22. Dacã preţul de facturare ar fi de 2.750.

000 mii lei, care ar fi efectul în contul

de profit şi pierdere al aplicãrii metodei procentului de avansare? Cum apreciaţi
aceastã situaţie?

23. Întreprinderea ALFA utilizeazã metoda terminãrii lucrãrilor. Ea a înregistrat

variaţii mari ale numãrului de contracte terminate în ultimii 5 ani. Care ar putea fi
incidenţa acestor variaţii?
onform par. 32 din IAS 11: „Când venitul unui contract de constructie nu poate fi evaluat
în mod credibil, atunci:
- venitul trebuie recunoscut doar in masura în care costurile contractuale suportate este
probabil a fi recuperate.;
- costurile contractuale trebuie recunoscute drept cheltuieli in exercitiul financiar în care
sunt generate”.
Recunoasterea cheltuielilor la nivelul veniturilor presupune respectarea principiului
prudentei.
24. Dacã procentul de avansare fizic este de 60%, care este diferenţa între
rezultatul contabil şi rezultatul real al stadiului de avansare a lucrãrilor? Cum
apreciaţi aceastã diferenţã?

25. Pornind de la exemplul anterior şi cunoscând cã preţul de facturare al lucrãrii

este de 2.950.000 mii lei, cheltuielile angajate în N+2 de 750.000 mii lei iar costul
efectiv de 2.850.000 mii lei, care va fi incidenţa asupra Contului de profit şi
pierdere al exerciţiului N+2? Cum apreciaţi aceastã situaţie?
26. La 31.12.N, întreprinderea ALFA are în stoc 200 kg produs P în curs de
execuţie cu un grad de avansare de 50%. Cheltuielile necesare finalizãrii şi
vânzãrii produsului în curs de execuţie au fost estimate la 2.500.000 lei. Produsul
finit obţinut cu ajutorul lui ALFA se vinde pe piaţã cu 45.000 lei/buc. Concomitent
au fost obţinute şi 300 kg produs finit. La începutul perioadei nu exista producţie
în curs de execuţie. Cheltuielile necesare obţinerii produselor finite şi în curs de
execuţie au fost de 20.000.000 lei. În bilanţul contabil, stocul de producţie în curs
de execuţie este evaluat la:
a) 5.000.000 lei;
b) 2.500.000 lei;
c) 8.000.000 lei;
d) 15.000.000 lei;
e) 20.000.000 lei.
27. La începutul lunii martie N, societatea comercialã ALFA S.A. prezintã
urmãtoarea situaţie privind stocurile de mãrfuri: Stoc iniţial de 200 kg. evaluate la
1.000 u.m./kg.
În cursul lunii au loc operaţiile:
– 03.03.N: achiziţie 270 kg. x 1.500 de u.m./kg.;
– 05.03.N: vânzare de 250 kg.;
– 10.03.N: achiziţie de 300 kg. x 1.625 u.m./kg.;
– 25.03.N: vânzare de 500 kg.
La cât evaluaţi ieşirile (E) şi stocul final (Sf) dacã societatea practicã procedeul
CMP calculat dupã fiecare intrare în stoc?
a) E = 850.000; Sf = 20.000;
b) E = 1.072.500; Sf = 32.500;
c) E = 1.060.000; Sf = 20.000;
d) E = 1.060.000; Sf = 32.500;
e) E = 1.062.750; Sf = 29.640;
28. Întreprinderea ALFA vinde mãrfuri în consignaţie în urmãtoarele condiţii:
preţul de vânzare 100.000.000 lei, din care 10.000.000 lei reprezintã comisionul
sãu. Care este suma venitului obţinut de ALFA din aceastã tranzacţie?
81. Cheltuielile directe efectuate în contul locaţiei de cãtre locator sunt:
a) pot fi imputate cheltuielile perioadei în cazul unui contract de locaţie
operaţionalã;
b) înregistrate ca activ distinct şi amortizate pe durata contractului, în cazul unui
contract de locaţie operaţionalã;
c) incluse în valoarea investiţiei nete, în cazul unui contract de locaţie-finanţare al
cãrui locator este un producãtor;
d) întotdeauna imputate cheltuielilor perioadei, în cazul unui contract de locaţie-
finanţare;
e) incluse în valoarea activului acordat în locaţie şi amortizate pe durata
contractului, în cazul unui contract de locaţie operaţionalã.
82. În care din urmãtoarele situaţii un contract de locaţie poate fi clasificat diferit
de cãtre locatar şi locator?

