associated Pneumonia

Definitie - pneumonia dezvoltata la ≥ 48 ore de la momentul IOT. 
Fiziopatogenia VAP este corelata atat cu terenul gazdei, cat si cu incarcatura si virulenta
microorganismelor care patrund in tractul respirator inferior. 
Calea de patrundere este prin aspiratia microorganismelor cae colonizeaza tractul orofaringian
(gastrointestinal).
VAP se poate datora unei varietati de patogeni, asocieri ale acestora si in special germeni
multidrog-rezistenti (MDR): Escherichia coli, Staphylococcus aureus, Klebsiella pneumoniae,
Acinetobacter baumanii, Enterobacter spp, Pseudomonas aeruginosa. 
Riscul de infectie cu germeni MDR este crescut la pacienti cu spitalizari > 5zile, expusi anterior la
antibiotice in ultimele 90zile precedente internarii. 
Diagnosticul de VAP este suspicionat atunci cand pacientul redezvolta febra, sputa (secretii)
purulenta, leucocitoza sau scaderea oxigenarii eficiente.

Cand IOT + VM evolueaza favorabil… Succes => extubare

Taperingul respirator (“intarcare de  ventilatie”)… treptat, cu scaderea parametrilor si a sedarii,
astfel incat organismul sa repreia “controlul” functiei respiratorii 
Momentul extubarii se alege atunci cand se  apreciaza clinic si paraclinic ca pacientul poate
sustine functia respiratorie.

3|