Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTRODUCERE ..........................................................................................................................1
CONCLUZII ...............................................................................................................................17
BIBLIOGRAFIE .........................................................................................................................18
INTRODUCERE
1
CAPITOLUL I NOȚIUNI GENERALE DE TEORIE ȘI POLITICI
PUBLICE
Sistemul bugetar al fiecărei ţări cuprinde ansamblul relaţiilor şi al formelor organizatorice prin
care se asigură formarea, repartizarea şi utilizarea fondurilor bugetare. Problema esenţială a
structurării oricărui sistem bugetar derivă din ierarhizarea dreptului de decizie asupra folosirii
resurselor bugetare, care impune instituirea unui anumit sistem de venituri cuvenite fiecărei
verigi, precum şi modalităţii specifice de încasare a veniturilor şi de alocare pe destinaţii a
resurselor bugetare.
Procesul bugetar poate fi definit ca ansamblul de activităţi şi operaţiuni, care se succed anual,
integrate coerent şi convergent orientate, derulate stadial şi cuprinzând: elaborarea proiectului de
buget; adoptarea acestuia; execuţia bugetului; încheierea şi aprobarea contului de execuţie
bugetară; controlul bugetar.
3
Din punctul de vedere al conţinutului, bugetul public poate fi analizat ca:
-document: act în care sunt prevăzute şi aprobate, în fiecare an, veniturile şi cheltuielile sau,
după caz, numai cheltuielile, în funcţie de sistemul de finanţare a instituţiilor publice
-lege: act juridic în care se prevăd şi se aprobă, prin lege, veniturile şi cheltuielile anuale ale
statului sau ale instituţiilor publice. Este un act de previziune (sunt indicate resursele băneşti ale
statului şi destinaţiile acestora sub forma cheltuielilor), act de autorizare (puterea executivă este
împuternicită de puterea legislativă să cheltuiască şi să perceapă venituri, potrivit prevederilor
legale), act anual (anul bugetar în care sunt aprobate şi executate veniturile şi cheltuielile)
-sistem de fluxuri financiare: legate de formarea resurselor financiare publice (impozite, taxe,
contribuţii şi alte venituri publice), pe de o parte şi de repartizarea acestora, pe de altă parte
-instrument de politică economică: instrument de politică a statului în domeniul fiscalităţii şi a
cheltuielilor publice, întrucât prin acest document sunt stabilite veniturile bugetare ce reflectă
politica fiscală şi cheltuielile bugetare ce au un rol important în plan economic şi social.
Cuvântul "buget" provine din franceza veche, unde cuvinte ca "bouge" "bougette" desemnau o
pungă din piele sau o pungă de bani. Termenul a fost preluat în Anglia odată cu cuceririle
normande și de acolo s-a răspândit în toată lumea cu semnificația lui financiară.
4
Bugetele fondurilor speciale se întocmesc în vederea finanțării anumitor obiective și
acțiuni necesare în perioada considerată, pentru care se instituie prelevări obligatorii pe baza
unor legi speciale.
În afară de categoriile de bugete prezentate mai sus, în bugetul general consolidat mai
intră:
- Bugetul trezoreriei generale a statului,
- Bugetele instituțiilor publice autonome,
- Bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial de la bugetul de stat, Bugetele
instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii,
- Bugetele fondurilor provenite din credite externe, Bugetele fondurilor externe
nerambursabile.
Sub aspect organizatoric şi funcţional deosebim sistem bugetar de tip federal şi de tip
unitar.
Sistemul bugetar de tip federal este constituit din trei verigi:
- bugetul federaţiei;
- bugetul unităţilor teritoriale constituente al federaţiei;
- bugetul local.
Sistemul bugetar de tip unitar este constituit din două verigi:
- bugetul administraţiei centrale de stat;
- bugetul local al unităţilor administrativ – teritoriale.
