Sunteți pe pagina 1din 232

 

Tema I

Probleme fundamentale

Obiective
Obiective

G

(tabelul nr. 1).

Teoriile morfologice). În limbajul curent deci, d

Tabelul 1

Procese

Capacitate de

   

regiuni

autoreglare

,

Forme

Dezvoltare

 

interfluvii

Echilibrul

albii restrânse îndelungat (geologic)

Depozite

morfodinamic

   

Timp:

 

 

scurt (multianual, anual, diurn etc.)

 

 

aspecte holistice generale:

holistic. studiul concomitent al depozitelor;

Geomorfologia este o ). Ea s-a impus ca urmare a i

Tabelul 2

Criteriul

Sisteme geomorfice genetice Sisteme geomorfice teritoriale

g (a uscatului)

Aspecte speciale

Dinamice Istorice Genetice

– ecogeomorfologia GIS-ul geomorfic

oli geografice(Grecu,2000)

punerile anuale de mâl datorate acestora etc. philos sophia arithmes ce ale acestor lucruri face trecerea la panta rhei da nu Eratostene (circa 273 – circa 192 î. Ch.) este considerat întemeietorul geografiei geografie periodicitatea

cartografiere, Geografie .

În eneza formelor sunt explicate de Lyell. Lucrarea sa Principes of geologie mijlocul secolului XIX, transferul depozitelor de pe versant în albie va constitui insa mult timp o . stadiu de echilibru

echilibru râurilor de câmpie eea ce mai târziu se va numi teoria pedimentelor. Gh .) wormcasting (citati de Young, 1972).

– convexitatea este «curba de meteorizare – alterare» iar concavitatea «curba de transport» prin apa (Hiecks, 1893);

– dezvoltarea profilelor succesive de versant prin retragere (Dutton Formularea ciclului eroziunii normale a

Pentru început, Die geomorfpologiche analyse

La , geomorfol Dynamical geomorphology, its nature and method,1957).

(1950, ci , 1915-1990; Morariu, 1954; Tufescu, 1908-2000 etc).

cum sunt

geomorfologice apare sub denumirea dinamica reliefului sau (de exemplu, Coque, 2000).

cercetare,

printre care analiza

Geomorphology (editura Elsevier, Olanda).

ional Association ofGeomorphologists.

V. ente de detaliu etc.

re

subsistemele de rang inferior {principiul conexiunii fenomenelor). Acest principiu

a V.

cum cum cum a fost introdus în geografie de Al. von Humboldt. de ce. principiul determinismului, compara le clasifica Principiul istoric. poate fi denumit a Principiul inerii hranei. Evident, este vorba de

omul „este N ru promovarea unui nou model de

87, 1992) au reformulat principalele principii în consens cu specificul reliefului (Ichim, 1999). Principiul antagonismului, V t .

îndelungat. numite catene. Acestea pot fi morfografice, evolutive, catene ale unor procese sau depozite (de exemplu, catena depozitelor de versant: eluvii - deluvii - coluvii -proluvii). Principiul actualismului, Principles of Geology principiul uniformita-rismului.

de o parte, specializ descrie fenomene, procese din ce în ce mai complexe.

iu -

timp,

sistemelor.

2. Biologia este una dintr

(Outline of General Systems

3. Electronica,

sunt un alt pion al teoriei sistemelo

or geomorfice

1. Integralitatea

s

cât

2. Caracterul evolutiv

3.

4. Reflectarea al

a lor.

5.

Autostabilitatea

con

feed-back, mecanism cibernetic universal de au feed-back Feed-back-ul negativ feed-back. Feed-back-ul pozitiv

7. Autoreglarea este capacitatea sistemului de a se adapta permanent

altele, fenomenele de feed-back se intercept

sistemului.

8. Echilibrul dinamic

9. Ierarhizarea varietatea

elementelor componente. Ca nivel complex de

. atributele lor. Aces despre un sistem se are în ved nnedy, 1971; Huggett, 1985) au stabilit pentru tratatele de geomorfologie din ultimele decenii): sistemul morfologic, sistemul Sistemul morfologic sistemului este unul din cele mai importante sisteme dinamice energiei solare etc. La analiza acestor sisteme tre

Bazinul morfohidrografic

i de bazin morfohidrografic în feed-back-u\. dinamic.

