Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
0
Proiect de fabricare a pieselor de
autovehicul (Supapa)
Student: Duta
Eugen
Grupa: 8402
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
3
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
CAPITOLUL 1
Analiza conditiilor tehnico-functionale si a
tehnologicitatii piesei si stabilirea tipului
sistemului de productie
4
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
Fig 1.1
Unde: 1 – reprezinta cama
2 – tachet
3 – arc
4 – tija supapei
5 – admisie
6 - talerul supapei
7 – camera de ardere
5
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
motoarele cu ardere internă în patru timpi cu puţine excepţii, cum ar fi: motorul cu
clapă (opturator).
supapei este solicitat de forta de presiune a gazelor si tensiunea arcului, care produc
eforturi unitare ridicate in fibra exterioara si interioara distribuite neuniform (figura
de mai jos).
7
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
a)
b)
c)
8
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
9
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
După forma talerului, supapele sînt de trei feluri: cu taler plat, cu taler sferic,
cu taler in formă de lalea; (fig. 2.5):
10
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
Supapa cu taler plat are o mare răspîndire deoarece se prelucrează uşor, iar
rigiditatea este satisfăcătoare. Supapa cu taler sferic se utilizează îndeosebi ca
supapă de evacuare deoarece are o rigiditate sporită. Supapa cu taler în formă de
lalea se utilizează ca supapă de admisie, deoarece permite o racordare mai largă cu
tija odată cu reducerea masei ceea ce asigură formă aerodinamică, masă mică şi
rigiditate mare. Ea are o suprafaţă sporită de contact cu gazele fierbinţi şi
evacuează greu fluxul termic, nefiind potrivită ca supapă de evacuare. Supapa de
admisie a motorului SR-211 are talerul în formă de lalea, cea de evacuare are talerul
plat. Evacuarea de căldură de la talerul supapei la bucşa de ghidare se
îmbunătăţeşte printr-o racordare largă a tijei, ceea ce măreste însă masa supapei.
Temperatura supapei de evacuare se micşorează prin răcire artificială. În acest scop
supapa se confecţionează sub formă tubulară (supapa de evacuare a motorului SR-
211), iar 40... 60% din volumul cavităţii interioare se umple cu substanţe cu punct
de topire coborît (sodiu metalic, azotat de sodiu sau potasiu). În funcţionare
substanţa se topeşte, se agită energic prin mişcarea alternativă a supapei şi
uşurează trecerea de căldură de la taler la tijă şi la bucşa de ghidare. Se obţine o
reducere a temperaturii cu 100... 150°C. Descărcarea termică a supapei se obţine
prin utilizarea a două supape de evacuare.
Pentru a obţine un contact bun între faţa conică şi sediu se prevede o
diferenţă de 30'... 1° între unghiurile de înclinare ale celor două feţe (de exemplu
45° cu 44° sau 29° cu 30°).
Se admit supape cu pana la 0,015 mm sub cota minimala diametrul tijei pe lungimea
definita de cota 7,5 ± 0,15 .
Conditiile tehinice de pe desen:
1. Nitrurat moale
2. Duritatea prescrisa:
- pentru tija imbunatatit la 32……38HRC
- pentru ciuperca 293……….352HB
3. Locul de sudura se va controla la toate piesele prin metode nedistructive
4. Se admite executia dintr-o bucata din materialul ciupercii, in acest caz stratul
de stelit se depune prin topire si trebuie sa fie dupa rectificare fara niciun fel
de defect (incluziuni, fisuri).
5. Trecerea de la tija la taler trebuie sa fie continua
6. Pe portiunea tijei supapei de la con pana la extremitate se admite subtierea ei
cu 0,05 mm sub cota de pe desen.