1) când doar o parte din riscurile şi avantajele asociate proprietãţii au fost

transferate la locatar;
2) valoarea plãţilor minimale diferã la locator şi locatar datoritã implicãrii unei
terţe pãrţi care garanteazã valoarea rezidualã;
3) când este implicatã o terţã parte şi, deşi locatorul nu a transferat
cvasitotalitatea riscurilor şi avantajelor, locatarul a preluat cvasitotalitatea
riscurilor şi vantajelor;
4) când tratamentele fiscale prevãd o astfel de încadrare;
5) când se precizeazã în contract cã locatarul şi locatorul impart în mod egal
riscurile şi avantajele şi amândoi vor menţine activul în bilanţ.
a) 2+3;
b) 1+2+3;
c) 1+4;
d) 4;
e) 4+5.
83. Având în vedere elementele urmãtoare, nu corespund noţiunii de subvenţie
guvernamentalã:
1) acordarea de asistenţã întreprinderilor care îşi desfãşoarã activitatea în
sectoare recent privatizate;
2) scutirile de la plata impozitului pe profit;
3) acordarea de asistenţã întreprinderilor care îşi încep activitatea în regiuni
subdezvoltate;
4) împrumut nerambursabil pentru care nu existã certitudinea respectãrii
condiţiilor ataşate acestuia;
5) intervenţia unor echipe speciale pentru remedierea efectelor unor accidente
de muncã;
6) deducerea fiscalã a amortizãrii accelerate.
a) 1+2+3+4;
b) 2+4+5+6;
c) 1+3+4+6;
d) 3+4+5+6;
e) 2+3+4+6.
84. La 10.09.N se încaseazã o subvenţie pentru investiţii în sumã de 1.000.000
u.m. pentru finanţarea achiziţiei unei instalaţii al cãrei cost se ridicã la suma de
2.500.000 u.m. Managementul estimeazã o duratã de utilitate a clãdirii de 6 ani
iar metoda de amortizare utilizatã este cea acceleratã. La sfârşitul exerciţiului
N+4 instalaţia este vândutã la preţul de 300.000 u.m. Se cere sã se prezinte
incidenţa asupra contului de profit şi pierdere şi înregistrãrile aferente dacã
întreprinderea utilizeazã metoda recunoaşterii subvenţiei drept venit în avans.
85. Întreprinderea ALFA S.A. primeşte în cursul exerciţiului N o subvenţie de
exploatare de 100.000 u.m. pentru acoperirea consumului de energie electricã şi
o subvenţie de 2.500.000 u.m. pentru cifra de afaceri. Se mai cunosc:
– consumul de energie aferent exerciţiului N este de 500.000 u.m.
– veniturile din vânzarea mãrfurilor sunt de 1.200.000 u.m.
– veniturile din producţia vândutã sunt de 3.000.000 u.m.
Se cere sã se prezinte înregistrãrile contabile şi incidenţa în contul de profit şi
pierdere dacã întreprinderea utilizeazã metoda recunoaşterii subvenţiei din
exploatare ca venit.
131. Se cunosc urmãtoarele informaţii aferente exerciţiului N:
Si 411 = 5.850 u.m.; Sf 301 = 3.090 u.m.; Rd 691 = 330 u.m.; Sf 421 = 5.200
u.m.;
Si 301 = 1.290 u.m.; Sf 411 = 7.830 u.m.; Si 441 = 120 u.m.;
Rc 70 = 77.400 u.m.; Rd 641 = 2.400 u.m.; Sf 401 = 3.540 u.m.; Sf 441 = 165
u.m.;
Sf 404 = 600 u.m.; Rd 605 = 9.630 u.m.; Si 401 = 1.500 u.m.; Si 404 = 780 u.m.;
Rd 601 = 17.970 u.m.; Si 421 = 2.800 u.m.; TVA 19%.
TVA datoratã a fost integral plãtitã. Sã se determine fluxul net de trezorerie din
exploatare.
132. În cursul exerciţiului N, întreprinderea „X” încaseazã dividende în valoare de
100 milioane lei. Cum influenţeazã aceastã operaţie tabloul fluxurilor de
trezorerie, ştiind cã dividendele primite nu aparţin activitãţii de exploatare, iar
fluxurile de trezorerie din exploatare se calculeazã prin metoda indirectã?
(a) nu influenţeazã fluxurile de trezorerie;
(b) fluxurile de trezorerie din activitatea de investiţii, cu semnul „+”;
(c) fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare, cu semnul „–”;
(d) fluxurile de trezorerie din activitatea de investiţii, cu semnul „+”, şi fluxurile de
trezorerie din activitatea de exploatare, cu semnul „–”; (e) fluxurile de trezorerie
din activitatea de investiţii, cu semnul „–”, şi fluxurile de trezorerie din activitatea
de exploatare, cu semnul „+”.
133. Se cunosc urmãtoarele informaţii (în lei): cheltuieli cu amortizarea
imobilizãrilor 32.000; stocuri la 01.01.N 50.000; furnizori de stocuri la 31.12.N
90.000; venituri din