Sistemul bugetar al Republicii Moldova este unul de tip unitar. În conformitate cu Legea
Republicii Moldova „Privind sistemul bugetar si procesul bugetar”, Nr.847 din 24.05.96
menţionează : “Sistemul bugetar este un sistem unitar de bugete şi fonduri, care constituie
bugetul public naţional, cuprinzînd:
a) bugetul de stat;
b) bugetul asigurărilor sociale de stat;
c) bugetele unităţilor administrativ-teritoriale;
d) fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală
Sistemul bugetar care este o parte integrată a sistemului de finanțe publice ale statului, constituie
bugetul public național și include:
- bugetul de stat, care cuprinde totalitatea veniturilor și cheltuielilor necesare pentru
implementarea strategiilor;
- bugetele unităților administrativ-teritoriale care reprezintă bugetele statelor (comunelor),
orașelor, municipiilor, județelor, unității teritoriale autonome;
- bugetul asigurărilor sociale de stat;
- fondurile extrabugetare;
Bugetul de stat reflectă, prin indicatorii săi, relaţiile financiare exprimate de cheltuielile
corespunzătoare realizării obiectivelor şi acţiunilor de interes naţional, respectiv resursele
financiare mobilizate la dispoziţia statului (Guvernului). Între categoriile de cheltuieli incluse în
acest buget se remarcă cele pentru realizarea acţiunilor considerate de importanţă naţională în
domeniile social-cultural, apărarea ţării, protecţia socială etc., iar dintre formele sub care se
regăsesc resursele curente (ordinare) se disting impozitele (directe şi indirecte) în timp ce ca
formă a resurselor extraordinare se apelează, de regulă, la împrumuturile de stat.
5
Bugetele unităţilor administrativ-teritoriale (UAT) evidenţiază, la rîndul lor, relaţiile
financiare corespunzătoare cheltuielilor pentru acţiuni specifice colectivităţilor locale, respectiv
cele aferente formării veniturilor proprii sau sumelor ce se primesc de la bugetul superior (de stat
sau cel al raionului/municipiului respectiv). Bugetele UAT asigură cu resurse financiare
efectuarea măsurilor pentru satisfacerea necesităţilor social-economice şi culturale ale populaţiei
şi pentru dezvoltarea teritoriului din subordine.
Unităţile administrativ-teritoriale (precum şi bugetele lor) sunt de două niveluri:
- autorităţile administraţiei publice locale de nivelul I, care sunt constituite şi activează pe
teritoriul satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor) pentru promovarea intereselor şi
soluţionarea problemelor colectivităţilor locale. Autoritatea administraţiei publice locale de
nivelul I este reprezentată de:
1. Consiliul local – organ legislativ
2. Primarul localităţii – organ executiv
- autorităţile administraţiei publice locale de nivelul II, care sunt constituite şi activează pe
teritoriul raioanelor, municipiilor şi altor unităţi teritoriale, pentru promovarea intereselor şi
soluţionarea problemelor populaţiei UAT respective. Autoritatea administraţiei publice locale de
nivelul II este reprezentată de:
1. Consiliul raional – organ legislativ
2. Preşedintele raionului – organ executiv
Consiliile locale, consiliile raionale, primarii, preşedinţii raioanelor au conform
legislaţiei, anumite atribuţii în domeniul finanţelor publice locale, care prin Legea privind
finanţele publice locale sunt aduse în concordanţă cu noile structuri administrativ
Conform cadrului legal, UAT îşi elaborează şi aprobă bugetele anuale proprii în limita
resurselor financiare disponibile care se formează din:
● venituri proprii, formate din impozitele şi taxele locale, prevăzute pe fiecare teritoriu în
parte, în conformitate cu Codul Fiscal şi se virează direct şi integral la bugetele respective.
● mijloace speciale, acestea sunt veniturile instituţiei publice, în condiţiile autorizate prin
acte normative, de la efectuarea lucrărilor şi prestarea serviciilor contra plată, precum şi din
donaţiile, sponsorizările şi din alte mijloace băneşti intrate legal în posesia instituţiei publice.
