BALANTA DE VERIFICARE

Balanta contabila este un procedeu specific al contabilitatii, concretizata intr-un

document cu ajutorul caruia se poate verifica exactitatea si corectitudinea inregistrarii in
conturile unei societati comerciale,motiv pentru care mai este numita si balanta de verificare.

Acest document are la baza principiul dublei inregistrari, conform caruia fiecare operatiune
economica este inregistrata in doua conturi interdependente. Suma operatiunii economice
apare in registru atat ca debitul unui cont, cat si sub forma creditului unui alt cont. Altfel
spus, orice suma este notata atat ca „intrare”, cat si ca „iesire”, reducand astfel posibilitatea
erorilor de ingresitrare.

Tipuri de balante contabile

1) In functie de gradul de agregare a informatiei exista doua tipuri de balante contabile:

 balanta sintetica – in care sunt prezentate conturile fara a detalia componenta lor;

 balanta analitica – prezinta conturile in mod detaliat.

De exemplu in timp ce o balanta sintetica iti poate arata o suma globala pe care trebuie sa o
platesti furnizorilor, o balanta analitica iti arata in mod detaliat toti furnizorii si cat trebuie sa
platesti fiecaruia (totalul platilor insemnand acea suma globala).

2) De asemenea, balantele de verificare pot fi clasificate si dupa numarul de egalitati pe care

le contin:

 balanta cu o singura egalitate – verifica fie egalitatea sumei creditorilor cu cea a

debitorilor, fie egalitatea soldurilor acestora;

TSD = TSC sau SFD = SFC

 balanta cu doua egalitati – verifica atat egalitatea sumelor, cat si a soldurilor debitorilor
si creditorilor;

TSD = TSC si SFD = SFC

 balanta cu trei egalitati – verifica egalitatea soldurilor initiale debitoare si creditoare,

egalitatea rulajelor debitoare si creditoare si, la final, egalitatea soldurilor finale debitoare
si creditoare;

SID = SIC si RD = RC si SFD = SFC

 balanta cu patru egalitati – indeplineste functiile tuturor celorlalte balante, verificand

egalitatile sumelor precedente, ale rulajelor curente, ale sumelor totale si ale soldurilor
finale creditoare si debitoare.
 SID = SIC si RD = RC si TSD = TSC si SFD = SFC

Balanta cu patru egalitati este considerata cea mai completa metoda de verificare economico-
financiara a unei intreprinderi comerciale.

O balanta contabila cu patru egalitati se va realiza sub forma unui astfel de tabel:

Datorita tehnicii de calcul, astazi exista numeroase programe care ii ajuta pe contabili sa-si faca
munca mult mai usor, dar si mai rapid. Sumele totale rezulta din adunarea sumelor precedente cu
rulajele, pe cand soldurile finale reprezinta diferenta dintre debitul si creditul sumei totale, ceea
ce iti spune daca firma ta a inregistrat pierderi sau profit.

Balanta contabila poate fi folosita pentru a evidentia sapte clase de conturi, grupate astfel
datorita caracteristicilor lor comune.

 Clasa 1 – reprezinta capitalul social, dar si rezervele companiei. Prin verificarea contului
121 ”Profit sau Pierdere”, poti afla daca intreprinderea ta face profit (daca o suma este
inregistrata pe credit) sau se afla in pierdere (daca o suma este inregistrata pe debit);

 Clasa 2 – se refera la imobilizarile societatii si la stadiul amortizarii acestora. Daca pe

coloana Solduri finale sunt egale sumele debitului si ale creditului, atunci inseamna ca ai
reusit sa amortizezi integral imobilizarile companiei.

 Clasa 3 – reuneste conturile de materii prime, marfuri, materiale auxiliare sau

consumabile si alte obiecte cumparate sau produse de intreprindere. Aici, sumele din
coloanele de debit reprezinta achizitii, pe cand cele din coloanele de credit reprezinta
descarcarea marfurilor.

