Incălzirea globală este fenomenul de creștere continuă a temperaturilor medii înregistrate ale

atmosferei în imediata apropiere a solului, precum și a apei oceanelor, constatată în ultimele două
secole, dar mai ales în ultimele decenii. Fenomene de încălzire globală au existat dintotdeauna în istoria
Pământului, ele fiind asociate cu fenomenul cosmic de maximum solar, acestea alternând cu mici
glaciațiuni terestre asociate cu fenomenul de minimum solar.

Temperatura medie a aerului în apropierea suprafeței Pământului a crescut în ultimul secol cu 0,74
±0,18 °C.

Dacă fenomenul de încălzire observat este cvasi-unanim acceptat de oamenii de știință și de factorii de
decizie, există diverse explicații asupra cauzelor procesului. Opinia dominantă este că încălzirea se
datorează activității umane, în special prin eliberarea de dioxid de carbon în atmosferă prin arderea de
combustibili fosili.

Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei (engleză Intergovernmental Panel on Climate

Change) afirmă că „cea mai mare parte a creșterii temperaturii medii în a doua jumătatea a secolului al
XX-lea se datorează probabil creșterii concentrației gazelor cu efect de seră, de proveniență antropică. Ei
consideră că fenomenele naturale ca variațiile solare și vulcanismul au avut un mic efect de încălzire
până în anii 1950, dar după efectul a fost de ușoară răcire.

Încălzirea globală are presupuse efecte profunde în cele mai diferite domenii. Ea determină sau va
determina ridicarea nivelului mării, extreme climatice, topirea ghețarilor, extincția a numeroase specii și
schimbări privind sănătatea oamenilor. Împotriva efectelor încălzirii globale se duce o luptă susținută, al
cărei aspect central este ratificarea de către guverne a Protocolului de la Kyoto privind reducerea emisiei
poluanților care influențează viteza încălzirii.

Deși s-a afirmat că în 2013 calota glaciară arctică va dispărea definitiv, ea este în prezent cu 60% mai
întinsă decât în 2012, marginile sale aproape unind Canada și Rusia (cu 1,6 milioane km2 mai mult).
Câțiva cercetători afirmă că urmează o perioadă de răcire globală care va afecta planeta până la
jumătatea secolului XXI, din această cauză Biroul Interguvernamental de Experți în Evoluția Climei din
cadrul ONU (IPCC) a convocat o adunare de urgență la sfârștiul lunii septembrie 2013. Dr. Ed Hawkins de
la Universitatea of Reading afirmă că va trebui să urmărim în următorii 5 ani evoluția calotei glaciare
nordice pentru a ne pronunța asupra tendinței temperaturii globale: de creștere sau de scădere

Ciclurile climatice

Clima Pământului a suferit dintotdeauna modificări ciclice, cu perioade de răcire și încălzire.

Modificările au diferite durate, precum și diferite amplitudini. Se menționează următoarele tipuri de
cicluri:

Ciclul zi-noapte (ciclul circadian), în care temperaturile pot varia de la câteva grade, până la
câteva zeci de grade. Acest ciclu este prea rapid pentru a fi luat în considerare în cazul schimbărilor
climatice.
 Ciclul anual (anotimpuri), în care variația temperaturii și a altor parametri, de exemplu a
concentrației de dioxid de carbon) este sesizabilă pe un grafic care arată influența industrializării.

Ciclul solar, cu o durată de cca. 11 ani, indică o variație periodică a temperaturilor, care poate
masca încălzirea globală.

Ciclul glaciar, care se întinde pe durate de mii până la sute de mii de ani și determină mari
variații climatice.

Cauze ale incalziri

Efectul de seră

Efectul de seră este un fenomen natural prin care o parte a radiației terestre în infraroșu este
reținută de atmosfera terestră. Efectul se datorează gazelor cu efect de seră care reflectă înapoi această
radiație.

