UNIVERSITATEA CREȘTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR”

BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL

DIGITALI
ZAREA
AFACERI
LOR ÎN NIȚU ALEXANDRA-ADRIANA

CIUCĂ RUXANDRA
TURISM CUPRINS
Contents
CUPRINS...........................................................................................................................................2
CAPITOLUL 1....................................................................................................................................3
1.1. Ce înseamnă digitalizarea turistică a unui oraș? Cum și când s-a născut această idee?..3
 1.2. Turismul virtual: cum arată călătoriile în timp de pandemie........................................3
1.3. Soluții de tehnologizare și digitalizare post-COVID-19 pentru afacerile de turism din
România.......................................................................................................................................4
1.3.1. Soluții de tehnologizare pentru aeroporturi/companii aeriene................................4
1.3.2. Soluții de tehnologizare pentru unitățile de cazare..................................................5
1.3.3. Soluții de tehnologizare pentru restaurante.............................................................5
1.3.4. Soluții de tehnologizare pentru agențiile de turism..................................................6
Bibliografie.......................................................................................................................................8

CAPITOLUL 1

1.1. Ce înseamnă digitalizarea turistică a unui oraș? Cum și când s-a

născut această idee?
 Trecerea de la turismul clasic la e-turism a apărut de ani de zile în țările vecine sau în
cele din vest, dar noi, românii, tindem să împrumutăm cu totul altceva decât acele lucruri care
ne-ar putea aduce beneficii substanțiale. E-turismul se face cu hărți digitale interactive, cu
plăcuțe de informare turistică multilingve, cu cod Q.R. și multe altele. Turismul trebuie să fie
făcut, în egală măsură, la fața locului, în regiunea X, dar trebuie să fie facut și de pe canapeaua
de acasă. Spre exemplu, China și-a făcut un tur VR al Marelui Zid. Orice om care are o pereche
de ochelari de realitate virtuală poate sta pe canapeaua de acasă și să călătorească de-a lungul
zidului. Despre asta este turismul digital. Dacă pe vremea părinților noștri nu existau multe
dintre lucrurile care compun turismul acum, în prezent întâlnim termeni precum Instagram
spots, virtual tour guide, 3D guide, totul realizându-se cu telefonul mobil, un dispozitiv pe care
oricine îl are.
Digitalizarea turistică a unui oraș înseamnă „mutarea“ acelui oraș, a potențialului
turistic, cultural și istoric al acestuia, în sfera on-line, în digital și distribuirea lui la nivel global,
ca toată lumea să-l poată vedea și cunoaște de acasă, de pe canapea.

Există ghizi în România, dar nu suficienți pentru fiecare obiectiv și monument istoric.
Mai mult decât atât, marcarea monumentelor istorice este deficitară, iar a obiectivelor
turistice lipsește cu desăvârșire. Atunci, cum putem noi să oferim turiștilor un minim de
cunoaștere despre ceea ce are România? Cum putem face ca România să fie a mea, a ta, a
tuturor românilor și să le-o prezentăm străinilor așa cum trebuie să fie prezentată?

Răspunsul la aceste întrebări este reprezentat de plăcuțele de semnalizare, cu cod

Q.R. care spun povestea locului respectiv pentru toți turiștii, indiferent de limbă, în locul unui
ghid.

1.2. Turismul virtual: cum arată călătoriile în timp de pandemie

Odată cu pandemia, turismul a trebuit să se reorienteze și să se plieze în funcție de noua

