UNIVERSITATEA CREȘTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE

PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ

– DREPT – IFR –

LUCRARE SCRISĂ LA

DISCIPLINA: DREPT CIVIL– CONTRACTE

Probleme speciale cu privire la capacitatea părților în cadrul

contractului de donație.

Student,
DUMITRU A VIOLETA MARIANA
Număr matricol: 20302
Anul de studiu: III
Grupa: 2202
 INTRODUCERE

Codul civil reglementează contractul de donaţie în Cartea a IV-a, Titlul III, intitulat
«Liberalitățile » în art. 984-1099, alături de testament. Pornind de la definiția dată de art.
984 alin. 1 C. civ., liberalitatea este actul juridic între vii sau mortis causa prin care o
persoană dispune cu intenție liberală, cu titlu gratuit, de bunurile sale în tot sau în parte,
în favoarea unei alte persoane. Art. 984 alin. 2 C.civ., prevede că nu se pot face
liberalități decât prin donație sau prin legat cuprins în testament; prin acte între vii,
liberalitatea nu se poate realiza decât prin donație. Reglementarea donației, alături de
testament, se impune întrucât dispun de un regim juridic comun, ca liberalități.

Art. 985 C. civ. defineşte donaţia astfel: "Donaţia este contractul prin care, cu
intenția de a gratifica, o parte, numită donator, dispune în mod irevocabil de un bun în
favoarea celeilalte părți, numită donatar”. Astfel cum ne spune și definiția legală, donația
este un contract, fiind nevoie de un acord de voințe pentru a se forma, ea neputând fi
realizată fără exprimarea voinței donatarului consensus duorum in idem placitum.

Ca orice contract translativ de drepturi, donația poate avea ca obiect și un alt

drept patrimonial decât dreptul de proprietate asupra unui bun, de fapt orice drept
patrimonial transmisibil poate fi și donat. Se poate susţine că donaţia este contractul
solemn prin care o parte, numită donator, transmite în mod actual şi irevocabil, cu
intenţie liberală, un drept de proprietate sau un alt drept patrimonial transmisibil al său
celeilalte părţi, numite donatar, care primește acest drept în patrimoniul său.

Condiţiile de validitate ale contractului de donaţie

Capacitatea

Ca orice contract, donaţia trebuie să îndeplinească condiţiile generale de

validitate prevăzute de art. 1179-1265 C.civ., pentru a fi valabil încheiată (capacitatea
de a contracta, un consimţământ valabil al părţii ce se obligă, un obiect determinat şi o
cauză licită), precum și o serie de condiții specifice impuse de caracterul actual,
irevocabil, liberal și solemn al transmiterii realizate prin donație.

Art. 987 C. civ. reiterează principiul capacității de folosință și în materia

liberalităților, dispunând că ”orice persoană poate face liberalități, cu respectarea
regulilor privind capacitatea”. Regula este capacitatea, iar incapacitatea este excepţia.
În ceea ce îl privește pe donator, donația este un act de dispoziție juridică asupra
bunului său astfel că este necesară capacitatea lui deplină de exercițiu.

Libertatea de a dispune cu titlu gratuit este limitată prin lege numai la sfera
persoanelor solvabile, art. 12 alin. 2 C. Civ. dispunând că nimeni nu poate dispune cu
titlu gratuit, dacă este insolvabil.

Incapacitati speciale in materia contractului de donatie

Asemanator celorlalte acte juridice civile, capacitatea de a contracta este regula,

iar incapacitatile sunt exceptia fiind de stricta interpretare. Aceste incapacitati existe cu
scopul de a-l proteja pe donator. Ele se impart in:

a) incapacitati de a dispune prin donatie:

