Sunteți pe pagina 1din 8

Boli profesionale prin suprasolicitare osteomusculoarticulară și boli legate de

profesiune

Toate structurile aparatului locomotor îşi exprimă suferinţa specific şi se deteriorează,


atunci când sunt supuse unei suprasolicitări sau „contracţii mecanice excesive” în raport cu
posibilităţile lor naturale de rezistenţă.

Factorii de risc “biomecanic” analizaţi în relaţia expunere-simptomatologie musculo-osteo-


articulară :

• factorul forţă musculară (efort) depusă în timpul muncii;

• factorul postura (poziţie) angulara: a segmentelor membrului superior, coloana


vertebrala în timpul muncii;

• factorul repetiţia/acceleratia mişcărilor segmentare;

• factorul durată (timp) de expunere.

Factorii de “risc complementari” sau de risc potenţial analizaţi în relaţia expunere-


simptomatologie musculo-osteo-articulară:

• individuali: vârsta, sexul, greutatea corporală, starea de sănătate generală şi psihică,


activităţi non-profesionale (hoby, exercitii, sport, bricolage).

• psihosociali: aspecte relaţionale în grupul ocupaţional.

• organizatorici: variabile ale postului de muncă (autonomia, gradul de decizie, de


control şi de planificare a muncii, aspecte de suport social şi perceptuale, job
satisfaction, job security).

Exemple de boli musculo-osteo-articulare cervicale şi ale membrului superior:

►Cervicartroza

►Sindromul de tensiune musculară cervicală


►Sindromul de defileu toraco-brahial

►Sindromul articulaţiei acromio-claviculare

►Tendinopatia coifului rotatorilor (tendoanele: supraspinos, subspinos, subscapular)

►Tendinopatia bicipitală (braţul lung al tendonului bicipital)

►Umărul blocat (capsulita retractilă)

►Epicondilita (humerală, externă, a cotului)

►Epitrohleita (medială, internă, a cotului)

►Tenosinovitele pumnului

►Tenosinovita De Quervain (tenosinovita cronică stenozantă)

►Degetul în resort

►Sindromul de canal carpian

►Sindromul de lojă Guyon

Prezentare cazuri clinice:

Criterii de diagnostic:

●expunere ocupationala semnificativa la factori de risc biomecanici

●semne clinice majore /relevante

●rezultatele investigatiilor paraclinice (imagistice, electrofiziologice)

1. Sindromul de tunel carpian


Dignosticul potitiv in Sindromul de tunel carpian (STC) de etiologie profesională se
bazează pe următoarele criterii (NIOSH):

Criterii obligatorii:
a. anamneza profesională: una sau mai multe activităţi efectuate înainte de debutul
simptomelor şi care comportă:
- repetiţia mişcărilor identice sau similare pentru mâna sau pumnul afectat
- aplicarea regulată a forţei la nivelul mâinii lezate
- poziţii vicioase ale mâinii lezate (hiperextensia sau hiperflexia pumnului asociată cu
flexia degetelor în mod regulat sau prelungit)
- utilizarea regulată de unelte vibratorii
- sprijin frecvent sau prelungit al pumnului sau al bazei măinii de partea afectată
* expunerea la frig este un factor agravant

*prezenţa sindromului la mai mulţi salariaţi de la acelaşi post de muncă, întăreşte


suspiciunea etiologiei profesionale

b. parestezii, dureri, amorţeli sau hipoestezie în teritoriul de distribuţie distală a nervului


median (primele trei degete pe diagrama mâinii)
c. fie manevra Phalen pozitivă (hiperflexia forţată a pumnului produce dureri sau parestezii
în primele 30 sec.- 1 min.), fie testul Tinel pozitiv (percuţia canalului carpian pe fața
ventrală a pumnului declanşează dureri locale sau senzaţia de amorţeală/descărcare
electrică spre degetele I-III)
d. fie tulburări de conducere nervoasă în canalul carpian indicatoare ale compresiunii
nervului (latențe distale senzitive sau motorii alungite în raport cu partea presupusă
sănătoasă :în cazul bilateralităţii în raport cu etalonul laboratorului de electrofiziologie)