Operatiu
ne
1 Depozitare pentru orientare Buncar
2 Transporul pieselor Transportor
3 Rectificarea de degrosare a tijei Masina automata de
rectificare
4 Control automat
5 Rectificarea de degrosare a Masina bilaterala
capetelor automata de rectificat
6 Rectificarea de semifinisaje a tijei Masina automata de
rectificat fara centre
7 Depozitare Buncar
8 Strunjirea fatetei Strung automat
9 Strunjirea zonei de racordare Strung automat
10 Profilarea capatului tijei Strung automat
11 Roluirea tijei Masina de roluit
12 Calirea capatului tijei Instalatie pentru calirea
prin curenti de inductie
13 Rectificarea tijei Masina de rectificat fara
centre
14 Rectificarea de degrosare a fatadei Masina de rectificare
15 Rectificarea de finisarea a capatelor Masina bilaterala
supapei automata de rectificat
16 Strunjirea de finisare a capului Strung automat
supapei
17 Rectificarea de finisarea a tijei Masina de rectificat fara
centre
18 Roluirea tijei Masina de roluit
19 Rectificarea fatadei Masina automata de
rectificat
20 Controlul automat al principalelor -
dimensiuni
21 Controlul vizual -
22 Proiectie anticoroziva -
23 Ambalare -
13
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
la rupere
Limita de
curgere
Limita de
curgere
5000C - - - 460 500 300
6000C - - - 240 280 280
7000C - - 11 - - -
8000C
Duritatea
HRC
Capatul 48-54 55/42/71 50/42/71 Nu poate fi calit
tijei pe
scaun
canelura
Proprietati fizice
Densitatea - - - 7600 7800 8000
[kg/m3]
Conductivi - - - 21,0 21,0 14,7
tate
termica[K/
mK]
Coeficient - - - 13x10-6 12x10-6 18,5x10-6
mediu de
dilatare
[l/K]
Domeniul de utiizare
Supape Supape de Supape de Supape de Supapa de Supape de
de admisiei si admisiei si admisie si admisie si admisiei si
admisie evacuare evacuare evacuare evacuare solicitari evacuare
pentru MAS si MAS si MAC solicitari mici medii MAS si MAC solicitari mari
MAS MAC MAS si MAC MAC
16
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
Fr ⋅ 60 4900 ⋅ 60
Rλ = [min/ piesa] = = 28[min/ piesa]
N pp 10020
17
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
N pp ⋅ Z r 10020 ⋅ 3
N lot = = = 1,5 [piese/lot]
ZI 21170
unde: Zr este numarul de zile care trebuie sa existe rezerva de piese 2..3 zile
-ZI=Zcx(Zd+Zs) numarul anual de zile lucratoare
BIBLIOGRAFIE:
D. MARINCAS, D. ABAITANCEI…….FABRICAREA SI REPARAREA
AUTOVEHICULELOR RUTIERE, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA BUCURESTI
B. GRUNWALD …..TEORIA,CALCULUL SI CONSTRUCTIA MOTOARELOR CU
ARDERE INTERNA, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA BUCURESTI
N. BEJAN, D. IOZSA….. FABRICAREA SI REPARAREA INDUSTRIALA A
AUTOVEHICULELOR-INDRUMAR DE PROIECT
18
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
CAPITOLUL 2
Alegerea variantei optime a metodei si
procedeului de obtinere a semifabricatului
costul prelucrarii mecanice este in general mai scump decat cel al semifabricarii ,se
recomanda alegerea metodelor si procedeelor care satisfacand in totalitate conditiile
tehnice impuse ,conduc la semifabricate mai precise si mai apropiate de forma
finala. In general alegerea procedeului de semifabricare este in stransa legatura cu
materialul din care se executa piesa.
Stabilirea criteriilor de decizie constau in general in compatibilitatea
procedeului cu:
-materialul pentru executia piesei;
-forma piesei;
-dimensiunile principale ale piesei;
-solicitarile piesei;
-precizia impusa prin desenul de executie;
-tipul productiei;
-cerinte de economicitate.
Pentru semifabricatul supapei s-a ales obtinerea sa prin deformare plastica,
eletrorefulare, urmata de matritarea de precizie si extrudare, asigurandu-se astfel
fibrajul necesar pentru obtinerea unei inalte stabilitati dimensionale.