normalitate, astfel apărând conceptul de turism virtual. Gigantul american Amazon a lansat o
nouă platformă, numită Amazon Explore, ce promovează ideea de turism virtual. Acolo,
oamenii au acces la tururi virtuale în direct, conduse de ghizi și experți în domeniul, după cum
arată Geekwire, citat de Libertatea. Totodată, turiștii virtuali au posibilitatea de a cumpăra de la
distanță suvenire. Amazon a lucrat la proiectul de față încă dinainte de pandemie. Patroana
firmei canadiene HQ Tourism Services, Hongying Tang, a povestit cum a fost contactat de
Amazon în noiembrie 2019 de cei de la Amazon. Pe atunci nu vedea justificarea acestui serviciu.
După ce a văzut impactul pandemiei asupra afacerii, a devenit interesată de Amazon
Explore. O sesiune turistică pe această paltformă durează între 35 de minute și o oră, costurile
variind între 10 și 200 de dolari. Filmările sunt făcute de persoana care ghidează transmisiunea,
dar vor urma și tururi de realitate virtuală. Dacă un turist virtual vrea să vadă o anumită clădire
în timpul turului, ei trebuie doar să dea click pe ea. Totodată, ei pot declanșa și o cameră,
pentru a face poze, conform Libertatea.

1.3. Soluții de tehnologizare și digitalizare post-COVID-19 pentru

afacerile de turism din România
Mamaia, de pildă, devine prima staţiune care poate fi vizitată de acasă, graţie unor
ochelari virtuali. Tot cu ajutorul tehnologiei poate fi vizitat şi Clujul, iar unele muzee pun la
dispoziţia curioşilor anumite tururi.
Mamaia a fost recreată pe baza unor imagini suprinse de mai multe drone şi de o
cameră video cu şase obiective.
Tehnologiile noi vă pot ajuta atunci când alegeţi staţiunea şi hotelul în care vreţi să vă
petreceţi vacanţă. De exemplu, toată staţiunea Mamaia poate fi explorată virtual. Din faţa
calculatorului vedeţi cu exactitate cât de departe se afla hotelul de plajă, dar şi ce parcări sau
atracţii aveţi în zona aleasă de dumneavoastră.
Răzvan Dobre, manager hotel: “Poţi să te plimbi prin absolut toate spaţiile, accesând toate
camerele, restaurantul, piscine terasă şi apartamentul acesta.”
În acelaşi mod turiştii se pot plimba cu un balon deasupra Clujului, ori pot vizita anumite
locuri din oraş dintr-un roller-coaster.
Codruța Hornai, director marketing companie IT: “Au şansa să experimenteze pe viu o
destinaţie turistică chiar dacă nu sunt acolo. Pe principiul aş vrea să testez înainte să cumpăr.”
Şi multe muzee din ţară pot fi vizitate cu ajutorul tururilor virtuale. Unul dintre ele, este
ASTRA din Sibiu. Reprezentanţii muzeului spun că realitatea virtuală i-a ajutat să îşi sporească
numărul vizitatorilor reali până la 600 de mii în 2018.

1.3.1. Soluții de tehnologizare pentru aeroporturi/companii aeriene

Deși călătoriile în afara granițelor țării posibil să întârzie ceva timp pe motiv de restricții
încă active atât în țara de plecare, cât și în țara de destinație, aeroporturile de pe teritoriul
României trebuie să investească în tehnologie diversă, de la scanere pentru verificarea
temperaturii, la ghișee de preluare automată a bagajelor și la aparate de check-in, la porți de
îmbarcare automate și puncte de control automatizate, unde contactul direct al mâinilor cu
suprafețele să fie cât mai redus. Acum ar fi momentul oportun ca aeroporturile care au investit
în proiecte de îmbarcare pe bază de recunoaștere facială să le folosească pe o scară mai largă.
Se poate merge până într-acolo unde tururile virtuale sunt gamificate, iar turiștii sunt
puși în postura în care trebuie să plătească pentru a debloca anumite tururi. Și dacă credeți că
acest lucru necesită investiții ce nu-și au rostul în această perioadă, poate reconsiderați
abordarea după ce aruncați o privire peste ce pot face niște aplicații mobile care au inovat deja
în acest domeniu, precum Questo.
Ce pot face furnizorii de experiențe?
La fel ca în cazul asociațiilor de promovare, aceștia trebuie să se reorienteze către
virtualizarea experiențelor, targetarea și pregătirea acestora pentru comunitățile locale.
Dar organizatorii de evenimente?
Cu siguranță aceștia vor fi afectați drastic de măsurile ce vor fi luate, în special legat de
numărul de participanți, și nu vor mai reuși să mobilizeze companii aeriene, agenții de turism și
unități de cazare, motiv pentru care se vor reorienta către servicii conexe (recrutări de resurse
umane, servicii de catering, servicii de consultanță etc.