subvenţii pentru investiţii 6.000; cheltuieli cu dobânzile 12.000; rezultat înainte de

impozitare 170.000; venituri în avans la 31.12.N 40.000 (din care 24.000 sunt
subvenţiile pentru investiţii); venituri din provizioane pentru deprecierea activelor
circulante 7.500; clienţi la 01.01.N 30.000; venituri din cesiunea imobilizãrilor
corporale
(încasate) 2.000; venituri (câştiguri) din cedarea investiţiilor financiare pe termen
scurt 17.500; furnizori de stocuri la 01.01.N 58.000; stocuri la 31.12.N 45.000;
venituri în avans la 01.01.N 60.000 (din care 18.000 sunt subvenţiile pentru
investiţii); cheltuieli din cedarea imobilizãrilor corporale 10.000; clienţi la 31.12.N
60.000; impozit pe profit plãtit 70.000; cheltuiala cu impozitul pe profit 50.000;
rambursãri de credite primite de la bãnci 30.000; încasãri din cedarea investiţiilor
financiare pe termen scurt 40.000; plãţi cãtre furnizorii de imobilizãri 15.000;
aporturi de capital în naturã 50.000.
Care este valoarea fluxului net din exploatare conform IAS 7 „Tabloul fluxurilor
de trezorerie”, ştiind cã se utilizeazã metoda indirectã?
(a) 87.000 lei;
(b) 152.000 lei;
(c) 122.000 lei;
(d) 102.000 lei;
(e) 95.000 lei.
134. Se cunosc urmãtoarele informaţii (în lei): furnizori de imobilizãri la 31.12.N
100.000; venituri din cesiunea imobilizãrilor (încasate) 170.000; imobilizãri la
01.01.N (evaluate la cost) 50.000; furnizori de imobilizãri la 01.01.N 300.000;
imobilizãri la 31.12.N (evaluate la cost) 120.000; costul imobilizãrilor cedate în
cursul exerciţiului N 80.000; încasãri din cesiunea de investiţii financiare pe
termen scurt 30.000; cheltuieli cu amortizarea imobilizãrilor 40.000. Care este
valoarea fluxului net din investiţii conform IAS 7 „Tabloul fluxurilor de trezorerie”
(se va neglija incidenţa TVA)?
(a) -190.000 lei;
(b) 150.000 lei;
(c) -150.000 lei;
(d) -180.000 lei;
(e) -350.000 lei.
135. Se cunosc urmãtoarele informaţii (în lei): clienţi la 01.01.N 100.000; clienţi la
31.12.N 50.000; furnizori de mãrfuri la 01.01.N 70.000; furnizori de mãrfuri la
31.12.N 60.000; mãrfuri la 01.01.N (evaluate la cost) 50.000; mãrfuri la 31.12.N
(evaluate la cost) 30.000; venituri din cesiunea imobilizãrilor corporale utilizate în
ciclul de exploatare 200.000 (încasate); venituri din vânzarea mãrfurilor 200.000;
cheltuieli cu mãrfurile vândute 50.000; impozit pe profit plãtit 10.000; cheltuieli cu
impozitul pe profit 30.000, cheltuieli din cesiunea imobilizãrilor corporale utilizate