Deci prin obtinerea piesei prin procedeul de turnare, se va reduce procesul de
prelucrare mecanica ceea ce are o influenta foarte importanta asupra asigurarii unui
prêt de cost cat mai scazut. Matrita in care se toarna corpul supapei va trebui
majorata tinand cont de contractia pe care o are aliajul de turnare, deci tiparul final
al piesei va fi mai mare decat piesa originala. Turnarea in forme metalice asigura o
reducere importanta a adaosurilor de prelucrare a pieselor turnate, concomitent cu
obtinerea de suprafete brute de calitate superioara.
Turnarea in forme metalice nu poate fi aplicata in general la orice piesa.
Pentru ca acest procedeu sa dea rezultatele scontate trebuiesc indeplinite o serie de
conditii, din care cele mai importante sunt:
-constructia formei metalice trebuie sa fie simpla si rationala, astfel incat sa
comporte o durata maxima de folosire si un cost redus de executie;
-cantitatea pieselor repartizate pentru a fi turnate intr-o forma metalica
trebuie sa fie mai mare decat cantitatea de piese socotitat ca minimum necesara
pentru asigurarea rentabilitatii formei metalice;
-asigurarea unui process tehnologic corect, care sa tina seama de vitezele
foarte mari de racire ale metalului turnat si de avantajele care rezulta din acesta;
-mecanizarea operatiilor de executare a formelor metalice si a operatiilor de
asamblare,turnare si extractive a piesei.
Intrucat piesa care urmeaza a se fabrica indeplineste aceaste cerinte metoda
de obtinere a semifabricatului prin turnare in forme metalice se alege ca varianta
optima.
Forma constructiva precum si caracterul productiei de serie sau in masa, face
posibila automatizarea procesului de prelucrare mecanica. Tehnologiile moderne
prevad obtinerea unor semifabricate foarte precise, cu adaosuri mici, astfel ca
uzinarea sa se poata face numai prin rectificare.
Conditia principala ce trebuie indeplinita la prelucarea supapei este realizarea
concentricitati cat mai perfecte a conului de asezare al capului supapei cu portiunea
de ghidare a tijei. In cazul general supapele se prelucreaza prin strunjire si
20
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
21
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
materialul turnat,sau are loc acumularea de impuritati precum nisip, zgura, grafit
etc.
Piesa de obtinut poate prezenta muchii interioare sau exterioare prea
ascutite care dau nastere la colturi care se muleaza greu si care pot da nastere la
concentratori de tensiune.In acest scop aceste muchii se vor rotunji pentru a evita o
racire prea brusca si pentru a facilita extragerea piesei din forma.De asemenea
trecerea brusca de la diferite sectiuni cu diferente mari de dimensiuni trebuiesc
evitate, folosindu-se raze de racordare corespunzatoare.
Un alt aspect important il reprezinta inclinarea marginilor modelului
fata de axul vertical al acestuia deoarece un model bine batut in pamant nu va
putea fi sustras ulterior din forma. Marginile piesei va face cu verticala un unghi de
evacuare indreptat spre suprafata superioara a piesei, considerata ca asezata in
pozitia de turnare. Acest unghi poarta numele de unghi de evacuare.
Conform STAS 1592/1-74, pentru o piesa avand dimensiunile de gabarit
intre 120-280 mm se va adopta un adaos de prelucrare de 3 mm.
Grosimea pieselor turnate se alege in functie de gabaritul si greutatea
piesei turnate, de rolul peretilor, natura metalului si modul de formare. Pentru
grosimea minima a peretilor pieselor turnate se pot adopta valorile indicate in STAS
1592/1-74. Pentru piese cu dimensiuni intre 120-280 mm si avand rezistenta la
tractiune de 25 daN/cm2,grosimea peretilor este de 5mm.
