Sunteți pe pagina 1din 8

Gabi Ce înseamnă biodiversitatea?

 Prin ce suntem noi, oamenii, legaţi de ea? Biodiversitatea este natura în toate formele sale,
constituită din toate organismele vii. Ea reuneşte toate ecosistemele, cu toate plantele, animalele
şi microorganismele care le populează, dar  şi genele acestor specii şi legăturile dintre
ele. Biodiversitatea este fundamentală vieţii. Este zumzetul unei albine în jurul unei flori. Sunt
tumbele pe care le fac broaştele în apă. Sunt tunelurile săpate de râme în sol. Şi mai eşti tu, care
priveşri toate acestea într-o plimbare prin luncă.
Unii oameni consideră că grija faţă de natură este un lux: conservarea speciilor este un lucru de
dorit şi ne întristează gândul de a le pierde…dar merită să plătim acest preţ dacă astfel ne putem
proteja locurile de muncă şi sporii veniturile. Realtatea este însă cu totul alta. Dacă pierdem
biodiversitatea, acest lucru nu va ajuta dezvoltarea economică. Din contră, îl va submina.

 Cum ne ajută biodiversitatea să supraviețuim?


 Biodiversitatea ne ajută în nenumărate feluri, pe care noi nici nu le sesizăm măcar. Ea ne oferă
hrană, medicamente şi îmbrăcăminte. Priviţi câte lucruri face natura gratuit! Insectele ne
polenizează culturile. Solurile şi rădăcinile copacillor ne purifică apa. Mucegaiul şi insectele ne
descompun deşeurile, iar copacii curăţă aerul pe care noi îl poluăm. Înlocuiea serviciilor de acest
fel ar costa enorm. În plus, există lucruri pe care nu le putem obţine nici măcar cu bani:
frumuseţea naturii, reflecţiile pe care le inspiră ea…

Acestea sunt doar câteva dintre lucrurile pe care le face natura pentru a permite viaţa pe pământ.
Se pare însă că noi nu observăm aceste lucruri atât de simple şi rareori preţuim aceste servicii de
susţinere a vieţii – până când constatăm că le-am pierdut. Indiferenţa aceasta a avut deja câteva
consecinţe catastrofice, cu implicaţii uriaşe pentru universul natural şi pentru propriul nostru
viitor. Deşi ecosistemele au, în general, o mare capacitate de a-şi reveni, dacă le forţăm dincolo
de punctul critic, ele se pot prăbuşi, încetând să mai funcţioneze aşa cum ne aşteptăm. De fiecare
dată când distrugem un element al biodiversităţii, mai facem un pas mic spre punctul critic. Şi
pentru că nu putem şti cu exactitate care ar putea fi acel punct, oare n-ar fi mai cuminte să ne
asigurăm că activităţile noastre sunt durabile, conservând sănătatea şi integritatea sistemului
natural?

Diana Termenul de “biodiversitate biologică” a fost folosit pentru prima oară în 1968 de către
biologul și ecologistul Raymond F. Dasmann în cartea sa “O altfel de țară care promovează
conservarea”. Cu toate acestea, termenul a fost adoptat pe larg abia după mai mult de un deceniu
când a început să fie folosit în știință și politicile de mediu în anii 1980. Thomas Lovejoy a fost
cel care, în prefața cărții “Conservarea Biologiei” , a prezentat acest termen comunității
științifice.

Cauzele degradării florei şi faunei în Republica Moldova

Cele mai semnificative schimbări ale stării florei şi faunei Republicii Moldovei s-au produs ca
rezultat al impactului antropic direct (exemplu: vînatul, nimicirea animalelor, colectarea
nereglamentată a plantelor), precum şi indirectă prin destrugerea sau schimbarea habitatului
natural.Printre factorii care influenţează nociv asupra florei şi faunei sunt:

- Gospodărirea intensivă cu extinderea şi valorificarea a noilor teritorii naturale;

- Ameliorarea terenurilor prin secarea zonelor umede şi exploatarea lor (terenulurilor


ameliorate);

- Schimbarea cursurilor răurilor mici;

- Nerespectarea tehnologiilor de folosire a pesticidelor şi îngrăşămintelor;

- Poluarea ecosistemelor naturale cu deşeuri industriale;

- Braconajul, deranjarea animalelor în perioada de reproducere;Situaţia se agravează şi din


cauza lipsei de cunoştinţe ecologice necesare şi a iresponsabilităţii populaţiei, ineficienţa
pîrghiilor legislative şi economice, care ar stimula activităţile de protecţie a mediului.