1.3.2. Soluții de tehnologizare pentru unitățile de cazare

Dacă pentru luna ianuarie 2020 Institutul Național de Statistică anunța o creștere a
sosirilor în structurile de primire turistică cu 5% și o creștere cu 12.7% a sosirilor turiștilor străini
în România față de aceeași lună din 2019, la jumătatea lui martie 2020 hotelierii înregistrau
scăderi de până la 44% în veniturile din cazări, iar pentru începutul lui aprilie acestea sunt
estimate până la 75%. Fără doar și poate, alături de agențiile de turism, unitățile de cazare sunt
cele mai impactate de măsurile luate pentru a preveni răspândirea COVID-19.
Trecând peste măsurile imediate ce trebuie luate în plină pandemie, acestea trebuie să
facă noi proceduri de lucru pentru perioada ce urmează după încheierea stării de urgență și
diminuarea răspândirii virusului, dar, la fel de bine, să-și analizeze clientela din ultimii 2-3 ani și
să anticipeze ce segmente de clientelă vor continua să frecventeze hotelurile. Atât specialiștii
recunoscuți la nivel internațional, cât și cei locali pun mare accent pe dezvoltarea turismului
local. Așadar, cei ce se bazau mult pe incoming trebuie să se reprofileze pe turismul intern.
Structurile de cazare cu multe camere vor avea, cu siguranță, de suferit din cauza
restricțiilor de operare referitoare la numărul maxim de persoane ce pot fi cazate în același loc,
poate chiar și în aceeași cameră. PMS-urile vor trebui adaptate de așa natură încât să știe să
facă check-in-uri automate, direct de pe telefoanele clienților, să ofere acces în camere pe bază
de coduri de acces generate tot de pe telefoanele clienților, să facă planificări pentru tipurile de
masă incluse în pachetul de cazare, pentru accesul la spa și la sălile de sport din cadrul unităților
de cazare, astfel încât să se respecte o capacitate maximă agreată de autorități etc.
Poate că acum ideea de a fi listate în ofertele agențiilor de turism online nu mai e așa de
rea.
Vor avea de câștigat structurile de cazare de tip apartament, vilă, pensiune, case de
oaspeți. Asta în cazul în care vă întrebați de ce platforme precum TravLocals trag tare pe
promovare în plină pandemie. De unde putem deduce că vor fi la mare căutare, din nou,
cataloagele cu unități de cazare, dar și site-urile de rezervări ce se focusează pe unități de
cazare ce nu pot caza mai mult de 4-5 de persoane (ex. Airbnb).
Și cel mai important, orice rezervare trebui să se poată face cu plata cu cardul, online
sau la POS la recepția unității de cazare.
Ceea ce ar putea genera o criză și mai acută în acest domeniu e majorarea prețurilor
pentru acest tip de unități de cazare.