– subsistemul albiilor;

– subsistemele holistice ale subbazinelor;

bazin morfohidrografic (Q)

bazin morfohidrografic → → → → → ( Q ) (P) aport prin vânt ( Av)

(P)

aport prin vânt (Av) subterane (As) antropice (Es)

(E v ) subterane (I s ) antropice (I a ) I v ) energia ref (E r )

I

Componentele mediului Variabilele sistemelor morfohidrografice superioare Sistemul morfohidrografic Variabilele din
Componentele
mediului
Variabilele sistemelor
morfohidrografice
superioare
Sistemul
morfohidrografic
Variabilele din interiorul
sistemului
Variabilele sistemelor
morfohidrografice
inferioare

Zonele I, II, ; în care: R i , este volumul reliefu t -

Sistemul versant.

în care: R i , este volumul reliefu t - Sistemul versant. inferior ale versantului (v.

în care: R i , este volumul reliefu t - Sistemul versant. inferior ale versantului (v.

inferior ale versantului (v. cap.

Subsistemele de versant sunt definite de:

ti forme de relief specifice; depozite; Spre exemplu, subsistemul inferior al versantului

rficiale prin prisma

Fo

timp geologic (fig.2

O parte din materialele rezultate r

lele provenite prin transformarea rocilor

marine. (Grecu, 1997, c)

⇒

⇒

Astfel, notând cu y x u y = f ( x, u ). ´ [

Astfel, notând cu y x u

y = f(x, u).

´

[x = Ø (u)],

energia. energheia

E c

E c m, t, efectuând un lucru mecanic egal cu: L = ∫ F r ∫

m, t, efectuând un lucru mecanic egal cu:

L = F r dv =

=E c

mc m 0 c 2 ale corpului:

E c = mc 2 – m 0 c 2 = (m – m 0 )c 2 = mc 2

în care: m c cu aproximativ 3 · 10 8 m/s; m 0

∆ m c cu aproximativ 3 · 10 8 m/s; m 0 p este lucrul mecanic

p este lucrul mecanic efectuat de un corp de masa m (h

F, expresia:

F = γ

în care: m

M - R = 6356 km;

γ 11 N · m 2 /kg Notând cu

g = γ

9,81 m/s 2

F = m · g

2 galul 1 cm/s 2

Termodinamica constituie un domeniu prioritar pentru analiza dinamicii mai ales prin aplicarea principiilor zero, I II ale termodinamicii. Primul principiu Principiul zero al termodinamicii II) respectiv într-un sistem izolat, format din n

Principiul I al termodinamicii

principalele surse de energii ce stau la baza dinamicii terestre. Principiul al II-lea al termodinamicii

me

complet în lucru mecanic, printr-un proces ciclic un

ul ri este ireversibil.

reversibile”.

Majoritatea proceselor geomorfice sunt procese ireversibil

– starea de echilibru în care nu are lo mediul înconjur ul

În concluzie, nu de a unui sistem, permite e

Indiferent de mediul în care au loc a 8 m/s). Energia se transmite în linii drepte care pornesc radial dins s R s I E,

E t = δ T 4 cal / cm 2 /min

în care: δ este constanta Boltzman = 8,26 · 10 11 cal/ cm 2 / min · grad; T - R e E, E„.

R e = E t – E a .

Q

Q = S´ + D + E a , unde: S D R s E t . B

B = S´ + D + (E a – R s – E t )

sau

B = (S´ + D)(1 – A) – R e

unde: A (R s /Q).

proprie a planetei care este interior efluviile termice - transportate de vulcani, gheizere etc. Q produsul dintre

Q = k · s · t ·

unde: k

s

t – unitatea de timp;

T 1 ) 0 , respectiv Si, h; (T 0 – T i )/h – gradientul geotermic. ,2-3,5 ucal/cm 2 este de 1,28 u.cal/cm 2 /s, iar în cazul rifturilor de 3 ueal/cm 2 cosmice

are mai multe sensuri (vezi capitolul Teorii morfo- logice merbh Morfografia formelor de relief. scriere (graphos Morfometria formei de relief.

le dinamicii formei.

eosistemului care etc.