Constanta Pădurile sunt cele mai diversificate din punct de vedere biologic sisteme de pe Terra,
servind drept loc de trai pentru o varietate uriașă de plante, animale și microorganisme.
Diversitatea biologică (biodiversitatea) a pădurilor trebuie privită nu doar ca arbori, ea mai
include plantele și animalele care populează pădurile, dar și diversitatea genetică a acestora.

În pădurile Moldovei au fost identificate 28 tipuri de ecosisteme (formațiuni), unele dintre ele
fiind atât biologic, cât și economic extrem de importante pentru țară, cum ar fi: stejărete,
gorunete, stejărete de stejar pufos, făgete, zăvoaie, salcâmete şi un şir de variaţii ale acestora.

Ecosistemele de stejar pedunculat cu cireş sunt răspândite în nordul ţării şi ocupă o suprafaţă de
11,6 mii ha. Compoziţia floristică a acestora include cca 350 specii de plante vasculare şi se
caracterizează prin arborete monodominante de stejar pedunculat (Quercus robur) cu o frecvenţă
mare a cireşului (Prunus avium). În aceste ecosisteme își găsesc adăpost 10 specii de plante rare.
În prezent aceste sectoare se usucă, iar regenerarea lor naturală este foarte slabă.

Ecosistemele de gorun, stejar pedunculat şi fag din centrul ţării deţin o suprafaţă de cca 160 mii
ha. Diversitatea floristică a acestor ecosisteme este mai bogată comparativ cu cea a pădurilor din
zona de nord. Compoziţia floristică include peste o mie de specii de plante vasculare, 17 dintre
ele fiind incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova, printre care: colţişor glandulos (Dentaria
glandulosa), pana zburătorului (Lunaria annua), vonicer pitic (Euonymus nana), coronişte
elegantă (Coronilla elegans), bujor de pădure (Paeonia peregrina), mălin comun (Padus avium),
scoruş (Sorbus domestica), căpşuniţă (Cephalanthera longifolia), papucul doamnei
(Cypripedium calceolus) ş. a. Cea mai mare diversitate floristică se regăseşte în rezervaţiile
naturale „Codrii” (cu 945 specii) şi „Plaiul Fagului” (cu 720 specii de plante vasculare).

Dumitru Ecosistemele de stejar pufos (Quercus pubescens) din sudul ţării ocupă o suprafaţă de
cca 7 mii ha. Compoziţia floristică include peste 400 de specii de plante vasculare. În aceste
ecosisteme au fost evidenţiate specii incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova: albăstrea
angelescu (Centaurea angelescui), gimnospermum de Odesa (Gimnospermium odessanum),
dediţelul mare (Pulsatilla grandis), păr-de-Dobrogea (Pyrus elaegrifolia) ş. a.

Ecosistemele forestiere azonale, formate din salcie, plop şi stejar pedunculat din văile râurilor
Prut, Nistru şi afluenţilor lor ocupă o suprafaţă de 15 mii ha. Compoziţia floristică este
constituită din cca 400 specii de plante vas- culare, printre care unele periclitate sau vulnerabile:
arinul negru (Alnus glutinosa), arinul alb (Alnus incana), viţa-de-pădure (Vitis sylvestris), laleaua
pestriţă (Fritillaria meleagris), limba şarpelui (Ophioglossum vulgatum) ş. a.

Gabi În prezent, în cadrul teritoriilor silvice şi de silvo-stepă sunt evidenţiate 1140 specii de
plante vasculare, ceea ce reprezintă peste 50% din totalul speciilor de plante din Moldova (1832
specii de plante vasculare). Diversitatea floristică determină în mare măsură şi diversitatea
faunistică în ecosistemele silvice. Pădurile Moldovei sunt populate de 172 specii de vertebrate
terestre (47,8% din numărul lor total din Republica Moldova), mamiferele constituie 47 specii,
păsările – 106, reptilele – 9, amfibienii – 10. Diversitatea nevertebratelor este și mai mare, cu
peste 9000 specii, multe dintre care incluse în Cartea Roșie a Moldovei. Ecosistemele silvice ale
Codrilor Centrali sunt caracterizate printr-un indice înalt de compactitate, ceea ce creează
condiții favorabile pentru cea mai diversă diversitate floristică și faunistică din țară.
Diana Biodiversitatea pădurilor la nivel global și local este într-o permanentă amenințare cu
dispariția din cauza reducerii suprafețelor acoperite cu păduri, fragmentarea pădurilor,
schimbările climatice și altor factori stresanți. Gospodărirea inadecvată din ultimul secol a cauzat
o sărăcire a resurselor genetice forestiere din Moldova. Degradarea celor trei tipuri de
specii/formațiuni de stejar native (autohtone) Moldovei (Quercus robor, Q. petraea, Q.
pubescens) este însoțită de o intervenție a speciilor străine (alohtone). Atât activitatea omului
(recoltarea plantelor medicinale, ciupercilor, practici nedorite de gospodărire), cât şi reducerea
sursei de hrană (popândău, rozătoare mici) continuă să influenţeze negativ speciile de păsări
răpitoare de zi, precum acvila ţipătoare mare (Aquila clanga), acvila ţipătoare mică (Aquila
pomarina), şoimul dunărean (Falco cherrug), ş. a.