Criterii ajutătoare

a. amiotrofie tenară şi dificultate în opoziţia policelui (indică diagnosticul tardiv de STC)


b. exacerbarea nocturnă a simptomelor (caracterul insomniant al durerilor)
c. ameliorarea durerii prin flick-test (mişcarea de scuturare bruscă a mâinii) sau după
injectarea de corticoizi în canalul carpian
d. prezenţa de tulburări vegetative (sudaţie, edem al degetelor)
e. iradierea durerii în antebraţ/umăr
f. modificări ecografice ale structurilor intracanalare (tendoanele flexorilor mâinii,
geometria şi dimensiunile canalului carpian afectat, comparativ cu cel controlateral
presupus sănătos)
g. scăderea VCN a nervului median ( VC a nervului cubital homolateral)
h. absenţa altor cauze; excluderea caracterului radicular C4-D1, a mielopatiei cervicale,
compresiunea înaltă a nervului median, a sindromului Raynaud, a algodistrofiei, în
principal prin investigaţii imagistice adecvate, excluderea bolilor sistemice cu
mononeuropatie mediană compresivă secundară (PR, miexedem, DZ tip 2, mielom
multiplu, acromegalie, macroglobulinemie, amiloidoză etc.)

2. Discopatie lombara de etiologie profesionala


Diagnosticul etiologic de profesionalitate este dificil şi se bazează pe:

- anamneza completă profesională şi non-profesională;


- istoricul durerilor lombare (debutul brusc sau insidios, circumstanțele de declanșare
existenţa accidentelor sau a incidentelor traumatice in antecedente, evoluţia
simptomatologiei);
- examenul clinic (inspecţie, palpare, amplitudinea mobilităţii active şi pasive, evaluarea
mersului şi a posturii, zone de sensibilitate algică, forţa musculară).
Toate simptomele care indică o slăbiciune musculară a gambelor, existenţa zonelor de
hipoestezie, iradieri topografice algice, tulburările de mers, obligă la efectuarea unui consult
neurologic (cercetarea atingerii medulare sau a nervilor periferici).

- explorările paraclinice: radiografia lombosacrată (incidenţe frontale oblice sau de profil)


sau RMN sunt indicate în suspiciunea atingerilor osoase şi medulare, dar în majoritatea
cazurilor, sunt interesate numai structurile musculo-ligamentare. Anomaliile osoase,
pensările discale, osteofitoza pot explica caracterul cronic, recidivele frecvente,
incapacitatea de muncă de durată.
Pensare discală posterioară L5-S1 cu discret retrolistezis, hiperlordoză lombară, mici
osteofite anterioare, modificări degenerative toraco-lombare T11-T12, T12-L1.
Colecție radiologică –Clinica Medicina Muncii Iași
Scolioză severă dextro-convexă dorso-lombară posttraumatică (accident de muncă):
consolidare prin material de osteosinteză, artroze degenerative și pensări discale
etajate. Colecția radiologică: Clinica Medicina Muncii Iași
BAZA DE DATE IN DIAGNOSTICUL SINDROMULUI DE COMPRESIUNE A
NERVULUI SCIATIC

Criterii obligatorii:

a. anamneza profesională:
- activităţi efectuate în poziţii vertebro-tronculare vicioase (flexie, inclinarea laterală,
extensie, torsiunea coloanei lombare);
- ridicarea şi transportul de sarcini grele;
- eforturi dinamice mari sau muncă fizică grea;
- mişcări repetitive rapide în articulaţiile vertebrale lombare;
b. dureri iradiate în membrele inferioare cu topografie radiculară (L2-S1) agravate de
efort, mers;
c. tulburări de sensibilitate (parestezii, hipoestezie sau anestezie) în dermatomul rădăcinii
comprimate;
d. limitarea mobilităţii coloanei vertebrale (teste de elongaţie sciatică pozitive, Schober
pozitiv);
e. modificări imagistice concordante conflictului lezional mecanic (radiografice, RMN,
CT).

Criterii ajutătoare:

a. scăderea VCM şi a VCS în nSPI, nSPE de partea afectată  40 m/s (versus controlateral);
b. scăderea forţei musculare;
c. hipotrofia musculară;
d. tulburări de mers (pe vârfuri sau pe călcâie);
e. contractură paravertebrală şi atitudine antalgică a coloanei dorsolombare;
f. diminuarea sau abolirea ROT (rotulian în radiculita L3 şi L4) şi achilian în afectarea S1);
g. tulburări sfincteriene în sindromul „cozii de cal”;
h. excluderea altor cauze algice: renale, pelvi-peritoneale, neurologice, degenerative,
inflamatorii, vasculare, tumorale prin investigaţii adecvate.