Chimia Nemetalelor – lucrări de laborator pentru studenţii anului I, specializările”Chimie Medicală” și

”Chimie Farmaceutică”

Lucrarea nr. 2
HIDROGENUL. CARBONUL ŞI COMPUŞII SĂI

I. Hidrogenul
Hidrogenul molecular, H2, este un gaz incolor și inodor, care poate fi obținut în
laborator prin reacţiile dintre metalele active (Mg, Zn, Fe) şi soluții diluate de acizi; în
momentul formării H2 (hidrogen în stare născândă), acesta are o reactivitate foarte mare.
În lucrarea de laborator va fi pus în evidenţă caracterul reducător al hidrogenului în
stare născândă. Vor fi efectuate reacţii în care se utilizează hidrogenul în stare născândă
obținut prin reacția dintre Zn și un acid.

Reactivi și ustensile de laborator

- Zn, soluție diluată de H2SO4 (1:5), soluție diluată de HCl (1:1), soluţie de KMnO4 0,1M,
soluţie de K2Cr2O7 0,1M, soluţie de FeCl3 0,1M, V2O5;
- spatulă, eprubete, stativ pentru eprubete.

Mod de lucru
a) Reducerea permanganatului de potasiu, KMnO4, cu hidrogen în stare născândă
Într-o eprubetă se introduc 2-3 bucăţi mici de Zn şi se adaugă 2 mL de soluție diluată
de H2SO4 (1:5). După ce începe degajarea hidrogenului, se adaugă câteva picături de soluţie
de KMnO4. Se agită conținutul eprubetei, până când se observă decolorarea soluţiei.
b) Reducerea dicromatului de potasiu, K2Cr2O7, cu hidrogen în stare născândă
Într-o eprubetă se introduc 2-3 bucăţi mici de Zn şi se adaugă 2 mL de soluție diluată
de H2SO4 (1:5). După ce începe degajarea hidrogenului, se adaugă câteva picături de soluţie
de K2Cr2O7. Se agită conținutul eprubetei, până când se observă modificarea culorii soluției,
de la portocaliu la verde.
c) Reducerea clorurii de fier(III), FeCl3, cu hidrogen în stare născândă
Într-o eprubetă se introduc 2-3 bucăţi mici de Zn şi se adaugă 2 mL de soluție diluată
de HCl (1:1). După ce începe degajarea hidrogenului, se adaugă câteva picături de soluţie de
FeCl3. Se agită conținutul eprubetei, până când se observă decolorarea soluţiei.
d) Reducerea oxidului de vanadiu(V), V2O5, cu hidrogen în stare născândă
Într-o eprubetă se introduc 2-3 bucăţi mici de Zn şi se adaugă 2 mL de soluție diluată
de HCl (1:1). După ce începe degajarea hidrogenului, se adaugă un vârf de spatulă de V2O5.
Se agită conținutul eprubetei până când se observă obținerea unei soluții albastre și
modificarea culorii acesteia la verde și în final, la violet.

II. Carbonul şi compuşii săi

Cărbunele activ este un cărbune cu structură poroasă. Cărbunele activ se obține din
cărbune de lemn care se tratează în cuptoare speciale, la 800-1200 °C, cu gaze care
reacționează cu carbonul (O2 din aer, CO2 și vapori de apă). Acestea sapă în masa cărbunelui
canale înguste sau pori adânci, ceea ce are ca efect o mărire enormă a suprafeței. O utilizare
importantă a cărbunelui activ este ca material adsorbant în măștile contra gazelor toxice.
Dioxidul de carbon, CO2, este un gaz incolor și inodor, mai greu decât aerul, cu o
solubilitate mică în apă.
Cantități mici de CO2 pot fi obținute prin acțiunea acizilor asupra carbonaților.
Deşi CO2 nu întreţine arderea, totuşi substanţele a căror afinitate pentru oxigen este
mai mare decât a carbonului, de exemplu Mg sau K, pot arde în prezența CO2.
CO2 reacționează cu bazele, formând carbonați.
În lucrarea de laborator va fi determinată capacitatea adsorbantă a cărbunelui activ şi
vor fi verificate proprietăţile CO2.

2-1
Chimia Nemetalelor – lucrări de laborator pentru studenţii anului I, specializările”Chimie Medicală” și
”Chimie Farmaceutică”

Reactivi și ustensile de laborator

- cărbune activ, CaCO3, acid clorhidric concentrat, Mg, soluție saturată de Ca(OH)2, soluție
de CuSO4 0,1M, soluţie de Na2CO3 0,1M;
- biuretă, balon cu fund rotund sau cu fund plat de 100 mL, pahar Berzelius de 100 mL, pahar
Berzelius de 250 mL, tub de sticlă, tub de cauciuc, dop de cauciuc, clește metalic, aparat
Kipp pentru obţinerea CO2, nisip, eprubete, stativ pentru eprubete.

Mod de lucru
Experimentul 1. Determinarea capacităţii adsorbante a cărbunelui activ
Determinarea capacităţii adsorbante a cărbunelui activ se realizează într-o instalaţie a
cărei schemă este prezentată în figura 1.