 minorii : pentru a-i ocroti pe acestia C.civ. si C.fam., interzic minorilor sa
doneze,fie personal fie prin reprezentant legal chiar daca exista incuviintarea
autoritatii tutelare.
 persoanle puse sub interdictie: nu pot face donatii fara nici o exceptie.
 majorul : nu poate face donatii in favoarea tutorelui sau,cat timp socotelile
definitive ale tutelei n-au fost prealabil date si primate, cu exceptia cazului in care
tutorele este ascendentul minorului,verificarea socotelilor si aprobarea lor,
majorul poate face donatii catre fostul sau tutore.
 falitul: stabileste ca sunt anuabile la cererea administratorului sau a lichidatorului,
actele de transfer cu character gratuit efectuate de falit timp de 3 ani anterior
deschiderii procedurii falimentului cu exceptia sponsorizarii in scop umanitar.
b) incapacitati de a primi donatii :
  persoanele fizice neconcepute: nu pot primi donatii .Ele pot primi donatii doar in
mod indirect prin intermediul unor donatari capabili (donatia este facuta unei
personae fizice existente cu sarcina de a transmite bunul donat copilului ce se va
naste in viitor) sau printr-un contract de asigurare.
 organizatiile care nu au dobandit personalitate juridica nu pot primi donatii in
principiu.Prin exceptie doar daca bunul donat este necesar ca o persoana
juridica sa isi constituie patrimonial necesar pentru a lua fiinta,donatia va fi
valabila.
 strainii si apatrizii: nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra unui teren nici
prin donatie decat in conditiile rezultate de aderarea Romaniei la U.E si din alte
tratate la care Romania este parte.
 medicii si farmacistii: nu pot primi donatii de la persoanele tratate de ei in ultima
boala din care acestea au murit. Exceptie este donatia cu caracter
renumeratoriu, reprezentand rasplata serviciilor prestate, daca este proportionala
atat cu serviciile prestate cat si cu starea materiala a donatorului.

Aceasta incapacitate priveste si preotii care au asistat pe donator in cursul bolii de

care acestia au decedat.

Incapacitatea se aplica si persoanelor care practica illegal medicina sau calitatea de

preot.

Limitele aduse exercitarii dreptului de a primi donatii:

- minorii sub 14 ani: nu pot primi donatii dar exercitarea acestui drept se face de
reprezentantul sau legal sau de ascendentii de grad mai mare chiar daca parintii
sunt in viata.
- minorii peste 14 ani: pot primi donatii personal insa cu incuviintarea ocrotitorului
legal
- interzisii judecatoresti: pot primi donatii prin intermediultutorelui in aceleasi
conditii ca minorii sub 14 ani.
 - surdo-mutul care nu stie sa scrie: poate primi o donatie chiar doar daca este
asistat de un curator special numit de autoritatea tutelara.
- persoanele juridice: pot primi donatii doar daca obiectul donatiei corespund
obiectului de activitate a acestora.

Momentul cand este ceruta capacitatea:

Daca ambele parti sunt prezente la incheierea contractului de donatie ele

trebuie sa fie capabile la momentul incheierii acestuia.

In cazul donatiei intre absenti, donatorul trebuie sa fie capabil din momentul

emiterii ofertei pana in momentul primirii actului de acceptare a ofertei.

Donatatrul trebuie sa fie capabil din momentul acceptarii ofertei pana in cel al

primirii actului de acceptare al ofertei de catre donator. Donatarul nu trebuie sa fie
capabil in momentul emiterii ofertei de donatie caci acest act este unilateral de vointa.

Sanctiunea incapacitatilor speciale:

Dispozitiile in favoarea unui incapabil sunt nule, sanctiunea incapacitatii speciale

fiind nulitatea absoluta.

Nulitatea este absoluta si in cazul donatiilor de terenuri facute unui cetatean

strain sau apatrid,persoanelor fizice neconcepute,organizatiilor fara personalitate
juridica,medicilor,farmacistilor dar si preotilor sau al donatiilor facute de minori sau
interzisi judecatoresti.

Incapacitatea la încheierea acestui contract este o stare de excepție și, ca orice