1.3.3. Soluții de tehnologizare pentru restaurante

Conform unui raport de mobilitate făcut public de către Google, până la începutul lunii
aprilie frecventarea restaurantelor și a altor locuri de petrecere a timpului liber a scăzut cu până
la 67% în România, ca urmare a masurilor de precauție impuse de autorități odată cu intrarea în
vigoare a Ordonanței Militare Nr. 1, pe 18 martie.
Pentru a rămâne în business aceștia ar trebui să își automatizeze cât mai mult procesul
de rezervare a unei mese, procesul de apelare a chelnerului și plasare a comenzii, precum și
procesul de plată. Asta pe lângă măsurile fizice ce vor fi impuse de autorități pentru a preveni
răspândirea/reapariția virusului COVID-19.
Soluții ce păreau un moft sau neprofitabile acum câțiva ani, precum meniurile direct pe
telefoanele clienților, mesele interactive etc. pot salva afacerile. Da, dacă până acum o lună se
vorbea de interacțiunea cu personalul, de acum încolo se va vorbi din ce în ce mai mult de
soluții de distanțare dintre clienți și personalul restaurantelor.
Comenzi cu livrare la domiciliu
O altă măsură, pe care mulți au adoptat-o deja, e preluarea de comenzi cu livrare la
domiciliu, activitate ce ar trebui integrată în softurile de gestiune restaurant. Pe partea
operațională a acestui proces s-au făcut deja schimbări în soluțiile de ride-sharing, astfel încât
acestea să se alinieze unor servicii de livrare mâncare precum Glovo, Uber Eats etc. Proprietarii
de flote de mașini ce operau servicii de car sharing sau rent-a-car, precum VMS, BlackCab sau
MementoGreen s-au reorientat spre acest serviciu.
Comenzi on the go
De asemenea, restaurantele vor trebuie să-și adapteze softurile de gestiune de
restaurant pentru a putea prelua comenzi cu ridicare personală (on the go). Soluții sunt deja în
piață.
1.3.4. Soluții de tehnologizare pentru agențiile de turism
De la anunțarea stării de urgență națională și până la finalul lunii martie, încasările
agențiilor de turism au ajuns la 0 sau la aproape 0, singura creștere fiind înregistrată pe
numărul de cereri de rambursare.
Pentru agențiile de turism e momentul potrivit să-și reevalueze soluțiile informatice cu
care lucrează (CRM-uri, booking engines, programe de gestiune etc.), astfel încât, pe viitor, să
poată gestiona situații cu impact asupra afacerii (cereri de anulare, rambursări, reprogramări,
emiterea de vouchere valorice pentru folosire ulterioară etc.). Situația actuală a generat cele
mai bune use cases pentru majoritatea soluțiilor pe care le folosesc. Iar ce se întâmplă acum e
testarea supremă.
În luna martie, afacerile din turism au înregistrat scăderi cu până la 33% în căutările
online și cu până la 84% în traficul față de aceeași perioadă de referință din 2019, arată o
analiză a agenției de marketing online Moloso. Acum ar trebui să își dea seama dacă strategia
SEO pe care (nu) au implementat-o a fost o alegere bună sau nu. Și pentru că am amintit despre
asta, acum când e liniște în afacere e momentul potrivit pentru revizuit conținut, de la inventar
la descrierile lui și la descrierile de destinații sau la adăugat ghiduri turistice pe site.
În mod normal, în plină activitate, acțiunile acestea mănâncă timp și resurse care se
focusează pe cu totul altceva.
Dintr-o analiză a agenției de marketing online MoLoSo pentru luna martie 2020 reiese
faptul că afacerile de turism pe care le gestionează au înregistrat scăderi cu 65% a ratei de click
pe reclame, rata de conversie scăzând cu 74.42%. Agențiile de turism, laolaltă cu hotelurile, au
înregistrat o scădere a veniturilor cu 70% față de aceeași lună din 2019. Odată cu scăderea
interesului românilor pentru reclamele afacerilor din turism s-a înregistrat o scădere cu 39.41%
a costului pe click. Cu toate acestea, românii (cu bani) își cumpără încă vacanțe, doar că într-un
orizont mai îndepărtat de timp, coșul mediu fiind de 1.000 de euro.