Conform aceluiasi standard mentionat anterior razele de racordare vor
fi de maxim 6 mm, in timp ce inclinarile laterale ale suprafetelor exterioare vor fi de
minim 5° .
22
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
supraincalzire
pana la 1465°C cu
mentinere timp de
30-45 min.
2 Deformare -termocuple prese
plastica de imersie cu hidraulice :400,
cartus 1000, 2500 kN,
interschimbabil; prese mecanice 63,
400, 630 kN,
-eutectometru
laminoare duo
Ø300x250, masina
de incercat la
tractiune/compresiu
ne 200kN
3 Electrorefular Obs: Se incalzeste
e & incalzire semifabicatul pana
in zona de 2000C
pentru a proteja
matrita
4 Matritarea de - Matrita pentru
precizie prelucrare la cald
5 Extrudare - -
6 Racire - -durata: 1…
1,5ore
7 Curatire/Sabla Instalatie -
re sablare nisip
8 Control final Subler,ruleta -
23
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
24
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
CAPITOLUL3
Elaborarea procesului tehnologic de prelucrare
mecanica si control a piesei.
Nr SCULE
Crt OPERAŢIE FAZA MASINA DISPOZITIVE
UNEALTĂ VERIFICATOARE
1 Debitare Strunjire
frontala SN 320 ---
2 Matriţare --- Matriţa ---
25
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
26
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
27
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
exterioara
φ10 −0,9 cu tija R5 Lepuire 8 4 7
± 0,25
S Cilindrul Frezare 9 7 7 Se adopta
3 exterior in Raza de frontala de rectificarea
zona φ 41+ 0,20 racordare 6 degrosare
talerului R20 ± 0,5 ,3
Rugozitat Rectificare 9 8 8
e 3,2 de
Abateri degrosare
de
perpendic
ularitate
de 0,10
Ts , d
εg =
T
unde Ts,d - toleranta la dimensiunea d a semifabricatului
T f ,d
Tf,d- toleranta la dimensiunea d a piesei finite.
Rs ,d
εg =
R
unde Rs,d – rugozitatea suprafetei la dimensiunea d a
R f ,d
semifabricatului
Rf,d – rugozitatea suprafetei la dimensiunea d a piesei
finite.
28
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
∏ in=1 ε iT ≥ ε gT si ∏ in=1 ε iR ≥ ε gR
Pentru evitarea excesului de precizie se urmareste conditia:
1,05 ε gT si 1,05 ε g
R
29
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
- Tipul prelucrarii
- Dimensiunile de gabarit ale piesei
- Caracteristicile functionale ale utilajului
- Precizia si rigiditatea utilajului
- Tipul productiei si metoda de organizare a fabricatiei, gradul de
incarcare al utilajului
- Costul utilajului si productia interna de utilaje.
31
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
Acest sistem unic este conceput să rectifice materiale avansate, inclusiv operaţii de
rectificare a spatelui discurilor din cristale semiconductoare, rectificare conica,
exterioara si speciala realizând un nivel înalt de planeitate în timp ce se optimizează
finisările de suprafaţă.
Maşina de rectificat vertical HVG 250 AV este creată pentru a fi folosită cu roţi
diamantate Engis care reduc timpii de prelucrare şi costurile totale.
Caracteristici:
32
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
Carateristici:
Tensiune alimentare 400/50 V/Hz
Capacitate rezervor 155 l
Presiune de lucru 3 bar
Temperatura de lucru maxima 75 °C
Putere consumata pentru incalzirea apei 6 kW
Sarcina maxima utila 230 kg
Diametru platou 700 mm
Inaltime utila 980 mm
Greutate 375 kg
Dimensiuni gabarit (L x l x h) 1.085 x1.185x 1.925 mm
33
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
Caracteristici:
racordare
36
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
37
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
m
AT = ∑ Ai unde m este numarul total de operatii de prelucrare mecanica
i =1
aplicate suprafetei resective.