excepție, trebui să fie reglementată expres. Art. 988 – 992 C. Civ. Enunță incapacitățile
speciale la încheirea unui contract de donație, incapacități care au în vedere fie
facultatea de a dispune prin liberalități, fie facultatea de a primi o liberalitate, regulile
fiind aceleași pentru donație și pentru legate. Capacitatea de a dispune se numeşte
capacitate activă, iar capacitatea de a primi donații se numeşte capacitate pasivă 1.
1
D. Alexandresco, op. cit., p. 26; G.P. Petrescu, op. cit., p. 58.
 Incapacitatea, la rândul ei, poate fi absolută, când o persoană nu poate nici
dona, nici primi donaţii de la nicio altă persoană sau relativă, când o persoană nu poate
dona în favoarea anumitor persoane sau nu poate primi donaţii de la anumite persoane.
În opinia lui Alexandresco, se mai disting două feluri de incapacităţi: incapacitatea de
fapt, firească sau fizică, care rezultă din starea fizică a unei persoane, care o împiedică
de a dispune atât cu titlu oneros cât şi cu titlu gratuit şi care cuprinde cazurile de
incapacitate generale (minorii, interzişii şi cei cărora legea le-a interzis încheierea
oricărui contract) şi incapacitatea de drept, civilă (juridică sau morală), care rezultă "din
anumite împiedicări prevăzute de lege" 2. Incapacitatea de fapt împiedică persoana de a
dispune cu titlu gratuit, nu şi de a primi prin donaţie, pe când incapacitatea de drept
priveşte atât facultatea de a dispune cu titlu gratuit, cât şi facultatea de a primi prin
donaţie.

Incapacităţi de a dispune prin donaţie.

a. Persoanele insolvabile nu pot dispune prin donație. Potrivit art. 12 alin. 2 C.

Civ., nimeni nu poate dispune cu titlu gratuit, dacă este insolvabil. Această incapacitate
reprezintă o limită a libertății de a dispune și are ca finalitate apărarea unor principii
fundamentale de drept cu privire la buna-credință în exercitarea drepturilor și obligațiilor
civile cât și în respectarea regulilor ordinii publice și bunelor-moravuri, întrucât o
persoană care se află în imposibilitatea de a-și onora obligațiile contractate, nu poate
face liberalități. Potrivit art. 1417 alin. 2 C. Civ., starea de insolvabilitate rezultă din
inferioritatea activului patrimonial ce poate fi opus, potrivit legii, executării silite, față de
valoarea totală a datoriilor exigibile; dacă prin lege nu se prevede altfel, această stare
se constată de instanță.

b. Persoanele lipsite de capacitate de exercițiu deplină sau cu capacitate de

exercițiu restrânsă, respectiv minorii şi persoanele puse sub interdicţie judecătorească
nu pot dispune prin donaţie, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, nici personal, chiar
dacă au încuviinţarea ocrotitorului legal, nici prin reprezentantul legal (părinte sau
tutore). Minorul fără capacitate deplină de exercițiu nu va putea dispune prin donaţie
2
D. Alexandresco, op. cit., p. 26.
nici cu încuviinţarea instanței de tutelă sau a consiliului de familie; prin excepție,
interzisul judecătoresc, prin tuturele său, poate dispune prin donație în favoarea
descendenților săi, însă numai cu avizul consiliului de familie și cu autorizarea instanței
de tutelă (art. 175 C. civ.). Dacă minorul dobândește capacitate de exercițiu deplină
anticipată, minorul poate fi donator; soluția este aceeași în cazul minorului care încheie
o căsătorie și dobândește astfel capacitate deplină.

Cât priveşte darurile obişnuite făcute de minor sau de ocrotitorul legal în numele
său, sunt considerate valabile, fără a fi necesară încuviinţarea sau autorizaţia
prealabilă, dacă corespund stării materiale a minorului 3, în temeiul art. 41 alin. 3, art. 43
alin. 3 și art. 144 alin. 1 C. civ.

c. Minorul devenit major nu poate dispune în favoarea reprezentantului sau,

după caz, ocrotitorului său legal nedescărcat de gestiune. Potrivit art. 988 alin. (2) C.
civ., minorul, chiar după dobândirea capacității depline de exercițiu, nu poate dispune
prin liberalități în favoarea reprezentantului sau, după caz, a ocrotitorului său legal, dacă
acesta nu a fost descărcat de gestiune de către instanța de tutelă și de familie. De la
această incapacitate, art. 988 alin. 2 C. civ. prevede o excepţie, şi anume cazul în care
reprezentantul legal sau ocrotitorul este un ascendent al minorului devenit major.
Această incapacitate este instituită sub sancțiunea nulității relative a actului.

Incapacităţi de a primi prin donaţie.