În figura alăturată sunt prezentate fluxurile termice în atmosferă, în regim stabilizat. Din radiația solară
incidentă, de 342 W/m2 cota de 107 W/m2 este reflectată de atmosferă și sol. Restul este reținut în
atmosferă sau ajunge pe sol. Din totalul de 559 W/m2 (67 + 24 + 78 + 390) din atmosferă, 235 W/m2
sunt radiați în afara atmosferei, iar restul de 324 W/m2 se reîntorc pe Pământ datorită efectului de seră.
În acest fel se închide bilanțul energetic (342 = 107 + 235).

Efectul actual al existenței gazelor cu efect de seră este că temperatura medie a Pământului este cu cca.
33 °C mai mare decât ar fi în lipsa lor, adică este de cca. +15 °C în loc să fie de -18 °C. În acest sens,
efectul de seră este benefic, el asigurând încălzirea suficientă a Pământului pentru a permite dezvoltarea
plantelor așa cum le cunoaștem noi azi.

Dacă concentrația gazelor cu efect de seră crește, echilibrul prezentat este perturbat, cota de 235 W/m2
se micșorează iar cea de 324 W/m2 crește, diferența de flux termic se acumulează în atmosferă, care
astfel se încălzește.

Vaporii de apă

Cantitatea de vapori de apă din atmosferă depinde exclusiv de termodinamica atmosferei.[36]

Cantitatea de vapori de apă pe care o poate conține aerul este în funcție de presiunea de saturație, care,
la rândul ei, depinde de temperatură. Presiunea de saturație a vaporilor de apă în atmosferă se poate
exprima prin formule teoretice simple,[37] sau, mai exact, prin formule semiempirice (formule ale căror
constante au fost determinate pe baza observațiilor experimentale), cum sunt relațiile Wexler.[38]
Presiunea de saturație a vaporilor de apă crește repede cu temperatura, astfel că dacă la 10 °C 1 kg de
aer uscat poate absorbi 7,73 g de apă, la temperatura de 30 °C poate absorbi 27,52 g

Efecte ale încălzirii

Efectele asupra atmosferei se manifestă prin creșterea vaporizației, a precipitațiilor și a

numărului furtunilor. După cum s-a spus mai sus, creșterea temperaturii duce la creșterea cantității de
vapori de apă care poate fi conținută în atmosferă. Deși în secolul al XX-lea vaporizația s-a redus ca
urmare a întunecării globale,[53] în perioada actuală vaporizația crește datorită încălzirii oceanelor.
Pentru a se realiza echilibrul circuitului apei în natură trebuie să crească și nivelul precipitațiilor.[54][55]
Creșterea precipitațiilor poate duce la intensificarea eroziunii în unele zone, de exemplu în Africa, ceea
de poate duce chiar la deșertificare, sau la favorizarea creșterii vegetației în zonele aride.

Unii oameni de știință consideră că vaporizația crescută va genera furtuni. În general uraganele apăreau
doar în Atlanticul de nord. Totuși, în 2004 a apărut primul ciclon în Atlanticul de sud, ciclonul Catarina,
care a afectat Brazilia. Deși a avut o viteză a vântului de 40 m/s (144 km/h), unii dintre meteorologii
brazilieni zic că n-ar fi fost uragan.[56] Nu există consens cum că acest uragan ar fi legat de încălzirea
globală,[57] dar unele modele climatice prevăd apariția cicloanelor în Atlanticul de sud ca urmare a
încălzirii globale.[58] Se spune că în a doua jumătate a secolului al XXI-lea va crește numărul de furtuni în
zonele temperată și arctică din emisfera nordică și în zona antarctică,[54][59] însă mecanismul furtunilor
nu este limpede. Furtunile care nu sunt de origine tropicală depind de gradientul termic, care scade în
emisfera nordică, deoarece regiunile polare se încălzesc mai mult decât restul emisferei.