 Clasa 4 – grupeaza conturile clientilor, furnizorilor, obligatiile fata de bugetul statului

(impozite, TVA, asigurari de sanatate etc.), avansurile, imprumuturile, dar si salariile
personalului firmei. Un sold negativ al unui cont de clienti inseamna incasari mai mari
decat valoarea facturilor emise, pe cand un sold negativ intr-un cont de furnizori
inseamna o plata mai mare decat era necesara.
  Clasa 5 – se refera la conturile de casierie si la cele bancare. Pentru ca soldul final sa fie
pozitiv, suma trebuie sa fie mereu pe coloana debit. In acelasi timp, debitul rulajelor
reprezinta incasarile, pe cand creditul de pe aceeasi coloana reprezinta cheltuielile. In
cazul contului transferurilor dintre casierie si banca, soldul acestuia trebuie sa fie egal cu
zero.

 Clasa 6 – Clasa Cheltuielilor – include cheltuielile facute de firma pentru a-si desfasura
activitatea. Aceste conturi nu pot avea sold final, cheltuielile putand fi regasite in coloana
de debit a rulajelor.

 Clasa 7 – reprezinta veniturile societatii si, la fel ca in cazul conturilor din Clasa 6, nu
pot avea sold final. Veniturile vor fi regasite in coloana de credit a rulajelor.

De obicei, o balanta contabila se intocmeste lunar.

Citirea balantei contabile

Citirea balantei contabile este importanta nu doar pentru a-ti analiza indeaproape afacerea, dar si
pentru a verifica mai bine datele de afaceri ale firmelor partenere. Pentru a interpreta corect
datele balantei, este important sa cunosti clasele conturilor si ce insemna inregistrarea pe Debit si
pe Credit in fiecare.

In acelasi timp, cunoasterea pe dinafara a simbolurilor fiecarui cont va duce la o citire rapida si la
depistarea neregulilor. Exemplul pe care l-am folosit mai sus este contul 121 “….”, al carui
Credit de la Soldul final arata profitul firmei, in timp ce Debitul de la Soldul final arata
pierderile.

Iata si alte exemple de simboluri de conturi si ce reprezinta fiecare:

 contul 211 – debitul reprezinta valoarea terenurilor detinute de societate;

 contul 212 – debitul reprezinta valoarea cladirilor detinute;

 contul 371 – debitul reprezinta marfa aflata la sfarsitul lunii in stoc;

 contul 421 – creditul reprezinta valoarea salariilor;

 contul 4423 – creditul reprezinta TVA-ul pe care firma trebuie sa-l plateasca;

 contul 4424 – debitul reprezinta TVA-ul pe care firma trebuie sa-l recupereze;

 contul 462 – creditul din tabel reprezinta datoria fata de creditori;

 contul 5121 – debitul reprezinta suma din contul bancar.

Poti determina chiar si domeniul de activitate al unei firme, analizand Rulajele conturilor din
Clasa 7. O firma de comert va avea rulajele pe credit in contul 707, pe cand o firma producatoare
de bunuri va avea rulajele pe credit in contul 701. Firmele care presteaza servicii au rulajele pe
credit in contul 704, in timp ce firmele care castiga din studii si cercetare au rulajele pe credit in
contul 705.

Verificarea balantei contabile

Citirea atenta a balantei iti poate dezvaluri anumite erori, care indica nereguli de contabilitate. In
continuare sunt cateva exemple de corelatii care vor face verificarea mai rapida:

 in balanta trebuie sa fie inregistrate toate clasele de conturi;

 totalurile generale ale fiecarei coloane trebuie sa aiba debitul egal cu creditul – in caz
contrar, ai ceea ce se numeste „balanta schioapa”;

 conturile de venituri (Clasa 7) si de cheltuieli (Clasa 6) nu trebuie sa aiba solduri finale;

 soldul final al contului 121 trebuie sa fie egal cu diferenta dintre total sume Clasa 7 si
total sume Clasa 6;

 soldul contului 5121 trebuie sa fie conform cu soldul de pe extrasul de cont, in timp ce
soldul contului 5311 trebuie sa fie conform cu soldul de pe registrul de casa;

 in cazul conturilor in valuta, soldurile acestora trebuie actualizate la sfarsit de luna,

conform cursului valutar BNR din ultima zi a lunii;

 daca firma a inregistrat profit, in balanta trebuie sa figureze contul 1061 – Rezerve legale.

De asemenea, cifrele din balanta sintetica trebuie sa corespunda cu cele din balanta analitica.