Procese exogene

acumularea; procese biogene, inclusiv cele antropice. Procese endogene:

diastrofice; procese vulcanice; procese seismice.

În f

Procesele endogene. În sens la Procesele orogenice oros =munte, genesis= formare).Procesele orogenice cuprind deci au fost denumite de Gil epiros , etimologic însemnând , 1978)

Procesele vulcanice Cutremurele

formele planetare (forme de ordinul I macroforme. proceselor endogene ctiv forme de ordinul II sau mezoforme. În domeniul continental aceste forme sunt: la 300 – 800 m (10 câmpii de acumulare

fluvioglaciare, eoliene, câmpii de loess; câmpii de eroziune-peneplene, câmpii litorale). Formele majore sunt dispuse în general altimetric, realizând curba (2) Procesele exogene microforme, În literatura de specialitate s-a acord

– reziduale: monadnockuri, inselberguri

– reziduale: ace, creste, vârfuri

– de depunere: morene

– reziduale: faleze, promontorii

– de depunere: plaje, cordoane litorale

– reziduale: stâlpi, ciuperci eoliene

– de depunere: dune a, ordinul V etc.).

Conceptul de echilibru dinamic în

ropie, într-un sistem izolat, exprimat prin a doua lege a termodinamicii;

ropie, într-un sistem izolat, exprimat prin a doua lege a termodinamicii; Dezechilibrul

Teoriile morfologice ).

Teoriile morfologice ).

Teoriile morfologice).

Teoriile morfologice ).

, dezastru au fost i nterdisciplinare. posibile de atenuare a lor. un even de echilibru la cea de dezechilibru.

Prin dinamica lor, fenomenele naturale

– fenomenul extrem propriu – zis, cu efecte directe.

e de risc. Arealele cu diferite grade de vulnerabilitate includ elementele de risc . – intervalul 1988-1992:

concept

– riscuri tehnogene; antropice;

– riscuri sociale;

– riscuri naturale; ecologice;

– seismele;

– tsunami, produse de cutremure sau de vulcani.

– alte efecte secundare.

ansamblu În sens restrâns riscu

Tabelul 3.2

Exemple

Explz.vulcani Tambora, Krakatoa

 

Alaska (1964) Mont St.Helen (1970)

California(1906)

Mexic (1985)

Seisme în Guatemala

(1978)

Valteline (1987)

Frioul (1976)

Dauphine (1985)

Columbia (1985)

Mt.Pelee (1902)

 

1/200-300ani la 1/secol

 

la 10 pe secol

sau mai multe pe an

 

zilnic

5

1

Principalele efecte

relief dis

-

tsunami

-

formare relief

-

maree, tsunami

-

modif

-

maree

-

curgeri de lave poluare modif. ecosisteme

-

-

-

Durata efectelor

active

Mai

Mai multe luni

De la câteva zile

 

De la 100 la 510 mil.km 2 (supr.Terrei)

 

mil.km 2

De la 10000 la 1.000.000 km 2

 

10.000 km 2

Sub 100 km 2

 

Gica catastrofa

Explozii vulcanice

 

Mega catastrofa Mari seisme Secete Sahel

 

Mezo catastrofa Seisme Valuri de frig Oraje, tornade

 

Catastrofa Mici seisme Tornade

 

localizate

Fenomene

punctual

, pentru interpretarea reliefului timpul ciclic Abordarea prin prisma d timpul gradet

, pentru interpretarea reliefului timpul ciclic Abordarea prin prisma d timpul gradet
, pentru interpretarea reliefului timpul ciclic Abordarea prin prisma d timpul gradet

Tema II

Obiective
Obiective

: . Unitatea de volum onstituente.

i 1 + 2 3 = 1

în care: 1 2 ilor lichizi; 3 0) V 0 ).

0 · V 0 = 1

u = (1 n s

w sat = (1 n s + (n s – n s -. )

w = (1 n s (1 + W u (1+W)

în care: u este gre s

w W = umiditatea; n = porozitatea.