Constanta Conservarea biodiversităţii a devenit sau ar trebui să devină, una din cele mai urgente
şiimportante probleme ale omenirii. Este interesant faptul că, deşi omenirea îşi dă seama
şirecunoaşte pierderile de resurse biologice şi mai ales consecinţele lor, totuşi nu se
dovedeştedestul de hotărâtă pentru a le înfrunta. Aşa se explică de ce degradarea mediului
continuă, iar măsurile aşteptate nu se întrevăd în raport cu urgenţele. Dacă comunitatea
internaţională,naţională şi locală şi dacă fiecare locuitor al Terrei nu vor acţiona cu
promptitudine, înurmătorii 30 de ani, 70% din suprafaţa Pământului va fi serios afectată ca
urmare a distrugerilor făcute de om.

Diana M ETODE PENTRU PROTECTIA BIODIVERSITĂŢII

În general există 2 forme mari de conservare : “in situ” şi “ex situ”

2.1. Conservarea “ in situ”

Această metodă de conservare constă în menţinerea plantelor sau animalelor în habitatelelor


naturale, în care s-au format şi evoluat. Marele avantaj al acestui tip de conservare este că el
permite vieţuitoarelor să-şi formeze evoluţia, în condiţiile naturale în care s-au format
şidezvoltat. Ele sunt puse în situaţia să co-evolueze cu bolile, dăunătorii şi cu condiţiile de
stresale mediului din zona respective

Conservarea “ ex situ”

Genele nu pot fi conservate decât în sisteme vii, adică sub formă de plante întregi sau părţidin
plante, care trebuie să rămână vii şi sănătoase pentru a fi conservate. Pentru a menţinesistemele
vii, biologii şi responsabilii cu conservarea, utilizează câteva metode specifice. Unadin aceste
metode este conservarea “ex situ” care constă în conservarea plantelor şi animalelor în afara
habitatului natural în care s-au format şi au evoluat (bănci de gene, grădini botanice, parcuri
zoologice)

Conservarea „ex situ” în parcuri zoo şi în grădini botanice

Pentru mamifere, păsări, reptile şi amfibieni, conservarea „ex situ” se practică în generalîn
parcuri zoologice. Aproape 500000 de animale în toată lumea trăiesc in parcuri zoo.
Câtevaspecii, precum condorul de California, nu mai există decât în parcuri zoo. Aceste animale
aufost supuse conservării înainte să dispară din natură. În prezent se încearcă reintroducerea lor
înlibertate

Conservarea „ex situ” în grădini botanice se face în 1500 de astfel de unităţi din întreagalume şi
unde sunt adăpostite 35000 de specii, adică 15 % din flora mondială

Dumitru Cartea Roșie a Republicii Moldova cuprinde specii de organisme pe cale de


dispariție. Prima ediție a fost publicată în 1978 și cuprindea 26 de specii de plante și 29 de specii
de animale periclitate și critic periclitate.

Ediția a II-a

În ediția a doua a „Cărții Roșii a Republicii Moldova” din 2001 au fost incluse 126 de specii de
plante și ciuperci, 116 specii de animale pe cale de dispariție:

Plante:


 81 specii de angiosperme,
 1 specie de gimnosperme,
 9 specii de pteridofite,
 10 specii de briofite,

Ciuperci:


 16 specii de lichenofite,
 9 specii de micofite;
Animale:


 14 specii de mamifere,
 39 specii de păsări,
 8 specii de reptile,
 1 specie de amfibieni,
 12 specii de pești,
 1 specie de ciclostomate,
 37 specii de insecte,
 1 specie de crustacee,
 3 specii de moluște.

Ediția a III-a

În ediția din 2015 sunt incluse 180 specii de plante, 28 de ciuperci și 219 specii de animale (80
de insecte).