Acum e momentul potrivit pentru agențiile de turism să-și revizuiască canalele de
vânzare (site, newsletter, marketplace-uri, reclame online pe Google și canale social media), să
se uite peste cifre, peste leaduri și să ajusteze sau să modifice complet elementele care cer call
to action, să se focuseze pe canalul de vânzare care pare cel mai promițător.
Orice modificare în strategia de promovare online a afacerilor din turism trebuie să fie
chibzuită în această perioadă, ea putând duce fie la creșterea afacerii, fie la falimentul acesteia.
Din păcate, indiferent de cât de multe date s-ar analiza și câte scenarii s-ar face, piața nu mai
este previzibilă, așa cum era până în februarie 2020.
La fel ca și în cazul hotelurilor, nu sunt excluse majorări tarifare pentru pachetele
vândute de agențiile din turism, acest lucru fiind influențat și de regiunea geografică în care se
găsește destinația ofertată.
 Rămâne de văzut dacă va crește cererea pentru destinațiile interne, având în vedere că
și pentru voucherele de vacanță ce expirau în aceast le-a fost prelungită valabilitatea până pe
31 mai 2021. Depinde foarte mult și de evoluția pandemiei la nivel internațional – dacă țările cu
tradiție în turism își vor deschide granițele, deși puțin probabil – a se vedea cazul Cehiei, nu va
mai exista acest trend prevăzut acum de specialiști, trend de altfel crescător în ultimii ani.
Turistii cauta un mod de plata cat mai rapid
Calatoria este un mare proces de achizitie de bilete, iar consumatorii se asteapta ca
procesul de plata sa fie perfect, rapid si sigur. Exista mai mult de 300 de moduri diferite de plata
a calatoriilor. Un motiv din spatele extinderii globale a Uber este faptul ca aplicatia serveste ca
portofel digital de facto pentru transport atunci cand utilizatorii sunt plecati de acasa.
Mai mult de jumatate dintre turisti doresc o singura aplicatie pentru toate nevoile de
calatorie
Dintr-un numar de 12.500 de calatori din aproape 30 de tari, 57% au declarat pentru
Booking.com ca doresc „o singura aplicatie pentru toate nevoile de planificare, rezervare si
calatorie”.
In acest sens/ Pentru deservirea nevoilor clientilor, Amazon a dezvoltat Alexa for
Hospitality, adresat marilor lanturi hoteliere si de inchiriere de spatii de vacanta. Acesta
simplifica sarcinile pentru oaspeti, precum redarea de muzica, comandarea de prosoape,
controlul temperaturii sau al iluminatului in camera, gasirea restaurantelor si atractiilor locale,
apelarea telefonica si chiar operatiunile de check-out.
Influenta schimbarilor climatice in rezervarea calatoriilor
Booking.com Sustainable Travel Report 2019 a relevat faptul ca 55% din esantionul sau
global de respondenti a devenit mult mai preocupat in ultimele douasprezece luni de impactul
calatoriei lor asupra mediului. Multi clienti cred ca a calatori este daunator pentru planeta.
Amadeus este lider in furnizarea de solutii de tehnologie si de distributie pentru
industria de turism. Grupurile de clienti includ furnizori de turism (de exemplu, companii
aeriene, hoteluri, operatori de transport feroviar, linii de feribot, etc.), vanzatori din turism
(agentii de turism si site-uri specializate) si clienti finali (corporatii si companii de management
al turismului). Grupul Amadeus are în jur de 15.000 de angajați la nivel global, în sediile centrale
din Madrid (sediul central corporativ), Nisa (dezvoltare) și Erding (operațiuni), precum și în cele
70 de reprezentanțe Amadeus la nivel global.
Bibliografie

 https://adamodigital.com/blog/how-digital-transformation-affect-the-travel-
and-tourism-industry/
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Turism_electronic
 https://adamodigital.com/blog/leisure-travel-insight-it-is-time-for-the-travel-
and-hospitality-industry-to-recover/
 https://www.wall-street.ro/articol/Turism/249010/cum-transforma-realitatea-
virtuala-calatoriile-in-2020.html#gref