Efectele psihologice

ale maltratarii

Seminar – Asistență socială

2018-2019
 Definire

 „Maltratarea copiilor reprezinta abuzul sau neglijenta care apar la varste mai mici de

18 ani. Acest fenomen include toate tipurile de abuz fizic si/sau emotional, abuz
sexual, nglijenta, exploatari comerciale sau de alta natura, care au ca rezultat
afectarea (vatamarea) actuala sau potentiala a sanatatii copilului, a supravietuirii, a
dezvoltarii sau a demnitatii acestuia, in contextul unei relatii de responsabilitate,
incredere sau putere. Expunerea la violenta intre partenerii intimi/ ai unui cuplu este
de asemenea considerata a fi o forma de maltratare a copilului.”

World Health Organization

(http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs150/en/)
 Definire

➢ 5 subtipuri:

1. Abuz fizic
2. Abuz sexual
3. Ignoranta sau tratament neglijent
4. Abuz emotional
5. Exploatare

World Health Organization

 Definire

➢ Maltratare cronica vs. situationala

 Situational maltreatment (occurring in one developmental period, 57%)
 limited/discontinuous maltreatment (occurring in two non-adjacent developmental periods, 15%)
 limited/ continuous maltreatment (occurring in two adjacent developmental periods, 16%)
 extensive/continuous maltreatment (occurring across three or four adjacent developmental periods,
12%).
 Definire

➢ Maltratare cronica vs. situationala

➢ Maltratare cronica comparativ cu maltratarea situationala este mult mai

probabila in cazurile in care ingrijitorul/tutorele/parintele:
o are diagnostic de depresie, este dependent de alcool sau droguri, are
cazier (arestari precedente), sau este victima violentei domestice
o are nivel mai scazut de educatie, venituri mai scazute in familiei, locuieste
in cartiere periculoase
 Factori de risc

➢ Copil

1. Varsta: rate mai crescute ale maltratarii in cazul copiilor sub 3 ani
2. Genul: rate similare in cazul baietilor si al fetelor in intervalul de varsta 0-3
ani (51% m, respectiv 49% f)
3. Functionarea si dezvoltarea fizica/psihologica: plans persistent, trasaturi
fizice anormale
➢ Parinte si mediul familial (date USA)
1. Structura familiei – familie mono-parentala 43% din cazurile de maltratare, familii cu un
parinte adoptive 16% dintre cazuri
2. Varsta parintelui – 80% dintre tati si 64% dintre mame sunt sub 30 de ani
3. Genul autorului: majoritatea celor fara boli mentale sunt barbati; cu cat copilul este mai
mic, cu atat probabilitatea este mai mare ca autorul sa fie mama; barbatii sunt cel mai
adesea autorii abuzului sexual; femeile au o probabilitate de doua ori mai mare decat
barbatii sa fie autoarele neglijarii copilului (ingrijitor primar al copiilor mai mici)
4. Numarul rudelor care locuiesc in casa: 65% dintre cazuri au cel putin o ruda
5. Statut sociao-economic: 57% dintre cazuri in familiile cu parinti angajati full-time, 24% cu
venituri din beneficii sau asistenta sociala, 12% dintre cazuri in care adultul lucreaza part-time
➢ Parinte si mediul familial
6. locuinta: 56% din cazuri locuiesc in locuinte inchiriate, 32% in locuinte cumparate, 1% in
hosteluri sau adaposturi
7. Boli mentale: 50% dintre autorii maltaratarii au fost inregistrati cu tratament psihiatric; 27%
mame si 18% tati cu problemele de sanatate mentala
8. Abuz de substante: 18% mame si 30% tati – abuz de alcool; rate mai crescute atunci cand
ambii parinti abuzeaza de substante
9. Istoricul parintelui de maltratare: rezultate mixte
10. Violenta domestica: aprox. 50% dintre mamele care isi maltrateaza copiii au fost victimele
violentei domestice (violenta fizica, sexuala sau verbala) cu 6 luni inainte de episodul de
maltratare
 Efecte ale maltratarii – la nivel
EMOTIONAL