Sunt incapabili de a primi prin donație, adică de a avea calitatea de donatar, atât
direct cât și prin persoane interpuse următorii:

a. Persoanele fizice concepute și neconcepute. Pornind de la dispozițiile art. 36

C. civ. care consacră drepturile copilului conceput, apreciem că este capabil a primi prin
donație oricine este conceput în momentul încheierii contractului, cu condiția să se
nască viu. Aplicaţie a cunoscutei maxime romane infans conceptus pro nato habetur
quoties de commodis ejus agitur, copilul conceput este considerat că există din
momentul concepțiunii ori de câte ori aceasta este în interesul lui, cu condiţia ca el să
3
E. Safta-Romano, Contracte civile, vol. I, Ed. Graphix, Iaşi, 1993, p. 180; Fr Deak, op. cit., p. 134.
se nască viu, chiar neviabil şi chiar dacă el a murit imediat după naştere; copilul născut
mort este considerat că nu există.

Persoanele fizice neconcepute pot fi gratificate în mod indirect, prin intermediul

unor donatari capabili, în cazul donaţiei cu sarcini, donatarul având sarcina de a
transmite beneficiarului obiectul liberalității îndată ce va fi posibil; de asemenea,
gratificarea unei persoane neconcepute la momentul întocmirii liberalității este posibilă
și printr-un contract de asigurare4.

Donatarul trebuie să fie determinat sau cel puțin determinabil, sub sancțiunea
nulității absolute; beneficiarul liberalității nu poate fi desemnat de un terț, o asemenea
dispoziție fiind nulă.

b. Capacitatea persoanei juridice. Pe cale de excepție, art. 208 C. civ. prevede

că orice persoană juridică poate primi liberalități de la data actului de înființare, chiar și
în cazul în care liberalitățile nu le sunt necesare pentru ca persoana juridică să ia ființă
în mod valabil. Ținând cont de principiul capacității de folosință a persoanei juridice
instituit de art. 206 C. civ., persoana juridică poate primi prin donație orice drept, afară
de acela care prin natura lui sau potrivit legii, nu poate aparține decât persoanei fizice;
persoanele juridice fără scop patrimonial pot dobândi prin donație numai acele drepturi
sau bunuri necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de înființarea sau
statut. Actul juridic prin care se încalcă aceste dispoziții cu privire la capacitatea de
folosință se sancționează cu nulitatea absolută.

c. Incapacitatea cetăţenilor străini şi a apatrizilor. Dacă anterior anului 2003,

Constituţia României prevedea interdicţia, sancţionată de altfel cu nulitatea absolută,
pentru cetăţenii străini şi apatrizi de a dobândi terenuri în ţara noastră 5, în prezent,
Constituţia, republicată, permite acestora să dobândească dreptul de proprietate privată
asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea
Europeană, cât şi pe bază de reciprocitate, rezultată din tratatele internaţionale la care

4
Fr. Deak, op. cit., p. 134; D. Chirică, Drept civil. Contracte speciale, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1997, p. 139; E. Safta-
Romano, op. cit., p. 181; I. Dogaru (coord.), Drept civil. Contracte speciale, Ed. All Beck, Bucureşti, 2004, p. 334.
5
A se vedea şi I. Dogaru (coord.), Drept civil. Contracte speciale, Ed. All Beck, Bucureşti, 2004, p. 218.
România este parte (reciprocitate reglementată prin lege organică), precum şi prin
moştenire legală6.

Concluzii
Contractul de donaţie reprezintă unul dintre cele mai răspândite contracte
translative de proprietate, de aceea în prezentul studiu am definit acest contract, am
punctat condiţiile de validitate ale contractului de donaţie, implicit capacitatea, pentru ca
apoi să analizăm incapacitatile speciale in materia contractului de donatie, analizând
limitele aduse exercitarii dreptului de a primi donatii, momentul cand este ceruta
capacitatea, sanctiunea incapacitatilor speciale, incapacităţi de a dispune prin donaţie,
incapacităţi de a primi prin donaţie.

BIBLIOGRAFIE

1. I. Dogaru (coord.), Drept civil. Contracte speciale, Ed. All Beck, Bucureşti, 2004,
p. 218
2. Constitutia Romaniei
3. D. Chirică, Drept civil. Contracte speciale, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1997
4. Noul Cod Civil

6
Articolul 44 alin. (2) din Constituţia României.
5. G. Boroi, C.A. Anghelescu, Curs de drept civil. Partea generală, ed. a 2-a
revizuită şi adăugită, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012
6. C. Murzea, E. Poenaru, Donaţia şi testamentul. Studiu de doctrină şi
jurisprudenţă, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2007