Calculul se bazeaza pe premisa ca marimea adaosului intermediar trebuie sa
acopere erorile de prelucrare la faza precedenta si cele de asezare, la faza curenta,
componentele acestui fiind, deci adancimea medie a rugozitatii, Rzp, adancimea
stratului superficial defect, Sp si abaterile spatiale, pp
i := 1 .. 3 Ki :=
0.05
0.025
0.003
38
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
ρi := Ki ⋅ ρsf ρi =
15.834
7.917
0.9 5
d( i−1)min d( i−1)max − Ti
BIBLIOGRAFIE
1.D. MARINCAS, D. ABAITANCEI…….FABRICAREA SI REPARAREA
AUTOVEHICULE-LOR RUTIERE, Editura didactica si pedagogica
-Bucuresti
2.C. PICOS, GH. AILINCAI..….CALCULUL ADAUSURILOR DE
PRELUCRARE SI AL REGI-MURILOR DE ASCHIERE, Editura tehnica-
Bucuresti 1974
3.G. DRAGHICI……TEHNOLOGIA CONSTRUCTIILOR DE MASINI,
Editura didactica si pedagogica-Bucuresti
4. N. BEJAN, D. IOZSA….. FABRICAREA SI REPARAREA INDUSTRIALA
A AUTOVEHICULELOR-INDRUMAR DE PROIECT
5. WWW.MASINIUNELTE-OPTIMUM.RO
6.WWW.MORENOMASINIUNELTE.RO
7.WWW.MACHINETOOLS.COM.RO
39
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
CAPITOLUL 4
DETERMINAREA REGIMURILOR OPTIME
DE LUCRU SI A NORMELOR TEHNICE DE
TIMP
40
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
1.993
Amax :=
2
Amax = 0.996 [mm]
t := Amax [mm]
- numãrul de treceri:
Amax
i :=
t
i= 1
4.2.3. Alegerea avansului:
s := 0.4 [mm/rot]
41
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
Cv := 297
- durabilitatea sculei aschiatoare:
T := 60 [min]
- exponentul durabilitãtii materialului sculei:
m := 0.125
- adîncimea de aschiere:
t = 0.996
- exponentii adîncimii de aschiere si a avansului:
xv := 0.18
yv := 0.35
- duritatea materialului de prelucrat în unitãti Brinell:
HB := 258
42
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
n := 1.7
- aria sectiunii sculei:
2
q := 15 ⋅ 15 [ mm ]
- coeficientul în functie de materialul prelucrat (otel):
ξ := 0.08
- coeficientul ce tine seama de influenta sectiunii tranversale a cutitului:
ξ
q
k1 :=
20 ⋅ 30
- exponentul în functie de natura matreialului de prelucrat:
ρ := 0.3
- unghiul de atac principal:
χ := 80
- coeficientul ce tine seama de influenta unghiului de atac principal:
ρ
45
k2 :=
χ
- pentru scule armate cu plãcute dure:
a := 17
- unghiul de atac secundar:
χ 1 := 20
43
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
0.09
a
k3 :=
χ
1
- raza de racordare a vîrfului cutitului:
r := 0.3
- exponentul functie de tipul prelucrãrii (degrosare):
µ := 0.11
- coeficientul ce tine seama de raza de racordare a vîrfului cutitului:
µ
r
k4 :=
2
- coeficientul ce tine seama de influenta materialului din care este
confectionatã partea aschietoare a sculei:
k5 := 0.98
- coeficientul ce tine seama de materialul de prelucrat:
k6 := 0.97
- coeficientul ce tine seama de modul de obtinere a semifabricatului:
k7 := 0.99
- coeficientul ce tine seama de starea stratului superficial
al semifabricatului:
k8 := 1
- coeficientul ce tine seama de forma suprafetei de degajare:
k9 := 0.96
44
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
- viteza de aschiere:
Cv
