‚,Matematica este limba cu care Dumnezeu a scris universul.’’ Galileo Galilei
Şcoala româneascǎ se aflǎ se aflǎ într-un efort continuu de schimbare şi adaptare la
cerinţele europene.Pornind de la o cugetare care aratǎ cǎ ,,munca învǎţǎtorului are efect asupra eternitǎţii şi nu se poate spune niciodatǎ unde se opreşte influenţa sa “,deducem sarcina importantǎ pe care o avem în calitate de educatori,atunci cǎnd strǎbatem drum lung şi nu lipsit de obstacole al formǎrii scolarului . Învǎţǎmântul românesc se aflǎ în plin proces de reformǎ,de transformare şi modernizare, proces datorat evoluţiilor care au avut şi au loc în societatea româneascǎ şi impus de necesitatea alinierii la standardele Uniunii Europene. Apartenenţa României la spaţiul Uniunii Europene implică armonizarea sistemului românesc de educaţie cu celelalte sisteme europene de învăţământ. Dacă, pentru învăţământul universitar Programul de la Bologna a conturat direcţii comune de dezvoltare, este necesar ca şi în învăţământul preuniversitar să găsim repere esenţiale în formarea tinerilor. Se doreşte valorizarea şi promovarea demersurilor didactice inovative, încurajarea acţiunilor care permit asigurarea calităţii în educaţie şi formarea profesională continuă prin învăţarea pe tot parcursul vieţii. Matematica este o disciplină fundamentală în formarea şi dezvoltarea unui tânăr. Tehnicile de predare și evaluare trebuie să promoveze diverse idei şi abordri în predarea- invăţarea acestei discipline în şcoli . Scopurile învăţării, obiectivele de referinţă şi conţinuturile curriculumului la matematică sunt înscrise în diferite tipuri de materiale oficiale care includ documentele curriculare, manualele, ghidurile metodologice pentru şcoli şi profesori şi programele şcolare în vigoare (în unele ţări aceste documente se numesc planuri de învăţământ). În lucrarea de faţă aceste documente sunt analizate ca întreg, considerate ca fiind “coloana vertebrală” a disciplinei matematică. Matematica este o excelentă şcoală de formare a gândirii în etape, care ordonează lucrurile conform complexităţii lor, care dezvoltă spiritul metodic de abstragere a faptelor date din experienţă şi intuiţie, de cele ce decurg logic din ele. Se poate afirma că matematica modernă, prin caracterul său riguros, ştiinţific şi generativ al sistemului ei noţional şi operativ pe care îl cuprinde, este investită în bogate valenţe educativ – formative, nu numai în direcţia formării intelectuale, ci şi în ceea ce priveşte contribuţia ei la dezvoltarea personalităţii umane pe plan raţional, afectiv, volitiv, având o importantă contribuţie la formarea omului ca personalitate. Deşi noul curriculum a oferit mult profesorilor, a adus de asemenea serioase provocări; pentru a folosi curriculum-ul cum trebuie, profesorul trebuie să-şi schimbe modul de gândire asupra matematicii, a învăţării şi predării matematicii. Este ştiinţa probei formale şi a demonstraţiei logice care întruchipează într-un grad înalt idealul de rigoare şi de construcţie logică. Constantin Noica spunea: “Sau nicăieri nu e bine, sau peste tot e bine. Dar numai oamenii care găsesc a treia condiţie fac ceva în viaţă”. Ca să găseşti o a treia condiţie trebuie să ai logica şi acurateţea matematicii. Asta spre binele tinerilor pe care îi educăm şi spre binele nostru, în general. De aceea trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă pentru ca tinerii pe care îi formăm în şcolile noastre să îndrăgească minunata carte a matematicii, smulgându -i şi găsindu-i noi valenţe şi dimensiuni. Să-i convingem că, învăţând matematica, lucrează la desăvârşirea viitorului lor şi al nostru. Raţionamentul matematic şi gândirea riguros ştiinţifică creează elevului posibilitatea de înţelegere a celorlalte discipline cât şi de pătrundere a problemelor vietii de zi cu zi. Este ştiinţa probei formale şi a demonstraţiei logice care întruchipează într-un grad înalt idealul de rigoare şi de construcţie logică. Studiul matematicii în manieră modernă încă de la clasa I, reluat ulterior la clasa a V-a, urmăreşte să ofere elevilor, la nivelul lor de înţelegere, posibilitatea explicării ştiinţifice a conceptului de număr natural, generalizari, dar şi a operaţiilor cu numere naturale si proprietatile acestora.
BIBLIOGRAFIE:
1.***, Didactica Nova, Nr. 4-5-6, anul II, Craiova, 2006