● defalcări de la veniturile generale de stat, conform normativelor procentuale stabilite
prin legea bugetară anuală.
● transferuri de la bugetul de stat, acestea sunt mijloacele financiare alocate, conform
prevederilor legale, cu titlu definitiv şi în sumă absolută, de la bugetul de stat la bugetele
raionale, sau de la bugetele raionale către bugetele locale pentru nivelarea posibilităţilor
financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale, în scopul asigurării exercitării unor anumite
funcţii publice, finanţării domeniilor de activitate, ce sunt în competenţa autorităţilor publice
locale
● fonduri speciale, reprezintă mijloacele băneşti pentru susţinerea unor programe de
interes local, cu respectarea dispoziţiilor legale.
Cheltuielile anuale ale bugetelor UAT revin în responsabilitatea autorităţii reprezentative şi
deliberative respective şi se aprobă numai în limita resurselor financiare disponibile. Acestea ţin de
domeniul învăţămîntului, sănătăţii, culturii şi artei, sportului şi acţiunilor pentru tineret, etc.
Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) cuprinde relaţiile financiare exprimate prin
cheltuieli specifice acestui domeniu, concretizate în plata pensiilor, ajutoarelor şi indemnizaţiilor,
protecţiei sociale, respectiv prin veniturile caracteristice acestui domeniu, în primul rînd
contribuţiile pentru asigurări sociale.
6
BASS este o componentă a bugetului public naţional, definindu-se drept un plan financiar
anual în care se reflectă constituirea, repartizarea şi folosirea fondurilor băneşti destinate
protejării salariaţilor şi pensionarilor, precum şi familiilor lor. Separarea de bugetul de stat face
posibilă utilizarea fondurilor proprii ale bugetului asigurărilor sociale de stat pentru protecţia
cetăţenilor, iar dacă la sfîrşitul exerciţiului financiar rămîn resurse neutilizate, acestea se
raportează în bugetul anului următor şi nu se distribuie către alte bugete.
Sursele de alcătuire a veniturilor bugetului asigurărilor de stat îşi au originea în:
contribuţii pentru asigurările sociale; contribuţii parţiale ale salariaţilor la obţinerea biletelor
pentru odihnă sau tratament; contribuţii diferenţiate ale pensionarilor la obţinerea biletelor pentru
tratament; contribuţii pentru ajutorul de şomaj, alocaţiei de sprijin şi ajutorului de integrare
profesională; alte venituri.
Cheltuielile bugetare pentru asigurările sociale de stat sunt orientate spre achitarea:
pensiilor pentru munca desfăşurată pînă la depăşirea limitei de vîrstă; pensiilor de invaliditate, ce
se acordă pentru pierderea capacităţii de muncă din cauză de accident de muncă şi boală
profesională; indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă; indemnizaţiilor de
maternitate şi indemnizaţiilor pentru creşterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav;
prestaţiilor pentru prevenirea îmbolnăvirilor; ajutorului de şomaj; altor cheltuieli.
Fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM)
Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală reprezintă un sistem garantat de stat de
apărare a intereselor populaţiei în domeniul ocrotirii sănătăţii prin contribuirea, din contul
primelor de asigurare, a unor fonduri băneşti destinate pentru acoperirea cheltuielilor de tratare a
stărilor condiţionate de survenirea evenimentelor asigurate.
Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală se realizează prin contracte încheiate între
subiecţii şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină. Încheierea contractului de asigurare
obligatorie de asistenţă medicală este confirmată prin eliberarea de către asigurător, fiecărei
persoane asigurate, a unei poliţe de asigurare, în temeiul căreia acesta beneficiaza de întregul
volum de asistenţă medicală.