Figura 1. Schema instalaţiei care va fi utilizată pentru determinarea capacităţii adsorbante a

cărbunelui activ

 Se umple un balon cu fund rotund sau cu fund plat de 100 mL (sau un pahar
Erlenmeyer de 100 mL) cu CO2 (obținut prin reacția dintre CaCO3 și acid clorhidric
concentrat) şi apoi se introduce în acesta 1 g de cărbune activ.
 Se astupă balonul cu un dop de cauciuc străbătut de un tub de sticlă scurt, care este
pus în legătură cu o biuretă, prin intermediul unui tub de cauciuc. Biureta este
introdusă într-un cristalizor (sau pahar Berzelius de 100 mL) cu apă colorată.
 Se notează nivelul la care este apa colorată în biuretă. Pe măsură ce cărbunele va
adsorbi CO2, nivelul apei în biuretă va crește.
 După 15-30 de minute se notează nivelul la care a ajuns apa colorată în biuretă.
 Se calculează volumul de CO2 adsorbit de cărbune.
Experimentul 2. Arderea magneziului în prezența CO2
 Se ia un pahar Berzelius de 250 mL pe fundul căruia s-a pus un strat de nisip.
 Se umple paharul cu CO2 obţinut prin reacţia dintre CaCO3 şi acid clorhidric
concentrat.
 Se introduce în pahar o bucată de magneziu aprins în flacăra becului de gaz.
Magneziul va continua să ardă în prezența CO2.
Experimentul 3. Obţinerea CaCO3, Ca(HCO3)2 și Cu2(OH)2CO3
a) Se barbotează CO2 într-o eprubetă care conţine 2 mL de soluţie de Ca(OH)2 până când se
observă apariția unui precipitat alb – carbonat de calciu, CaCO3. Se continuă barbotarea CO2
până la dispariţia precipitatului alb, obținându-se o soluție de hidrogenocarbonat de calciu
(bicarbonat de calciu), Ca(HCO3)2. Apoi se încălzeşte uşor soluţia de Ca(HCO3)2, până când
precipită CaCO3. Au loc reacţiile reprezentate prin ecuațiile chimice următoare:

2-2
Chimia Nemetalelor – lucrări de laborator pentru studenţii anului I, specializările”Chimie Medicală” și
”Chimie Farmaceutică”

Ca(OH)2 + CO2 → CaCO3 + H2O

CaCO3 + H2O + CO2 → Ca(HCO3)2
Ca(HCO3 )2  
Δ
CaCO3  H 2O  CO2
b) Într-o eprubetă se introduc 2 mL de soluţie de CuSO4 şi se adaugă 2 mL de soluţie de
Na2CO3. Se observă formarea unui precipitat albastru deschis (carbonat bazic de cupru,
Cu2(OH)2CO3) şi degajarea unui gaz.

I. Înainte de efectuarea lucrării de laborator trebuie să rezolvați următoarele probleme:

1) Stabiliți coeficienții următoarelor ecuații chimice:
CaCO3 + HCl → CaCl2 + H2O + CO2
CuSO4 + Na2CO3 + H2O → Cu2(OH)2CO3 + Na2SO4 + CO2
2) Scrieți ecuațiile chimice ale reacțiilor care au loc atunci când se barbotează CO2 printr-o
soluție apoasă de Ca(OH)2.
3) Scrieți ecuația chimică a reacției care are loc la încălzirea unei soluții de Ca(HCO3)2.
4) Pentru fiecare dintre ecuațiile chimice următoare:
KMnO4 + H2SO4 + Zn → MnSO4 + ZnSO4 + K2SO4 + H2O
K2Cr2O7 + H2SO4 + Zn → Cr2(SO4)3 + ZnSO4 + K2SO4 + H2O
Zn + HCl(aq, dil.) → ZnCl2 + H2
FeCl3 + H2 → FeCl2 + HCl
V2O5 + Zn + HCl → VOCl2 + ZnCl2 + H2O
VOCl2 + Zn + HCl → VCl3 + ZnCl2 + H2O
VCl3 + Zn → VCl2 + ZnCl2

CO 2  Mg   MgO  C
a) Scrieți ecuațiile chimice ale proceselor de oxidare și reducere;
b) Precizați agentul oxidant și agentul reducător;
c) Stabiliți coeficienții ecuației chimice.

II. După efectuarea lucrării de laborator, pentru fiecare activitate experimentală

trebuie să notați în caietul de laborator observațiile făcute.

În cazul experimentului “Determinarea capacităţii adsorbante a cărbunelui activ“,

datele experimentale şi rezultatele obţinute în urma efectuării acestui experiment vor fi
trecute într-un tabel, după modelul tabelului 1.

Tabelul 1. Datele experimentale şi rezultatele obţinute în urma efectuării experimentului

“Determinarea capacităţii adsorbante a cărbunelui activ“

Masa de cărbune activ, mcărbune activ (g)

Volumul de CO2 adsorbit de cărbunele activ (mL)
Presiunea CO2, p (mmHg)
Temperatura CO2, t (°C)
Temperatura absolută a CO2, T (K)
Masa de CO2 adsorbit de cărbunele activ, mCO2 (g)
Masa de CO2 adsorbit de cărbunele activ, mCO2 (mg)
Capacitatea adsorbantă a cărbunelui activ, Cads (mg de CO2/1 g de cărbune activ)

Capacitatea adsorbantă a cărbunelui activ, Cads se calculează cu ajutorul relaţiei (1).

2-3
Chimia Nemetalelor – lucrări de laborator pentru studenţii anului I, specializările”Chimie Medicală” și
”Chimie Farmaceutică”

m CO 2
Cads  (1)
m carbune activ
mCO2: masa de CO2 adsorbit de cărbunele activ (în mg)
mcărbune activ: masa de cărbune activ (în g)
Masa de CO2 adsorbit de cărbunele activ se calculează aplicând ecuaţia de stare a
gazelor perfecte (2).
pV = nRT (2)
p: presiunea CO2 (în mmHg);
V: volumul de CO2 (în L);
n: numărul de moli de CO2;
m
n (3)
M
m: masa de CO2 (în g);
M: masa molară a CO2 - 44,01 g/mol;
R: constanta generală a gazelor perfecte (R = 62,36 L·mmHg/mol·K);
T: temperatura absolută a CO2 (în K).\

2-4