Umiditatea i gradul de umiditate expri S = ———— 1 2

2

-1

w u u

timp mai îndelungat decât rocile stâncoase. M .

rilor e

e = n (1 n) 1

0

e e 0

în care: 0

e

e e 0 = valorile cifrei porilor. 1980):

- argile moi 50

70%

argile tari 15

30%

- argile recent depuse 70

90%

lehm (lut) 20

35%

- argile consistente 35

70%

loessuri 40

60%

V g

n = —–

V

· 100

în care: V g este volumul de goluri; V = volumul total.

, coeziune mare ile pseudocoezive din Compactitatea acestor roci (gr

C = u s -1 sau C = 1- n

în care: n este porozitatea

I D, rocile moi necoezive sunt clasificate:

roci afânate cu I D de 0

roci cu îndesire medie cu I D de 0,33

roci compacte (puternic îndesate) cu I D de 0,67

33

0,67

1.

Unghiul de frecare

/solid, pot fi fluide, plastice sau solide. Reologic, rocile (corpuri solide) pot fi: elastice, Indicele de plasticitate Ip W c W f .

neplastice I p = 0 nisipuri; I p

plasticitate medie I p

plasticitate mare I p = 20

plasticitate foarte mare I p peste 35 argile grase

35 argile

S

argile nesensitive S = 1

S = 1

2

argile cu sensitivitate medie S = 2

4

argile sensitive S = 4

8

argile cu sensitivitate mare S = 8

16

argile cu S foarte mare S peste 16

quick-clays,

sarea lui Bravais Etimologic cuvântului tixotropie vine de la tixis trepo care se traduce cu scuturare. 4.1). forfecare ( 0 ) repr d Indicele de tixotropie (i t ) w t rgere (w e ), astfel:

i t (%) = w t w e

roci slab tixotrope i t sub 25%

roci cu tixotropie medie i t = 25 50%

roci puternic tixotrope i t peste 50% s

i t sub 25% – roci cu tixotropie medie i t = 25 – 50% –

Permeabilitatea ( K) este proprietatea rocilor de a „ permite 15 · 10 4 n

Permeabilitatea (K) este proprietatea rocilor de a permite

15 · 10 4

n 3

K = ————— ———

f 2 · S 2

2

în care K este coeficientul de permeabilitate, cm/s;

S

2 /cm 3 ;

n

= porozitatea %; 10-20% pentru nisip; 20 30 % argile; 30 60% loessuri;

f = coeficient ce depinde de forma granulelor cu valorile: 1,0 granule sferice; 1,1 granule ovale; 1,25 granule angulare; âscozitatea fluidului Valori ale coeficientului de permeabilitate:

nisip foarte grosier 0,1

nisip grosier 0,07

nisip mijlociu 0,04

nisip fin 0,02

0,2

0,1

0,07

0,04

– compactizarea (tasarea

– recristalizarea

De exemplu: gips anhidrit gel de SiO 2

– cimentarea este fenomenul prin care parti

– dizolvarea

– autigeneza

Mineralele allogene sunt m Mineralele autigene, rezultate prin diferite procese diagenetice, sunt cele mai variate: mineralele argiloase (rezultat re: limonitul Fe 2 O 3 .nH 2 O; hematitul Fe 2 O 3 , magnetitul Fe 3 O 4 2 CO 3 asupra unor minerale; sunt reprezentative: calcitul; dolomitul, aragonitul); bioxidul de siliciu- silice-, cu formele calcedonie ca În prezen În timp, acestea i mari la unii dintre principalii parametrii mecanici (tabelul 4.1).

Tabelul 4.1

ntmorilonitului

 

Parametrii

Caolinit

 

Montmorillonit

 

123

 

4

 

5

Parametrii

 

< 20 %)

> 80 %)

Coeziune C

Fre

Rid max

max

< 20 %

   

Tixotropia

pa-

Ioni

Ca

2 + C´ max

rametrilor

Al

2 + max Fe 3

+

fizico-chimici

+ este înlocuit

cu K + ,

s