Gabi În Republica Moldova se întâlnesc peste 15 mii de specii de animale. Cartea Roşie a
Republicii Moldova include 116 specii de animale rare, vulnerabile . Cele mai puse in pericol
dintre ele sunt reptilele.

Top – 10 animale critic periclitate:

1. Nurcă europeană

2. Vidră

3. Liliac Cârn

4. Buhă Mare
5. Dropie

6. Acvila de Stepă

7. Lebăda Cântătoare

8. Cocostârc Negru

9. Șopârla Multicoloră

10. Pelican Comun


Flora Republicii Moldova include peste cinci mii de specii de plante. Cartea Roşie a Republicii
Moldova include 117 specii de plante rare, vulnerabile şi periclitate. 

Top – 10 plante critic periclitate:

1. Albăstrea Angelescu

2. Stevie Turcească

3. RinderăUmbelată

4. Trifoi Panonian
5. Bujor de Pădure

6. Seslerie Heufler

7. Papucul Doamnei
8. Cornaci

9. Arin Alb
10. Păducel Pentagin

Constanta Ca orice capitala europeana orasul Chisinau se mandreste cu o frumoasa gradina


botanica, infiintata in anul 1950 pentru interesul specialistilor si oamenilor atrasi de natura.
Obiectivul se gaseste la marginea orasului, in sectorul Botanica, iar ca suprafata ocupa 104 ha.
Peisajul traseaza in linii generale relieful Republicii Moldova, alternanta podisurilor cu
depresiunile, lacurile si tipurile reprezentative de soluri.

Gradina numara astazi aproximativ zece mii de specii, soiuri, forme si plante cultivate insa din
fericire pentru vizitatori acestea au fost impartite pe sectoare: Alpinarium (50 specii),
Dendrarium (40 familii, 106 genuri, 560 specii), Flora Moldovei (30 specii arbori, 18 specii
arbusti, 110 specii plante ierboase), Pinarium (4 familii, 10 genuri, 90 specii), Rozarium (10
specii), Floricultura (3000 specii), Siringarium (16 specii), Plante tropicale si subtropicale (2550
specii), Sectorul Ornamental, Fructuarium, Lianarium, Iridarium.

In perioada sa de dezvoltare a mai mult de 50 de ani, Dendrariu a devenit unul din cele mai
principale centre din Moldova de introducere a plantelor lemnoase si floricole din flora
mondiala, datorita careia in anul 1997 a fost primit in Asociatia Internationala a Gradinilor
Botanice de Conservare a mediului cu sediul la Richmond, Virginia, SUA.

Grădina Zoologică este situată în partea de sud-est a orașului, întinzându-se pe o suprafață de 25


hectare[1]. Înființată în 1978[1], ea are drept obiective păstrarea, ocrotirea și studierea speciilor rare
de animale și păsări, incluse în Cartea Roșie a Moldovei. Reprezintă un landșaft pitoresc în care
își duc existența peste 130 specii de păsări și animale, printre ele numărându-se calul lui
Przevalski, tigrul siberian, culanul din Turkmenistan etc. Dispune de un heleșteu (suprafața 1,2
hectare) populat de gâște, lebede albe și negre, rațe de baltă, berze și cocostârci.

Pe teritoriul grădinii se organizează expoziții mobile și excursii cognitiv-instructive pentru elevi.

Grădina Zoologică are peste 21 ha. Animalele sunt împărțite în 5 secțiuni:

 Animale răpitoare;
 Paricopitate și imparicopitate;
 Ornitologie;
 Primate;
 Acvaterariu.

În total sunt 726 de viețuitoare, cuprinse în 147 specii. Sunt 519 de păsări, cuprinse în 67 specii
și 151 mamifere, cuprinse în 41 specii.

Dumitru In fiecare an, in data de 22 mai, se celebreaza la nivel mondial Ziua Diversitatii Biologice,
in concordanta cu hotararea Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite (O.N.U.) care, la 20
decembrie 2000, a proclamat data adoptarii Conventiei pentru Diversitate Biologica – 22 mai.
Obiectivele de stopare a pierderii biodiversitatii
- sa asigure aplicarea legislatiei europene privind protectia pasarilor si a habitatelor
- sa conserve ecosistemele si sa refaca cel putin 15% din zonele afectate
- sa integreze biodiversitatea in obiectivele din domeniul agriculturii si silviculturii
- sa nu defriseze copacii care au o importanta considerabila.

-sa nu vineze animele pec ale de disparitie si nu numai

-sa nu distrugem speciile de plante pe cale de disparitie

S-ar putea să vă placă și