A. Expunere la medii atipice din punct de vedere emotional: emotii pozitive, emotii negative
 Abuz fizic: niveluri ridicate ale agresiunilor indreptate catre copil (comparativ cu cazurile de
neglijenta)
 Copiii neglijati sunt expusi unui mediu sarac emotional – schimburi afective cu frecventa redusa intre
parinte si copil

B. Modificari ale expresiei emotionale

 Afectivitate negativa excesiva – frica, fure, tristete (copiii abuzati)
 lipsa expresiilor emotionale (opacitate)
 Efecte ale maltratarii – la nivel
EMOTIONAL

C. Recunoasterea emotiilor
 Copiii neglijati au dificultati in a diferentia emotiile
 Copiii abuzati – procesare diferentiata a emotiilor – furie
 Copiii abuzati identifica mai rapid furia si pe baza mai putinor informatii
perceptuale comparativ cu copiii nemaltratati
 Efecte ale maltratarii – la nivelul
dezvoltarii relatiilor de atasament

 In relatia parinte-copil se dezvolta: o legatura de atasament, atutudini si asteptari ale copilului

referitoare la sine si la ceilalti (relatiile si interactiunile cu ceilalti)

 Copiii (maltratati) expusi la ingrijire insensibila si patologica din partea parintelui pot dezvolta:
-> atasament de tip dezorganizat cu figura centrala de atasament
-> reprezentari cu privire la sine ca fiind incompetenti sau lipsiti de valoare
-> asteptari cu priviere disponibilitatea celorlalti si increderea pe care pot sa le-o acorde
 Efecte ale maltratarii – la nivelul
dezvoltarii relatiilor de atasament

 Atasament de tip dezorganizat:

-> 80-90% dintre copiii maltaratati
-> in Situatia Straina copiii manifesta: strategii dezorganizate de a face fata separarii si reuniunii cu
parintele; comportamente bizare – lipsa miscarilor (“freezing”), stereotipii, comportamente
contradictorii in relatie cu figura de atasament – se apropie de parinte fara sa il priveasca
-> tip de atasament cu stabilitate in tip in cazul copiilor maltratati
-> comportamente parentale insensibilie de supra-stimulare si sub-stimulare
 Efecte ale maltratarii – la nivelul
dezvoltarii sinelui
 Recunoasterea vizuala a sinelui – paradigma “mirror-rouge”
-> copiii maltratati si cei nemaltratati (18 luni) nu difera in capacitatea de a se recunoaste in
oglinda
-> diferente in ceea ce priveste reactia emotionala: emotii negative sau neutre sunt mai probabile
in cazul copiilor maltratati comparativ cu cei nemaltratati, atunci cand se identifica in oglinda

 Diferente in naratiunile referiotare la sine si partinti (prescolari, comparatii intre copiii maltratati si cei
nemaltratati)
-> negative
-> copiii neglijati - reprezentari referitoare la sine mai negative <- absenta atentiei si validarii
-> copiii abuzati fizic - reprezentari referitoare la sine mai grandioase <- process coping de a mentine controlul
 Efecte ale maltratarii – la nivelul
relatiilor cu semenii
➢ Impact la nivelul relatiilor cu ceilalti copii
-> tipuri de abuz: fizic, neglijenta prin incapacitatea de a oferi ingrijire, lipsa supervizarii, abuzul
sexual (Bolger, Patterson & Kupersmidt, 1998)
 2 cai generale:
1. retragere din interactiunile cu covarstincii
2. agresivitate crescuta fata de covarstnici – agresivitatea este asociata cu respingerea din partea
grupului de covarstnici
 Efecte diferite in functie de gen: agresivitate fizica manifestata de baietii maltratati, agresivitate
relationala manifestata de fetele maltratate (folosirea relatiei pentru a-i pedepsi emotional pe
celialti, retragandu-le afectiunea)
 Risc pentru a manifesta comportamente de bullying fata de ceilalti (atat baietii, cat si fetele)
 Adolescentii care au fost abuzati fizic – mai mult conflict si mai putina intimitate in relatiile diadice
 Efecte ale maltratarii – la nivelul
relatiilor cu semenii
 Posibile explicatii:
-> procesarea informatiilor sociale de catre copiii abuzati fizic – atribuie
intentii ostile, evaluarea pozitiva a raspunsurilor agresive ca fiind potrivite
-> dificultati de reglare emotionala – influenteaza manifestarea agresivitatii
in cazul copiilor maltratati