Efecte asupra litosferei

Încălzirea globală determină ridicarea temperaturii solului, ceea ce duce la uscarea lui, favorizând
incendiile de pădure. Între 20 iunie și 8 iulie 2008 în California se declanșaseră deja 18 000 de incendii,
devastând 241 600 ha.[79] În afară de perturbarea ciclului carbonului, incendiile pot duce la eroziunea
solului, analog cu efectele despăduririlor. Deși prin ardere se creează un efect sinergic, totuși, prin
încălzire regiuni mai nordice devin propice pentru dezvoltarea pădurilor, astfel că efectul incendiilor de
pădure asupra fenomenului de încălzire globală este incert.[80][81][82]

Un efect cert este însă eliberarea metanului prin topirea permafrostului siberian și a gheții. Se estimează
că în următoarele decenii ar putea fi eliberate până la 70 de miliarde tone de metan, un gaz cu efect de
seră foarte puternic

Efecte asupra biosferei

IPCC prezintă o serie de observații privind influența încălzirii globale asupra biosferei, observații
care arată destabilizarea locală a climei și dereglarea anotimpurilor. Aceste observații nu sunt însă
distribuite uniform, 96 % din ele au fost efectuate în Europa și America de Nord și doar 2,75 % în alte
continente.[85] Conform acestora, anotimpurile apar desincronizat față de prevederile astronomice, cu
un avans local de până la două săptâmâni.[86] Acest lucru influențează de exemplu perioadele de
migrație ale păsărilor. Un studiu asupra comportamentului sezonier al 130 de specii de animale a arătat
un decalaj de cca. 3,2 zile pe deceniu, iar în unele zone, de exemplu la Torino, chiar mai mult, de 4,4 zile
pe deceniu.[87]

Fenomenul se observă și la plante. În Europa, frunzele și florilor apar în medie mai repede cu 2,4 - 3,1
zile, iar în America de Nord cu 1,2 - 2,0 zile pe deceniu.[88] Momentul atingerii maximului anual al CO2
în atmosferă în emisfera nordică confirmă avansul anotimpurilor, în 1990 el fiind atins cu 7 zile mai
devreme ca în 1960

Consecințe

Sănătate

Creșterea temperaturilor mărește riscul afecțiunilor cardiovasculare[98] și mărește concentrațiile

de ozon troposferic, care este un poluant care poate produce astm bronșic.[99] Organizația Mondială a
Sănătății (OMS) apreciază că procesul de încălzire globală este vinovat de moartea anuală a 150 000 de
persoane și îmbolnăvirea altor 5 milioane din cauza valurilor de căldură sau a diferitelor calamități
naturale declanșate de acest proces.[100]

În România, în iunie 2008 canicula a determinat 187 de cazuri care au necesitat ajutor medical, din care
139 în București.

Inundații

Ridicarea nivelului mării duce la acutizarea problemelor inundațiilor, în special a zonelor

foarte joase, cum sunt cele din Olanda, Bangladesh și la Veneția. În zonele inundabile trăiesc adesea
comunități foarte sărace, deoarece este singurul teren fertil la care au acces. Sărăcia face să nu poată
plăti asigurări, ceea ce face să nu-și poată compensa pierderile în caz de dezastre naturale.

Asupra agriculturii

Un timp s-a crezut că încălzirea globală are efecte benefice asupra agriculturii datorită
creșterii concentrației de CO2 asimilabil prin fotosinteză. Creșterea temperaturilor a permis cultivarea
plantelor în locuri unde acest lucru nu era posibil, de exemplu cultivarea orzului în Islanda.[91] Tot
această încălzire poate determina deplasarea zonelor de pescuit spre nord.[91]

Deși în unele locuri, de exemplu în Siberia, încălzirea este favorabilă, în altele, de exemplu în Africa, ea
are efecte dramatice, deoarece contribuie la extinderea deșertului Sahara peste Sahel.

Asigurări

Asigurările sunt direct afectate de modificările climatice. Se estimează că numărul

catastrofelor naturale s-a triplat față de anii 1960, iar din acestea, 35 - 40 % se datorează încălzirii
globale.

Economice

Raportul UE privind consecințele încălzirii globale asupra mediului de securitate atrage

atenția asupra faptului că topirea ghețurilor arctice ar putea face exploatabile resurse naturale ca
pescuitul, sau zăcămintele de gaze naturale și petrol care sunt momentan blocate sub platforma
continentală înghețată. Acest lucru ar putea genera divergențe între Rusia, Statele Unite, Canada,
Norvegia și Danemarca.