v := ⋅ k1 ⋅ k2 ⋅ k3 ⋅ k4 ⋅ k5 ⋅ k6 ⋅ k7 ⋅ k8 ⋅ k9
n
m xv yv HB
⋅
T ⋅t ⋅s
200
v = 89.52 [m/min]
C4 := 279
x1 := 1
y1 := 0.75
n1 := 0.35
x1 y1 n1
Fz := C4 ⋅ t ⋅s ⋅ HB
Fz = 976.548 [N]
1000 ⋅ v
n :=
3.14 ⋅ 45
n = 633.545 [rot/min]
Fz ⋅ v
N :=
60000
N = 1.457 [kW]
45
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
t := Amax [mm]
4.3.3. Numãrul de treceri:
Amax
i :=
t
i =1
4.3.4. Stabilirea avansului:
β 0.25...0.4
β := 0.3
- latimea discului abraziv folosit:
B := 40
- avansul:
Sl := β ⋅ B
Sl = 12 [mm/rot piesa]
46
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
v 31.5...40
v := 35 [m/s]
d := 40 [mm]
T := 15 [min]
- coeficientul de corectie:
Kvt := 0.87
0.3
0.2 ⋅ d
vp := ⋅ Kvt [m/min]
0.5
T ⋅ β ⋅ Sl
- viteza de aschiere:
vp = 0.038 [m/min]
- turatia piesei:
1000 ⋅ vp
np := [rot/min]
3.14 ⋅ 9.935
np = 1.21 [rot/min]
Cf := 2.2
0.7 0.7 0.6
Fz := Cf ⋅ vp ⋅ Sl ⋅t
Fz = 0.272 [daN]
47
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
Lp := 97.2 [mm]
KNT1 := 1
-coeficient de corectie in functie de natura materialului:
KNM := 1.1
St := 0.022
0.7 0.7 0.25
N := 0.098 ⋅ vp ⋅ Sl ⋅ St ⋅d ⋅ Lp ⋅ KNT1 ⋅ KNM
N = 0.392 [kW]
T pi
NT T b + T a + T dt + T do + T on +
n
NT - timpul normat pe operatie
Tb - timp de bazã
Ta - timp auxiliar
T dt - timpul de deservire tehnicã
T do - timpul de deservire organizatoricã
T on
48
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
T do
T on - timp de odihnã si necesitãti firesti
T pi - timp de pregãtire - încheiere
n - lotul de piese care se prelucreazã
Timpul de bazã :
lc
T b := ⋅i
s⋅n
T b = 0.384 [min]
K1 := 2.11
K2 := 1.2
K3 := 5.4
K1
T dt := ⋅ Tb
100
−3
T dt = 8.093 × 10 [min]
Timpul de deservire organizatoricã:
K2
T do := T
100 b
−3
T do = 4.603 × 10 [min]
49
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
K3
T on := T
100 b
T on = 0.021 [min]
T pi := 20 [lot/min]
Timp auxiliar:
T a := T a1 + T a2 + T a3 + T a4
T a = 3.03 [min]
T pi
NT := T b + T a + T dt + T do + T on +
n
NT = 3.467 [min]
50
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
T pi
NT + T b + T a + T dt + T do + T on
n
Tb - timp de bazã
Ta - timp auxiliar
Ac := 0.078
k := 1.15
st := 0.022
np := 1.21
Ac ⋅ k
T b :=
st ⋅ np
T b = 3.37 [min]
T pi := 5 [lot/min]
51
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
1.1 ⋅ ti
T dt := ⋅ Tb
T
T dt = 0.142 [min]
Timp auxiliar:
T a := T a1 + T a2 + T a3
T a = 0.951 [min]
K := 1.25
K
T do :=
100
( T b + T a)
T do = 0.054 [min]
T b + T a = 4.321
3.5
T on :=
100
(
⋅ Tb + Ta )
T on = 0.151 [min]
T pi
NT := T b + T a + T dt + T do + T on +
n
NT = 4.673 [min]
52
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
BIBLIOGRAFIE
1.D. MARINCAS, D. ABAITANCEI…….FABRICAREA SI REPARAREA
AUTOVEHICULE-LOR RUTIERE, Editura didactica si pedagogica
-Bucuresti
2.C. PICOS, GH. AILINCAI..….CALCULUL ADAUSURILOR DE
PRELUCRARE SI AL REGI-MURILOR DE ASCHIERE, Editura tehnica-
Bucuresti 1974
3.G. DRAGHICI……TEHNOLOGIA CONSTRUCTIILOR DE MASINI,
Editura didactica si pedagogica-Bucuresti
4. N. BEJAN, D. IOZSA….. FABRICAREA SI REPARAREA INDUSTRIALA
A AUTOVEHICULELOR-INDRUMAR DE PROIECT