DAR – relatiile cu covarstnicii sunt un factor protector pentru copiii maltratati,

in fata singuratatii si a stimei de sine scazute
 Efecte ale maltratarii – la nivel cognitiv

 Memoria
-> nu s-au observant diferente intre copiii maltratati si cei nemaltratati in reamintire, recunoastre sau
sugestibilitate
-> diferente in functie de subtipurile de maltratare, ex. Memorie autobiografica generala la copiii abuzati
comparativ cu cei neglijati sau nemaltratati

 maltratarea cronica este asociata cu niveluri scazute ale inteligentei indiferent de caracteristicile
mediului si ale tutorelui

 Dificultati cognitive - repetarea clasei/ rezultate academic slabe

 Efecte ale maltratarii – Psihopatologia

 Sanatate mentala si emotionala afectate: Anxietate, tulburari de personalitate, depresie

si alte tulburari mentale + dificultati de reglare emotionala

 Copiii care experimenteaza maltratare cronica demonstreaza mai multe probleme de

externalizare, de internalizare decat copiii care experimenteaza maltratare situationala
 Efecte – termen lung

 Dificutati in adolescenta: risc pentru abuz de substante, delincventa, sarcina (nedorita),

repetenta, comportamente sexuale riscante – boli cu transmitere sexuala

 Delincventa juvenila si criminalitate la varsta adulta: este de aproximativ 9 ori mai probabil
ca acesti copii care au fost abuzati sa se implice in activitati ilegale/penale

 Alcool si abuz de substante (droguri): pe parcursul vietii este mult mai probabil sa abuzeze
de substante (tigari, alcool, droguri)

 Comportamente abuzive: 1-7% mai probabil violenta infantile, 8-10% mai probabil
violenta interpersonala
(Child Welfare Information Gatway, 2013; Lansford, Dodge, Pettit, Bates, Crozier, Kaplow, 2002)
 Efecte – termen scurt si mediu

➢ Exemplu: pedeapsa corporala (palmuirea)

➢ Pedeapsa corporala la 3 ani este asociata cu comportamente de

externalizare (agresivitate si incalcarea regulilor) la 5 ani
➢ Atat pentru frecventa mai mica de 2 ori pe saptamana, cat si pentru
frecventa mai mare de doua ori pe saptamana

➢ DAR exista si alti factori asociati: temperament copil, structura familiei, abuz
substante de către mamă, stres crescut şi impulsivitate maternă.
(MacKenzie, Nicklas, Waldfogel, Brooks-Gunn, 2012)
 DAR …

❖ Discutie Caseta 4.4. (Schaffer, Introducere in Psihologia Copilului)

➢ “Formarea atasamentului la copiii maltratati de parinti”

Exemplu: Proiectul de interventie timpurie Bucuresti

➢ Proiectul de interventie timpurie Bucuresti

(The Bucharest Early Intervention Project; Zeanah,C., Smyke, A., Fox, N.,
Coga, S., Johnson, D., Marshall,P., Nelsona, C.)

✓ Studiu derulat pe parcursul a 8 ani

✓ Evaluari repetate, la diferite varste: intrarea in studiu la aproxiamtiv 22
luni, 30 luni, 42 luni, 54 luni, 8 ani
✓ 3 grupuri: 68 institutionalizati, 68 plasament, 72 niciodata institutionalizati
Exemplu: Proiectul de interventie timpurie Bucuresti

➢ Rezultate:

✓ Copiii din plasament au avut imbunatatiri insemnate la nivelul

inteligentei si atasamentului comparativ cu copiii institutionalizati
✓ Copiii aflati in plasament manifestau mai mult afect pozitiv si un nivel
crescut al atentiei in activitati, comparativ cu cei institutionalizati
Exemplu: Proiectul de interventie timpurie Bucuresti

➢ Rezultate:

✓ Varsta: copiii care au beneficiat de interventie mai repede de 24 de

luni au avut un progres mai bun comparativ cu cei care au intrat mai
tarziu in program

=> Cu cat intervenim mai devreme, cu atat mai bine!