Plătitorul primelor de asigurare este asiguratul – persoană fizică sau juridică – care a
încheiat cu asigurătorul un contract de asigurare obligatorie de asistenţă medicală sau care devin
asiguraţi prin efectul legii.
Veniturile fondurilor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reprezintă prima de
asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Mărimea primei de asigurare în formă de contribuţie
procentuală la salariu şi alte forme de retribuire a muncii, se stabileşte anual prin lege şi
reprezintă raportul mărimii primei de asigurare în formă de sumă fixă la salariul mediu anual pe
economie prognozat pentru anul următor, exprimat în procente.
Toate cheltuielile legate de acordarea de către persoanele asigurate a asistenţei medicale în
volumul prevăzut de Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală, asigurătorul le
achită trimestrial, conform facturilor prezentate de prestatorii de servicii medicale.
7
CAPITOLUL II PRINCIPIILE BUGETARE
Este principul potrivit căruia veniturile şi cheltuielile trebuie înscrise în buget în sumele
lor totale, fără omisiuni şi fără compensări reciproce. Această regulă conferă bugetului caracter
„brut”, adică înscrierea veniturilor şi cheltuielilor în sume globale sau brute. Scopul principal
este acela de a facilita controlul financiar. Chiar şi în situaţii în care obţinerea unor venituri
bugetare presupune efectuarea prealabilă a unor cheltuieli, principiul universalităţii interzice
înscrierea în buget numai a soldului dintre acestea. Bugetul de stat elaborat în forma cerută de
acest principul permite analiza corelaţiilor existente între diferite categorii de venituri şi
cheltuieli aferente acestora, precum şi cunoaşterea volumului total al cheltuielilor de efectuat şi
al veniturilor de încasat.
În practică cerinţele principalului universalităţii nu se mai respectă riguros şi s-a trecut la
elaborarea unor bugete „mixte”, în care veniturile şi cheltuielile unor instituţii figurează cu
sumele lor globale, iar alte numai cu soldul dintre acestea. În România legea privind finanţele
publice precizează faptul că veniturile şi cheltuielile se înscriu în buget în totalitate în sume
brute.
8
2.3. PRINCIPIUL UNITĂȚII BUGETULUI. PRINCIPIUL ANUALITĂȚII BUGETULUI.
PRINCIPIUL ANTERIORITĂȚII.
9
b) sistemul de exerciţiu - presupune existenţa unei perioade de 3/6 luni de la expirarea
anului bugetar până la încheierea contului de execuţie bugetare, timp în care continuă să se
încaseze venituri şi să se efectueze cheltuieli. Exerciţiul bugetar se prelungeşte astfel la 15 sau 18
luni după caz.
Toate veniturile şi toate cheltuielile sunt înregistrate în contul de execuţie bugetară aferent
anului pentru care au fost aprobate. În România anul bugetar coincide cu cel calendaristic, iar
pentru execuţia de casă a bugetului se utilizează sistemul de gestiune.
10
c) Bugetele extraordinare sunt bugete distincte de cele ordinare în care se înscriu veniturile
şi cheltuielile considerate excepţionale, ocazionale de situaţii deosebite. În practică bugetele
extraordinare au fost elaborate şi aprobate în special pentru a masca dificultăţile financiare ale
statului sau destinaţiile reale spre care sunt orientate resursele financiare. 40 Pentru că încalcă
principiile contabilităţii naţionale, Guvernele au renunţat în prezent la întocmirea unor bugete
extraordinare.
d) Conturile speciale de trezorerie evidenţiază încasări ce nu reprezintă un venit propriu-zis
pentru bugetul de stat şi plăţi care nu au caracter definitiv. Aceste instrumente financiare au
caracterul unor „conturi în aşteptare”. Legile rectificative anuale se aprobă în măsura în care pe
parcursul execuţiei bugetare intervin modificări importante între veniturile şi cheltuielile
previzionate şi cele realizate. În România există o multitudine de bugete elaborate şi aprobate la
nivel central şi local în funcţie de specificul economiei noastre ceea ce face ca unitatea bugetară
să nu fie respectată în sensul său clasic.