53
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
CAPITOLUL 5
Calculul necesarului de forta de munca, utilaje,
SDV-uri si materiale
54
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
N pp ⋅ t b 10020 ⋅ 3,37
VS = = = 562,70[ore]
60 60
Fm = [ Z c − ( Z d + Z s + Z 0 )] ⋅ t s ⋅ k m
unde Zc = numarul zilelor calendaristice dintr-un an, Zc =365
Zd= numarul zilelor libere la sfarsit de saptamana dintr-un an, Zd =104
Zs=numarul zilelor sarbatarilor legale intr-un an, Zs=6
Z0= 20 zile, durata medie a concediului anual de odihna a unui muncitor
ts=durata unui schimb,ts =8 ore/schimb
km= coeficient care tine seama de pierderile de timp de lucru datorita
reparatiilor executate in timpul normal de lucru al schimbului respectiv,km =0,97
=> Fm=1823,6[ore]
Fu = [ Z c − ( Z d + Z s + Z r )] ⋅ t a ⋅ k u ⋅ n s
unde Zr= 13 zile, numarul de zile de imobilizare a utilajului pentru reparatii, re-
prezentand cca 5% din fondutl de timp nominal;
ku=0,85 coeficient de utilizare al utilajului;
=>Fu=3291,2[ore]
55
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
Vi
mi =
Fm
56
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
In urma calculelor, cu relatia de mai sus vor rezulta valori mi reale iar adoptarea
valorilor intregi se va face pe baza unei analize a particularitatilor procesului
tehnologic.
In general rotunjirea se va face la cea mai apropiata valoarea intreaga
superioara exceptia cazurilor in care partea zecimala este sub 0,05…0,1 cand se
poate face aproximativ spre valoarea intreaga inferioara.
57
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
fara
centre
Nr operatiei Dispozitivul i
calculat Adoptat
58
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
exterior
BIBLIOGRAFIE
1.D. MARINCAS, D. ABAITANCEI…….FABRICAREA SI REPARAREA
AUTOVEHICULE-LOR RUTIERE, Editura didactica si pedagogica –
Bucuresti
2. N. BEJAN, D. IOZSA….. FABRICAREA SI REPARAREA INDUSTRIALA
A AUTOVEHICULELOR-INDRUMAR DE PROIECT
59
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
CAPITOLUL 6
Calculul costului de fabricatie al piesei
60
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
6.2Cheltuieli directe
6.3Cheltuieli indirecte
Care se efectueaza pentru productie in ansamblul sau sunt comune mai multor
produse; in componenta lor intra:
- cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajului Cifu
Aceste cheltuieli cuprind: amortizarea mijloacelor si utilajelor sectiei; cheltuieli
pentru reparatii; cheltuieli cu energia, combustibilul si alte materiale tehnologice;
61
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
b
Pp = Cu ⋅ (1 + ) = 577[lei / piesa ]
100
Unde b reprezinta beneficiul (venitul net)al intreprinderii, exprimat in
procente (uzual b=6%...15%)
BIBLIOGRAFIE
1. N. BEJAN, D. IOZSA….. FABRICAREA SI REPARAREA INDUSTRIALA
A AUTOVEHICULELOR-INDRUMAR DE PROIECT
62
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
CAPITOLUL 7
Material grafic
63
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
64
Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Trasporturi
65