în ciclul de exploatare 50.000. Care este valoarea fluxului net de trezorerie din
exploatare ştiind cã se utilizeazã metoda directã prevãzutã de norma IAS 7
„Tabloul fluxurilor de trezorerie” (se va neglija incidenţa TVA)?
(a) 200.000 lei;
(b) 180.000 lei;
(c) 400.000 lei;
(d) 350.000 lei;
(e) 150.000 lei.
180. Societatea M achiziţioneazã 80% din acţiunile B la costul de 100.000 u.m.
La data achiziţiei capitalurile proprii B (în valori contabile) erau de 100.000 u.m.
Cu ocazia achiziţiei se identificã un plus de valoare la un teren de 10.000 u.m.
care genereazã o datorie de impozit amânat de 1.600 u.m. Valoarea intereselor
minoritare în momentul achiziţiei este de:
(a) 0 u.m.;
(b) 21.680 u.m.;
(c) 1.600 u.m.;
(d) 10.000 u.m.;
(e) 21.000 u.m.
181. Pentru a achiziţiona societatea B, societatea A emite 100.000 de acţiuni cu
o valoare nominalã de 1.000 u.m./acţiune. La data grupãrii cursul acţiunilor A
este de 900 u.m./acţiune. Potrivit contractului, dacã dupã doi ani cursul acţiunilor
A scade sub 900 u.m./acţiune, cumpãrãtorul va trebui sã achite diferenţa. Dupã
doi ani cursul acţiunii A este de 600 u.m./acţiune.
Cât este plata suplimentarã şi care este tratamentul acesteia?
(a) plata suplimentarã de 30.000.000 u.m. diminueazã prima de emisiune;
(b) plata suplimentarã de 90.000.000 u.m. majoreazã fondul comercial;
(c) plata suplimentarã de 30.000.000 diminueazã fondul comercial;
(d) plata suplimentarã nu se înregistreazã;
(e) nu existã o platã suplimentarã.
182. Societatea A deţine 60% din capitalul societãţii B pe care o controleazã
exclusiv. La rândul sãu societatea B deţine urmãtoarele investiţii:
– 70% din capitalul social al filialei C, 50% din acţiunile societãţii D pe care o
controleazã în comun cu un alt acţionar,
– 30% din acţiunile societãţii E asupra cãreia exercitã o influenţã semnificativã.
Identificaţi pãrţile legate ale societãţii A.
183. Societatea X deţine 100% acţiunile societãţii S, 48,2% din acţiunile societãţii
B şi dreptul de a numi preşedintele consiliului de administraţie, 5% din acţiunile
societãţii M şi 50% din acţiunile societãţii T (care este controlatã în comun cu
statul francez). Doamna Popescu Elena este managerul societãţii X şi fiica
fondatorului. Domnul Ionescu Ion (fiul vitreg al doamnei Popescu) deţine 51,8%
din acţiunile societãţii B, care îi conferã dreptul sã numeascã trei din cei cinci
membrii în consiliul de administraţie. Identificaţi pãrţile legate pentru societatea
X.