C. Principiul anteriorității
Bugetele locale trebuie sa evidentieze nivelul efectiv al resurselor ce pot fi procurate pe plan
local, precum si cel al nevoilor colectivitatii.
Este principiul potrivit căruia veniturile trebuie înscrise în buget şi aprobate de către
Parlament pe surse de provenienţă, iar creditele bugetare pe categorii de cheltuieli. Prin credit
bugetar se înţelege suma limitată înscrisă în buget şi aprobată de Parlament în contul căreia se
pot efectua plăţi pentru fiecare cheltuială publică. Pentru ca puterea legislativă să poată avea o
imagine clară asupra veniturilor şi cheltuielilor bugetare este necesar ca acestea să fie înscrise în
buget pe baza unei scheme unitare.
Gruparea veniturilor şi cheltuielilor bugetare într-o anumită ordine şi în funcţie de
anumite criterii precis determinate poartă denumirea de clasificaţie bugetară. Aceasta trebuie să
fie simplă, concisă şi clară pentru a fi înţeleasă cu uşurinţă de toţi cei chemaţi să examineze
bugetul.
Este principiul potrivit căruia, după ce este supus dezbaterii şi aprobării Parlamentului,
bugetul trebuie adus la cunoştinţa opiniei publice. Legea privind aprobarea bugetului, precum şi
contul de execuţie bugetară pe anul precedent sunt publicate în buletinul oficial al ţării şi în
culegeri de legi. În acelaşi timp, indicatorii bugetari sunt aduşi la cunoştinţa opiniei publice prin
presa scrisă şi audiovizuală. Forma în care bugetul este prezentat publicului larg trebuie să fie
simplă, clară şi concisă pentru a putea fi accesibilă şi nespecialiştilor.
Această cerinţă întâmpină însă în practică dificultăţi ca urmare a volumului mare de
documente bugetare, complexităţii clasificaţiilor bugetare şi frecventelor abateri de la principiile
bugetare. În contextul amplificării cooperării economice internaţionale, necesitatea principiului
publicităţii bugetului este cu atât mai stringentă.
12
CAPITOLUL III PROCESUL BUGETAR
15
16
CONCLUZII
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Buget
2. https://pafaceri.ro/ce-este-bugetul/
3. http://www.wisegeek.com/
4. https://mf.gov.md/ro/buget
5. https://laurentiumihai.ro/8-lucruri-esentiale-buget/
6. http://www.cn-economy-projects.com/2011/01/conceptul-de-buget-si-functiile-sale/
7.http://www.cenhd.ro/index.php/structurabugetului/?
SGLSESSID=f4vn8uvmdk1osnbphn7njr4uo0&/1/
8. https://www.ase.ro/upcpr/profesori/758/CURS%209.pdf
9. https://ro.scribd.com/doc/16951671/Bugetul-Si-Sistemul-Bugetar
10. https://monitorul.fisc.md/catalog/tematic/sistem-bugetar/
11. http://www.buget-finante.ro/date/13%20curs08.pdf
12. http://www.stiucum.com/finante/finate-publice/Sistemul-bugetar-componentele-13899.php
13. https://www.scritub.com/economie/finante/Conceptul-de-sistem-bugetar1421820319.php
14.http://ec.utgjiu.ro/wpcontent/licenta/2018/finalizare%20studii/fb/LICENTA
%202018_FINANTE%20PUBLICE,%20FB.pdf
15. https://www.ase.ro/upcpr/profesori/758/CURS%209.pdf
16. http://www.creeaza.com/afaceri/economie/finante-banci/Controlul-bugetar739.php
17.https://www.hamangiu.ro/upload/cuprins_extras/drept-financiar-editia-a-2-a-costas-extras.pdf
18. https://www.ase.ro/upcpr/profesori/758/CURS%2010.pdf
18